Anorexia nervoasa

(referat)

1. Definiie si istoric
Anorexia nervoasa este o tulburare psihica din categoria tulburrilor de
alimentare, caracterizata printr-o reducere anormala a greutii corpului si
printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta
de ingrasare. Persoanele suferinde de anorexie nervoasa isi limiteaz
greutatea corpului prin abinerea voluntara ndelungata de a se hrni
(anorexie nervoasa de tip restrictiv si prin alte metode, cum ar fi! abuzul de
purgative, clisme si diuretice, folosirea de substane anorectigene si excesul
de exerciii fizice (anorexia nervoasa de tip eliminator, purgativ. "oala
afecteaz mai ales tinerele adolescente, insa #$% din cazuri apar la tineri de
sex masculin.
Anorexia nervoasa este o tulburare psiho & somatica sau psiho &
fiziologica complexa, implic'nd componente psihologice, neuro & biologice
socio & culturale.
(ermenul )anorexia* este de origine greaca veche! an & lipsa de, orexis &
dor, pofta, apetit. "olnavul de anorexie nervoasa e numit de obicei )anorectic*,
de+i termenul simplu, de anorexie, este de fapt sinonim cu )inapetena*, adic
lipsa de apetit, lipsa poftei de m'ncare. "olnavul de anorexie nervoasa nu e
lipsit neaprat de pofta de m'ncare, ci mananca intenionat foarte puin.
,Anorexice- sau ,anorexigene- sunt denumite substanele care taie pofta de
m'ncare, care suprima apetitul, folosite uneori in tratamentul obezitii. .n
mass media, dar si in literatura +tiinifica termenul ,anorexie nervoasa- este
prescurtat de obicei sub forma ,anorexie-. Anorexia nervoasa are un risc
crescut de mortalitate, pana la #$%.
Anorexia nervoasa a fost descrisa prima data in #/01 de ctre 2ichard
3orton (#/45 & #/06, medicul regelui 7ames al .. & lea al Angliei, in tratatul
sau despre atrofia nervoasa, in care a semnalat intre altele si apariia
amenoreei, precum si asocierea cu un comportament hiperactiv. 3orton a
descris cazul unei fete de #6 ani, fara pofta de m'ncare si emaciata intr-at'ta
ca ramasese doar ,piele si schelet-. Pierduse ciclul menstrual si studia zi si
noapte fara semne de oboseala. 3orton nu gsise alte semne de patologie
fizica si g'ndea ca boala se datora unei stri anormale a ,spiritelor animale- si
slbirii tonusului nervilor. 8l presupunea ca pasiunile violente ale sufletului au
deran9at spiritele animale ale acestei fete, trimi'nd prea mult s'nge la creier.
:e asemenea credea ca, poate, si schimbrile in clima & nopile reci din anul
#/61 & au contribuit la apariia bolii. (erapia pe care a propus-o & plasturi pe
1
stomac, sruri de amoniu, doctorii amare, conin'nd sruri de fier, nu au
a9utat si pacienta a decedat dup c'teva luni.
;ecolul al <<-lea, mai ales in a doua 9umtate a lui, a cunoscut o cre+tere
in incidenta tulburrilor de alimentare, inclusiv a anorexiei nervoase.
=re+terea a fost confirmata de studii in ;>A si 8uropa de ?est, de pilda, in
8lveia. .n etiologie au fost implicai factori culturali ca noile standarde de
frumusee feminina impuse in diverse societati vestice, dar si factori
traumatici, ca de exemplu abuzurile sexuale suferite in copilrie. :intre
psihiatri si psihoterapeuii care s-au ocupat in mod deosebit cu studiul
tulburrilor de alimentare, inclusiv al anorexiei nervoase, se pot meniona
psihanalista americana de origine germana @ilde "ruch, terapeutul
comportamental A. ;teBart Agras, terapista cognitiva Catherine A. @almi de
la DeB EorF, =hristopher Gairburn de la Hondra, psihanalistul francez Philippe
7eammet.

