TELEVIZIUNE DIGITALA

CUPRINS:
1. Introducere in transmisia digitala a imaginilor............................2
2. Compresia semnalelor video si audio. Standardul MPEG2.......!
2.1. Compresia semnalului video..................................................................."
2.1.1. Introducere
2.1.2. E#antionarea semnalului video............................................................$
2.1.!. Codarea MPEG. Etape in reali%area compresiei semnalului video.....&
2.2. Compresia semnalului audio..................................................................1$
2.!. 'lu(ul de date MPEG.............................................................................2)
2.!.1. Pac*ete elementare ale +lu(ului de date..............................................1,
2.!.2. -ransport Stream Pac.et.....................................................................21
!. /a%ele modulatiei digitale..........................................................2$
!.1. Introducere
!.2. Mi(er......................................................................................................2$
!.!. Modulatorul de amplitudine...................................................................2&
!.$. Modula0ia in cuadratur1.........................................................................!)
". Parametrii semnalului digital.................................................................!1
".1. MER valori m1surate.............................................................................!2
".2 /ER valori m1surate.............................................................................!!
/i2liogra+ie............................................................................................!$
1
TELEVIZIUNE DIGITAL
1. Introducere in transmisia digital a imaginilor
-ransmisia digital1 repre%int1 orice transmisie 3n care in+orma0ia util1
este 3n +ormat digital. Indi+erent dac1 este ca%ul unui semnal video4 audio
sau de date4in+orma0ia se pre%int1 su2 +orma unui #ir de 2i0i.
Nu tre2uie con+undat1 in+orma0ia transmis1 cu purt1torul acestei
in+orma0ii care este intotdeauna analogic14 respectiv o oscila0ie de inalt1
+recven014 put5nduse +olosi canalele o2i#nuite de comunica0ii: prin satelit4
emi01toare terestre4 ca2lu4 +i2r1 optic1.
Necesitatea trecerii de la utili%area semnalelor -6 analogice la utili%area
semnalelor -6 digitale4 a ap1rut at5t datorit1 +aptului c1 3n +ormat digital
este utili%at1 pentru a transmite o l1rgime de 2and1 mai mic1in cadrul
aceleea#i l1rgimi de 2and1.7ntrun canal 3n care este transmis un program -6
analogic pot +i transmise mai multe programe -6 digitale4 ceea ce inseamn1
c1 spectrul de radio+recven014 care este o resurs1 cu dimensiune limitat14 este
utili%at mai e+icient4 dar mai inseamn1 c1 se reduc #i costurile de operare pe
program transmis4 deci servicii mai ie+tine4 c5t #i datorit1 +aptului c1
prelucrarea semnalului in +ormat digital este mult mai usoar1.
7n domeniul televi%iunii4 prima desp1r0ire de tradi0ionalul sistem -6
analog sa +1cut prin introducerea sistemului *i2rid analogdigital 82M9C
:82 ; dou1 semnale sunet #i in+orma0ia de sincroni%are sunt transmise
digital< M9C = Multiple(ed 9nalogue Component ; componentele de
luminan01 si crominan01>. 9cest sistem a +ost de%voltat pentru transmisiile
-6 prin satelit4 dar nu a ?prins@ la pu2lic4 3n pre%ent +iind +olosit doar de
unele t1ri nordice.
7n cadrul studiourilor -64 semnalele digitale de televi%iune au p1truns
3ncep5nd cu anii AB) prin utili%area semnalelor digitale necomprimate 3n
con+ormitate cu recomandarea ?CCIR &)1@. 9ceste semnale au de2itul de
in+orma0ie :data rate> de 2C) M2itDs4 care este +oarte potrivit pentru
distri2u0ie #i prelucrare in cadrul studioului dar nu #i pentru transmitere la
utili%atorul +inal.
Evenimentul c*eie 3n cadrul televi%iunii digitale destinate pu2licului
poate +i considerat de+initivarea standardului EPEG :EPEG = Eoint
P*otograp*ic E(perts Group>. 9cesta este utili%at pentru compresia
imaginilor +i(e4 rat1 de compresie put5nd aFunge p5n1 la 1$:1. Compresia
imaginilor se 2a%ea%1 pe +olosirea
2
trans+ormatei cosinus discret1 :8C- = 8iscrete Cosine -rans+orm>. 9st1%i
standardul EPEG este +oarte +olosit in domeniul digital4 3nregistr5nd un
succes deose2it 3n cadrul +otogra+iei digitale.
-rans+ormat1 cosinus discret1 este algoritm de 2a%1 #i pentru MPEG
:MPEG = Moving Picture E(perts Group> care a de%voltat in 1BB!
standardul MPEG14 iar apoi MPEG2. MPEG1 este utili%at pentru imagini
video 3n mi#care cu data rate de p5n1 la 14$ M2itDs utili%5nd ca mediu de
stocare C8ul.
9cesta este capa2il s1 reali%e%e compresia semnalului -6 digital de la 2C)
M2itDs la 2& M2itDs.
Prin compresia semnalului audio digital4 data rate este redus1 de la 14$
M2itDs la 1))")) .2itDs. 9v5nd in vedere aceste rate mari de compresie4
acum se poate reali%a com2inarea unui numar de programe su2 +orma unui
singur +lu( de date ce poate +i transmis in 2anda unui singur canal -6
analogic :&< C sau ,MG% +unc0ie de standard>.Ha inceputul anilor AB) a
demarat un proiect european 86/ = 8igital 6ideo /roadcasting in cadrul
c1ruia au +ost de%voltate trei metode de transmisie: 86/S4 86/C si 86/
-.
Metoda de transmisie prin satelit 86/S este utili%at1 incepand cu anul
1BB$. 7n cadrul acesteea este utili%at1 modula0ia IPSJ :Iuadrature P*ase
S*i+t JeKing>4l1rgimea canalului este in Fur de !!MG%4 iar data rate total de
!, M2itDs. Se pot transmite &4 , sau c*iar 1) programe -6 in cadrul unui
canal +unc0ie de data rateul acestora #i de num1rul sunetelor inso0itoare.
7n cadrul transmisiei prin ca2lu coa(ial4 86/C4este utili%at1 modula0ia
&"I9M:&" 9mplitude Iuadrature Modulation> ce asigur1 tot un data rate
de !, M2itDs4 dar intrun canal cu l1rgimea de 2and1 de numai , MG%.
86/C este in u% incepand din 1BB$.
Sistemul de transmisie digital1 -6 terestr1 86/-4 a de2utat in anul
1BB, 3n 9nglia utili%5nd modul de transmisie 2.4 in pre%ent asiguranduse
acoperirea na0ional1 a acestei 0ari. 8ata rateul asigurat de 86/- este de $
!1 M2itDs iar l1rgimea canalului de transmisie corespunde cu cel pentru -6
analogic :&< C sau,MG% +unc0ie de standard>. 7n cadrul acestei metode de
transmisie sunt utili%ate mai multe purt1toare de radio+recven014 ortogonale
3ntre ele :L'8M = Lrt*ogonal 'reMuencK 8ivision Multiple(>4 +iecare d3ntre
acestea +iind modulate IPSJ4 1&I9M sau &"I9M.
-re2uie men0ionat c1 #i semnalele 86/S si 86/C pot +i transmise
terestru utili%5nd sistemul MM8S = Multipoint Multic*annel :MicoNave>
8istri2ution SKstem.
!
2. Compresia semnalelor video i audio! "tandardul #$EG
Semnalul digital4 standard :S8-6 = Standard 8e+inition -elevision> are
vite%a de transmisie de 2C) M2itDs4 mult prea mare pentru a putea +i transmis
pe canalele o2i#nuite. Este necesar1 o puternic1 compresie a acestuia de la
2C) M2itDs la 2& M2itDs4 pentru aceasta utili%anduse mecanisme de
reducere a in+orma0iei redundante si irelevante din +lu(ul de date.
