1

Pieele financiare din Europa Centrala

i de Est




















Student:Dnil Iulia Lidia,grupa 3
Prof.indrumtor:Cristina Puiu




2

Cuprins:

1.Doctrine conceptuale ale pieei financiare

1.1 Rolul i tendinele pieei financiare

1.2 Conceptul de eficien a pieelor financiare

1.3 Tipuri de operaiuni pe pieele financiare

2.Piaa de capital component principal a pieei financiare
2.1 Caracteristicile pieei de capital
2.2 Funciile pieei de capital/bursei
2.3 Instrumentele financiare tranzacionate pe piaa de capital
3. Piaa de capital in arile din Europa Centrala si de Est
3.1 Dezvoltarea pieei de capital n Romnia i apariia Bursei de Valori Bucureti
3.2 Piaa de capital din Germania
3.3 Evoluiile pieei de capital europene
4.Concluzii
5.Bibliografie
















3


Capitolul 1
Doctrine conceptuale ale pietei financiare

1.1 Rolul i tendinele pieei financiare

Piaa financiar are un rol extrem de important n meninerea echilibrului economic naional
prin alocarea eficient a economiilor n investiii private precum i n investitii publice, interne sau
externe utilizand intermediarii financiariprecum: bncile comerciale, atat pe piaa monetar dar i
valutar; societile de servicii de investiii financiare, doar pe piaa de capital; societile de
asigurri, pe piaa asigurrilor sau folosindu-se de investitorii instituionali (bnci comerciale,
societi de economii, de asigurare, de investiii, fonduri mutuale), prin intermediul titlurilor lor
indirecte (certificate de depozit, livrete de economii, polie de asigurare, certificate de investitor
etc). Cu toate ca,in ceea ce priveste segmentul primar, piaa financiar face posibila numai
transferul de capital intermediat sau indirect, n timp ce pe segmentul secundar piaa financiar
asigur toate transferurile de capital.
Structurile financiare i bancare au inregistrat, ncepnd cu anii 80 i 90 ai secolului trecut, o
explozie din patru puncte de vedere la nivel juridic, geografic, structural i tehnic.
Dereglementarea
1

Este o micare internaional,originea fiind in limba francez deregulation,ce a izbucnit n Statele
Unite, in urma ideilor i politicii economice ale preedintelui Reagan. Aceasta a dus, nc din anul
1981, la crearea unei multitudini de produse i tehnici, doar n domeniul bancar i financiar,
propagndu-se n toate rile industrializate unde, n faa unei teribile concurene internaionale, a
condus la modernizarea tuturor structurilor rigide: au fost reformate toate bursele specializate; au
fost autorizate produse financiare existente mai nainte pe europia, dar interzise n Marea Britanie,
Frana, Germania i Japonia; au fost introduce pentru prima data obligaiunile cu rat variabil; s-au
creat in aceste tari si piee de financial futures (piee la termen de instrumente financiare) i opiuni.
Mondializarea
2

Din cauza apariiei dereglementrii n prim plan, finanele devin pentru prima dat fr frontiere.
Dereglementarea reprezinta scoaterea crescand a controlului schimburilor, ea d voie micarii
capitalurilor ctre locurile cele mai bune si cele mai avantajoase din punct de vedere economic, cu
toate ca exista riscul ca ele vor face arbitraje dac se schimb. De exemplu, mondializarea mai sus
mentionata a facut posibila utilizarea swapsurilor de ctre ntreprinderi sau chiar, n cazul Statelor
Unite, gestionarea fondurilor de pensii prin investiii chiar si in afara rii. Pieele financiare au
nceput s funcioneze 24 de ore pe zi astfel c, un european, poate trata seara cu New York-ul i
dimineaa cu Tokyo.O orientarea cat mai bun ctre cotaiile continue va determina, tot ce este
posibil,ca in viitor finanitii s lucreze ca muncitorii din uzine, n trei schimburi pe zi.


1
econ.worldbank.org
2
www.zf.ro
4



1.2 Conceptul de eficien a pieelor financiare
Tipurile de eficien a pieei financiare ntlnite pn n prezent ar fi urmatoarele:
3


a)eficiena alocrilor, formulat n cadrul teoriei neoclasice a echilibrului general i aparinnd lui
Vilfredo Pareto, potrivit creia piaa eficient este piaa n care preul constituie un semnal fiabil
pentru alocarea resurselor i care se formeaz astfel nct s egalizeze randamentul marginal pentru
toate alocrile de fonduri;

b)eficiena operaional (competiional), potrivit creia concurena n condiii de atomicitate a
agenilor economici (se adopt i alte ipoteze restrictive) este cea care realizeaz cea mai eficient
alocare a resurselor;

c)eficiena informaional, elaborat de Eugne Fama, potrivit creia preul reflect din plin toate
informaiile disponibile cu privire la un eveniment.

Am putea preciza c o pia financiar ar fi eficient (n sensul informaional al termenului) din
momentul n care preurile pe aceast pia integreaz instantaneu ansamblul informaiilor
pertinente i necesare evalurii activelor financiare. Aceast teorie a eficienei privete att piaa
bursier, ct i pe cea valutar.
4
Preul reflect o eficien slab atunci cnd nglobeaz toate
informaiile trecute, o eficien semiforte atunci cnd adaug informaiilor trecute i pe cele
prezente (publicabile n mod curent) i o eficien forte atunci cnd nglobeaz i informaiile cu
caracter privat, privilegiat sau confidenial disponibile numai decidenilor din firm, celor iniiai
(insider trading). n ipoteza de pia eficient (Efficient Market Hypothesis = EMH), investitorii
au ncredere n preul de pia, deoarece reflect valoarea just i ofer condiii echivalente n
procesul de tranzacionare a titlurilor financiare.