2. Diagnostic si tablou clinic
=riteriile cele mai utilizate la diagnosticarea anorexiei sunt cele ale
clasificrii :;3 & .? & (2 (3anualul :iagnostic al (ulburrilor psihice a
Asociaiei Americane de Psihiatrie si clasificarea .=: & #$ (clasificarea
statistica internaionala a bolilor si problemelor legate de sntate a
Irganizaiei 3ondiale a ;anatatii.
:e+i testele biologice pot a9uta la diagnosticul de anorexie, diagnosticul se
bazeaz pe o combinaie de comportamente, de credine si experiene
relatate, precum si caracteristici fizice ale pacientului. Anorexia nervoasa este
de obicei diagnosticata de psihologi clinici, psihiatri sau ali clinicieni cu
calificare necesara. :e reinut ca criteriile diagnostice au menirea de ai a9uta
pe clinicieni si nu de a fi reprezentative pentru ceea ce pacientul individual
simte sau traieste in timpul bolii.
Criterii DSM IV
2efuzul de a menine greutatea corpului la nivelul sau deasupra greutii
minime considerate normala pentru o anumita v'rsta si inaltime
(exemplu! pierderea ponderala duc'nd la meninerea unei greutati
corporale sub 6J% din greutatea optimaK sau incapacitatea de a realiza
cre+terea ponderala optima in cursul perioadei de cre+tere, duc'nd la o
greutate a corpului sub 6J% din ponderea optima.
(eama intensa de a creste in greutate sau de a se ingrasa (de a deveni
supraponderal sau obez.
(ulburare in modul de a percepe greutatea si forma corpului, influenta
exagerata a greutatii si a formei corpului asupra auto & evalurii, sau
negarea gradului sever de slbire.
2
Ha femeile postmenarheale, premenopauzale (femei care au trecut de
v'rsta menarhei, dar nu au a9uns la menopauza, amenoreea (absenta
a cel puin trei cicluri menstruale succesive.
;au alte tulburri de alimentaie.
DSM IV !" specifica doua tipuri de anorexie nervoasa!
Tipul restrictiv! in timpul episodului curent de anorexie nervoasa,
persoana nu a avut comportamente regulate de accese de m'ncare
rapida sau de eliminare sau purgaie (adic de vrsturi auto &
provocate, de exerciii fizice exagerate sau abuz de laxative, diuretice
sau clisme.
Tipul cu accese de mncare rapida sau tipul eliminator! in cursul
episodului curent de anorexie nervoasa, persoana s-a anga9at in mod
regulat in comportamente ca accese de m'ncare rapida sau
comportamente de eliminare (vrsturi auto & provocate, exerciii fizice
exagerate sau abuzul de laxative, diuretice sau clisme.
Criteriile ICD 1# sunt similare, dar in plus fac meniunea unor!
3oduri prin care pacienii induc scderea in greutate sau isi menin
starea subponderala (evitarea alimentelor care ingrasa, vrsturi auto -
provocate, purgaii auto & provocate, exerciii fizice excesive, uz excesiv
de substane anorexice sau diuretice.
(rasaturi fiziologice, inclusiv o ,tulburare endocrina rsp'ndita in axa
hipotalamo & hipofizo & gonadica, care se manifesta la femei prin
amenoree si la barbati prin pierderea interesului sexual si a potentei.
:e asemenea pot exista valori crescute ale L@ (hormonul de cre+tere &
somatotrop, ale cortizonului, schimbri in metabolismul periferic al
hormonilor tiroidieni si anomalii ale secreiei de insulina, iar daca debutul bolii
este nainte de pubertate, nt'rziere sau oprire in dezvoltare.
$. %actori etiologici
Du exista o singura cauza a acestei boli. 8tiologia ei este pluiricauzala!
=auze sociale
=auze psihologice
=auze biologice
A. %actori biologici
3
;tudiile pe familii si pe gemeni au sugerat ca factorii genetici contribuie cu
J$% la dezvoltarea tulburrii de alimentare. .ar anorexia impartaseste un risc
genetic cu depresia clinica. Aceste date sugereaz ca gene care influienteaza
in acela+i timp reglarea alimentaiei, cat si personalitatea si emoiile, pot
reprezenta factori etiologici importani. Pentru testarea ipotezelor legate de
efectele unor gene asupra unui comportament anumit s-au creat mai multe
modele de anorexie, implic'nd supunerea animalelor la diferite stresuri
externe sau folosirea unor +oareci transgenici gene FnocFout.