2.1. Compresia semnalului video
2.1.1. Introducere
Pentru a reali%a reducerea vite%ei de transmisie :a de2itului de
in+orma0ie> pentru un +lu( de date tre2uie s1 e(tagem din acest1 in+orma0ia
redundant1 sau in+orma0ia irelevant1. In+orma0ia redundant1 este in+orma0ia
care e(ist1 de mai multe ori in +lu(ul de date4 sau 2i0i care nu con0in
in+orma0ie4 sau in+orma0ie care poate +i reconstituit1 la recep0ie +ar1 pierderi
prin procedee matematice. L cale de reducere a redundantei este utili%area
codurilor cu lungime varia2il1. 8e e(emplu4 dac1 3n +lu(ul de date e(ist1 un
#ir de 1$ %erouri4 in locul acestora poate +i transmis mesaFul ?de 1$ori %ero@
printrun cod special care este mult mai scurt.
'ac5nd o paralel14 codul Morse este un e(emplu de reducere a
redundantei.
Hiterele care sunt +olosite mai des au aloc5te secven0e de cod mai scurte
dec5t cele care sunt utili%ate mai rar. 7n te*nica transmiterii in+orma0iei acest
tip de codare este numit codare Gu++man.
7n ca%ul semnalului video4 in+orma0ia irelevant1 este in+orma0ia care nu
poate +i perceput1 de sim0urile umane. 9st+el4 dac1 0inem cont c1 oc*iul
uman con0ine mai pu0ini receptori sensi2ili la culoare dec5t la lumin14 putem
s1 renun01m la detaliile +ine de culoare4 ceea ce inseamn1 o reducere a 2en%ii
semnalului corespun%1tor. 8e asemenea4 oc*iul integrea%1 #i liniile +ine din
imagine4 acest +apt constituind principala cale de atac in utili%area metodelor
de compresie in EPEG si MPEG.
Reducere vite%a de transmisie
Mic#orarea redundantei Reducerea in+orma0iei irelevante
:+ar1 piederi de in+orma0ie> :cu pierderi de in+orma0ie>
"
7n MPEG reducerea vite%ei de transmisie se +ace urm5nd urmatorii pa#i:
a. Reducerea re%olu0iei semnalului o20inut con+orm ?CCIR &)1@ de la 1) 2i0i
la , 2i0i :reducerea irelevantei><
2. E(cluderea intervalelor de stingere pe vertical1 #i pe ori%ontal1 :reducerea
redundantei><
c. Reducerea re%olu0iei pe vertical1 a semnalului de culoare :reducerea
irelevantei><
d. Modularea di+eren0ial1 in cod a impulsurilor pentru imaginile 3n mi#care
:reducerea redundantei><
e. Utili%area trans+ormatei cosinus discrete :8C-> urmat1 de cuanti%are
:reducerea irelevantei><
+. Scanare 3n %ig%ag #i codare cu lungime varia2il1 :reducerea redundantei><
g. Codare Gu++man
2.1.2. Eantionarea semnalului video
Recomandarea CCIR &)1 :I-U ;/-.R&)1> prevede pentru studiouri codarea
pe componente a semnalului video comple( color4 dup1 cum reiese din 'ig.
2.1.
Semnal e#antionare luminan01 1!4$ MG%
Semnal e#antionare crominan01 &4C$ MG%

'ig. 2.1
Standardul pentru studiouri tre2uie s1 asigure4 dup1 codare4
compati2ilitatea semnalului at5t pentru standardul cu &2$ liniiD $)G% c5t #i
pentru standardul cu $2$liniiD &)G%. Pentru a asigura aceast1 compati2ilitate4
$
+recven0a de e#antionare tre2uie s1 +ie un multiplu 3ntreg al celor dou1
+recven0e de linii.
Cum fG :&2$> D fG :$2$> = 1$&2$D 1$C!"42&$ = 1"!D 1"" re%ult1 c1 +recven0a de
e#antionare tre2uie s1 +ie multiplu 3ntreg al +recven0ei de 242$ MG%. Oin5nd
cont de +recven0a ma(im1 a semnalului de luminan014 valorile convena2ile
pentru +recven0a de e#antionare sunt: 1142$ MG% :$(242$>< 1!4$ MG%
:&(242$>< 1$4C$ MG%:C(242$MG%>. Sa ales +recven0a de e#antionare de 1!4$
MG%:
1!4$ MG% = ,$, P fG :$2$> = ,&" P fG :&2$>
Coe+icien0ii de multiplicare ai +recven0elor de linii repre%int1 num1rul
de e#antioane ce re%ult1 pentru o linie in ca%ul semnalului de luminan01.
Semnalele de crominan01 av5nd 2and1 mai mic14 sunt e#antionate cu
+recven0a de &4C$ MG% :!(242$>. 7n acest ca%4 num1rul de e#antioane este la
Fumatate +a01 de cel pentru semnalul de luminan01.
'iecarui e#antion al semnalului analogic 3i va corespunde un pi(el 3n
+ormatul digital.
Spre deose2ire de televi%iunea analogic14 in televi%iunea digital1 sunt
transmise numai cadre :+rames> nu si semicadre :+ields>4 acestea +iind
reconstruite la recep0ie.
%!&!'! Codarea #$EG! Etape in reali(area compresiei semnalului video
a. Reducerea vite%ei de transmisie prin reducerea cuanti%1rii semnalului
o20inut con+orm ?CCIR &)1@ de la 1) 2i0i la , 2i0i
7n ca%ul semnalului video analogic4 dac1 raportul semnalD %gomot
ponderat re+eritor la nivelul de al2 este mai 2un de ",d/ :valori normale de
peste &!d/> %gomotul nu este perceput de oc*iul uman. 7n ca%ul semnalului
digital4 dac1 se reali%ea%1 conversia analogDdigital1 utili%5nd pentru
cuanti%are , 2i0i in loc de 1)4 va produce cre#terea %gomotului de cuanti%are
:cre#terea SDNQd/R = &PN4 N=24 deci 12d/>4 dar nu este dep1#it pragul de
percepti2ilitate al oc*iului. Reducerea de2itului de in+orma0ie este pre%entat
mai Fos:
8e2it semnal luminan01 = 1!4$ MG% P , :1)> 2i0i = 1), :1!$> M2itDs
8e2it semnale crominan01 = 2 P &4C$ M*% P , :1)> 2i0i = 1), :1!$>
M2itDs
8e2it total semnal video = 2 P 1), :1!$> M2itDs = 21& :2C)> M2itDs
Prin cuanti%area cu , 2i0i in loc de 1) sa o20inut o reducere a vite%ei de
transmisie cu $" M2itDs :2)S>.
&
2. Reducerea vite%ei de transmisie prin e(cluderea
intervalelor de stingere pe vertical1 #i pe ori%ontal1
Potrivit standardului I-U/-.R&)1 intervalele de stingere pe ori%ontal1
#i pe vertical1 nu con0in nici o in+orma0ie relevant14 nici m1car telete(t. 7n
consecin01 in MPEG intervalele de stingere pe ori%ontal1 #i pe vertical1 sunt
scoase complet din con0inutul cadrului. 9cestea pot +i reconstituite la
recep0ie +1r1 pro2leme :inclusiv toate celelalte semnale continute>.
7n urma e#antionarii re%ult1 un numar de ,&" de e#antioaneD linie4
respectiv de pi(eli4 iar dac1 se renun01 la intervalul de stingere pe G o20inem
C2) pi(eli activi.
Pentru semnalele de culoare4 num1rul de pi(eliD linie activ1 va +i de !&).
Oinand cont de ponderile celor dou1 intervale de stingere4 prin
netransmiterea lor se reali%ea%1 o reducere redundantei de apro(. 2$S.
c. Reducerea vite%ei de transmisie prin reducerea re%olu0iei pe vertical1
a semnalului de culoare
7n 'ig. 2.!4 de mai Fos4 sunt repre%entate e#antion1rile semnalelor de
luminan01 #i crominan01 pentru mai multe tipuri de semnale MPEG: MPEG
":":"< MPEG ":2:2:semnal de studio con+orm recomandarii CCIR &)14
respectiv standardului I-U/-.R&)1>< MPEG ":2:) :semnalul utili%at pentru
transmisiunile 86/>.
