Sunteți pe pagina 1din 20

Elementele sistemului de suspensie

Arcurile si Bara Stabilizatoare


Aceste elemente suporta greutatea vehiculului,mentinand pozitia corecta acestuia fata de
drum (inaltimea).
Arcurile au de asemenea rol in amortizarea denivelarilor din calea de rulare
Articulatii si prinderi
Principala functie a acestor elemente este transmite fortei de tractiune intre vehicul drum
precum si de a mentina orientarea corecta a rotilor relativ la caroserie.
Bucse
Elemente ce izoleaza cabina de zgomotul de rulare
Amortizoare
Principala functie a amortizoarelor este de a micsora vibratiile caroseriei si ale rotii, in
acest mod mentinand un contact ferm si constant intre roata si drum.
Sistemul de Suspensie
Principalele componente ale suspensiei
1. Arc
2. Bara stabilizatoare (optional)
. Articulatii
!. Bucse
". Amortizor
Arcul
#ndiferent de tipul de arc (perna de aer, arc cu foi, arc elicoidal) sau de bara de torsiune,arcurile
singure sustin greutatea vehiculului, mentinand inaltimea corecta intre caroserie si drum.
Cum functioneaza arcul?
Arcul absoarbe si stocheaza energia rezultata din miscarea caroseriei fata de calea de rulare
Cum functioneaza tandemul arc-amortizor
$data ce energia rezultata din miscare este stocata in arc, prin comprimare, acesta va incerca sa
elibereze energia stocata prin e%tensie. Acest fenomen ar produce miscari ale caroseriei ce ar
destabiliza vehiculul, facind condusul e%trem de nesigur si incomfortabil. Pentru a preveni aceste
efecte, un amortizor este instalat in sistem. Principalul rol al amortizorului este de a controla
miscarea arcului. Prin acest control&
mentine rotile in contact cu calea de rulare
stabilizeaza caroseria vehiculului
asigura comfortul.
Principalele tipuri de suspensie
Sistemele de suspensie pot fi impartite in doua categorii& rigide si independente. Acesti
termeni se refera la posibilitatea ca rotile de pe aceeasi punte (fata sau spate) sa se miste
independent una fata de cealalta.
Punte Rigida vs Suspensie Independenta
'istemele de suspensie cu punte rigida inseamna ca rotile opuse sunt fi%ate intre ele printr(o bara
rigida. #n acest fel, cand, pe o parte a caroseriei, distanta dintre roata si caroserie se modifica, pe
partea opusa aceeasi distanta se modifica la fel de mult, insa in sens opus. #n configuratia cu
suspensie independenta,rotile sunt fi%ate de sasiu printr(un sistem articulat ce permite uneia sa se
ridice si sa coboare independent de cealalta. Acest sistem asigura stabilitate mai buna, comfort
marit si contact mai ferm intre roti si drum.
Principalele avantaje si dezavantaje ale ambelor sisteme sunt
Punte Rigida
1. Avanta)e
*ezavanta)e
1. +ost scazut
2. *urata de viata
*irectie imprecisa
+ontact imperfect mai mare intre roata si drum
Suspensie Independenta
1. Avanta)e
*ezavanta)e
1. +ontact mult imbunatatit intre roata si drum
2. +omfort ridicat
+ost mai mare
'olutie constructiva mai comple%a
In functie de cum se comporta suspensia?
Suspensie Pasiva
'ub aceasta denumire putem include toate sistemele de suspensie conventionale , traditionale.
Principala caracteristica a acestora este aceea ca odata instalate pe masina, parametrii suspensiei
(duritate, garda la sol) nu pot fi controlati din e%terior. -oate arcurile si amortizoarele
traditionale sunt considerate elemente de suspensie pasiva.
Suspensii Reactive
-oate sistemele de suspensie traditionale sunt de asemenea reactive. +and o roata trece peste o
denivelare, schimbarea de pozitie a acesteia determina suspensia sa se comprime sau sa se
e%tinda, ca raspuns. #ntr(un mod asemantor, virarea, franarea sau acceleratia determina miscari
ale suspensiei, permitand caroseriei sa se incline lateral sau fata,spate. #n acest grup putem
include sisteme de suspensie ce sunt capabile sa controleze garda la sol in functie de schimbarile
in greutate sau in fortele aerodinamice. Acest sistem este de asemenea capabil sa reactioneze la
incarcari interne, precum balansul lateral, si sa contracareze efectele. .n e%emplu de sistem
pasiv(reactiv este /inetic 0'1 de la -enneco. Acesta are o intercone%iune pasiva ce faciliteaza
impartirea egala a incarcaturii intre roti si simplifica astfel multi parametri de design si solutii
constructive, cum ar fi modificarea tariei suspensiei pe o sigura roata pentru a controla balansul
lateral.
Suspensia semi-activa
Principala caracteristica a sistemului semiactiv o reprezinta capcitatea suspensiei de a(si schimba
continuu coeficientul de amortizare, facand amortizorul mai dur sau mai moale, in functie de
starea drumului. Acest lucru se realizeaza prin conectarea la o unitate electronica de control a !
amortizoare cu coeficient de amortizare reglabil. .neori, in afara de solutia tandemului cu un arc
traditional, aceste amortizoare pot fi combinate,imperecheate cu diferite solutii de reglare
automata a garzii la sol, precum si cu sisteme tip 23dropneumatic, 23drolastic, sau 23dragas.
