1

CAPITOLUL 2 DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR

ELECTRICE.
2.1.Dimensionarea conductoarelor electrice.
Dimensionarea conductoarelor electrice din retelele de distributie si din instalatiile de
utilizare se face tinand seama de urmatoarele conditii care trebuie indeplinite simultan:
- rezistenta mecanica suficienta a conductoarelor;
- nedepasirea limitei de incalzire a conductoarelor;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de tensiune in conductoare;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de putere in conductoare;
- stabilitate dinamica suficienta la scurtcircuite( in cazul barelor).
Rezistenta mecanica a conductoarelor in timpul montarii si exploatarii lor se asigura prin
sectiunile minime( indiferent de incarcare), stabilite de normativele tehnice pentru diferitele
categorii de conductoare, precum si prin anumite distante limita admise intre suporturile
acestora.
Conditia esentiala la dimensionarea conductoarelor este aceea de a nu depasi o anumita
incalzire a lor.O incalzire exagerata ar deteriora izolatia si ar putea da nastere la incendii in
instalatiile de utilizare sau ar putea produce pierderi de energie mari( prin caldura degajata)
in retelele de distributie cu conductoare neizolate.
Pentru evitarea supraincazirii trebuie respectate, la dimensionarea conductoarelor, itensitatile
maxima admisibile ale curentilor( in regim permanent), prevazute in normativele tehnice,
pentru diferite sectiuni, tipuri si feluri de materiale.Acestea se aplica pentru conductoare,
bare si cabluri.
Pentru functionarea normala a receptoarelor electrice este necesar sa se asigure la bornele
acestora o tensiune cat mai apropiata de tensiunea lor nominala, adica sa se evite o pierdere
de tensiune prea mare in conductoarele de alimentare respective.
In acest scop sunt fixate anumite limite de pirderi procentuale de tensiune in retele,
bransamente, instalatii de utilizare( de iluminat si forta care nu trebuie depasite.
In cazul liniilor electrice de transport, al retelelor de distributie si in general acolo unde
transportul energiei electrice se face pe distante mari, este obligatoriu ca la dimensionarea
conductoarelor respective sa se tina seama si de anumite limite de pierderi procentuale de
putere.
In cazul barelor electrice, stabilitatea dinamica trebuie verificata prin calcul- pentru diferite
materiale- folosindu-se valorile rezistentelor la incovoiere stabilite in normative.
Pentru determinarea sectiunilor conductoarelor ,din instalatiile de utilizare, calculul poate fi
condus in doua feluri si anume:
Prima cale- Calculam intai cu ajutorul formulelor respective, intensitatea (I) curentului care
va circula prin conductoare( avand cunoscuta bineinteles puterea receptoarelor si celelelte
date), dupa care se procedeaza astfel:
Determinarea sectiunii conductoarelor cu ajutorul formulelor care ne dau
sectiunea pentru o pierdere de tensiune( sau de putere) data.Aceasta se
rotunjeste intotdeauna in plus la valoarea sectiunii normalizate.
Verificarea la incalzirea a sectiunii obtinute( consultand tabelele din
normative cu incarcarile conductoarelor.In cazul in care intensitatea curentului
2
care circula prin conductoare este mai mare dacta limita maxima admisa
pentru sectiunea verificata, sectiunea se mareste corespunzator indicatiilor din
tabele.
In instalatiile pentru electromotoare, in afara de verificarea la incalzire, mai verificam
sectiunea la care ne-am fixat si la:
Densitatea de current din conductoare la pornirea motoarelor
( maxim 20A/mm
2
pentru Al si 35A/mm
2
pentru Cu)
Pierdere de tensiune din conductoare la pornirea motoarelor( indicata
de constructorul motoarelor)
A doua cale- Determinam mai intai intensitatea curentului(I) care circula prin conductoare,
dupa care procedam invers ca mai sus.
Astfel:
consultam tabelele din normative pentru a stabili sectiunea care sa
corespunda la incalzire, alegem din tabele sectiunea care corespunde
curentului I detreminat.
Verificam cu ajutorul formulelor daca sectiunea aleasa corespunde la
pierderea de tensiune admisa in regim permanent precum si in regim
tranzitoriu la densitatea de current si pierderea de tensiune la pornirea
motoarelor, daca este cazul.
Formula pentru calculul sectiunii conductoarelor care sa corespunda la o pierdere de tensiune
data pentru curentul continuu este:
U
v
=RI,
inlocuind
S
l
R

obtinem,
v
U
l I
S
A

=

in care:
- l este lungimea conductorului (m);
- I este intensitatea curentului electric(A);
- este conductivitatea
|
.
|

