Pdurea

Plmnul verde al naturii

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI
Padurea plamanul verde al naturii

Padurea este cel mai important si complex ecosistem.Caracteristica esentiala a
arborilor este productia de biomasa, data fiind marea lor capacitate de asimilatie
(suprafata foliara asimilatoare poate depasi de 10-15 ori suprafata de teren ocupata).
Padurile indeplinesc functii importante de protectie, dintre care se disting:
- functia hidrologica
- functia de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii terenurilor
- functia de ameliorare a factorilor climatici
- functia de purificare a atmosferei

Functiile economice ale padurii
Padurile dau materia prima pentru diferitele ramuri ale industriei de prelucrare a
lemnului si a produselor accesorii:
- lemnul de rezonanta
- lemnul de cherestea si celuloza
- lemn de foc
- produse accesorii: fructe de padure, ciuperci comestibile, plante medicinale, carne de
vanat, etc.

Functiile protective
Pe langa functiile economice,padurile indeplinesc si importante functii de protectie
a mediului ambiant.Un rol deosebit in aceasta privinta revine padurilor de molid care prin
excelenta pot fii considerate si ca paduri de protectie.Functiile protective cele mai
importante pe care le indeplinesc aceste paduri sunt:
-functia de protectie a apelor
-functia de protectie a solurilor
-functia padurilor de interes social
-functia de protectie a monumentelor naturii si a rezervatiilor stiintifice

In ce priveste functia de protectie a apelor ,mentionam rolul deosebit care le revine
padurilor de molid pentru protejarea apelor minerale.In perimetrul acestor paduri se va
urmari permanentizarea vegetatiei forestiere ,fiind contraindicate aplicarea de
ingrasaminte chimice,erbicide,combaterea daunatorilor forestieri cu substante
chimice.Functia hidrologica a padurilor trebuie inteleasa si ca o importanta functie
energetica,care in actuala penurie de materii prime si de energie joaca un rol bun.

Importanta padurilor
Padurile au aparut cu mult inaintea aparitiei omului, dar rolul lor si importanta lor a
fost perceput diferit atat in timp cat si in spatiu, in stransa dependenta cu dezvoltarea socio
economica si cu restrangerea continua a resurselor forestiere. Rolul padurilor trebuie
interpretat evolutiv, la scara geografica si istorica, inegala dezvoltare geografica si istorica a
facut si va genera si in viitor ca perceperea rolului si importantei padurilor sa fie diferita.
De exemplu, in tarile cu o stare economica prospera sau in cele sarace, in curs de
dezvoltare, rolul padurilor nu poate fi la fel perceput.
La scara istorica, se poate aprecia ca omul primitiv a gasit in padurile intinse
adapost si hrana din belsug. In societatea feudala, mai evoluata, padurile au cedat mari
suprafete de teren mai fertile pentru dezvoltarea agriculturii sau crestere animalelor. In
perioada dezvoltarii capitaliste, dezvoltarea industriala mai intensa a ridicat pe primul
rang utilizarea lemnului, nu numai in scopuri energetice si mestesugaresti, dar pentru
nenumarate utilizari industriale. Desi resursele forestiere continua sa se diminueze, cerinte
de lemn au continuat sa creasca. Tocmai aceste nevoi la constientizarea rolului si
importantei padurilor, la necesitatea dezvoltarii stiintelor silvice pentru a gasii solutii
privind acoperirea nevoilor societatii. Rolul si importanta padurilor decurge din cantitatea
si valoarea produselor sale pe de o parte si din influentele (serviciile) binefacatoare pe de
alta parte