Principalele avantaje ale suspensiei semiactive sunt
1. Avanta)e
*ezavanta)e
1. 4arda la sol reglabila, optimizata pentru comfort si manevrabilitate
2. Posibilitatea de a regla taria suspensiei
. 'uspensia se va regla automat in functie de conditiile de drum
!. *imensiuni similare cu sistemele de suspensie traditionale
Suspensia activa
Sistemul de suspensie activa are capacitatea de a(si a)usta parametrii de functionare in mod
continuu in functie de conditiile de drum. 'istemul monitorizeaza constant diferiti parametri si ii
regleaza singur. 'istemul de suspensie activ are un computer care comanda catre fiecare roata
cind, in ce directie, ce distanta si cit de repede sa se miste. +omputerul ia aceste decizii prin
intermediul unei retele de senzori care masoara spre e%emplu, viteza masinii, accelerarile laterale
si longitudinale si fortele de accelerare pe fiecare roata. *upa aceasta computerul trimite
comanda la roata pentru a obtine directia ideala in situatia e%istenta.
!epinde de constructia sistemului de suspensie
Suspensie traditionala
#n aceasta configuratie amortizorul nu este o parte structurala a sistemului de suspensie. Aceasta
inseamna ca daca ar fi stricat sau chiar ar lipsi, este totusi posibil ca masina sa poata fi condusa
pina la primul service pentru a fi reparata. #n aceasta situatie pozitia rotii (data de bratul inferior
si superior) precum si inaltimea sasiu si sosea (data de arcul ) va ramine la fel. 5a sistemul
traditional de suspensie amortizorul si arcul sunt intotdeauna montate separat. Amortizorul
folosite in acest sistem de suspensie se numeste Amortizor traditional. +ele mai des intilnite
solutii de fi%are a amortizorului sunt&
1. -ip bucsa , bucsa
2. -ip bucsa , ti)a filetata
. -ip ti)a filetata , ti)a filetata
!. -ip ti)a filetata , -ip suport .
Suspensie "acP#erson
Amortizoarele pot fi folosite la ambele punti ale automobilului sau numai la puntea din fata,
solutia intalnita mai ales la autocamioane. Principiul de functionare a amortizorului hidraulic se
bazeaza pe transformarea energiei mecanice a oscilatiei in energie termica. 6a)oritatea
amortizoarelor sunt cu dubla actiune, lucrand in ambele sensuri, si anume la apropierea rotilor
caroserie opun rezistenta mica, la departarea rotilor de caroserie opun rezistenta mai mare. #n
lucrare au fost prezentate si notiuni legate despre suspensia automobilului. 'uspensia
automobilului are rolul de asigura confortabilitatea pasagerilor si a prote)a incarcatura si
organele componente impotriva socurilor. *e asemenea au fost prezentate tipurile de aortizare&
amortizorul telescopic bitubular, amotizorul telescopic monotubular si amortizoarele telescopice
reglabile. 'au facut regerinte cu privirea la constructia si functionarea acestor tipuri de
amortizare.
777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
-#P.0# +$8'-0.+-#9E *E '.'PE8'## .-#5#:A-E 5A A.-$6$B#5E
#.1 '.'PE8'## +. 0$-# #8*EPE8*E8-E
#n ma)oritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigida foloseste arcurile in foi
dispuse longitudinale, datorita constructiei simple. 'uspensia cu arcuri in foi semieliptice dispuse
longitudinal. 'e reprezinta suspensia din spate a unui autoturism de teren cu arcuri in foi dispuse
longitudinal. Arcul in foi ; este dispus longitudinal fata de cadru. Partea din fata a arcului este in
legatura cu cadrul prin intermediul unui bolt de articulatie iar partea din spate prin intermediu
cercelului 12. Pentru limitarea cursei arcului este prevazut tamponul de cauciuc 1". .n capat al
arcului este fi%at printr(un bolt de articulatie (pentru a transmite fortele de tractiune si franare la
cadru), iar celalant prin intermediul cercelului 12 care permite arcului sa se deformeze sub
actiunea sarcini (prin incovoierea arcului distanta dintre centrele ochiurilor foii principale se
modifica). Amortizarea oscilatiei este asigurata de amortizoarele hidraulice telescopice cu dublu
effect. 'uspensia cu arcuri in foi semieliptice dispuse longitudinal u carateristica neliniara.
'uspensia cu arcuri in foi cu caracteristica neliniara se utilizeaza mai ales la puntea din spate a
autocamioanelor. $ suspensie corespunzatoare pentru cazul cand autocamionul este incarca va fi
prea rigida pentru autocamionul gol. Pentru a realize o suspensie care sa corespunda in ambele
cazuri, se foloseste suspensia cu arc suplimentar.
#n 1igura 1 se reprezinta suspensia puntii din spate a autoturismelor *acia. *atorita faptului ca
arcurile elicoidale preiau numai sarcini verticale, puntea este prevazuta cu bratele 1 si " pentru
preluarea forfelor orizontale.