'ig. 2.!
C
7n ca%ul MPEG2 la patru pi(eli de luminan01 sunt asocia0i doi pi(eli de
cominan014 unul pentru Cr si unul pentru C2.
Prin acest mod de reducere a irelevantei se reali%ea%1 reducerea cu 2$S
a de2itului in+orma0iei transmise.
P5n1 acum4 prin pa#i urma0i sau realiat urm1toarele reduceri ale
de2itului de in+orma0ie:
Semnal studio :con+orm I-U /-.R&)1> = 2C) M2itDs
Reducerea cuanti%1rii de la 1) la , 2i0i :2)S> = 21& M2itDs
E(cluderea intervalelor de stingere G si 6 :2$S> = 1&& M2itDs
Reducerea re%olu0iei pe vertical1 a semnalelor de culoare :2$S> =
12"4$ M2itDs
8e2itul de in+orma0ie de 12"4$ M2itDs este oricum departe de scopul
propus si anume o20inerea unui de2it de 2& M2itDs4 cu un ma(im de 1$
M2itDs. Pentru atingerea o2iectivului tre2uie urma0i #i ceilal0i pa#i a caror
comple(itate este mult mai mare.
d. Reducerea vite%ei de transmisie prin modularea di+erential1 in cod a
impulsurilor pentru imaginile 3n mi#care
Imaginile in mi#care :consecutive> di+er1 3ntre ele +oarte pu0in. Ele
con0in %one sta0ionare4 care nu se sc*im21 de la un cadru la altul4 %one care
#i sc*im21 doar po%i0ia4 precum #i o2iecte noi care apar in imagine. 8ac1 am
transmite +iecare cadru complet de +iecare dat1 vom transmite #i in+orma0ie
care se repet1 iar #i iar4 re%ult5nd un de2it mare de in+orma0ie. Conclu%ia
care se desprinde de aici este c1 putem mic#ora de2itul in+orma0iei dac1 vom
transmite numai di+eren0ele de la un cadru la altul. 9ceast1 metod1 de
mic#orare a redudantei se nume#te modularea di+eren0ial1 a
impulsurilor:8PCM = 8i++erential Pulse Code Modulation>.
7n urma e#antion1rii #i digiti%1rii se o20in e#antioane cu valori discrete
a#e%ate la intervale ec*idistante4 egale cu intervalele de e#antionare :ts>4
dup1 cum se o2serv1 3n 'ig. 2.".
,

'ig. 2."
8i+eren0ele d3ntre e#antioanele al1turate +iind mici4 dac1 se transmite doar
di+eren0a d3ntre ele :8PCM>4se salvea%1 din capacitatea de transmisie :'ig.
2.$>.
'ig. 2.$
L pro2lem1 care apare la modularea di+eren0ial1 este sincroni%area lent1
a demodulatorului la inceputul transmisiei sau desincroni%area acestuia
atunci c3nd apar erori de transmisie. Pentru re%olvarea acestei situatii se
transmit e#antioane complete la intervale egale de timp :'ig. 2.&>.
B
'ig. 2.&
7nainte de a +i codat1 imaginea4 aceast1 este impar0it1 in 2locuri p1trate
cu dimensiunea de 1&(1& pi(eli pentru semnalul de luminan01 si cu
dimensiunea de ,(, pi(eli pentru semnalele de culoare. Pentru semnalul
MPEG2 MPTMH e#antionarea este ":2:) iar +iec1rui 2loc de luminan01
1&(1& pi(eli 3i corerespund c5te un 2loc de ,(, pi(eli C24 respectiv ,(,
pi(eli Cr :'ig. 2.C>. 9cest tip de aranFament poart1 denumirea de macro2loc.
Un singur cadru este compus dintrun num1r de macro2locuri4 ast+el inc5t
num1rul de pi(eli pe ori%ontal1 #i pe vertical1 tre2uie sa +ie divi%i2il cu 1&4
respectiv , :U: C2)($C& pi(eli>.
'ig. 2.C
Codarea imaginii 3n MPEG se +ace utili%5nd trei algoritmi di+eri0i ce se
2a%ea%1 pe utili%area trans+ormatei cosinus discrete
Codarea intracadru. 9ceste cadre sunt notate cu I #i sunt cadre codate
complet.Cadrele de tip I sunt inserate aleator in +lu(ul de date #i au cea mai
sca%ut1 rat1 de compresie<
Codarea cu predic0ie temporal1 3nainte. Cadrele re%ultate sunt notate cu $.
1)
Codarea cu predic0ie temporal1 poate avea ca re+erin01 cadre de tip I sau
cadre de tip $. 9ceste cadre au raportul de compresie net superior cadrelor
de tip I.
Calcularea di+eren0ei se +ace la nivel de macro2loc4 respectiv +iecare
macro2loc din cadrul urm1tor este comparat cu macro2locul corespun%1tor
cadrului precedent.
8in compararea a dou1 macro2locuri re%ult1 urmatoarele situa0ii:
1. Elementele imaginii sau deplasat intro direc0ie oarecare4 ceea ce
inseamn1 ca avem o imagine in mi#care<
2. Elementele imaginii nu sau deplasat<
!. Elementele de imagine din macro2loc sunt complet noi +at1 de cele
din precedentul.
7n primul ca%4 di+eren0a care se calculea%1 #i se transmite se nume#te
vector de mi#care. 8etectarea mi#c1rii se +ace 3ntro arie de &"(&" pi(eli
pentru un macro2loc de 1&(1& pi(eli :'ig.2.,> #i numai pentru semnalul de
luminan01. Preci%ia estim1rii este de )4$ pi(eli.7mpreun1 cu vectorul de
mi#care se poate transmite #i in+orma0ie legat1 de di+eren01. 8eterminarea
vectorului de mi#care este ilustrat1 in 'ig. 2.B.
Pentru semnalul MPEG2 av5nd imaginea +ormat1 din C2)($&) pi(eli vor
re%ulta :C2)D1&>(:$C&D1&> = 1&2) vectori de mi#care.
'ig. 2.,
'ig. 2.B
11
Mai Fos sunt pre%entate dou1 cadre succesive #i re%ultatul compar1rii lor.
Codarea cu predic0ie temporar1 2idirec0ional1.
Cadrele re%ultate sunt notate cu ).
Predic0ia se +ace at5t 3nainte c5t #i 3napoi prin utili%area a dou1 cadre de
re+erin01 care pot +i de tip I sau $* sau 4unul I #i cel1lalt $. 7n acest ca% se
o20ine cea mai mare rat1 de compresie.
Cadrele de tip $ #iDsau ) cuprinse 3ntre dou1 cadre de tip I +ormea%1 o
structur1 numit1 Group L+ Pictures = GLP care are lungimea u%ual1 de 12
cadre. Un cadru de tip ) este cuprins 3ntotdeauna 3ntre dou1 cadre de tip I
sau $. 7ns14 la transmiterea unui structuri GLP po%i0ia cadelor poate +i
sc*im2at1 din considerente de mic#orare a memoriei4 la recep0ie structura
poate +i sc*im2at1. Pentru a se resta2ili ordinea original1 numerele cadrelor
sunt codate +orm5nd 8-S :8ecoding -ime Stamp>. 9cest lucru va +i trat1t
mai t5r%iu in cadrul +lu(ului de date MPEG.
7n 'ig. 2.11 este pre%entat1 ordinea cadrelor I4 $ si ).
I=intracodet +rames
P=predictiv codet +rames:'orNaed prediction
/=2idirectionallK interpolared +rames:2idirectional prediction>

'ig. 2.11
e. Reducerea vite%ei de transmisie prin utili%area trans+ormatei cosinus
discrete :8C-> urmat1 de cuanti%are. -rans+ormata cosinus discret1 :8C- =
8iscrete Cosine -rans+orm> a +ost +olosit1 cu succes 3nc1 de la s+ar#itul
anilor @,) la compesia imaginilor statice in EPEG. 8e asemenea4 8C- este
algoritmul de 2a%1 3n metoda de codare MPEG.