1.2 Tipuri de operatiuni pe pietele financiare
Pe pietele financiare studiate se analizeaza si se efectueaza operatii atat de vnzare cat si de
cumparare a titlurilor de valori mobiliare. Luand in considerare termenul pana la care se realizeaza,
operatiunile pe pietele financiare pot fi: la vedere; la termen. Dupa cele doua grupe de operatii de pe
pietele financiare, putem deosebi deci
pietele la vedere;
pietele la termen.

3
www.kmarket.ro
4
Eugene Fama,1991,Efficient Capital Markets 2,The Journal of Finance
5

Operatiile care se ocupa de vnzare si cumparare a titlurilor de valori mobiliare de pe pietele
la vedere au loc cu predarea sau primirea titlurilor doar dupa ncheierea lor.
Vorbind de pietele la termen, titlurile de valori mobiliare se negociaza dar si se vnd sau se
mai si cumpara la pretul stabilit in ziua desfasurarii tranzactiilor, dar se predau la o data
viitoare,ulterioara. Prin intermediul acestor piete, se bonifica sau se valorifica diferentele de curs
dintre momentul negocierii si ncheierii tranzactiei de vnzare sau cumparare a titlurilor de valori
mobiliare si cel al scadentelor,astfel apare un castig sau o pierdere.
Operatorii de pe piata la termen pot urmari valorificarea diferentelor de curs, daca
anticipeaza o scadere a cursurilor titlurilor la termen, sa vnda titluri la vedere si sa cumpere la
termen (speculatia a la baisse sau valorificarea diferentelor pe o piata ce evolueaza sub semnul
ursului "bear").
Alteori, operatorii de pe pietele financiare mizeaza pe evolutia pietei sub semnul taurului
("bull"), cumpara titluri de valoare pe piata la vedere si vnd titluri la termen (speculatie a la
hausse).
n functie de natura operatiilor cu titluri ce se realizeaza pe pietele financiare se diferentiaza:
operatiile ferme
operatiile conditionate.
Operatiile ferme sunt cele care se refera strict la titlurile ce se predau la termenul stabilit, iar
operatiile conditionate se efectueaza doar pentru anumite titluri cotate la termen. Operatiile
conditionate se grupeaza la rndul lor n: operatii cu prima, operatii de dublu si operatii de stelaj.
Tranzactiile cu titluri de pe pietele financiare americane se grupeaza n:
operatii pe bani gata (cash)
operatii n marja.
Operatiile pe bani gata se deosebesc prin aceea ca investitorul care si cumpara titlurile
achita doar integral contravaloarea lor prin virarea sumei n contul de la broker, iar vnzatorul doar
preda titlurile. Operatiile n marja reflecta cumpararea de titluri pe datorie din contul n marja
detinut de client la firma de broker. Creditul acordat de broker se garanteaza cu titlurile care
reprezinta obiectul contractului.
Operatiile de pe pietele financiare europene se mai impart si in :
operatii la vedere;
operatii cu reglementare lunara (la termen);
operatii conditionate.
Operatiile la vedere constau n livrarea titlurilor si achitarea contravalorii lor ntr-un timp
scurt de la ncheierea lor. Operatiile cu reglementare lunara (la termen) presupun cedarea titlurilor si
achitarea contravalorii lor la o data fixa denumita zi de lichidare. Operatiile conditionate se
caracterizeaza prin faptul ca asigura dreptul unei parti la contract sa opteze ntre primirea sau
cedarea titlurilor si renuntarea la acestea n schimbul unei prime.


6

Capitolul 2
Piaa de capital component principal a pieei financiare

Circuitul activelor financiare se desfoar ntre ofertanii de fonduri (investitori) i
beneficiarii acestora,cu toate ca tranzaciile au loc doar pe piaa financiar. Piaa financiar este
alctuit din dou component importante, luand n considerare tipul activelor financiare care se
negociaz precum i mecanismul prin care acestea sunt introduse n circuitul financiar:
a)
5
piaa monetar-pe piaa monetar naional se constata tranzacii monetare, n moneda
naional, ntre rezidenii aceleiai ri. Piaa monetar este piaa pe care bncile se mprumut ntre
ele, pe termen scurt. Apariia acestei piee se datoreaz surplusului de ncasri pe care le au unele
bnci i surplusului de pli pe care le au alte bnci. De la aceast regul fac excepie unele
instituii, cum ar fi CEC-ul sau bncile ipotecare, care sunt, de obicei, debitoare. Prin urmare, piaa
monetar ndeplinete funcia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate pe dou ci:
1) prin creditul acordat ntre bnci; 2) prin cumprarea, de la diferite bnci, a unor hrtii de valoare
specifice pieei monetare, a cror scaden este relativ apropiat i care prezint certitudine n ceea
ce privete transformarea lor n bani lichizi, fr pierderi. O component a pieei monetare este
piaa valutar, pe care se confrunt cererea i oferta pentru diferite valute, care sunt, att pentru
ofertant, ct i pentru solicitant, monede strine, schimbul dintre ele urmnd s depeasc
restriciile care ngreuneaz circulaia internaional a capitalului;
b)
6
piaa de capital. Piaa capitalurilor este specializat n intermedierea de tranzacii cu active
financiare care au scadene pe termene medii (1-5 ani) i lungi (peste 5 ani). Prin intermediul ei,
sunt satisfcute nevoile de capital ale solicitanilor cu disponibilitile de capital ale ofertanilor. n
general, piaa capitalurilor mrete posibilitile financiare.