\
|
O
2
mm
m
;
- U
v
este pierderea de tensiune considerata in calcule.
Pentru curent alternativ sectiunea se calculeaza dupa cum urmeaza:
- Instalatii monofazate
Cand pirederea de tensiune(U
v
) se da in volti avem:
v
U
I l
S
A

=

2
( pentru sarcini neinductive: rezistenta chimice);
v
U
I l
S
A

=

cos 2
( pentru sarcini inductive: motoare transformatoare);
Cand piredere de tensiune se da in procente din tensiunea U:
U U
I l
S
A

=
%
2 100

, respectiv
U U
I l
S
A

=
%
cos 2 100

3
Daca in calcule se considera puterea P in loc de intensitatea I avem:
- Pirederea de tensiune (U
v
) se da in volti:
U U
P l
S
v
A

=

2
- Pierderea de tensiune se da in procente:
2
%
2 100
U U
P l
S
A

=

In cazul in care la linii lungi , trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza

pierderii procentuale de putere atunci se foloseste formula:
cos
2 100
2
%
A

=
U P
P l
S
Obs. l este in toate cazurile lun gimea simpla a liniei.
- Instalatii trifazate
Cand pirederea de tensiune(U
v
) se da in volti avem:
v
U
I l
S
A

=

3
( pentru sarcini rezistive);
v
U
I l
S
A

=

cos 3
( pentru sarcini reactive);
Cand piredere de tensiune se da in procente din tensiunea U:
U U
I l
S
A

=
%
3 100

, respectiv
U U
I l
S
A

=
%
cos 3 100

Daca in calcule se considera puterea P in loc de intensitatea I avem:
- Pirederea de tensiune (U
v
) se da in volti:
U U
P l
S
v
A

=

- Pierderea de tensiune se da in procente:

2
%
100
U U
P l
S
A

=

In cazul in care la linii lungi , trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza

pierderii procentuale de putere atunci se foloseste formula:

2 2
%
cos
100
A

=
U P
P l
S , P
%
- procentul de pierdere de putere considerat
2.2.Determinarea curentului de calcul al sectiunii
4
La dimensionarea sectiunii conductoarelor trebuie sa se aiba in vedere regimul de
functionare al receptoarelor ce vor fi alimentate cu energie electrica.
Astfel exista:
receptoare cu functionare de lunga durata, cand acestea ajung la o anumita
temperatura stabila(T) peste cea a mediului ambiant;
receptoare cu functionare de scurta durata, in care pauzele asigura revenirea
receptoarelor la temperatura mediului ambiant(t);
receptoare cu functionare intermintenta de scurta durata ( la intervale de
minimum 10 min.in care perioada de lucru este maxim 4 min.).In cazul
acestor receptoare intervine un element nou in calculul sectiunii si anume
durata relative de conectare (DC), reprezentand raportul dintre durata efectiva
de functionare a receptoarelor si durata ciclului intreg
( functionare + repaus)
Exemplu: La un electromotor care functioneaza 3 min. si sta in repaus 7 min. durata relativa
de conectare 3 , 0
7 3
3
=
+
= DC sau DC = 30 %.
Normativele in vigoare prevad in aceste cazuri, multiplicarea intensitatilor din tabelele de
incarcare pe sectiuni a conductoarelor cu coeficientul de:
DC DC
a

~ =
15 , 1
1 875 , 0
, dar numai pentru conductoarele mai mari de 16 mm
2
Al si 10 mm
2
Cu.In general prin aplicarea acestui coeficient practice se scade sectiunea pentru cele mai
multe cazuri.
Tabel 1. Valorile coeficientului ,,a pentru diferite valori al DC
DC 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.40 0.60
a 2.77 2.25 1.96 1.75 1.58 1.38 1.13
Pentru instalatii de iluminat, cuptoare electrice cu rezistente si orice cuptoare alimentate prin
transformatoare proprii, convertizoare etc. nu se aplica acest coeficient
Determinarea intensitatii curentului de calcul( I
c
) pentru circuitele electrice
Pentru instalatiile de iluminat: - monofazate:
cos
=
U
P
I
c
-trifazate:
cos 3
=
U
P
I
c
in care:
- P este suma puterilor nominale ale lampilor ( W)( la circuitele
trifazate pe faza cea mai incarcata);
- U este tensiunea de alimentare a lampilor(V);
- cos este factorul de putere in cazul lampilor florescente
( cu luminescenta)
Obs. Daca lampile sunt distribuite egal pe cele trei faze se aplica formula pentru
trifazat , in caz contrar se aplica formula pentru monofazat pentru faza cea mai
incarcata.
5
Pentru motoare electrice cu functionare continua: - monofazate:

=
cos U
P
I
c
;
- trifazate:

=
cos 3 U
P
I
c
In care:
- P este puterea nominala utila la arbore;
- cos
n
este factorul de putere la sarcina nominala;
-
n
este randamentul la sarcina nominala.
Pentru motoare electrice cu functionare intermitenta de scurta durata(DC):
- monofazate :


=
cos
15 , 1
U
DC P
I
c
- trifazate :


=
cos 3
15 , 1
U
DC P
I
c
, in care
DC este durata relativa de conectare;
1,15
875 , 0
1
~ factor stabilit de normative.
In cazul coloanelor electrice care alimenteaza tablouri electrice de distributie, deci mai multe
receptoare, intrevine in calcul inca un coeficient si anume coeficientul de cerere
( k):
- pentru coloane monfazate:

|
|
.
|

\
|
+
=
cos
1
U
k
k
k P
I
a
c
- pentru coloane trifazate:

|
|
.
|

\
|
+
=
cos 3
1
U
k
k
k P
I
a
c
in care:
- P este puterea nominala in cazul motoarelor cu functionare continua( sau
DC P 15 , 1 , in cazul motoarelor cu functionare intermitenta de scurta
durata);
- k- coefficient de cerere;
- k
a
- coefficient cuprins intre 1,7-10 in functie de numarul motoarelor(n)
conform tabelului de mai jos:
n 4 6 8 10 15 20 30 50
k
a
1,7 2,5 2,9 3,3 4,3 5,5 8,0 10
In cazul in care motoarele sunt de puteri diferite, atunci se considera numarul de motoare cu
puterea cea mai mare care insumeaza jumatate din putere totala amotoarelor(n).Numarul
respectiv se dubleaza si el este considerat numarul de motoare pentru care se cauta valoarea
lui k
a
din tabel.
6
Aplicatii practice:
APLICATIA 1
Ce sectiune este necesara la conductoarele de Al ale unui circuit de iluminat
monofazat in lungime de 30m (dintr-un atelier), care va alimenta 12 lampi cu
incandescenta de cate 200W, la 220V?
Pierderea de tensiune admisa in conductoare va fi de maximum 2% (y =32).
Rezolvare:
Prima cale de calcul: Se determina mai intai curentul total care va strabate circuitul la plina
sarcina:
U
P
I = ; P= 12x200= 2400 W; A I 11
220
2400
= = ; V
U U
U
v
4 , 4
100
440
100
2 220
100
%
= =

=
A
= A
Se determina apoi sectiunea conductorului cu ajutorul uneia din cele doua formule (in care
pierderea de tensiune este prevazuta fie in volti, fie in procente),
adica:
v
U
I l
S
A

=

2
=
2
6 , 4
8 , 140
6600
4 , 4 32
11 30 2
mm = =

(stand. S = 6 mm
2
),
sau
U U
I l
S
A

=
%
2 100

=
2
6 , 4
14080
66000
220 2 32
11 30 2 100
mm = =


(stand. S = 6 mm
2
),
Se verifica la incalzire sectiunea obtinuta, in tabele se prevede pentru doua conductoare de 6
mm
2
Al montate in tub o intensitate maxima admisa de 30 A. deci mult acoperitoare pentru
cazul nostru.
A doua cale de calcul. Se determina intensitatea curentului total care va strabare circuitul in
plina sarcina:
U
P
I = ; P= 12x200= 2400 W; A I 11
220
2400
= =
Se consulta tabelele normativului si se constata ca pentru 11 A este necesara o seetiune de
2.5mm
2
Al.
Se verifica pierderea de tensiune care se produce in conductoarele de 2,5mm
2
la curentul de
11A (pentru a vedea daca se incadreaza in limita maxima de 2% admisa):
% 75 , 3
17600
66000
220 5 , 2 32
11 30 2 100 2 100
%
= =