:eficitul de zinc cauzeaz o scdere a apetitului, care poate degenera in
anorexie nervoasa, in tulburri de apetit si mai ales intr-o inadecvata nutriie.
Golosirea zincului in tratamentul bolnavilor de anorexie a fost susinuta din
#050, c'nd a fost lansata de ctre "aFan. =el puin cinci experimente au
artat ca zincul amelioreaz scderea ponderala din anorexie. .n #001 un
experiment dublu orb si controlat cu placebo, a artat ca administrarea de
zinc (#1 mg pe si a dublat rata masei corpului in anorexie.
&. %actori 'si(ologici
Dumeroase cercetri asupra factorilor psihologici sugereaz ca anumite
tendine in g'ndire si percepie pot contribui in meninerea sau riscul de
apariie a anorexiei.
&1. !ulburare a i)aginii cor'orale *es're sine
=omportamentul alimentar anorectic este considerat ca provenind din
sentimente de ingrasare si de imagine despre sine ca fiind )neatractiv* si este
meninut de variate tendine, nclinaii cognitive care denatureaz evaluarea
de ctre individ a propriului corp, a alimentelor si nutriiei.
>nul din cele mai cunoscute constatri este ca oamenii suferind de
anorexie nervoasa tind sa supraestimeze dimensiunile sau grsimea corpului
lor. ;tudii recente sugereaz ca persoane cu anorexie nervoasa au o carenta
intr-un anumit tip de bias de ncredere excesiva in sine care face ca
ma9oritatea oamenilor sa se considere mai atractivi dec't sunt considerai de
alii in realitate. :impotriv, persoanele suferinde de AD par sa-si 9udece mai
realist propria atractivitate dec't persoanele neafectate de AD, adic ele nu
poseda acest bias, inclinaie argumentatoare a stimei de sine.
&2. !rasaturi *e 'ersonalitate
Persoanele cu anorexie nervoasa au fost gsite ca av'nd anumite trasaturi
de personalitate considerate ca predispozante pentru tulburri de alimentare!
un nivel nalt de obsesivitate (av'nd g'nduri intrusive despre alimente, sau
despre chestiuni legate de greutatea corporala, de ascentism, restricie
(capacitate de rezistenta la tentaii si nivele clinice ce perfectionalism
4
(cutare patologica de standuri personale nalte si nevoia de control. Ace+tia
sunt factorii gsii cel mai des de ctre cercettori.
&$. Co )orbi*itate 'si(iatrica
Ha persoanele cu anorexie nervoasa coexista si alte dificultati psihologice
si tulburri psihiatrice. =ele mai frecvente sunt!
:epresia clinicaK
(ulburare obsesiva & compulsivaK
>na sau mai multe tulburri de personalitate! de exemplu tulburarea de
personalitate de limitaK
Abuzul de substane.
.n peste 9umtate din cazurile de AD la tinere femei se diagnosticheaz si
prezenta in acela+i timp de tulburri afective (mai ales depresie si tulburare
de personalitate de limita (borderline. ;unt prezente grade nalte de depresie
si anxietate, chiar daca nu ntotdeauna ele ndeplinesc criteriile diagnostice ale
unui sindrom specific.
&+. %actori cognitivi
2ezultatele cercetrilor in domeniul neuropsihologiei in AD au dus la o
constatare destul de fiabila, cea a existentei unei slabe flexibilitati cognitive,
adic a capacitaii de a schimba tipare de g'ndire, mai ales legata de funcia
lobilor frontali si de sistemul executiv.
Alte studii au sugerat ca anorexia ar fi meninuta de anumite tendine
deviante (biases in atenie si memorie. "ias-urile par sa se concentreze in
special in conceptele legate de corp si dimensiunile corpului, acestea fiind mai
evidente la persoanele cu anorexie. >nele studii limitate au gsit ca bolnavii
de anorexie au mai mare tendina de a-si aminti materiale legate dec't
materiale nelegate de aceste subiecte.