Deducem ca principalele funcii ale pieelor de capital sunt:
- emisiunea precum i vnzarea pentru prima dat de titluri financiare ale emitenilor sau ale
debitorilor ctre cei care detin capitaluri financiare sau care doresc s achizitioneze valori mobiliare;
- negocierea de valori mobiliare,doar cu condiia ca acestea s fie vndute dar totodata i
transformate n lichiditi de primii lor posesori i mai nainte de scaden.


2.1 Caracteristicile pieei de capital
7


Pieele de capital pot fi grupate n funcie de anumite criterii i caracteristici, cum ar fi: nivelul
de tranzacionare, tipul de hrtii de valoare tranzacionate, procedurile de schimb utilizate,
localizarea fizic a pieei etc.

5
Www.bnr.ro
6
www.asfromania.ro
7
Piee de capital -Carmen Corduneanu, Laura Raisa Milo, Claudiu Booc, Economikon
7

a) Nivelul de tranzacionare.
Conform acestui criteriu exist:
piaa primar - este piaa n cadrul creia emisiunile de titluri sunt tranzacionate pentru prima
dat; emitenii de titluri obin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor;
piaa secundar - este piaa n cadrul creia sunt tranzacionate titlurile ce sunt deja n circulaie.
Este piaa tranzacionrilor repetate, n funcie de cererea i oferta de capital exprimate. Aceast
pia face obiectul activitilor bursiere i al mecanismelor acestora. Ea mai este denumit i pia
bursier;
a treia pia - este piaa n cadrul creia are loc comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o
reea specializat de societi mobiliare;
a patra pia sau piaa tranzaciilor directe - este piaa n cadrul creia titlurile sunt comer-cializate
n bloc printr-o reea de instituii financiare la care iau parte cei interesai.
Pieele a treia i a patra sunt cele mai noi piee, dar cu dimensiuni deja notabile i care pot juca, n
viitor, un rol de importan crescnd n tranzaciile cu titluri.
b) Tipul de titluri.
Conform acestui criteriu exist, n principal:
piaa de aciuni - este piaa de tranzacionare a aciunilor comune (ordinare) i a celor prefe-
reniale, precum i a altor tipuri de aciuni ce acord drepturi reziduale asupra veniturilor
emitenilor;
piaa de obligaiuni - este piaa de tranzacionare a oricrei creane ce presupune pli periodice ale
cupoanelor i rambursarea fondului de mprumut la data scadent;
piaa titlurilor de stat - este piaa titlurilor de valoare puse spre vnzare populaiei i persoanelor
juridice de ctre stat.

c) Proceduri de tranzacionare.
Conform acestui criteriu exist:
piaa de licitaie - este piaa n cadrul creia tranzacionarea este controlat de o a treia parte
(numit i agent de pia), n funcie de suprapunerea preurilor ordinelor de cumprare sau de
vnzare, n cazul anumitor titluri. Tranzaciile sunt efectuate la acele preuri pentru care exist i
cerere i ofert. Piaa este impersonal, n sensul c identitile celor ce vnd sau cumpr sunt
necunoscute;
piaa de negociere - este piaa n cadrul creia cei ce vnd sau cumpr negociaz ntre ei volumul
i preul titlurilor n mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer. Dac o tranzacie este
ncheiat de ctre dealer sau broker, identitatea unei pri rmne necunoscut celeilalte. Acest tip
de pia este util pentru titlurile inactive i pentru tranzaciile de valori foarte mari, care pot
determina fluctuaii pe termen pe piaa de licitaie, pn n momentul n care vor exista destule
ordine n cealalt parte a pieei.

8

d) Locul tranzacionrii.
Conform acestui criteriu exist:
piaa organizat - este piaa cu reguli de tranzacionare stabilite, de regul, dup principiile de
lucru ale pieei de licitaie, la un sediu central cu localizare cert. Aciunile sunt tranzacionate n
cadrul unui astfel de tip de pia;
piaa Over The Counter (OTC) - este piaa constituit din birourile dealerilor, brokerilor i ale
emitenilor de titluri secundare (bnci comerciale, companii de asigurri). Pentru ca aceste tranzacii
s se desfoare n multe locuri, ea este construit prin telefon, telex sau computer. Aceste piee
sunt, n principal, piee de negociere, obligaiunile fiind obiectul principal al tranzaciilor.

e) Dinamica i riscul tranzaciilor.
Conform acestui criteriu exist:
piaa la vedere - este piaa pe care titlurile sunt tranzacionate pentru livrare i plata imediat.
Imediat este definit de ctre pia i are form variat, n funcie de tipurile de titluri. Mai este
folosit i denumirea de pia de numerar. Principala caracteristic a acestei piee este reglarea
imediat a tranzaciilor. Tipurile de valori mobiliare cotate pe un astfel de tip de pia fac obiectul
tranzaciilor de valoare redus;
piaa anticipat (forward) - este principala pia ce permite cele mai diverse tranzacii cu titluri.
Caracteristica ei major este constituit de faptul c operaiile de vnzare-cumprare sunt achitate o
dat pe lun, n ziua de lichidare. Tranzaciile sunt efectuate pentru un anumit volum de titluri,
numit cotaie;
piaa futures - este piaa n cadrul creia titlurile sunt comercializate n vederea unor livrri i
pli viitoare. Instrumentul comercial se numete contract futures. Titlurile comercializate ce sunt
stipulate n contract pot fi deja n circulaie sau pot fi emise nainte de data scadent menionat n
contract. Dac un contract futures este tranzacionat Over The Counter prin negociere, el se va
numi contract anticipat;
piaa de opiune (options) - este piaa n cadrul creia sunt tranzacionate titluri cu livrare ul-
terioar, condiionat de prevenirea riscului de investiie. Instrumentul comercial se numete
contract de opiune.