12
8up1 cum am mai spus4 oc*iul uman percepe di+erit detaliile grosiere ale
imaginii +a01 de detaliile +ine ale acesteea4 +iind mai pu0in sensi2il la cele din
urm1.
Cunosc5nd acest am1nunt4 putem accepta un %gomot mai crescut 3n %ona
+recven0elor 3nalte +a01 de %ona +recven0elor Foase printro cuanti%are mai
grosier1 a acestor +recven0e. R1mane de re%olvat separarea +recven0elor Foase
de cele medii #i 3nalte pentru a reali%area cuanti%area di+erit1 a acestora.
9ceast1 separare o +acem prin utili%area 8C- care4 ca #i trans+ormata
'ourier4 reali%ea%1 trecerea din domeniul timp 3n domeniul +ecven01.
8up1 cum sa preci%at la punctul d *imaginea este 3mpar0it1 3n 2locuri cu
dimensiunea de ,(,pi(eli4 deci in acest ca% N=,. 8up1 e#antionare se o20ine
un 2loc cu ,(,=&" valori ale pi(elilor asupra c1rora se aplic1 8C-. 6a
re%ulta tot un 2loc de ,(, valori ale pi(elilor dar acum 3n domeniul
+recven01.
7nainte de aplica 8C- asupra 2locului tanslatea%1 domeniul valorilor
acestora de la )2$$ la 12, ; 12C prin scaderea cu 12,.
7n cadrul primului r5nd4 primul coe+icient ':)4)> repre%int1 componenta
continu1 a 3ntregului 2loc :8C coe++icient< ceilal0i coe+icien0i din 2loc
repre%int1 componente alternative 9C coe++icients>. Cel de al doilea
coe+icient corespunde energiei +recven0ei celei mai Foase in direc0ie
ori%ontal14 iar ultimul coe+icient corespunde energiei +recven0ei celei mai
3nalte 3n direc0ie ori%ontal1 :respectiv celui mai +in detaliu>. Similar stau
lucrurile #i pentru prima coloan14 coe+icien0ii corespun%5nd4 3n direc0ie
vertical14 +ecven0elor de la valori Foase la valori 3nalte.
Pentru un 2loc tipic de imagine4 maForitatea coe+icien0ilor sunt %ero sau
apropiate de %ero4 pe aceast1 2a%5nduse compresia de spectru.
Urm1torul pas este cuanti%area. 'iecare din cei &" de coe+icien0i este
cuanti%at +olosind un ta2el de cuanti%are cu &" de elemente. Cuanti%area
reduce amplitudinea coe+icien0ilor a caror contri2u0ie este negliFa2il1 la
calitatea imaginii4scopul +iind cre#terea num1rului coe+icien0ilor 8C- egali
cu %ero. Ecua0ia de cuanti%are este:
'M :v4u> = Q':v4u>DI:v4u>R
unde Q':v4u> R repre%int1 partea 3ntreag14 iar I:v4u> sunt coe+icien0ii
speci+ica0i in ta2elul de cuanti%are.
7n standardul MPEG sunt de+inite ta2ele de cuanti%are dar4 in practic14
orice codor poate sa le inlocuiasc1 cu altele. 9v5nd 3n vedere ca acestea sunt
necesare la decodare ele sunt transmise c1tre receptor 3mpreun1 cu
in+orma0ia legat1 de imagine.
Matricea de cuanti%are poate +i sc*im2at1 de la un 2loc la altul pentru a
o20ine o compresie ma(im1.7n acest ca%4 pentru a reduce de2itul de date
1!
alocat transmiterii ta2elului de cuanti%are se poate transmite doar un +actor
de scal1. 9cesta repre%int1 un num1r cu care se multiplic1 termenii din ta2el
+ar1 a mai +i necesar1 rede+inirea 3ntregului ta2el.
9plicarea 8C- urmat1 de cuanti%are se +ace pentru +iecare 2loc de ,(,
pi(eli atat pentru luminan0a c5t #i pentru semnalele de crominan0a. 8up1
cum am mai arat1t4 pentru e#antionare tip ":2:)4 la patru 2locuri de ,(,
pi(eli se asocia%1 un 2loc de ,(, pi(eli pentru Cr si un 2loc de ,(, pi(eli
pentru C24 +orm5nd un macro2loc.
9cest mod de codare se aplic1 tuturor cadrelor de tip I. 7n ca%ul cadrelor de
tip $ si )* 8C- se aplic1 numai di+eren0elor :tot cu dimensiunea de ,(,
pi(eli> dintre macro2locul din cadrul precedent :#i cadrul urm1tor pentru
cadre /> #i macro2locul cadrului curent 0in5nd cont de translatarea dat1 de
vectorul de mi#care.
+. Reducerea vite%ei de transmisie prin utili%area scan1rii in %ig%ag
8up1 cum se o2serv14 3n urma cuanti%1rii coe+icien0ilor 8C- se o20ine un
num1r +oarte mare de valori %ero. -re2uie gasit1 o solu0ie de a ordona
coe+icien0ii 8C-4 ast+el inc5t s1 avem o succesiune de %erouri c5t mai lung14
3n ideea c1 este mult mai simplu s1 transmitem4 +olosind coduri tip ?run
lengt* coding@ :RHC> prin care secven0e de caractere identice sunt inlocuite
prin num1rul de caractere care se repet1 urmat de caracterul respectiv4 de
e(emplu in+orma0ia 1)V) dec5t )4 )4 ........) :1) %erouri>. Solu0ia de ordonare
este citirea 3n %ig%ag a coe+icientilor 8C-4 dup1 cum se o2serv1 mai Fos.
7n urma scan1rii 3n %ig%ag #i utili%1rii RHC avem:
1C!4 124 2V)4 )4 "4 )4 "4 &V)4 24 1!V)4 24 !"V)
9ceast1 metod1 de mic#orare a redundantei impreun1 cu utili%area 8C- #i a
cuanti%1rii dau cea mai mare rat1 de compresie a de2itului in+ormatiei.
g. Reducerea vite%ei de transmisie prin utili%area codarii Gu++man
1"
Codarea Gu++man poate +i inteleas1 +ac5nd o paralela cu codul Morse. 7n
ca%ul 3n care tre2uie transmise mai multe sim2oluri4 acestora le sunt alocate
coduri care au lungimea +unc0ie de pro2a2ilitatea de apari0ie a sim2olurilor.
Cu c5t pro2a2ilitatea este mai mic14 cu atat lungimea cuv5ntului de cod este
mai mare. Codarea in acest ca% +oloseste coduri cu lungime varia2ila 6HC
:6HC = 6aria2le Hengt* Coding>.
Prin codarea Gu++man se reali%ea%1 de +apt o recodare a cuvintelor de cod
re%ultate dup1 aplicarea 8C-4 scanarea in %ig%ag si RHC.
CLNCHUWII
Prin utili%area metodelor de reducere a redundantei si de reducere a
irelevantei pre%entate pan1 acum este posi2il1 reducerea de2itului de
in+orma0ie de la valoarea ini0iala de 2C) M2itDs :con+orm I-U /-.&)1> la 2&
M2itDs4 cu valoare ma(im1 de 1$ M2itDs. Inima reali%arii acestei compresii
poate +i considerat1 metoda cod1rii di+eren0iale a impulsurilor 3n cod cu
compensarea mi#c1rii in com2ina0ie cu trans+ormat1 cosinus discret1.
Semnalul MPEG2 destinat transmisiilor cu utilitate pu2lic14 respectiv
semnal -6 cu de+ini0ie standard4 are +ormatul ":2:)4 pre%int1 o reducere a
re%olu0iei semnalului de culoare at5t in direc0ie ori%ontal1 c5t #i 3n direc0ie
vertical1 #i este numit Main Pro+ile T MainHevel.