1ig.1
#.2 '.'PE8'#A +. 0$-# #8*EPE8*E8-E
*atorita avanta)elor pe care le prezinta, suspensia cu roti indepedente este foarte raspandita. Ea
predomina la rotile din fata insa in ultimul timp, s(a raspandit la toate rotile autoturismelor. #n
figura 2 este reprezentata suspensia din fata a Autoturismelor *acia . Bratele $scilante 2 si <
sunt articulate la un capat de punte, iar cu celalalt de bratul porfuzeta , prin #ntermediul a doua
articulatii 'ferice (pivoti) in )urul carora se

Fig.2
blocheaza roata (a%a pivotului fata). Amortizorul hidrauli telescopic ", cu dublu effect, este
montat in interiorul arcului ;. 'uportul de cauciuc = limiteaza comprimarea arcului.
1ig. #n figura este reperezentaa suspensia tip 6c Pherson, la care elemental elastic 1 este
amplasat concentric cu amortizorul telescopic 2. Acestea #mpreuna inlocuiesc bratul superior al
suspensiei. -ot pe corpul amortizorului se fi%eaza si bratul portfuzea . 1ortele verificate sunt
preluate de arcul elicoidal, iar fortele de tractiune sau franare se transmite la cadru prin tirantul
de legatura !, articulate cu bratul inferior #. 'uspensia cu roti independente cu arcuri bare de
rasucire
1ig.! #n figura ! este reprezentata suspensia din spate a unui autoturism prevazuta cu arcurile
bara de rasucire > si 1? dispuse transversal. 0otile oscileaza in planul longitudinal al
autoturismului, fiinf legate de arcurile bara de rasucire prin bratele osculante =. 'uspensia este
prevazuta cu doua amortizoare hidraulice telescopice cu dublu effect avand la interior cate un
tampon de soc pe destindere, pentru limitarea cursei.
#.! 'uspensi cu elemente elastice pneumatice 1ig."
#n figura " este reprezentata suspensia pneumatica a unui autobus urban. Ea este compusa din
doua elemente elastice pneumatice !, pentru puntea din fata, si din patru elemente elastice
pneumatice 11, pentru puntea din spate. #n scopul mentinerii caroseriei autobuzului la aceeasi
inaltime fata de sol , suspensia este prevazuta cu un corrector de nivel ;, pentru puntea fata, si
doua corectoare de nivel 12, pentru puntea spate. Aerul necesar pentrumentinerea constanta a
inaltimii caroseriei este luat de rezervoarele >, destinate acestui scop.
+orectorul (figura.;) este legat prin teava A de rezervorul de aer +omprimat >, prin teava B de
Elemente elastice pneumatice, iar prin teava + comunica cu atmosfera. 5a o crestere a sarcinii
autobuzului, distanta dintre partea suspendata si nesuspendata se micsoreaza, iar ti)a 1? va roti
parghia 1, in sensul acelor de ceasornic, iar aceeasta prin intermediul e%centricului 2, va ridica
pistonul , care deschide supapa de admisie a aerului ". *in rezervorul >, aerul intra prin teava
de legatura

fig.6
A,supapa ", teava B, in elementele elastice pneumatice 11. #n aceasta situatie, partea suspendata
se va ridica pana cand supapa " se inchide (parghia 1 ocupa pozitia ?). 5a scaderea sarcinii,
partea suspendata se ridica si ti)a 1? va roti parghia in sens invers acelor de ceasornic, care, prin
intermediul e%centricului 2, deplaseaza pistonul in )os, deschizand supapa ;. #n delul acesta, o
parte din aerul comprimat va iesi din elementele elastice, prin teava B, supapa ;, orificiul din
interiorul pistonului , garniture cu pasla =, orificiul +, in atmosfera, pana cand masa suspendata
revine in pozitia de echilibru. 0ezulta, deci, ca acest corrector de pozitie intervine de fiecare data
cand distanta dintre partea suspendata si nesuspendata variaza.-i)a 1?, cu lungimea B reglabila,
serveste la reglarea initiala a suspensiei, cand elementele elastice pneumatice 11 trebuie sa aiba
distanta A intre partea suspendata sic ea nesuspendata. +orectorul este prevazut si cu supapa de
suprapresiune !.