Cele dou tipuri de piee de titluri de valoare sunt piaa primar de capital si piata secundara
de capital si avem urmatoarele:
Piaa primar sau piaa noilor emisiuni reprezinta acea pia unde are loc transferul ,prima data, de
bani de la investitori ctre firme, in acelasi timp cu emiterea de aciuni. Prima vnzare a valorilor
mobiliare emise se realizeaz n cadrul pieei primare, ce se caracterizeaza prin existena unui singur
vnztor, respectiv emitentul- valorilor mobiliare
Piaa primar are rolul principal de a plasa emisiunile de titluri mobiliare, pentru a atrage
capitalurilor disponibile pe termen mediu i lung, att pe pieele interne ,ct i pe cele internaionale.
Detinatorii de capital sunt, n general, cunoscui, punand la dispozitia emitentului de titluri de valoare
9

posibilitatea ca acesta s ia contact direct cu investitorii, obinnd resursele financiare de care are
nevoie.
Piaa secundar de capital- cand sunt puse n circulaie titlurile mobiliare prin
emisiunea pe piaa primar, acestea si fac de la inceput obiectul tranzaciilor pe piaa
secundar.
Piaa secundar d sansa celor care dein aciuni i obligaiuni s le valorifice nainte ca acestea s
aduc profit (dividende sau dobnzi). Piaa secundar reprezint o modalitate de a strange n acelai
loc investitori particulari sau instituionali, care doresc si pot sa vinda sau sa cumpere titluri
mobiliare, dar care ar avea si garania c acestea au valoare i le pot reintroduse oricnd n circuit.
Preul la care se negociaz titlurile mobiliare, ca expresie a cererii i a ofertei, reprezint echilibrul a
doi factori opui: pe de o parte, maximizarea rentabilitii unei aciuni/obligaiuni, iar, pe de alt
parte, minimizarea riscului pe care l implic orice titlu, ambele referindu-se la dividendele sau
dobnzile ce revin la sfritul anului financiar i la preul de vnzare-cumprare specific unui
moment ulterior.















Fig 1.Reprezentare grafica :Interdependenta dintre piata primara si piata secundara

2.2 Funciile pieei de capital/bursei

Vorbind de bursa, n sens larg, ne dam seama ca aceasta are rolul de releu ntre plusul de
fonduri ce nu au fost utilizate i necesitile economice, transformnd economiile n capital. n
aceast funcie este luat n calcul si piaa primar,ca o componenta importanta si anume ca e aceea

10

pe care se emit aciunile firmelor, si se lanseaz mprumuturi obligatare. Astfel, daca o persoan
achizitioneaza titluri financiare (aciuni sau obligaiuni) emise de o anumita societate comercial ce
se afla in domeniul produciei, acele fonduri bneti intr automat n posesia firmei pentru a fi
utilizate n interesul realizrii activitii sale de afaceri (achiziionare de active fixe - bunuri de
echipament, sau de active circulante - materii prime i materiale, stocuri de produse etc.);
economiile, adic fondurile disponibile n public, sunt astfel direcionate n toate scopurile
productive pentru o perioad foarte lunga de timp.
Bursa asigur deci,prin excelenta lichiditatea activelor financiare, oferind totodata
posibilitatea vnzrii acestor titluri anterior cumprate, deci a transformrii lor n bani. Datorita
faptului c investitorul dispune de o pia aproape perfecta unde poate s-i transforme n lichiditi
titlurile cumprate aceasta este si o garanie pentru el c banii avansai vor fi recuperai la un
moment dat la valoarea de piata.
Prin urmare,deducem din cele de mai sus ca piaa de capital ndeplinete funcia de dispecer
de fonduri n economie, deoarece acioneaza ca un mecanism prin care fondurile isi fac tranzitia de
la cei care au resurse financiare la cei care au nevoie de aceste resurse pentru finanarea unor
activiti economice.In acest fel, piata de capital asigur desfurarea n general a circuitului
economic i servete ca sistem de reglare pentru economia real.
Piaa de capital este i ca un "motor" al vieii economice, dinamiznd activitatea de afaceri i
permind ducerea la bun sfarsit a unor proiecte investiionale de mari dimensiuni, care n-ar putea fi
nfptuite cu fondurile unui grup mai restrns de ntreprinztori. Astfel, firmele care doresc s
mobilizeze capitalurile nsemnate, vor plasa o parte din aciunile lor publicului, prin distribuie
primar sau distribuie secundar; aceasta reprezint operaiunea de difuzare a capitalului n masa
investitorilor. Ca atare, firmele respective se transform din firme cu caracter privat n societi cu
caracter public, n sensul c aciunile lor se negociaz pe piaa bursier, o parte din titluri aflndu-se
n mna unor investitori "anonimi" i trecnd de la un deintor la altul.
Piaa bursier are un rol important si n reorientarea i restructurarea tuturor activitilor
economice. Deci, bursa distribuie fondurile catre cei care au nevoie pentru dezvoltare sau spre
domeniile cele mai profitabile .