2.2. Compresia semnalului audio
Sistemul de compresie audio +olosit in MPEG are la 2a%1 sistemul
MUSIC9M de%voltat de CCE--4 IR- :Institut +Xr Rund+un.tec*ni.> si
P*ilips pentru 89/ :8igital 9udio /roadcasting>. Compresia MUSIC9M
se 2a%ea%1 pe principii de mascare psi*oacustice :date de particularita0ile de
percepere a suntelor de c1tre urec*ea uman1>4 variind pa#ii de cuanti%are pe
2en%i 3nguste ale semnalului audio4 +unc0ie de gradul de intensitate al
acestuia. Sa sta2ilit c1 urec*ea uman1 nu poate percepe sunetele din
vecinatatea unui puls +oarte puternic4 practic acesta masc5nd sunetele din
vecinate4 ceea ce +ace ca acestea s1 nu mai +ie utile4 deci nici necesare la
transmisie.
Ha conversia analogdigital1 a semnalelor audio se +olose#te e#antionarea
cu +recven0a de !2 .G%4 ""41 .G% sau ", .G% :acum c*iar si B& .G%>.
E#antionarea cu ", .G% la o re%olu0ie de 1& 2i0i d1 un de2it al in+orma0iei de
C,& .2itDs pentru un canal4 ceea ce inseamn1 apro(. 14$ M2itDs pentru un
semnal stereo.
1$
L2iectivul compresiei audio este s1 reducem de2itul in+orma0iei de 14$
M2itDs la 1))")) .2itDs.
a. Modelul psi*oacustic al urec*ii umane
7n continuare vom arat1 care dintre caracteristicile psi*oacustice ale
urec*ii umane sunt interesante din punct de vedere al codarii audio.
Sensi2ilitatea urec*ii este puternic dependent1 de +recven0a. Sunetele cu
+recven0a su2 2) G% #i cu +recven0a de peste 2) .G% nu sunt percepute.
Ma(imul sensi2ilita0ii este situat 3ntre ! si " .G%4 iar in a+ara acestei game
sensi2ilitatea scade atat c1tre +recven0ele Foase c5t #i spre cele 3nalte. Pragul
de audi2ilitate este ilustrat mai Fos :cur2a 'letc*erMunsen>.
-oate +recven0ele situate su2 pragul de audi2ilitate nu vor +i transmise4 ele
sunt irelevante pentru urec*ea umana.
L alt1 caracteristic1 a urec*ii ce este e(ploatat1 3n procesul de codare este
caracteristica de mascare. 8e e(emplu4 dac1 unei persoane i se aplic1 un
semnal de test sinusoidal cu +recven0a de 1 .G% #i amplitudine constant1
3nso0it de alte semnale cu +recven0e apropiate #i amplitudini varia2ile4 se va
constata c1 celelalte +recven0e sunt percepute numai dac1 amplitudinile
1&
acestora vor dep1#i anumite niveluri4 dup1 cum se vede in repre%entarea
urmatoare.
'orma pragurilor de mascare este dependent1 de +recven0a4 +recven0ele 3nalte
av5nd o +orma mai larg1 a pragurilor de mascare. 'recven0ele situate peste
pragurile de mascare nu vor +i transmise.
'enomenul de mascare nu apare doar in domeniul +recven0a ci #i 3n
domeniul timp.
2. Principiile de 2a%1 in codarea semnalelor audio :MPEG laKer I4 II>
8up1 cum am v1%ut 3n pre%entarea modelului psi*oacustic al urec*ii
umane4datorit1 +enomenului de mascare4 anumite semnale4 cu +recven0e
Foase nu vor +i transmise.
Se impune a#adar4 separarea componentelor in domeniul +recven0a4 +unc0ie
de amplitudinea acestora. 9ceast1 separare este posi2il1 prin utili%area
trans+ormatei 'ourier rapid1 :''- = 'ast 'ourier -rans+orm>.
Simultan cu anali%area spectral1 a semnalului audio se +ace #i o 3mp1r0ire 3n
su22en%i a acestuia din urmatoarele motive:
M1#tile di+er1 +unc0ie de +recven01<
Se poate 3ntampla ca o su22and1 s1 +ie complet mascat1 de
componentele dintro alt1 2and1<
Sensi2ilitatea urec*ii variind cu +recven0a +ace posi2il1 cuanti%area cu
+ine0e di+erita 4ast+el inc5t s1 se men0in1 %gomotul su2 pragul audi2il<
7n cadrul +iecarei su22en%i se +ace anali%a semnalelor pentru a vedea
dac1 acestea nu sunt armonici ale semnalelor din 2en%ile in+erioare.
Numai semnalele care nu repre%int1 armonici vor +i complet suprimate
dac1 se a+l1 su2 pragul de mascare.
Num1rul de su22en%i este !24 +iecare cu largime de C$) G%. 'iecare 2and1
este cuanti%at1 separat.
1C
Codarea pe su22en%i este pre%entat1 3n sc*ema 2loc de mai Fos.
8up1 cum se o2serv1 in sc*ema 2loc4 +iecare su22and1 este cuanti%at1
separat iar cuanti%area este controlat1 de 2locurile ''- #i modelul psi*o
acustic. Pentru MPEG HaKer II re%ultatele ''- pentru 1)2" de e#antioane
sunt trans+erate 2locului psi*oacustic la +iecare 2" ms care ia deci%ii asupra
+ine0ii cuanti%1rii sau a necuanti%1rii pentru cele !2 de su22en%i.
7n codarea MPEG e#antioanele sunt grupate 3n cadre pentru +iecare
su22and14un cadru con0inand un anumit numar de e#antioane. Pentru laKer I
un cadru este +ormat din 12 e#antioane4 iar pentru laKer II un cadru este
+ormat din !(12 e#antioane.
Pentru +iecare 2loc de 12 e#antioane este determinat1 valoarea celui mai
mare e#antion care se va considera +actor de scal1 pentru reducerea
redundantei. 'actorul de scal1 +iind necesar la decodare va +i con0inut in
+lu(ul elementar audio.
2.!. +lu,ul de date #$EG
7n urma compresiei :codarii> semnalelor video #i audio se o20in +lu(urile
elementare ES :ElementarK Streams>. 9cestea sunt divi%ate 3n pac*ete cu
lungimi varia2ile numite pac*ete de +lu(uri elementare PES :Pac.eti%ed
ElementarK Streams>.
a. 'lu(ul elementar :ES> 6ideo
1,
8up1 cum sa v1%ut la compresia semnalelor video4 imaginea este +ormat1
din 2locuri cu dimensiunea de ,(, pi(eli4 iar pentru semnalul MPEG2 patru
2locuri de ,(, pi(eli 4U4 impreun1 cu un 2loc de ,(, pi(eli Cr si un 2loc de
,(, pi(eli C2 alc1tuiesc un macro2loc. Cum +iecare macro2loc poate s1 ai21
grade di+erite de cuanti%are4 respectiv compresie4 tre2uie s1 se transmit1 #i
in+orma0ia legat1 de +actorul de scal1
Mai multe macro2locuri ce apar0in aceluia#i r5nd +ormea%1 o +a#ie4 o +elie de
imagine. 'iecare +a#ie de2utea%1 cu un *eader4 care con0ine in+orma0ia de
resincroni%are in ca% de erori la recep0ie. 9st+el4 dac1 decodorul ?ratea%1@o
+3#ie 3nlocuie#te cu o +3#ie corespun%atoare din cadrul precedent dup1 care
resincroni%ea%1 la +3#ia urmatoare.
Mai multe +3#ii de imagine +ormea%1 un cadru4 care la randul lui are un
*eader care con0ine in+orma0ii legate de tipul cadrului respectiv :I4 P sau />
#i de timp pentru a se reconstitui la decodare ordinea original1 a cadrelor
0in5nd cont de modul de predic0ie.
Mai multe cadre4 de regula 124 produc un GLP :Group L+ Pictures> care #i el
de2utea%1 cu un *eader. Un decoder MPEG se va cala pe semnal #i va
incepe sa reproduc1 imaginea numai dup1 ce va receptiona startul unui GLP4
adic1 primul cadru tip I. Unul sau mai multe GLP sunt asociate 3ntro
secvent1 care #i ea va de2uta cu un *eader4 care con0ine 3n principal matricea
de cuanti%are.