+AP#-$5. ##
Pentru amortizarea rapidaa oscilatiilor,in suspensia automobilelor moderne se monteaza
amortizoare hidraulice. Amortizoarele pot fi folosite la ambele punti ale automobilului sau numai
la puntea din fata,solutia intalnita mai ales la autocamioane. Principiul de functionare a
amortizorului h3draulic se bazeaza pe transformarea energiei mecanice a scilatiei in energie
termica,la trecerea fortata a unui lichid special,dintr(o camera a mortizorului in alta,printr(un
orificiu calibrat. 6a)oritatea amortizoarelor sunt cu dubla actiune, lucrand in abele sensuri, si
anume& la apropierea rotilor caroserie opun rezistenta mica@ la departarea rotilor de caroserie
opun rezistenta mai mare. ##.1 Amortizoare telescopice bitubulare. #n figura 1 Este reprezentata
schema de principiu a amortizorului -elescopic . +apatul superior 1, care este fi%at ti)a 2 cu
pistonul <, este prins de partea suspendata a automobilului, iar capatul inferior 1, solidat cu
tubul rezervor ", de partea nesuspendata. -ubul interior !(cilindrul de lucru) este umplut cu
lichidul din partea amortizorului. #n cursa *e destindere, lichidul din partea superioara a
pistonului < este comprimat si trimis prin supapa de destindere 1? in partea #nferioara. 9olumul
generat de piston al partea inferioara este mai

Fig.1
mare decat volumul lichidului impins in )os, cu volumul ti)ei care iese din tubul !. *diferenta se
completeaza cu lichid din camera de compensare 1! (spatiun dintre tubul rezervor " si tubul
inferior !) +are patrunde prin supapa de admisie 11 datorita depresiunii create sub piston si a
pernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de compensare. #n cursa de comprimare,
lichidului de sub piston trece prin supapa de comunicare > in partea superioara a tubului !. $
parte din lichid (egal cu volumul ti)ei introdus in tubul !) trece prin supapa de comprimare 12 in
camera de compensare 1!. -ubul ; serveste la protectia ti)ei pistonului ,iar inelul la etansarea
amortizorului. #n figura 2 se reprezinta constructia unui amortizor bitubular compus din trei
subansambluri principale & ghida)ul 11 cu sistemul de etansare 1<@ pistonul ! cu supapele de
destindere si comunicare@ asamblu supapei de comprimare cu supapa de admisie 1>. +apul
superior 1!, de care este fi%ate ti)a 1 cu pistonul ! ,este prins de partea suspendata a
automobilului , iar capul inferior > (solidat cu tubul rezervor ) de partea nesuspendata. 'patiul
dintre tubul rezervor si tubul interior 2 (cilindrul de lucru) se numeste camera de compensare.
-ot spatial tubului interior 2 este umplut cu lichid.$rificiile calibrate, care realizeaza rezistenta
vascoasa a lichidului la scurgerea acestuia, sunt realizate sub forma de fante in rondelele
supapelor. 'upapa de distindere este formata din rondela obturatoare 1; cu fante frezate si
rondela 1= ,care sunt presate pe bosa)ul inelar al pistonului ! de catre arcul " (fi%at pe piulita ;)
prin intermedil unei bucse. 'upapa de comprimare este formata din rondele 1", care acopera
orificiile e%terioare ale pistonului !, fiind apasata de un arc stellar plat. 'upapa de comprimare
este constituita din rondela obturatoare 2? si din rondela de inchidere a supapei de comprimare,
apasate pe scaunul din corpul supapelor = de un arc stelat. 'upapa de admisie 2> este identical cu
supapa de comunicare. 'upapele de comprimare si de adimise 1> este identical cu supapa de
comunicare , apasate pe scaunul din corpul supapelor = de arc stelat. 'upapa de adimise 1> este
identical cu supapa de comunicare. 'upapele de comprimare si de sdmisie sunt montate pe
corpul =, prin intermediul surubului <. Piulita 1 a tubului rezervor asigura fi%area tubului
interior 2 in tubul rezervor . -ubul de protectie 12 serveste la prote)area ti)ei pistonului 1. #n
scopul miscarii emulsionarii lichidului, se monteaza inelul 1?, dispus sub nivelul lichidului de
amortizor. #n cursa de destindere (fig. , a) , lichidul din partea superioara a tubului interior 2
este comprimat si , ca urmare, rondela a supapei de comunicare este presata de piston, supapa
fiind inchisa. Prin gaurile interioare ale pistonului, lichidul a)uta la rondele obturatoare = a
supapei de destindere ale pistonului, lichidul a)unge la rondele obturatoare = a supapei de
destindere. *aca viteza relative a pistonului este mai mica decat viteza critica, scurgerea
lichidului se realizeaza prin fantele (de inaltime b v, fig. ) din rondele obturatoare =, deoarece
presiunea lichidului este mai mica decat forta de precomprimarea 1ig. arcului 1 al supapei.
*aca viteza de deplasare a pistonului depaseste viteza crictica, presiunea lichidului creste si
invinge forta arcului 1, iar rondele = si ! ale supapei de destindere se indeparteaza, realizand o
sectiunde de trecere mai mare. 9olumul general de piston la partea inferioara este mai mare
decat volumul lichidului impins de sus, cu volumul ti)ei scoase din tubul interior. *iferenta se
completeaza cu lichid din camera de comprimare, care patrunde in tubul interior prin invingere
rezistentei arcului stelat al supapei de admisie ", datorita depreziunii create in spatial de sub
piston si a pernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de compensare. #n cursa de
comprimare (fig.,b),lichidul de sub piston trece usor prin supapa de comunicare (daorita
arcului slab al acestuia), in partea superioara a tubului interior $ parte din lichid(egal cu volumul
ti)ei introdus in tubul principal) -rece prin fantele din rondela obturatoare ; a supapei de
comprimare, in camera de compensare, realizand forta de rezistenta la comprimarea
amortizorului, la viteze mai reduse decat viteza critica. *aca viteza oscilatiilor creste, presiunea
lichidului se mareste, depasind forta de precomprimare a arcului stelat al supapei de comprimare
si rondelele supapei se deplaseaza in )os, realizand o sectiune de trecere mai mare (fapt ce
conduce a micsorarea fortei de amortizare dupa viteza critica). Acest lucru este foarte important
si pentru e%ploatarea automobilului pet imp rece cand viscozitatea lichidului creste@ trecerea lui
prin orificiile calibrate este ingreuiara, fapt ce conduce la cresterea presiunii in cilindru, iar
supapa de comprimare intra in functiune, descarcand suspensia si amortizorul de suprasolicitat.