=


= A
U S
I l
U

Pierderea de tensiune fiind aproape dubla (decat 2%), alegem sectiunea de 6mm
2
, pe care o
verificam din nou la pierderea de tensiune:
% 38 , 1
47520
66000
220 6 32
11 30 2 100 2 100
%
= =


=


= A
U S
I l
U

( corespunzatoare)
7
APLICATIA 2
Ce sectiune este necesara pentru conductoarele de Al ale unui circuit monofazat care va
alimenta un electromotor de 5,5kW. situat la 50 m de tablou, stiind ca: U =220V; cos=0,9;
=0,95 si Al = 32, iar pierderca de tensiune admisa la mersul normal, in plina sarcina. este
de 4 %din U.
Rezolvare:
Prima cale de calcul. Se derermina mai intai curentul absorbit de electrornotor
( pentru simplificare, consideram tensiunea la bornele electromotorului egala cu cea din
tablou U= 220 V).
A
U
P
I 29
1 , 188
5500
95 , 0 9 , 0 220
5500
cos
~ =

=

=

Pentru determinarea sectiunii se foloseste fie formula cu pierderea de tensiune in volti:
2
26 , 9
6 , 281
2610
8 , 8 32
9 , 0 29 50 2 cos 2
mm
U
I l
S
v
= =

=
A

=

( normalizata 10 mm
2
)
unde V U
v
8 , 8
100
220 4
=

= A ;
fie formula cu pierderea de tensiune direct.in procente:
2
%
26 , 9
28160
261000
220 4 32
9 , 0 29 50 2 100 cos 2 100
mm
U U
I l
S = =


=
A

=

( normalizata 10 mm
2
)
Se verifica sectiunea obtinuta la incalzire, In tabele este prevazut pentru doua coductoare de
Al de l0mm
2
, montate in tub, intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 41A
(deci mai mare decat intensitarea de 29A din exemplul tratat ). Rezulta deci ca sectiunea de
10 mmp este buna.
Observatie: In cazul electromotoarelor va mai trebui verificat si daca sectiunea determinata
corespunde la pornire.
A doua cale de calcul al sectiunii. Dupa determinarea curentului absorbit de motor (I=29A)
se alege, din tabele sectiunea corespunzaroare acestui curent si anume: aceea de 6mm
2
Al
( care corespunde la 30A). . ,
Se determina pierderea de tensiune din conductoarele de 6mm
2
Al pentru a se vedea daca ea
nu depaseste procentul de 4% admis.
% 8 , 6
42240
290000
220 6 32
29 50 2 100 2 100
%
= =


=


= A
U S
I l
U

( deci mai mare decat 4%)

Procentul de pierdere de tensiune fiind mai mare decat cel admis, luam sectiunea care
corespunde,vs anume aceea de 10 mm
2
Al.
8
APLICATIA 3
Ce sectiune este necesara pentru conductoarele de Cu izolate ale unui circuit monofazat
montat in tub in si care va alimenta un receptor avand: P= 6 kW, U= 120V, cos=1 si = 1
daca se admire o pierdere de tensiune U= 3 %, lungirnea circuitului (l) fiind de 25m,
iar = 57?
Rezolvare:
Urmam prima cale aratata in exemplul precedent -al determinarii sectiunii prin calcul- si
consideram formula secriunii in care se foloseste puterea receptorului:
A
U
P
I 50
120
6000
1 1 120
6000
cos
= =

=

=

, iar valoarea sectiunii pentru o pierdere de
tensiune de 3%:
2
2 2
%
12
2462400
30000000
120 3 57
6000 25 2 100 2 100
mm
U U
P l
S ~ =


=
A

=

( normalizata 16 mm
2
)
Se verifica sectiunea obtinuta la incalzire. In tabele se prevede pentru doua conductoare de
Cu de 16 mm
2
montate in tub intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 73A
(deci mai mare decat intensitatea de 50A din exemplul tratat).
APLICATIA 4
Ce sectiune este necesara pentru conductoarele unui circuit electric trifazat de iluminat, la
capatul caruia se vor monta 24 lampi de cate 60 W (pe fiecare faza),alimentate la tensiunea
de 120V? Conductoarele sunt din aluminiu, lungimea, lungimea circuitului de 40 m, iar
pierderea de tensiune admisa de 2,5%.
U
P
I = ; P= 24x60= 1440 W; A I 12
120
1440
= = ; V
U U
U
v
3
100
300
100
5 , 2 120
100
%
= =