2. 'lu(ul elementar :ES> 9udio
Ca #i 3n ca%ul +lu(ului elementar video4 in+orma0ia audio este precedat1 de
un *eader care con0ine in+orma0ii legate de:
Sincroni%are
-ipul laKerlui
'recven0a de e#antionare
Modul audio: mono4 stereo4 Foint stereo4 dou1 canale independente
Preaccentuare
Geaderul este urmat de +actorul de scala :este necesar a +i transmis datorita
reducerii redundantei prin ponderarea celorlalte valori ale e#antioanelor>.
8up1 cum am v1%ut la compresia semnalului audio4 in+orma0ia legat1 de
acesta este repre%entat1 de !," de e#antioane grupate c5te 12 e#antioaneD
su22and1 ( !2su22en%i pentru HaKer I si 11$2 de e#ntioane grupate c5te 12
e#antioane ( ! grupeDsu22and1 ( !2 su22en%i pentru HaKer II.
1B
2.!.1. $ac-ete elementare ale .lu,ului de date
-oate +lu(urile elementare 3n MPEG sunt mai 3ntai impac*etate in pac*ete
cu lungimi varia2ile numite pac*ete de +lu(uri elementare PES :Pac.eti%ed
ElementarK Streams>. 9cestor pac*ete elementare care au initial
dimensiunea ma(im1 de &".2i0i :cu e(cep0ia PES video> li se adaug1 un
*eader4 structura acestora +iind urmatoarea:
*eader cu dimensiunea minima de & 2i0i:
o Primii ! 2i0i ai *eaderului repre%int1 in+orma0ia de start ?start code
pre+i(@ #i au 3ntotdeauna acela#i continut )) )) )1<
o Urmatorul 2Kte ce urmea%1 ?startului@ este 2Kte de identi+icare al
in+orma0iei con0inute de +lu(ul de date ?stream I8@<
o Urmatorii 2 2Ktes dau in+orma0ie despre lungimea pac*etului :pac.et
lengt*>.
*eader op0ional :optional PES *eader> ce este transmis ca o e(tensie a
*eaderlui PES #i este adaptat cerin0elor +lu(ului elementar ce urmea%1 a +i
transmis. 9cesta con0ine4 pe lang1 alte in+orma0ii4 11 2i0i indic5tori de stare
:+lags> care ne arat1 ce c5mpuri op0ionale sunt pre%ente4 ca de e(emplu P-S
:Presentation -ime Stamps>si 8-S :8ecoding -ime Stamps> care sunt
importante pentru sincroni%area datelor audio si video la recep0ie.
+lu(uri elementare video si audio :paKload part>.
Semni+ica0iile c5mpurilor op0ionale sunt urmatoarele:
P-S = Presentation -ime Stamp con0ine cei mai semni+ic5tivi !! de 2i0i
din "2 totali ai S-C :SKstem -ime Cloc. = provine din du2lul +recven0ei de
e#antionare a semnalului de luminan0a ; 1!4$ MG% #i este utili%at1 ca
+recven0a de re+eri01 pentru to0i pa#ii de codare>. Este transmis1 receptorului
la +iecare C)) ms +iind necesar1 sincroni%arii imaginii cu sunetul.
8-S = 8ecoding -ime Stamps. In scopul salvarii spa0iului de memorare la
decodor cadrele I4 P sa I4P4/ nu sunt transmise 3n ordinea natural14 ordine
care tre2uie reconstituit1 la recep0ie pe 2a%a in+orma0iei 8-S.
ESCR = ElementarK Stream Cloc. Re+erence semnalul de re+erin01 de 2C
MG% :ve%i P-S>.
ES rate = rat1 +lu(ului elementar.
8SM = 8igital Storage Medium in+orma0ie necesar1 pentru controlul
dispo%itivelor de 3nregistrare.
2)
CopK in+o in+orma0ie despre materialul transmis dac1 este original sau
copie.
PES CRC< CRC = CKclic RedundancK C*ec. ; 2it de control al erorilor.
Se poate veri+ica :prin suma de control> dac1 transmisia a +ost a+ectat1 de
erori.
2.!.2. Transport "tream $ac/et
PES repre%int1 pac*ete cu structura reltiv lung1 ceea ce le +ace inadecvate
transmisiilor mai multor programe multiple(ate 3ntrun singur +lu( de date.
Pentru a re%olva aceast1 pro2lem14 3n standardul MPEG4 se utili%ea%1
divi%area pac*etelor PES 3n pac*ete mai mici de dimensiuni +i(e de 1,"
2Ktes. 9cestor pac*ete de 1," 2i0i li se adaug1 un *eader de " 2i0i re%ult5nd
pac*ete cu lungimea de 1,, 2i0i ?-ransport Stream Pac.ets@4 pe scurt -PS.
Pac*etele -PS sunt multiple(ate4 mai 3ntai 3n cadrul +iecarui program iar
apoi pentru mai multe programe4 +orm5nd 3n +inal un +lu( de date MPEG2
numit -ransport Stream4 pe scurt -S.
Geaderul -PS de2utea%1 cu un 2it de sincro al pac*etului4 care are tot
timpul aceea#i valoare #i anume "CGe(. Potrivit MPEG decodorul
sincroni%ea%1 dup1 ce sau receptionat $ -PS. L alt1 component1 important1
este in+orma0ia legat1 de identi+icarea pac*etului4 +ormat1 din 1! 2i0i notat1
pe scurt PI8 :PI8 = Pac.et Identi+ier>. PI8 descrie con0inutul paKload
precum #i locul 3n cadrul PES. 8up1 2itul de sincro urmea%1 un 2it care
indic1 dac1 transmisia sa +1cut eronat sau nu. 9cest 2it este setat la recep0ie4
iar 3n ca%ul 3n care erorile nu pot +i corectate4 in+orma0ia con0inut1 in -PSul
respectiv nu mai tre2uie s1 +ie decodat1.
7n 86/ protec0ia primar1 la erori se +ace utili%5nd codul corector de erori
Reed Solomon. 7ntrunul din primele etaFe ale modulatorului :orice variant1
86/-486/C sau 86/S> celor 1,, 2i0i ai -PS se adaug1 3nca 1& 2i0i
necesari corec0iei erorilor. 9ce#tia pot s1 corecte%e p5n1 la , erori pe pac*et.
7n unele ca%uri este necesar ca dimensiunea *eaderului s1 +ie mai mare de "
2i0i. Cum dimensiunea de 1,, 2i0i nu poate +i depa#it14 dup1 *eader va +i
introdus un c5mp op0ional numit c5mp de adaptare.
21
2.!.!. In.orma0ii necesare receptorului DV)1T
Pentru a e(trage din +lu(ul de date in+orma0iile necesare decod1rii unui
anumit program receptorul are nevoie de anumite in+orma0ii. Pe lang1
acestea #i utili%atorul are nevoie de anumite in+orma0ii despre programul
respectiv4 in+orma0ii care +ac in acest +el receptorul mult mai ?prietenos@ 3n
utili%are.
a. In+orma0ia de sincroni%are pentru -S
Ha aplicarea semnalului MPEG2 la intrarea decodorului4 acesta tre2uie s1 se
sincroni%e%e cu +lu(ul de date. 7n acest scop sunt c1uta0i sincro 2i0ii4 care a#a
cum am ar1tat au tot timpul aceea#i valoare "CGe(. 8e asemenea #tim c1
ace#tia se repet1 la intervale +i(e de 1,, 2i0i. 8ac1 este detectat un 2it cu
valoarea "CGe(4decodorul va cauta dup1 1,, 2i0i urmatorul 2it "CGe(. 8ac1
nul g1se#te 3nseamn1 c1 un cuvant de cod a avut accidental aceast1 valoare
:ceea ce este +oarte posi2il> #i este c1utat un alt 2it cu valoarea "CGe(.
Con+orm standardului MPEG sincroni%area decodorului are loc dup1 ce sunt
recep0ionate $ -PS4 iar desincroni%area are loc dup1 pierderea a ! -PS.