##.2 Amortizorul telescopic monotubular. #n comparative ce cel bitubular are, la diametre
E%terioare egale, un diametru al pistonului mai mare, fiind mai usor si avand o racier mai buna.
*upa presiunea gazului din camera din compensare, amortizoarele monotubulare pot fi& cu
presiune )oasa si cu presiune inalta (hidropneumatice).
#n figura !este prezentat amortizorul monotubular hidropneumatic. #n camera de compensare 1
se introduce azot sub presiune de circa 2," 8,mm. Perna de aer este separate de lichidul de
amortizare prin intermediu pistonului flotat 2. +ompensarea volumului, datorita miscarii lui la
cursa de comprimare, se obtin prin comprimarea pernei de gaz si deplasarea pistonului flotat in
sus. 5a cursa de destindere, volumul generat este ocupat de gazul care se destined, deplasand
pistonul flotat in )os. $rificiile de trecere si pupapele de descarcare sunt montate in pistonul
.*atorita elasticitatii camerei de compensare, amortizorul indeplineste si rolul de element
elastic suplimentar.
II.3
Fig.4
Amortizarea telescopice reglabile. Automobilu se deplaseaza pe diferite drumuri , cu anumite
viteze si cu un anumite viteze si cu un anumit grad de incarcare. 'chimbarea parametrilor de mai
sus, in timpul utilizarii automobilului, pentru mentinerea conditiilor de confort si stabilitate, este
necesar sa se modifice caracteristicile amortizorului. 6odificarea caracteristicii de amortizare se
poate realize prin& modificarea orificiilor de trecere.
==========================================================
Intretinerea suspensiei
+onsta in verificarea vizuala a starii thnice a arcurilor, strangerea bridelor si
articulatiilor, controlul starii tehnice a arcurilor, etcA#ntretinera elementelor
elastice pneumatice consta in controlul zilnic al etanseitatii si al pozitiei
elementului la locul de montare. Anual, elementele elastice pneumatice trebuie
demontate pentru indepartare apei si impuritatilor duse pe fundul pstonului iar la
aceasta operatie se recomanda sa se efectueze dupa trecerea sezonului friguros.
'uspensia vibreaza sau face zgomot datorita cauzelor& montarea
necorespunzatoare a amortizoarelor, slabirea suportului amortizorului, uzura
cerceilor, bulonului central, bridelor,se realizeaza strangerile ,iar in atelierul de
reparatii se inlocuiesc amortizoarele defecte.
6aterialele utilizate la arcurile suspensiei sunt oteluri de arc silicioase, cele
elicoidale din bare de otel arc, iar cele bara de torsiune din oteluri arc aliate.
Elemente elastice ale suspensiei intalnite la automobile sunt& arcurile in foi ,
arcurile elicoidale , bare de torsiune si elemente elastice pneumatice si
hidropneumatice.
'uspensia asigura un contact permanent al rotilor cu solul, realizandu(se astfel o buna
directionare si o franare eficienta. #n acelasi timp, confortul pasagerilor este
incomparabil mai bun.
Scopul lucrarii *e studiat constructia cadrelor, corpurilor puntilor conducatoare
si conduse, suspensiei, rotilor si anvelopelor, sa capete deprinderi de reglare a
rulmentilor butucurilor rotilor, montarea(demontarea anvelopelor.
-impul de efectuare B = ore.
$tilaj +arti, material ilustrativ, placate, stenduri si mecanisme a partii rulante,
indicatoare de control si complectul de instrumente a lacatusului, lopatele de
monta), butucul rotii, rotii in ansamblu si plasa de protectie.
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
Suspensia automobilului
&. Suspensia dependenta' !estinatia( constructia generala si principiul de
functionare' Partile componente a suspensiei dependente si destinatia lor
functionala.
!estina)ia suspensiei'
'uspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor Ci de a
prote)a DncErcEtura Ci organele componente Dmpotriva Cocurilor, trepidaFiilor Ci
oscilaFiilor dEunEtoare, cauzate de neregularitEFile drumului.
'uspensia automobilului realizeazE legEtura elasticE Dntre cadru au caroserie Ci
punFi, sau direct cu roFile automobilului
P*r)ile componente'
'uspensia unui automobil cuprinde &
elemente elastice@
dispozitive de ghidare@
amortizoare @
stabilizatoare.
Elementele elastice servesc pentru micCorarea sarcinii dinamice rezultate la
trecerea roFilor pentru neregularitEFile drumului.

#n acelaCi timp elementele elastice fac ca oscilaFiile caroseriei sE fie suportabile de
pasageri Ci sE nu dEuneze mErfurilor care se transportE.
Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale Ci transversale ale
forFelor de interacFiune, precum Ci momentele, acestor forFe, determinGnd
cinematica roFilor faFE de cadru sau caroserie.
Elementele de amortizare DmpreunE cu(frecarea dintre foile arcurilor amortizeazE
oscilaFiile caroseriei Ci ale roFilor.
1uncFiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot ti Dndeplinite de unui Ci
acelaCi element sau de elemente diferite.
#n unele cazuri, suspensia automobilului mai conFine elemente supliment tare (
stabilizatoare, care au rol de a reduce DnclinErile laterale ale autovehiculelor Dn
vira)e.


Condi)iile impuse'
'uspensia automobilului trebuie sE Dndenhneasca urmEtoarele condiFii principale
caracteristicE elasticE, care sE asigure un grad de confort satisfEcEtor@ construcFie
simplE Ci rezistentE@ amortizarea vibraFiilor caroseriei Ci roFilor@ asigurarea
cinematicii corecte a mecanismului de direcFie@ greutatea minimE@ sE transmitE
forFele Ci momentele reactive de la roti la caroserie etc.
Clasificarea suspensiilor'
+lasificarea suspensiilor automobilelor se face dupE tipul punFii Ci dupE
caracteristica elementelpr elastice.
Dup tipul punii, suspensiile se clasificE&
suspensii roFi dependente
suspensii cu roFi independente.
'uspensia cu roFi dependente se DntGlneCte Dn cazul punFilor rigide (fig' &( a+ iar
suspensia cu roFi independente, Dn cazul punFilor articulate (fig' &( b+ la care fiecare
roatE este suspendatE direct de cadru sau caroserie.
Suspensia dependent* este caracterizatE printr(o legatura rigidE intre roFile din
dreapta Ci din stGnga , iar ridicarea sau coborGrea unei roFi , produsE de denivelErile
cEii , provoacE schimbarea poziFiei Ci pentru cealaltE roatE
5a suspensia independentE lipseCte legEtura directa dintre roFile automobilului
iar schimbarea poziFiei unei roFi nu influenFeazE Ci cealalta roatE .
'uspensia independentE prezintE faFE de suspensia dependentE avanta)ele &
inbunEtaFirea confortului prin reducerea masei nesuspendate @ Finuta de drum mai
bunE deoarece deplasErile roFilor nu se influenFeazE reciproc @ micCorarea
oscilaFiilor de ruliu ale caroseriei Ci mErirea stabilitaFii automobilului

,ig'&' 'cheme de suspensii.
In funcie de tipul caracteristicii
elastice, suspensiile se clasificE Dn&
suspensii cu caracteristica elasticE
linearE Ci suspensii cu caracteristica elasticE nelinearE.

S$SPE-SII C$ R./I !EPE-!E-0E
#n ma)oritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigidE foloseCte arcurile
Dn foi dispuse longitudinal, datoritE construcFiei simple.
Suspensia cu arcuri 1n foi semieliptice dispuse longitudinal'
#n fi g'2 se reprezintE suspensia din spate a autoturismului A0$ cu arcuri Dn foi
dispuse longitudinal.Arcul Dn foi 6 este dispus longitudinal faFE de cadru. Partea din
faFE a arcului este Dn legEturE cu cadrul prin intermediul unui bolF de articulaFie, iar
partea din spate prin intermediul cercelului 12. Pentru limitarea cursei arcului este
prevEzut tamponul de cauciuc 15.
.n capEt al arcului este fi%at printr(un bolF de articulaFie (pentru a transmite
forFele de tracFiune Ci frGnare la cadru), iar celElalt prin intermediul cercelului 12
care permite arcului sE se deformeze sub acFiunea sarcinii (prin Dncovoierea arcului
distanFa dintre centrele ochiurilor se modificE).
Amortizarea oscilaFiei este asiguratE de amortizoarele hidraulice telescopice
8 cu dublu efect.
Suspensia cu arcuri 1n foi semieliptice dispuse longitudinal cu caracteristic*
neliniar*'
'uspensia cu arcuri Dn foi cu caracteristicE neliniarE se utilizeazE mai ales la
puntea din spate a autocamioanelor. $ suspensie corespunzEtoare pentru cazul
cGnd autocamionul este DncErcat va fi prea rigidE pentru autocamionul gol. Pentru a
realiza o suspensie care sE corespundE Dn ambele cazuri, se foloseCte suspensia cu
arc suplimentar.
,ig'2'Suspensia cu arcuri 1n foi
semieliptice dispuse longitudinal& 1 ( Caiba@ 2 ( piuliFE bolF@ 5 ( foaie principalE3
4 (

Curuburi de fi%are distantiere (de material plastic) dintre foi@ 5 Ci 7 ( bride@
6 - arc Dn foi@ 8 ( amortizor telescopic hidraulic@ 4 ( chingE limitatoare@ 10 ( bride
de fi%are@ 11 ( bulon central@ 12 ( cercel@ 13 ( piuliFE@ 14 ( placE@ 15 ( tampon de
cauciuc.