Profesorul =hris Gaiburn de la universitatea Ixford si colegii, au creat
ceea ce se cheam un model ,transdiagnostic-, care aspira spre o explicaie a
modului in care sunt meninute anorexia nervoasa, condiiile nrudite cu ea, ca
bulimia nervoasa si tulburarea de alimentare nespecifica. 3odelul lor s-a
dezvoltat odat cu terapii psihologice, mai cu seama cognitiv & psihologice.
3odelul se bazeaz pe ideea ca toate tulburrile ma9ore de alimentare (cu
excepia obezitii au un numr de tipuri nucleare de psihopatologie!
PerfecionismK
Auto & apreciere sczutaK
.ntoleranta la anumite stri emoionale & dificultatea de a reaciona in
mod potrivitK
:ificultati interpersonale.
C. %actori sociali si culturali
5
;tudii socio & culturale au pus in lumina rolul factorilor culturali in apariia
AD ca )alegere de simptom* (3. ;tone. 8xemple de factori culturali!
C1. ,ro)ovarea sl-birii
A fost folosita ca forma ideala feminina in r'ndul naiunilor vestice
industriale, mai ale prin mass media. >n studiu epidemiologic recent efectuat
pe 060,65# de locuitori ai ;uediei a indicat ca! sexul, originea etnica, statutul
socio economic, au avut influente considerabile asupra riscului de a se
mbolnvi de anorexie nervoasa & cei av'nd prini ne-europeni fiind cel mai
puin afectai de aceasta boala, iar cei provenind din familii ,albe-, nstrite,
av'nd riscul cel mai ridicat.
C2. ,rofesii
>n studiu clasic al lui Larner si LarfinFel a demonstrat ca persoanele
av'nd profesii unde se exercita o deosebita presiune sociala in direcia
pstrrii unei greutati corporale sczute (manechinele, gimnastele, balerinele
etc. sunt cele mai in risc de a suferi de AD in cursul carierei lor. .ar cercetri
ulterioare au sugerat ca persoanele av'nd anorexie au avut mai mult contact
cu surse culturale care promoveaz reducerea greutatii corporale.
:e+i anorexia nervoasa este de obicei asociata cu culturile occidentale, se
crede ca expunerea la media din ?est a contribuit la cre+terea cazurilor de
boala si in tari ne & vestice. (otu+i s-a constatat ca in alte culturi nu exista
aceea+i ,fobie de ingrasare- ca in ?est, ci mai degrab o scdere a poftei de
m'ncare, nsoind celelalte semne ale tulburrii. .n tari si colectivitati unde
exista frecvent foamete si subnutriie sau mari lipsuri de alimente, anorexia ar
fi o alegere absurda ca mi9loc de exprimare a unui conflict psihologic.
C$. !ra*iii religioase culturale *e 'ost si ascentis)
Abinerea de la m'ncare a fcut parte din experienele mistice ascetice
ale multora in femeile sfinte din istoria medievala a bisericii catolice. =azul cel
mai faimos a fost al ;fintei 8caterina de ;iena (=aterina "enincasa, #415 &
#46$.
.n veacurile precedente, inclusiv in secolul al <.<-lea, in epoca victoriana
in 3area "ritanie, dar si in ;>A au devenit faimoase unele cazuri de ,fete
postitoare-, care, ca un fel de minune a naturii & ,fata care nu mananca- &
inspirau ori un respect mistic ori curiozitate ca pentru un fenomen patologic
de circ. >nele puteau fi cazuri de patologie psihica, inclusiv de probabila
anorexie nervoasa, isterie sau de schizofrenie.
C+. Ali factori 'si(o.sociali abu/urile sexuale
6
Pacientele diagnosticate cu tulburri alimentare au avut si o istorie mai
ncrcata de experiene de abuz sexual in copilrie (pana la J$% din cazurile
internate in spitale. :e+i trecutul de abuz sexual nu este considerat un factor
de risc specific pentru anorexie, cele care au suferit astfel de abuzuri au riscul
mai crescut de a avea forme mai severe cu simptome cronice. .ntre femeile
suferinde de tulburri alimentare s-a constatat ca in istoria celor suferinde de
anorexie nervoasa pura se gsesc procentele cele mai mici de cazuri raportate
de abuzuri sexuale in copilrie (/%, fata de pacientele pur bulimice (5J%.