2. In+orma0ia despre con0inutul de programe al -S
-S poate sa con0in1 de la un program cu imagine #i un sunet a+erent p5n1 la
2) de programe sau mai mult4 unele doar cu sunet4 altele cu imagine Y un
sunet4 altele cu imagine Y dou1 sau mai multe sunete. Este necesar s1
includem 3n -S liste cu aceste programe care s1 in+orme%e 2ene+iciarul
despre con0inutul acestuia.
9ceste liste sunt +urni%ate 3n ?program speci+ic in+ormation@4 pe scurt $"I.
9cestea repre%int1 ta2ele care sunt transmise oca%ional 3n partea de paKload
a -PS.
Primul ta2el este ta2elul asociat programelor transmise #i este numit pe scurt
$AT:P9- = Program 9ssociation -a2le>. P9- este transmis la +iecare )4$s
#i ne arat1 c5te programe con0ine -S.
P9- este un -PS special care are in *eader PI8 ) #i con0ine 3n partea de
paKload PI8urile altor ta2ele care se numesc ?program map ta2les@ :$#T>.
Ha randul lor PM-urile sunt tot -PS speciale care con0in 3n partea de
paKload PI8urile pentru +lu(urile elementare con0inute de programele
respective :audio4video4 date>.
22
c. 9ccesarea programelor
9ccesarea programelor con0inute 3n cadrul unui -S se +ace pe 2a%a PI8
urilor video #i audio a+erente acestora. Receptoarele permit accesarea direct1
a programului dac1 utili%atorul cunoa#te aceste valori :puse la dispo%i0ie de
+urni%orul de program>4iar dac1 nu4 prin scanarea -S disponi2ile #i selec0ie
ulterioar1.
d. In+orma0iile de sincroni%are pentru program
Ldat1 identi+icate PI8urile pentru pac*etele audio #i video a+erente unui
program4 acestea sunt e(trase din PES :demultiple(are> #i +urni%ate
decodorului.
9cesta ca s1#i poat1 3ndeplini rolul are nevoie de anumite in+orma0ii pentru
sincroni%are.
Primul pas 3n acest sens este sincroni%area ceasului receptorului cu ceasul
emi01torului. 8up1 cum am arat1t 3n pre%entarea pac*etelor +lu(ului
elementar4un semnal de 2C MG%4 ce repre%int1 du2lul +recven0ei de
e#antionare a semnalului de luminan01 ; 1!4$ MG%4este utili%at ca +recven0a
de re+erinta pentru to0i pa#ii de codare4 +iind semnal de ceas pentru SKstem
-ime Cloc. :S-C>. S-C este in esen01 un num1r1tor de "2 2i0i ce se
resetea%1 dup1 +iecare umplere. Ha recep0ie este necesar de asemenea un
num1r1tor de "2 2i0i #i un oscilator de 2C MG%. Cele dou1 oscilatoare de la
emisie #i de la recep0ie4 precum #i cele dou1 numaratoare tre2uie s1 +ie 3n
sincronism. 9cest lucru este posi2il prin transmiterea in+orma0iei de
sincroni%are ce se nume#te ?Program Cloc. Re+ence@ :PCR>. PCR
repre%int1 tocmai con0inutul num1r1torului la un anumit moment.
'lu(ul de date transport1 cu sine un semnal de ceas de preci%ie care
controlea%1 toate procesele de codareD decodare repre%entat de PCR. Ha
recep0ie dac1 ceasul receptorului nu este sincroni%at cu cel de la codor un
circuit PHH reali%a%1 sincronismul acestuia. 7n paralel cu sincroni%area
ceasului4 con0inutul num1r1torului este 3ncarc5t cu valoarea con0inut1 in
PCR.
PCR este 3ncorporat +lu(ul de date al unui program MPEG2 :+lu(ul
elementar ES> cel pu0in o data la +iecare )4Cs4 in MPEG2 -S cel pu0in o data
la +iecare )41s iar 86/ -S cel pu0in o dat1 la +iecare ")ms.
8up1 cum am v1%ut la structura PES4 3n +lu(ul elementar sunt incluse 3nc1
dou1 in+orma0ii de timp necesare pentru sincroni%area decodorului:
2!
P-S = Presentation -ime Stamp con0ine cei mai semni+icativi !! de 2i0i din
"2 totali ai S-C4 in+orma0ie ce este necesar1 sincroni%1rii imaginii cu sunetul
#i 8-S = 8ecoding -ime Stamps ce este necesar1 re+acerii ordinii naturale4
la decodor4a cadrelor I4 P sa I4P4/.
e. In+orma0ii suplimentare con0inute in -ransport Stream
7n scopul u#ur1rii utili%1rii receptoarelor digitale in cadrul -S sunt introduse
ta2ele particulare care +ormea%1 ?Service In+ormation@ :SI>.
86/ prevede urmatoarele ta2ele particulare:
NIT = NetNor. In+ormation -a2le con0ine in+orma0ii legate: calea de
transmisie :satelit4 ca2lu4 terestr1>< numele +urni%orului de programe4
date ale semnalului de R'4 tipul modula0iei4 protec0ia la erori4 al0i
paremetri ai transmisiei<
"DT = Service 8escriptor -a2le con0ine in+orma0ii despre programele
transmise4 numele acestora4 PI8urile respective<
)AT = /ouMuet 9ssociation -a2le +ace o trecere 3n revist1 a tuturor
programelor grup5ndule +unc0ie de con0inutul in+orma0iilor transmise:
#tiri4 sport4 mu%ic14 etc acestea +orm5nd ?2uc*ete@. Un program poate +i
rega#it 3n mai multe 2uc*ete. Este util c5nd se dore#te vi%ionarea doar a
unui anumit tip de programe 3ntrun anumit interval orar.
2"T = Running Status -a2le este utili%at pentru controlul video
recorderelor :similar cu 6PS = 6ideo Programming SKstem din
televi%iunea analogic1><
TDT3T4T = -ime and 8ate -a2leD -ime L++set -a2le sunt +olosite
pentru a transmite utili%atorului :dac1 receptorul permite> in+orma0ii
despre dat1 #i or1 curente.
2"
'! )a(ele modula0iei digitale

!.1 Introducere
8in punct de vedere al modula0iei +olosite4 cele mai multe sisteme de
comunica0ii se 3mpart 3n trei c5tegorii: utili%area e+icient1 a spectrului4
+olosirea e+icient1 a puterii #i e+icient1 a costurilor. 7n ceea ce ne priveste4
interesul este orientat c1tre reducerea 2en%ii de +recven0a necesar1
transmiterii semnalului. 7n acest scop vom trece 3n revist1 urmatoarele tipuri
de modula0ii digitale: IPSJ #i I9M :1& I9M si &" I9M>.
Componenta principal1 3n ca%ul acestor tipuri de modula0ii este modulatorul
3n cuadratur1 sau modulator IDI :I=in p*ase< I=Muadrature p*ase>.
!.2. #i,erul
9cesta repre%int1 o parte electronic1 3n cadrul modulatorului 3n cuadratur1.
7n esenta mi(erul este un multiplic5tor.
'ig. !.1
Ha ie#irea mi(erului vom avea 2en%ile laterale modulate 3n amplitudine cu
purtatoarea suprimat1 :componentele spectrale cu +recven0e mai mari dec5t
+cY+s vor +i +iltate cu un '-E.
Cu c5t este mai mare indicele de I9M4 cu atat se poate transmite mai mult1
in+orma0ie4 dar este mai pu0in ro2ust1
'!' #odulatorul de amplitudine
7n ca%ul modula0iei de amplitudine in+orma0ia este con0inut1 in amplitudinea
purtatoarei. Ha ie#irea modulatorului de amplitudine4 din punct de vedee al
spectrului4vom reg1si purt1toarea 3mpreun1 cu dou1 2en%i laterale situate
simetric +a01 de aceast1.
Un mi(er poate +i utili%at pentru reali%area unei modula0ii de amplitudine. 7n
ca%ul particular c5nd semnalul modulator nu are component1 continu14 la
2$
ie#ire nu se vor reg1si dec5t 2en%ile laterale +ar1 +recven0a purtatoare.