#n fig'5 se reprezinta suspensia din spate cu arc suplimentar utilizata la
autocamioane. Ea se compune din arcul principal 3 ce lucreazE la sarcini mici Ci
mi)locii. 5a sarcini mari, Dncepe sa lucreze Ci arcul secundar 2, care se spri)ina pe
suporturile 1 ale cadrului.
,ig'5' Suspensia din spate cu arc suplimentar'
'uspensia dependenta cu arcuri elicoidale. #n fig'6 se reprezinta suspensia punFii
din spate a autoturismului *acia 11?. *atoritE faptului cG arcurile elicoidale
preiau numai sarcini verticale, puntea este prevazuta cu bratele 1 si 5 pentru
preluarea fortelor orizontale.
,ig'6' Suspensia din spate a autoturismului *acia 11?&
& B brate laterale@
2 B arcuri elicoidale@ 5 B amortizoare telescopice@ 6 B tampoane limitatoare din
cauciuc@ 7 B brat superior@ 8 B puntea spate@ 9 B stabilizator
7'!ispositive de g#idare(destinatia(constructia si principiul de functionare'
*ispozitivele de ghidare transmit componentele orizontale ale forFelor dintre roFi Ci
drum, Ci momentele acestor forFe la caroserie ,determinDnd Ci caracterul deplasErii
roFilor En raport cu caroseria automobilului Ci En raport cu drumul.
:n figura 7.se reprezintE forFele datoritE interacFiunii dintre roFi Ci drum precum Ci
momentele acestor forFe.
,ig 7' ,or)ele datorit* interac)iunii dintre ro)i ;i drum ;i momentele acestora
1orFele verticale : Ci momentele 6% se transmit la caroserie prin intermediul
elementului elastic al suspensiei .
Elementele de amortizare au rolul de amortiza oscilaFiile care iau naCtere
evitDnd apariFia fenomenului de rezonanFE.
A".R0I<.ARE=E >C.-S0R$C0IA+
Fig. 6. Constructia amortizorului.
1. Capul inferior
2. Corpul pistonului de comprimare
3. Discurile pistonului de comprimare
4. Discul superior al pistonului de comprimare
5. Arcul pistonului de comprimare
6. Semisfera pistonului de comprimare
7. Discul rigid al pistonului de comprimare
8. Piulita supapei de destindere
9. Arcul supapei de destindere
10. Pistonul amortizatorului
11. Discul de fixare a supapei de destindere
12. Discurile pistonului de destindere
13. Segmentii pistonului
14. Saiba piulitei pistonului de destindere
15. Discul superior al pistonului de destindere
16. Discul supapei de comunicare
17. Arcul supapei de comunicare
18. Discul limitator
19. Rezervor
20. Tija
21. Cilindru
22. Tub rezervor
23. ucsa de g!idare a tijei
24. "nel de etansare a rezervorului
25. Discul sistemului de etansare
26. #lement de etansare
27. $arnitura inelului de siguranta
28. "nel de siguranta
29. Piulita rezervorului
30. Capul superior
31. Piulita de fixare a capului superior
32. $roiver
33. Discul pernei de fixare a amortizatorului
34. Perna %tampon&
35. ucsa
36. Tub
37. #lement de amortizare a tijei
38. ucsa de fixare a capului inferior cu cauciuc
Pentru amortizarea rapida a oscilatiilor' in suspensia automobilelor
moderne se monteaza amortizoare !idraulice.
Amortizoarele pot fi folosite la ambele punti ale automobilului sau numai la
puntea din fata' solutie intilnita mai ales la autocamioane.Principiul de
functionare a amortizorului !idraulic se bazeaza pe transformarea energiei
mecanice a oscilatiei in energie termica' la trecerea fortata a unui lic!id
special' dintr(o camera a amortizatorului in alta' printr(un orificiu
calibrat.)ajoritatea amortizatoarelor sunt cu dubla actiune' lucrind in
ambele sensuri' si anume* la apropierea rotilor de caroserie opun rezistenta
mica+ la departarea rotilor de caroserie opun rezistenta mai mare
Amortizatoarele cele mai raspindite la automobile sunt cele sub forma
telescopica' clasificate in monotubulare si bitubulare' si care la rindul lor'
pot fi de mai multe tipuri.
Cele mai folosite sunt amortizoarele bitubulare' care' in comparatie cu cele
monotubulare' au o lungime mai redusa si o durata de functionare mai
mare.
A".R0I<.ARE=E BI0$B$=ARE >PRI-CIPI$= !E ,$-C0I.-ARE+
Fig. 7. Amortizorul telescopic bitubular.
n !igura 7. este prezentata sc!ema de principiu a amortizorului !idraulic
telescopic bitubular. Capul superior 1' de care este fixata tija 2 cu pistonul
8' este prins de partea suspendata a automobilului' iar capul inferior 13'
solidar cu tubul rezervor 5' de partea nesuspendata. Tubul interior 4
%cilindrul de lucru& este umplut cu lic!id special pentru amortizoare.
"n cursa de destindere' lic!idul din partea superioara a pistonului 8 este
comprimat si trimis prin supapa de destindere 10 in partea inferioara.