2.3 Instrumentele financiare tranzacionate pe piaa de capital
Pe piata de capital se tranzactioneaza urmatoarele instrumente financiare:
valori mobiliare ce au venituri fixe (titlurile de stat, note de trezorerie, obligatiuni de trezorerie,
obligatiuni ale societatilor comerciale)
valori mobiliare cu venit variabil (actiunile comune si preferentiale)
valorile mobiliare derivate (contracte forward, combinate, contracte futures, contracte cu optiuni)
valorile mobiliare sintetice (contracte pentru indici bursieri)
8
Sistemele alternative de tranzactionare pe piata de capital (denumite in SUA si ATS-Alternative
Trading Systems), sunt niste platforme alternative de tranzactionare sau sisteme multilaterale de
tranzactionare(MTF-Multilateral Trading Facility) conform legislatiei din Uniunea

8
Institutii financiar-bancare internationale,Sorin Gabriel Anton,2013 Editura C.H.Beck
11

Europeana.Aceastea au intrat in vigoare in anul 2007 pe 1 noiembrie.Obiectivul urmarit fiind
cresterea concurentei pe piata serviciilor de tranzactionare,eliminarea frontierelor din Uniunea
Europeana ,reducerea costurilor de tranzactionare ,precum si facilitarea accesului intreprinderilor
mici si mijlocii la surse de finantare.
Cele mai cunoscute platforme de tranzactionare ce functioneaza in prezent in Europa sunt:
Chi-X Europe ce reprezinta un system multilateral de tranzactionare creat in aprilie 2007
pentru a facilita tranzactionarea actiunilor listate pe principalele burse din Europa precum
LSE,Frankfurt Stock Exchange,Euronext si OMX-AB
Turquoise(august 2008)
NASDAQ OMX Europe(septembrie 2008)
Bats Trading Europe(octombrie 2008)
NYSE Arca Europe(martie 2009)
SmartPool(2009)
Burgundy Nordic(iunie 2009)
Principalul avantaj al acestor sisteme alternatice rezida in costul redus de tranzactionare
pentru actiunile ce sunt listate pe principalele piete de capital.In ultimii ani,sistemele de
tranzactionare alternative au redus din cotele de piata ale marilor burse europene precum LSE,FWB
sau NYSE Euronext.

Capitolul 3
Piaa de capital in arile din Europa Centrala si de Est
In formarea precum si in dezvoltarea pietei de capital din tarile din Europa Centrala si de
Est se intalnesc probleme specifice dar si comune fiind asemanatoare cu a celorlalte piete bursiere
in formare sau deja formate. Acestea fiind spuse, pietele de capital din Europa Centrala si de Est
sunt piete de capital in formare dar diferite,atipice de restul pietelor bursiere sau de capital, existand
si specificitati in ceea ce priveste modul lor de aparitie si dezvoltare,precum si unele care se refera
strict la procesul tranzitiei la economia de piata.
Pietele de capital din tarile din Europa Centrala si de Est s-au dezvoltat avand o legatura
directa cu procestul de privatizare in masa care a afectat toate celelalte laturi economice importante.
Din cauza transferului proprietatii asupra populatiei,de la stat,cel putin o parte dine le gratuit,sau
doar la suprafata,a dus la scoaterea pe piata a milioane de actionari noi,iar acest lucru a dus rapid la
un anumit nivel de dezvoltare in unele tari.
Fiind mentionate cele de mai sus putem adauga si ca rolul cel mai important l-a avut statul
in ceea ce priveste piata secundara de capital ,mai ales in tarile slab dezvoltate,rolul fiind chiar
primordial. Luand in considerare si alte tari,dezvoltate sau slab dezvoltate unde institutiile pietei de
capital au aparut deodata,sau in cursul unor ani dezvoltarea lor fiind in special dictata de nevoile
agentilor deficitari de a obtine profit sau finantare, in majoritatea tarilor in tranzitie (cu exceptia
Bulgariei) statul s-a implicat direct, de la inceput, in crearea institutionala a pietei bursiere.
Aparitia si mai ales functionarea eficienta a pietei de capital au depins in mare masura de
terminarea,de finalizarea unor reformare,aprobate inaintea, de crearea unei infrastructuri si a unor
institutii reglementate, precum si de punerea in functiune a mecanismelor specifice folosite pe
12

pietele de capital. Dar lasand la o parte partea de partea de infrastructura (sediu, calculatoare,
programul de tranzactionare, registru, depozitar,etc.) era vorba si de punerea la dispozitie a cadrului
prielnic sau cel putin favorabil pentru dezvoltarea mecanismului bursier, in conditii de piata libera.
Piata bursiera a inceput sa fie functionabila chiar si la cote maxime in prima faza,sub
comanda directa a actionarilor persoane fizice, dintre care cea mai importanta parte si-a vandut
actiunile obtinute cu alte ocazii pentru a fi pe plus in cazul procesului de privatizare in masa . Faza
boom-ului tranzactiilor ce aveau aceasta baza s-a incheiat in toate tarile post-socialiste. Daca in
unele piete se remarca in continuare un volum destul de ridicat al tranzactiilor, depasind de fiecare
data in ultimii 4-5 ani citeva miliarde de dolari ( cazul burselor din Polonia , Ungaria , Cehia , si
chiar Slovacia ), in celelalte tari europene volumul tranzactiilor nu a depasit niciodata un miliard de
dolari (Slovenia , Romania , Croatia , Bulgaria ).
Din cele spuse mai sus, se considera ca rolul statului in dezvoltarea pietei de capital in tarile
in tranzitie dar si in cele dezvoltate inca nu a ajuns la un sfarsit. Statul trebuie neaparat sa
continue,sau chiar sa inceapa in unele tari,incurajarea dezvoltarii pietei de capital, precum si
incurajarea intreprinderilor sa o foloseasca.