9ceast1 caracteristic1 este util1 in modula0ia I9M.
'!5 #odulatorul in cuadratur 6modulator I78
7n televi%iunea color analogic14 modulatorul in cuadratur1 este +olosit in
sistemele P9H #i N-SC la transmiterea in+orma0iei de culoare.
Sc*ema 2loc a unui modulator 3n cuadratur1 este pre%entat1 in 'ig. !.2.
'ig. !.2
Modulatorul 3n cuadratur1 con0ine dou1 mi(ere care primesc semnal de la
acela#i oscilator local4 mi(erul I prime#te semnal cu +a%a %ero4 iar mi(erul I
prime#te semnal de+a%at cu B)Z. Semnalele decalate 3ntre ele cu B)Z sunt 3n
cuadratur1 #i nu se in+luentea%1 3ntre ele4 deci sunt independente. In acest +el
re%ult1 dou1 c1i independente I #i I pe care le urmea%1 semnalul. 8up1
mi(are acestea sunt insumate.
Calea I prime#te un semnal cosinusoidal4 iar calea I prime#te un semnal
sinusoidal.
Un modulator II poate reali%a o modula0ie pur1 de amplitudine4 o modula0ie
pur1 de +a%1 sau o com2ina1ie 3ntre acestea. Repre%entarea polar1 a
semnalului de la ie#irea modulatorului este data in 'ig. !.!.
'ig. !.!
2&
6ectorul corespun%1tor semnalului modulat este caracteri%at prin dou1
marimi:amplitudine 9 si +a%a [:
9 = :9i>2 Y :9M>2
\ = arctg 9i D 9M
Pentru a 3ntelege +unc0ionarea modulatorului 3n cuadratur1 vom considera
urmatoarele ca%uri particulare:
a. Semnalul pe calea I are valorile ]1 iar pa calea I valoarea %ero.
Ha ie#irea mi(erului semnalul va arat1 3n +elul urmator:
+ig!'!5
2. Semnalul pe calea I are valorile ]1 iar pa calea I valoarea %ero.
Ha ie#irea mi(erului semnalul va arat1 3n +elul urmator:

c. Pe am2ele c1i semnalele au valorile ]1
7n acest ca% sunt posi2ile patru com2ina0ii4 numite constela0ii.
Ca%ul particular de mai sus este ca%ul modula0iei 7$"9 :Iuadrature P*ase
S*i+t JeKing> c5nd este comutat1 numai +a%a semnalului4 constela0iile
posi2ile +iind "$Z4 1!$Z4 22$Z si !1$Z. Cum pentru +iecare com2ina0ie
posi2il1 sunt necesare dou1 valori pentru c1ile I si I re%ult1 c1 putem
transmite simultan doi 2i0i.
7n practic14 tre2uie sa +urni%1m celor dou1 c1i I #i I datele con0inute in
+lu(ul pe care dorim s1l transmitem. 7mpar0irea lor se +ace de c1tre un
2C
circuit ?*art1@ :3n engle%a ?mapper@> care pe 2a%a unui ta2el +urni%ea%1 cele
dou1 semnale i:t> si M:t>.
7n ca%ul IPSJ avem data rate la ie#irea modulatorului la Fumatate +a01 de
data rate a +lu(ului de date de la intrare. 7n consecin01 2anda necesar1
transmiterii in+orma0iei se reduce la Fumatate.
Pornind de la IPSJ putem s1 trecem la modula0ii de ordin superior. 9st+el
dac1 variem simultan +a%a #i amplitudinea o20inem celelalte tipuri de
modula0ii +olosite in 86/- 1&I9M4 &"I9M.
7n ca%ul 1&I9M se pot transmite simultan patru 2i0i iar in ca%ul &"I9M se
pot transmite simultan #ase 2i0i4 2anda necesar1 reduc5nduse corespun%1tor.
3.5 Modulaia in cuadratur
Contrar dect in televiziunea analogic, QAM recurge i la modulaia de faz
pe lang cea de amplitudine.
Msurnd numai nivelul zgomotului raportat la cel al purtatoarei nu se ia n
seam nici un zgomot de faz, care poate fi i el prezent in semnal.
2,
Modulaia de amplitudine n cuadratur
Este o metod de comprimare a mai multor date ntr-o anumit
band
Un simbol poate reprezenta o valoare din 64 valori.
'ig. !." Mai mult compresie prin codare ME!"
#l doilea standard propus de !rupul de e$peri in %&
'lu$ numeric reprezent(nd n timp real in)ormaia de video)recven
Elimin in)ormaia redundant
-de e$* impulsurile sincro
%ransmite numai modi)icri de la un cadru la altul
-descompune ecranul in blocuri mici
2B
!)
4. #+#ME%+,, -E M./U+. 01 -&2-%3-&2-4
".1 /ER= Raportul de 2i0i erona0i Anumai pentru incadrare in
regulamente@
2E+ 5 numarul de bii 6re7ii3 raportat la numarul de bii total
8'E4 5 corecia erorilor )ar bucla de repetare9
4nd )uncioneaz3 'E4 reduce 2E+ la :;
-::
-o eroare la :;
::
bii
-o eroare la 46 minute de %&
-ME!-" are nevoie de 2E+ bun
'E4 )uncioneaz 7i la cca.:;
-4
2E+
-o eroare la :;;;; bii
-o eroare la "<6 intervenii ale 'E4
=c(nd 2E+ > :;
-4
? 'E4 provoac e)ectul de cdere total
4." ME+ are n sistemele numerice rolul lui /@1 sau 4@1 de la cele
analo6ice.
ME+ indic ce mar6ine are sistemul p(n la cdere.
/istemele de %& analo6ice cu 4@1 prost arat ca ima6ini AninseB.
Un ME+ slab nu se observ pe ima6inea numeric pn la punctul de
Acdere totalB a sistemului.
%elevizorul nu se poate )olosi ca aparat de incercare a calitaii in cazul
televiziunii di6itale .
!1
ME+ 5 +aport de erori de modulaie
E&M =in procente? 5 mrimea vectorului eroare
Eroare de amplitudine si )aza
EcCivalent cu 4@1 analo6ic
4u ct este mai mare numeric3 punctul di)urativ este mai aproape de
int.
0n teren 3"D35 d2
#daptori numerici de abonat "E d2
4apul de reea > 4; d2
ME+ mic =in d2? 5 2E+ prost
F mic variaie a ME+ = de G : d2? provoac o mare variaie a 2E+
'olosirea valorilor de 2E+ msurate pentru depanre 7i localizarea
de)eciunilor este )oarte imprecis 7i valorile nu sunt repetabile.
!2
E)ectele z6omotului asupra constelaiei
oziia unui punct de masur n constelaie este a)ectat 7i de z6omotul
de amplitudine3 7i cel de )az.
H6omotul de amplitudine modi)ic distanta de la ori6ine la punct.
H6omotul de )az scCimb direcia n plan.
#lte tipuri de z6omot sau perturbatori a)ecteaz 7i una 7i alta.

Raportul de erori de modulatie :MER>
#nalo6 cu raportul /@1 sau 4@1
ME+ =d2? 5 "; lo6 eroarea medie ptratic@valoarea medie a sim-
bolului
&alori de ME+ bune*
64 I#M * "" d2
"56 I#M * "J d2

!!

M1rimea vectorial1 a erorii :E6M>
Mrimea medie a erorii
E&M este de)init ca ---------------- --------------- $ :;; K e$primat
Mrimea ma$im a simbolului in procente
!"
/i2liogra+ie
^alter 'is*er: 8igital -elesision 9 Practical G*id
E-SI EN !)) C"" 6 1.".1. 8igital 6ideo /roadcasting : 86/>
'raming structure4c*anel coding and modulation +or digital terestrial
television E-SI 2))1)1
E-SI -R 1)1 1B) 6 1.1.1. 8igital 6I8EL /roadcssting :86/>
M.C.8. Mado.s 9n introduction to 8igital Modulation
!$