Grecu Alexandra

III B AMF
GNDIREA
Gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de prelucrare si integrare a
informatiei despre lumea externa si despre propriul nostru EU. Prin ea se realizeaza
saltul calitativ al activitatii de cunoastere de la particular la general, de la accidental la
necesar, de la simpla constatare a existentei oiectului la interpretarea si explicarea lui
legic!cauzala, se face trecerea de la procesele psi"ice cognitiv senzoriale la cele
cognitiv superioare.
Prin urmare, gandirea este procesul psi"ic de reflectare mi#locita si
generalizat!astracta ! su forma notiunilor, #udecatilor si rationamentelor ! a
insusirilor comune, esentiale si necesare ale oiectelor si a relatiilor legice, cauzale
intre ele.
$aracterul mi#locit al gandirii consta in aceea ca ea opereaza nu direct asupra
realitatii, ci asupra informatiei furnizate de perceptii si reprezentari. %esfasurarea ei
presupune intotdeauna fie existenta unei informatii care se extrage in prezent in cadrul
contactului senzorial cu oiectul, fie a unei informatii evocate din tezaurul memoriei.
In acest fel, c"iar produsele unei activitati a gandirii devin, la randul lor, oiect al unui
proces ulterior de gandire.
%ar, cum rezulta si din definitia de mai sus, desi elaorarea gandirii este
precedata de formarea experientei si sc"emelor perceptive, si a sistemului de
reprezentari, ea nu este o continuare in linie dreapta a acestora, ci apare ca un moment
de discontinuitate, de salt, de restructurare calitativa a mecanismelor si principiilor
comunicarii informationale a omului cu lumea externa.
$aracterul general!astract al gandirii rezida in aceea ca ea se desfasoara
permanent in directia evidentierii insusirilor generale si esentiale ale oiectelor si
fenomenelor, si a suordonarii diversitatii cazurilor particulare unor modele ideale
generale & notiuni, principii, legi.
Gandirea se organizeaza ca un sistem multifazic, intinzandu!se pe toate cele
trei coordonate temporale' trecut, prezent si viitor. Ea realizeaza o permanenta
corelare intre diversele momente si stari ale oiectului' foloseste informatia despre
trecutul oiectului pentru a explica prezentul lui, integreaza informatia despre trecutul
si prezentul oiectului pentru a determina starea lui in viitor. Ea realizeaza o reflectare
de tip predictiv, anticipativ, pe langa functia interpretativ!explicativa, doandind si o
functie creatoare' elaorarea de modele, proiecte si planuri ideale pe aza carora, in
cursul activitatii practice, se realizeaza noi oiecte, noi configuratii ale mediului
incon#urator.
Fiind procesul de cunoastere de rangul cel mai inalt, care asigura patrunderea
in esenta lucrurilor, intelegerea relatiilor logice dintre acestea, explicarea si
referat.clopotel.ro
interpretarea lor, si care face posiila rezolvarea prolemelor complexe, de ordin
teoretic si practic, gandirea ocupa un loc central in sistemul psi"ic uman.
Atriutul centralitatii este conferit gandirii nu numai de faptul ca se azeaza pe
celelalte functii si disponiilitati ale suiectului (trecand succesiv de la fenomen la
esenta, de la particular la general, de la concret!intuitiv la astract!formal), ci si de
faptul ca ea actioneaza ca un adevarat mecanism de comanda!control asupra celorlalte
procese psi"ice, organizandu!le, modificandu!le in concordanta cu criterii si exigente
logice oiective' intr!un cuvant, le confera dimensiunea rationalitatii. %e asemenea,
centralitatea gandirii in cadrul sistemului psi"ic uman se demonstreaza si prin aceea
ca trasaturile si functiile constiintei isi gasesc expresia cea mai inalta in structura si
dinamica ei.