3.1 Dezvoltarea pieei de capital n Romnia i apariia Bursei de Valori Bucureti

Succesul important al trecerii la economia de piata depinde in mare masura de Guvernul si
Parlamentul care elaboreaza legile dar si introduc o legislatie coerenta , ferma dar si adecvata care
sa tina sub control direct sau indirect piata precum si functionarea ei in conformitate cu cele trei
premise: proprietate privata garantata ; realitatea concurentei si liberului schimb; functionarea
mecanismului falimentului si a lichidarii firmelor.
Formarea,precum si dezvoltarea pietei de capital din Romania si aparitia Bursei de valori din
Bucuresti reprezinta componente primordiale ale procesului de restructurare a sistemului economic
in tara noastra si de formare a mecanismelor si institutiilor specifice unei economii de piata. Tara
noastra inca se afla in stadiul incipient al acestui proces mare , Doarece exista inca un mare decalaj
intre proiectele pe care le adopta Guvernul alaturi de Parlament ,masurile care sunt luate in cadrul
economiei reale precum si realizarile care se intalnesc in acest domeniu vast al economiei de piata

Definirea cadrului juridic si institutional
9


Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori stbileste cadrul juridic general
al pietei de capital si instituie autoritatea pietei-Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Odata cu promulgarea legii, reglementarile cuprinse in actele normative anterioare sunt adaptate ,
actualizate si integrate intr-un sistem unitar. Legea opteaza pentru expresia valori mobiliare , ca
echivalent al termenului englezesc securities, si introduce notiunea de intermediere de valori
mobiliare , care cuprinde mai multe tipuri de operatiuni:intermediere , comert cu titluri, garantare de
plasament , gestiune de plasamente individuale. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare , autoritate

9
Legea 52/1994 -LEGE Nr. 52 din 7 iulie 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori -
13

administrativa autonoma cu personalitate juridica , are drept misiune de a favoriza buna
functionare a pietei valorilor mobiliare , in conditii de deplina transparenta , si de a asigura protectia
intereselor investitorilor. Ea adopta norme (regulamente si instructiuni) si indeplineste acte
individuale (decizii, ordonante, atestari si avize) in vederea dezvoltarii, completarii,precizarii si
adaptarii cadrului juridico-institutional in acest domeniu.
Legea 52/1994 adopta principiul separarii, precizind ca intermedierea de valori mobiliare se
desfasoara exclusiv de catre intermediari autorizati de CNVM , respectiv Societatile de Valori
Mobiliare (SVM), iar societatile bancare si alte institutii de credit supuse supravegherii Bancii
Nationale a Romaniei nu pot efectua si nici nu pot face intermediere de valori mobiliare pe cont
propriu si nici in contul tertilor. Pentru obtinerea autorizatiei din partea CNVM, societatile de valori
mobiliare trebuie sa indeplineasca anumite conditii si sa raspunda unor norme de conduita
specifice. Membrii Asociatiei Bursei sunt societatile de valori mobiliare care solicita si primesc din
partea CNVM autorizatia de negociere la bursa de Valori Bucuresti. Calitatea de membru al
Asociatiei Bursei este dobindita la data inscrierii in Registrul de Asociati al Asociatiei Bursei. In
desfasurarea activitatii lor , membrii Asociatiei Bursei vor respecta principiile si normele prevazute
de lege.
Dintre datele importante din viata Bursei de Valori Bucuresti intalnim anii:
Pe data de 1 decembrie 1882 are loc deschiderea oficial a Bursei de Valori Bucureti.Cu
toate ca de-a lungul acestor ani bursa a tot fost afectat de evenimentele social-politice dar si
economice existente. Activitatea BVB n-a tinut prea mult deoarece a si fost ntrerupt ncepnd cu
anul 1941, timp de 5 decenii a ramas chiar si nchis.
Urmeaza anul 1995 cand are loc renfiinarea Bursei, unde prima tranzacie a avut loc pe
20 noiembrie 1995 iar chiar din acel moment bursa se afl ntr-o dezvoltare economica si
structurala continu.
Anul 2005 este un an important in activitatea sa deoarece atunci BVB ia asupra sa Bursa
Electronic RASDAQ(Rasdaq a fost numele bursei electronice de valori mobiliare de la
Bucureti) iar din data de 14 februarie 2008, la burs a inceput sa se listeze prima companie
internaional si anume Erste Bank.
Doar doi ani mai tarziu tot bursa mai sus mentionata se listeaz pe propria pia
reglementat la vedere. Iar in anul 2011 are loc si listarea Fondului Proprietatea la BVB unde
sunt descoperite dar si dezvoltate ulterior anumite tehnici de tranzactionare si anume acelea
care folosesc introducerea operatiunilor de vanzare in lipsa,numite si short selling precum si
marirea utilizarii sistemului de conturi mondiale,chiar si pentru titlurile emise de unele
companii din Romania,pentru prima data.
Iar inca din 2011 - 2012 s-a nceput tranzacionarea libera a aciunilor emise de companii
romnesti pe sistemul alternativ de tranzacionare administrat de BVB.
Tot n structura bursei intr i cei mai important patru indici si altii secundari
10
:

10
www.bvb.ro
14

BET (Bucharest Exchange Trading), a fost primul indice al BVB. Momentan conine cele
mai lichide 10 societi exceptand societile de investiii financiare din indicele BET-FI;
BET-C (BET Composite), cuprinde toate societile listate la BVB exceptand societile
de investiii financiare din indicele BET-FI;
BET-FI cuprinde cele cinci mari societi de investiii create prin Programul de
Privatizare n Mas;
ROTX (Roumanian Traded Index) Indice blue-chip al celor mai lichide 15 companii;
este deinut n coproprietate cu Bursa de Valori din Viena.
BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index) este un indice blue-chip care
reprezint evoluia preurilor celor mai lichide 25 de companii tranzacionate pe piata
reglementat, inclusiv SIF-urile, ponderea maxim a unui simbol fiind de 15%. A fost
lansat la 1 iulie 2008.
BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy & Related Utilities Index) reprezint
evoluia a 10 companii din sectorul energetic i utilitile aferente acestuia, ponderea
maxim a unui simbol n indice fiind de 30%. A fost lansat la 1 iulie 2008


3.2 Piata de capital din Germania
n Germania sunt doar opt burse de valori,si anume in: n Frankfurt, Diusselidorf, Munhen,
Hamburg, Berlin, Shtutgard, Hannovra, i Bremen. Tranzacionarea cu trate a aprut n Frankfurt n
1585. O data cu sfritul sec. XVIII au inceput sa se tranzacioneze cu regularitate obligaiuni
actiuni dar i cambii simple.
Se stie ca prima cotare a aciunilor la bursa,in Germania, a avut loc n anul 1820.
Dup cel de-al II lea Rzboi Mondial, cele mai importante burse de valori din Germania
erau cea de la Frankfurt i de la Diusselidorf. n 1979 Bursei de Valori de la Frankfurt i revenea un
procent de 46% din totalul volumului de tranzacionare bursier, iar celei de la Diusselidorf doar
34%. n anii '90 Bursa de Valori de la Frunkfurt a deinut o poziie destul de importanta fiind in
fata celorlalte burse de valori prezente in Germania.
Chiar si in prezent se practica acelasi sistem si anume:toate regulile de tranzactionare au
ramas la fel iar informatia se transmite la toate bursele de valori.
In ceea ce priveste structura organizatoric a Bursei de Valori de la Frankfurt este
individualizata i nu are vreo asemanare n lume. n varianta in care se gaseste acum,in prezent,
funcioneaz de la 1 ianuarie 1993.

11
Conform legislaiei germane, bursa de valori este o instituie de drept public -
organizaie necomercial. Dup statut Bursa de Valori de la Frankfurt este organizaie cvasipublic,
n trecut fiind subordonat Curii de Industrie i Comer. Dup reorganizarea din 1992 i pn n
prezent, ea este subordonat "S.A. Bursa German" (Deutsche Borse A.G.). Formal, Bursa de
Valori de la Frankfurt i S.A. Bursa German sunt instituii distincte, iar efectiv - un tot ntreg.
Specificul pieei de capital germane const n faptul c exist o mare discrepan ntre piaa
obligaiunilor i cea a aciunilor, n favoarea primei. Din contul emisiunii de aciuni se finaneaz o

11
www.wall-street.ro
15

mic parte din investiii, iar ponderea capitalizrii n P.I.B. este de 20 - 25%, ceea ce e de 2 ori mai
mic ca n S.U.A. i de 5 ori ca n Marea Britanie.
Ca si o comparatie cu S.U.A, n Germania nu exist afilieri cu alte companii. Societile
pe aciuni n Germania emit 2 tipuri de aciuni: simple i privilegiate. Legislaia german da voie
emisiunii de aciuni privilegiate cu sau fr drept de vot.
In Germania au interdictie pentru emisiunea aciunilor convertibile.Cea mai mare parte a
aciunilor sunt la purttor, aciunile nominative se emit din ce in ce mai rar, o excepie fiind doar in
cazul aciunilor societilor de asigurari, care sunt reglementate prin lege.
Piaa obligaiunilor germane ia locul trei n intreaga lume ,bineinteles dar,dup piaa din
S.U.A. i cea din Japonia,ramanand in continuare statele cele mai bogate si cu obligatiuni si actiuni
din ce in ce mai lichide care se tranzactioneaza cu usurinta pe piata de valori sau la bursa.
Ca i n celelalte state, debitorul principal este tot statul - organele federale i
administraiile landurilor, reprezentarea crora n totalul mprumutului obligatar constituie 37% i
22%.
Guvernul federal emite cele doua tipuri de obligaiuni: pe termen lung (Bundesobligationen -
Bunds) i pe termen mediu (Bundesobligationen - Bobls).

Doar in cazul specific al Germaniei obligaiunile pe termen lung se emit pe termen de 10
ani cu rambursare numai la scaden. Dobnda acestora fiind fix i pltita anual. Se emit n form
dematerializat, cu valoare nominal. Emisiunea se efectueaz prin nscrierea n Registrul Federal al
mprumuturilor.
Si la obligaiunile pe termen mediu avem acelasi caz in care se emit pe termen de 5 ani cu
rambursare la scaden. Dobnda este tot fix i se pltete tot anual.
In cazul obligaiunile ipotecare se tranzactioneaza si se emit doar pentru finanarea stricta
a fondului locativ doar sub form de titluri de valoare nominative dar i la purttor. Ele au o
asigurare cu imobil i sunt nregistrate n Registrul Cadastral Special.
Principalii investitori ai bursei de valori germane de pe piaa obligaiunilor si a
actiunilor sunt bncile dar i alti investitorii instituionali autohtoni i strini.
Principalii indici pe pietele financiare germane sunt:
12