=
A
= A
v
U
I l
S
A

=

3
=
2
65 , 8
96
4 , 830
3 32
12 40 73 , 1
mm = =

(stand. S = 10 mm
2
),
Se verifica la incalzire conductoarele. In tabele, pentru patru conductoare cu sectiunea
de 10 mm
2
Al, montate in tub, corespunde o intensitate maxima admisibila in regim
permanent de 33A,deci mult acoperitoare.
9
APLICATIA 5
Ce sectiune este necesara pentru un circuit electric trifazat din conductoare de Al neizolate,
montate in exterior, in lungime de 40m, care va alimenta un electromotor de 100CP;
3 x 380V; cos =0,8; = 0,95 si care absoarbe la pornire de patru ori curentul nominal.
Pierderea de tensiune din conductoare nu trebuie sa depaseasca 5% la functionarea normala
si 10% la pornirea electromotorului ( y =32).
Rezolvare:
Prima cale de determinare a sectiunii ( cu formula respectiva a sectiunii si verificarea
sectiunii obtinute la incalzire, precum si densitatea de curent si pierdera de tensiune la
pornirea motorului).
Determinam curentul absorbit:
100 CP=736 x 100 = 73600 W
V
U U
U
v
19
100
1900
100
5 380
100
%
= =

=
A
= A
A
U
P
I
c
147
6 , 499
73600
95 , 0 8 , 0 380 73 , 1
73600
cos 3
= =

=

=

Introducem in formula sectiunii datele de mai sus si obtinem:
2
3 , 13
608
8138
19 32
8 , 0 147 40 73 , 1 cos 3
mm
U
I l
S
v
= =

=
A

=

( sdandardizata 16 mm
2
).
Se trece apoi la verificarile necesare,
a) Verificarea la incalzire a conductoarelor se face consultand tabelele, Pentru
conductoarele neizolate, montate in aer, cu sectiunea de 16mm
2
Al, este admisa o intensitate
maxima de 100A, deci mai mica decat cea absorbita de electromotor.
In acest caz alegern sectiunea de 35mm
2
,care admite a incarcare maxima de 170A. Cu
aceasta sectiune trecern la verificarile urmatoare (privind pornirea electromotorului).
b) Verificarca la densitatea de curent, Dupa cum stim, densitatea de curent admisa la
pornire este de maximum 20 A/mm
2
pentru Al.
Curentul absorbit la pornire: Ip= 4 x I
N
= 4 x 147 = 588 A, iar densitatea de curent este
2
/ 8 , 16
35
588
mm A = = ( deci limita admisa)
c) Verificarea la pierderea de tensiune din conductoare la pornire
V
S
I
U
p
v
29
1120
32551
35 32
8 , 0 588 40 73 , 1
cos 3
= =

= A

adica procentual % 8
380
100 29
~

A doua cale de deterrninare a sectiunii. Se determina valoarea curentului

absorbit (ca si in prima cale). I= 147A
Se cauta in tabele sectiunea care corespunde intensitatii de 147A si se gaseste
sectiunea de 35mm
2
, care corespunde unei intensitati maxime de 170A.
Se trece apoi la efectuarea verificarilor. .
a) Verificarea la pierderea de tensiune de 5% (la functionarea normala a
electromotorului) se face folosind fie formula in care pietderea de tensiune este
trecuta in volti, fie formula in care este trecuta in procente din tensiunea nominala
10
Considerand.de exemplu, formula a doua avem:
% 2 , 2
425600
940800
380 35 32
8 , 0 147 40 2 100 cos 2 100
%
= =


=


= A
U S
I l
U

( in limita admisa de 5%)
b) Verificarea la densitatea de curent din conductoare la pornire:
2
/ 8 , 16
35
588
35
147 4
mm A = =

= ( in limita admisa de 20 A/mm

2
)
c) Verificarea la pierderea de tensiune din conductoare la pornire (max 10%):
V
S
I
U
p
v
29
1120
32551
35 32
8 , 0 588 40 73 , 1
cos 3
= =

= A

adica procentual % 8
380
100 29
~