Continutul informational al gandirii - Gandirea este un proces de
cunoastere, alaturi de senzatii, perceptii, reprezentari, memorie, imaginatie. Procesele
de cunoastere au un punct comun in reflectarea realitatii & ele reflecta aspecte, laturi,
insusiri ale realitatii. %ar, in timp ce procesele senzoriale reflecta insusiri concret
intuitive, accesiile simturilor, gandirea reflecta insusiri esentiale (invarianti
cognitivi). Un invariant cognitiv exprima ceea ce este comun, constant, invariail si
definitoriu pentru o intreaga categorie de oiecte sau fenomene.
Insusirile concret intuitive fiind accesiile simturilor, ne apar asa cum sunt ele.
In sc"im, gandirea trece dincolo de aparenta la esenta, dincolo de particular la
general. Insusirile esentiale sunt impalpaile, inaccesiile simturilor. In sc"im, sunt
accesiile simturilor prin intermediul unor operatii complexe de astractizare si
generalizare. Insusirile esentiale sunt extrase din realitate, indepartandu!se tot ceea ce
este con#unctural, contextual, neesential.
*eflectarea din gandire este o reflectare multipla, mi#locita prin intermediul
cunoasterii perceptive, a reprezentarilor, a experientei acumulate, dar mai ales prin
intermediul cunoasterii stiintifice. +ima#ul este un factor mi#locitor si un mecanism
de integrare si ve"iculare a informatiei.
*eflectarea din gandire, spre deoseire de cea din procesele senzoriale, se
desfasoara pe axa timpului, intre trecut, prezent si viitor. Gandirea isi extrage
continuturile din stocurile memoriei, le reactualizeaza selectiv in raport cu cerintele
prezentului si emite predictii cu privire la viitor. *eflectarea din gandire prezinta un
grad inalt de liertate, astfel incat se poate deplasa nu numai pe axa timpului, ci si pe
verticala cunoasterii.
Functiile gandirii - Gandirea are o functie cognitiva, avand rolul esential in
cunoasterea astracta, formala a realitatii. In aza acestei functii, gandirea realizeaza
trecerea dincolo de aparenta la esenta, dincolo de forma la continut.
, a doua functie este cea adaptativ reglatorie. Gandirea are un rol central in
sistemul psi"ic uman. Pe de o parte, gandirea valorifica rezultatele celorlalte activitati
si procese psi"ice, fiind multiplu mi#locita. Pe de alta parte, gandirea valorizeaza,
dezvolta si perfectioneaza celelalte procese psi"ice. In acest mod, se dezvolta formele
complexe ale perceptiei si oservatia, reprezentarile generale, memoria logica,
imaginatia reproductiva, motivatia cognitiva etc.
referat.clopotel.ro
Structurile operatorii ale gandirii - Gandirea este procesul psi"ic care
dispune de cel mai vast sistem de structuri operatorii, fiind procesul psi"ic maximal
operationalizat. ,peratiile fundamentale ale gandirii sunt' analiza, sinteza,
compara tia , generalizarea, abstract izarea si concretizarea.
rodusul gandirii - Gandirea se finalizeaza prin concepte, #udecati,
rationamente, prin sisteme cogniti!e inc"eiate .
Unitatea de aza a gandirii este no tiunea & integrator categorial care selecteaza
si sistematizeaza insusirile esentiale, legice si necesare, cu privire la o intreaga clasa
de oiecte sau fenomene.
-tructura de continut a procesului gandirii nu este o simpla inlantuire de
notiuni luate separat, ci un sistem de relationare logica a notiunilor in #udecati si a
acestora in rationamente.
.udecata este o structura informationala mai complexa, care reflecta oiectul
in relatie cu alte oiecte sau dezvaluindu!i anumite insusiri, care in notiunea luata
separat sunt ascunse. *ationamentul este o structura informationala discursiva si
ierar"izata, in care gandirea porneste de la anumite date (#udecati) si a#unge la
otinerea altora noi (concluzii).
$el mai important aspect psi"ologic al notiunii ca produs al gandirii este
trairea ei in plan suiectiv ca semnificatie. A gandi inseamna a intelege, a patrunde
semnificatia notiunilor cu care operam. Altfel, notiunile nu sunt decat, cel mult,
etic"ete verale lipsite de continut.
referat.clopotel.ro