DAX(Deutsche Aktienindex) constituie cel mai reprezentativ indice bursier pentru Bursa de Valori
din Frankfurt si unul dintre indicia bursieri importanti la nivel European.DAX cuprinde si cele mai
mari si mai tranzactionate 30 de actiuni germane.
MDAX cuprinde cele mai mari 50 de companii din sectoare clasice ale economiei ale caror actiuni
se situeaza sub actiunile DAX in termini de capitalizare pe piata si volum de tranzactionare
TecDAX reflecta performanta celor mai mari 30 de companii din sectorul tehnologic. Actiunile
cuprinse in acest indice se situeaza sub actiunile DAX in termeni de capitalizare de piata si volum
de tranzactionare.
SDAX cuprinde 50 de companii din sectoare clasice ale economiei.
DOW Jones Stoxx 50 constituie un indice international ce a fost creat in anul 1998 .
DJ Euro Stoxx 50 a fost creat pentru a reflecta performanta celor mai importante 50 de actiuni din
zona EURO.
Indicele FAZ este calculate de prestigiosul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung in
functie de 100 actiuni care au baza la 31 dec.1958
Indicele Commerzbank este calculate zilnic de catre banca germana cu acelasi nume.


12
Institutii financiar-bancare internationale,Sorin Gabriel Anton,2013 Editura C.H.Beck
16


3.3 Evoluiile pieei de capital europene

n urmatorul tabel o sa se poata observa o comparaie clara in ceea ce priveste
evoluia principalelor burse la nivel european, cele mai importante criterii fiind
capitalizarea, ponderea deinut de fiecare stat din capitalizarea global precum si
ponderea din PIB-ul din regiune, PIB-ul pe locuitor, comparaia incluznd cele mai
importante zece burse europene. Se poate observa tot din tabelul de mai jos precum
Romnia deine una dintre cele mai mici ponderi din capitalizarea global, doar o
pondere de doar 0,02%, valori mai scazute decat aceasta cunoscnd state precum
Bulgaria, Islanda, Letonia,Estonia si Malta,tari care nu au fost luate in calcul in
reprezentarea tabelara de mai jos.
Cel mai ridicat nivel de capitalizare l deine bursa din Anglia, cu 6.10% atingand o
capitalizare de 2.860.650 milioane dolari. Luand in considerare si alte perioade, corelaia
pieei de capital din Romnia cu pieele din regiune a scazut considerabil ca si intensitate
n anul 2011.












Prezentarea performantelor burselor europene in 2011
EUROPA Capitalizare
(mil USD)
%din
capitalizarea globala
% din
PIB regiune
Anglia
2.860.650 6.10 74.42
Franta
1.648.546 3.55 50.25
Germania
1.288.457 2.65 27.49
Elvetia
988.466 2.13 68.34
Spania
550.201 1.26 39.47
Italia
510.356 1.20 21.39
Rusia
503.112 1.11 15.30
Austria
101.345 0.21 20.49
17

Romania
16.458 0.02 19.25
Bulgaria
3.895 0.01 11.31
Fig. 2 Prelucrare proprie pe baza raportului realizat de Intercapital Invest SA


4.Concluzii
In Europa Centrala si de Est investitorul strain sau autohton are la dispozitie mai multe piete,
unele inscrise ca fiind emergente (cum ar fi Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria), din cauza ca sunt
mai avansate in ceea ce priveste dezvoltarea pietei bursiere, si altele considerate a fi de frontiera
(Bulgaria, Croatia, Slovenia sau Romania), care prezinta un interes mai scazut pentru acestia. Alte
piete din zona, ca Moldova sau Albania, deocamdata nici macar nu apar in statisticile internationale
dedicate pietelor de capital in formare.
Din cele scrise mai sus deducem ca pentru multi investitori institutionali straini , statisticile
le arata ca a investi in Europa Centrala si de Est se rezuma de multe ori la trei tari: Cehia ,Ungaria
si Polonia. Acestea fiind intradevar cele mai valoroase in materie de reforma economica , dar ele au
reusit sa-si dezvolte mai mult partea care cuprinde piata de capital, aici intalnindu-se si cele mai
lichide si importante piete bursiere si cu cea mai mare capitalizare bursiera din zona.
Se apreciaza ca Europa Centrala este una din cele mai dificile regiuni ,din cauza
contradictoriilor in ceea ce priveste unele tari,pentru investitorii individuali si de aceea se
recomanda mai curand crearea un fond de investitii regional.
Riscurile de a plasa actiuni pe pietele de capital din Europa Centrala si de Est, au fost
accentuate la un moment dat si de criza din Rusia , fiind determinate in principal insa de
performantele contradictorii inregistrate in regiune. De exemplu, in 1998, chiar cele mai bine cotate
fonduri de investitii axate pe Europa Centrala si de Est inregistrasera performante negative, de la
3,69% in cazul Czech & Slovak Investment Corporation si 11,66% pentru Czech Value Fund, pina
la 23,79% pentru Romanian Investement Fund, sau 29,03% in cazul Fleming Poland Fund si
27,65%, Baring Emerging Europe Fund.

Bibliografie
1. O.Stoica, M.Prisecariu: Piete de capital si tranzactii bursiere,
Ed. Sedcom Libris, 2001
2. Bogdan Chilic-Micu: Bursa de Valori, Ed. Economica, 1997
3.www.bvb.ro
4.www.mfinance.ro
5.www.zf.ro
18

6.www.wall-street.ro
7. Institutii financiar-bancare internationale,Sorin Gabriel Anton,2013 Editura
C.H.Beck
8.www.bnr.ro
9.www.asfromania.ro
10.Piete de capital-Carmen Corduneanu,Laura Raisa Milos,Claudiu
Botoc,Economikon
11.www.kmarket.ro

























19