+. !rata)ent
Cura *e cre0tere in greutate
Prima linie de tratament pentru anorexia nervoasa se concentreaz pe
imediata cre+tere in greutate, mai ales in cazurile in care necesita spitalizare.
.n cazuri deosebit de grave se pot aplica ordine de spitalizri forate, acolo
unde legislaia o permite. .n ma9oritatea cazurilor persoanele bolnave sunt
tratate ambulatoriu, de ctre medici, psihiatri, psihologi clinici si alte profesii
din domeniul sanatatii mentale.
,si(otera'ia in*ivi*uala
>n studiu de revista clinica a sugerat ca psihoterapia este o forma
efectiva, care poate duce la restaurarea greutii, reapariia menstruaiei la
paciente si o ameliorare a funciilor psihologice si sociale, in comparaie cu
e+antioanele care au primit numai programe educaionale sau simplu suport.
.n cadrul psihoterapiei individuale avem psihoterapie psihodinamica
(promovata mai ales de @ilde "ruch in #054 si psihoterapia
comportamentala. =ea din urma se clasifica in!
(ehnici de reinforcement pozitiv (Agras & #051 in condiii de spital!
gratificarea pacientului cu un anumit privilegiu (vizionarea unui program
(?, permiterea nt'lnirii cu un prieten in cazul unui anumit c'+tig in
greutate intr-o anumita perioada de timp.
(erapia comportamentala cognitiva.
!era'ia *e fa)ilie
Aceasta terapie a fost gsita de asemenea ca un tratament efectiv pentru
adolescente cu anorexie si mai ales o metoda pusa la punct la spitalul
3audsleM, larg folosita si cu rezultate pozitive de ameliorare clinica in timp. .n
anorexie sunt deseori evidente lupte de putere intre fiica si mama, temeri de
asumare a rolului adult de soie si mama (ingrasarea devenind in ochii
pacientei o echivalenta a graviditii.
7
!rata)ente )e*ica)entoase
(ratamentele medicamentoase ca ;;2. si alte medicamente
antidepresante, nu au fost gsite in general eficiente pentru anorexia
nervoasa ori pentru prevenirea relapse-ului. (otu+i s-a menionat rezerva ca
nu exista suficiente cercetri adecvate in acest domeniu.
3edicamentele antidepresive sunt prescrise de obicei in anorexie, aceasta
pentru cura depresiei si anxietii coexistente. ;uplimentarea cu zinc #1 mgNzi
este recomandata ca tratament de rutina in anorexia nervoasa, aceasta dup
ce un studiu a artat dublarea greutii corpului dup nceperea tratamentului
cu zinc. 3ecanismul de aciune presupus in acest caz ar fi cre+terea eficientei
neurotransmisiunii in diverse pari ale creierului, inclusiv in amigdala. :up un
aport adecvat de zinc apare o cre+tere a poftei de m'ncare.
!rata)ente *e gru'
8xista de asemenea terapii de grup in cadrul unor asociaii non & profit si a
unor comunitati, care ofera suport si ndrumare persoanelor suferind de
anorexie si aparintorilor si apropiailor lor.
&ibliografie
8
Aade (.:., "uliF =.3., Deale 3., Cendler C.;. ! Anorexia nervosa and
major depression: shared genetic and environmental risk factors, O$$$,
Am 7 PsMchiatrM
CaMe A.@., GranF L.C., "ailer >.G., Aagner A. ! Serotonin alterations in
anorexia and bulimia nervosa, O$$J, PhMsiol "ehav
Gairburn =.L., =ooper P., ;hafran 2. K ognitive behavior therap! for
eating disorders, O$$4, "ehav 2es (her
Hindberg H., @9ern A. ! "isk factors for anorexia nervosa: a national
cohort stud!, O$$4, .nternational 7ournal of 8ating :isorders
(oro 7., ;alamero 3., 3artinez 8. ! Assessment of sociocultural
influiences on the aesthetic bod! shape model in anorexia nervosa,
#001, Acta PsMchiatr ;cand
Pompili 3., 3ancinelli .., Lirardi P., 2uberto A., (atarelli 2. ! Suicide in
anorexia nervos: a meta#anal!sis, O$$1, .nt 7 8at :isord
BBB. Anorexia nervoasa.com
9