,olumul generat de piston la partea inferioara este mai mare decit volumul
lic!idului impins in jos' cu volumul tijei care iese din tubul 4. Diferenta se
completeaza cu lic!idul din camera de compensare 14 %spatiul dintre tubul
rezervor 5 si tubul interior 4& care patrunde prin supapa de admisie 11
datorita depresiunii creata sub piston si a pernei de aer comprimat din
partea superioara a camerei de compensare.
"n cursa de comprimare' lic!idul de sub piston trece prin supapa de
comunicare 9 in partea superioara a tubului 4. -parte din lic!id %egala cu
volumul tijei introdul in tubul 4& trece prin supapa de comprimare 12 in
camera de compensare 14. Tubul 6 serveste la protectia tijei pistonului' iar
inelul 3 la etansarea amortizorului.
A".R0I<.ARE=E ".-.0$B$=ARE >PRI-CIPI$= !E ,$-C0I.-ARE+
"n comparatie cu cel bitubular are' la diametre exterioare egale' un
diametru al pistonului mai mare' fiind mai usor si avind o racire mai buna.
"n camera de comtensare se introduce azot sub presiunea de circa .'/
01mm.. Perna de aer este separata de lic!idul de amortizare prin
intermediul pistonului flotant. Compensarea volumului' datorita miscarii
lui la cursa de comprimare' se obtine prin comprimarea pernei de gaz si
deplasarea pistonului flotant in sus. 2a cursa de destindere' deplasind
pistonul flotant in jos. -rificiile de trecere si supapele de descarcare sunt
montate in piston.
Datorita elasticitatii camerei de compensare' amortizorul indeplineste si
rolul de element elastic suplimentar.
Corpul puntilor coonducatoare si conduse
&'Corpul puntilor conducatoare'!estinatia(constructia(demontabile si
nedemontabile(corpul puntilor conducatoare 'Constructia butucelor
conducatoare'
!estinatia puntii din spate motoare
Puntea motoare are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia
longitudional
si fortele verticale de la cadrul caroseriei automobilului(la rotile motoare.-ot prin
intermediul puntii motoare se transmit cadrului fortele de trectiune(fortele de
frinare si momentul reactiv si momentul de frinare care apar in timpul deplasarii
autovehicului.Puntea din spate motoare este compusa din trensmisia principal
,diferential,arbori planetari,transmisde finala si carter.
Conditiile impuse puntii din spate&
Puntea din spate trebuie sa indeplineasca conditile&
'a aiba dimensiuni de gabarit cit mai reduse in scopul unei garzi la sol cit mai
mari@
'a aiba o alimentare silentioasa@
#ntretinerea sa fie cit mai simpla@
'a prezinte odurata de funcionare@
Calsificarea puntiilor din spate motoare.
*in punct de vedere constructive puntile din spate se impart in&
Puntiii rigide@
Pintii articulate.
Puntiile rigide se folosesc la autocamioane,autobuze si autoturisme,iar cele
articulate la unele tipuri de autoturisme.
Carterul puntii din spate
+arterul puntii din spate are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadru la roti
si in acelasi timp de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului
sau la caroserie.#n acelasi timp carterul trebuie sa asigure o functioonare
corespunzatoare organelor montate in interiorul sau.+arterul puntii din spate
trebuie sa fie rezuistent,rigid sa aiba o greutate proprie cit mai redusa si sa permita
montarea si demontarea cit mai usoara a organelor transmisiei
0ipuri constructive de cartere
*in punct de vedere constructive carterele puntii din saprte pot fi&
*emontabile@
8edemontabile@
+arterul puntii din spate demontabil cu 2 plane de separate fig' ?a .5a aceasta
solutie de partea central a carterului & se fi%eaza trompele 2 in care se gasesc
arborii planetari.-rompele au sudate la capetele interioare capacile conice 5 care se
fi%eaza cu suruburi de partea central rezultind planele de separate P1si P2 .
+arterul puntii din pate demontabil cu un plan de separate fig' <.b .
+arterul demontabil cu un singur plan de separate P& este conpus din carterul
central P& si trompele 2.+arterul & se obtine prin turnare din otel iar triompele 2
sunt egzecutate din teava si presate in carterul central de care se imbina prin sudare
sau nituire.
+arterele demontabile prezinta deavanta)ul ca pebtru a a)unge la diferential trebuie
demontat complec puntea din spate.
+arterul puntii din spate nedemontabil poate fi realizat prin turnare( sudare,e.t.c.
+artertele obtinute prin turnare sunt rigide dar au o gereutate mare iar cela obtinute
prin sudare sunt usoare,in schinb sunt mai putin rigine.
In fig. <.c . este reprezentat carterul puntiii motoare de la autocamiooanele
0$6A8.
Este un carter nedemontabil format dinto parte centala 2 B#n care se monteza
carcasa transmisiei principale si diferentialul si dintro grinda & de profil &(
prevazuta cu tevi ce prote)eaaza arborii planetari.
a)
b)
c)
,ig' ? '0ipuri constructive de cartere
Bibliografie
1) 4h. 1ratila si altii, HAutomobile.+unoastere, intretinere si e%ploatare.I
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2??1, pag.!"".
2) JJJ.JiKipedia.org ;
3) .. , , . , !"# $, %!!
.
4.JJJ .didactic .ro ,files ,1,? modulul L iv .doc