Produsele padurii
Cantitatea si calitatea produselor padurii sunt dependente de natura, starea si
structura padurii, precum si de modul de gospodarire adoptat si aplicat. Dezvoltarea
economico-sociala a facut ca insusirea padurii de a produce biomasa sa se transforme in
produse valorificabile. Acestea se grupeaza in doua mari categorii: produse lemnoase si
produse nelemnoase (servicii ).
Reprezinta principalul produs al padurii iar productia calitativa si cantitativa a
padurii cultivate a devenit un obiectiv de prim ordin in gospodarirea durabila si judicioasa
a padurii. In prezent, valoarea anuala a lemnului exploatat in paduri depaseste 2% din
produsul intern brut la scara mondiala (circa 400 de miliarde USD). Lemnul produs in
padure prezinta insusiri diferite este mai valoros decat lemnul produs de arborii existenta
in afara masivelor forestiere.
Lemnul produs de arbori este utilizat fie ca lemn de foc, in scopuri energetice, fie ca
lemn de lucru cu nenumarate utilizari in cele mai diferite ramuri industriale si nu numai.
Actualmente se estimeaza ca lemnul are peste 15-20.000 de moduri diferite de utilizare. De
asemenea, se estimeaza ca la scara mondiala si zonala consumul de lemn continua sa
creasca iar structura consumului se modifica si se diversifica continuu. Astfel, factorii de
decizie din interiorul sau din afara sferei gospodaririi padurilor vor avea de gasit solutii
privind armonizarea in perspectiva a nevoilor de consum de masa lemnoasa (in continua
crestere) cu nivelul resurselor forestiere (a caror tendinta generala este de scadere si nu de
crestere cum este imperios necesar) si a nevoilor de producere a unor sortimente tot mai
diverse de lemn, care sa poata asigura structura previzibila a consumului pe plan national,
in conditiile gospodaririi durabile al resurselor forestiere, a conservarii biodiversitatii si a
stabilitatii ecosistemice a padurilor, ca o conditie fundamentala de asigurare a continuitatii
productiei diversificate de lemn.
Dupa momentul in care se recolteaza lemnul din padure se diferentiaza urmatoarele
categorii de produse:
- produse lemnoase principale,rezultate din taierile de regenerare
- produse lemnoase secundare, recoltate prin lucrarile de ingrijire a padurii;
- produse lemnoase accidentale, recoltate in urma calamitatilor sau a unor defrisari de
padure legal aprobate;
- produse lemnoase de igiena, rezultate din operatiuni de ameliorare a starii fitosanitare a
padurii (extrageri de arbori dezradacinati, rupti, uscati, lancezi, etc.);
- alte produse lemnoase (arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti, pomi de craciun,
seminte forestiere, ramuri subtiri si craci pentru frunzare, etc.)

Produsele nelemnoase
Constituie o alta sursa de produse a caror importanta este, de asemenea, in
continua crestere. La randul lor produsele accesorii se diferentiaza in:
- produse vegetale: fructe de padure, seminte forestiere, ciuperci comestibile, plante
medicinale si aromatice, rasina, tanante, coaja, iarba, coloranti, gutaperca, etc. Au utilizari
din cele mai diverse in industria alimentara, farmaceutica, chimica, pentru hrana
animalelor salbatice si domestice, si altele.
- produse animale: fauna cinegetica si piscicola din paduri sau din crescatorii specializate
gestionate de unitati silvice sau filiale de vanatoare, melci, broaste din apele
din paduri, etc.
- humusul de padure ca un ingrasamant natural valoros, utilizat in pepiniere silvice, etc

Rolurile benefice ale padurilor sunt multiple:

1..Reprezinta plamanul planetei
Padurea produce oxigen si dioxid de carbon . Doua treimi din O2 planetei,consumat
de lumea vie ,de industrie sau autovehicule ,este furnizat atmosferei de catre arbori si
arbusti.S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza
2,35 kg dioxod de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor.

2.Este un filtru natural
Padurile,reprezinta de asemenea foarte eficiente filtre naturale, deoarece retine in
coroanele arborilor particule fine de praf sau cenusa.

3. Este un factor de mentinere a echilibrului ecologic
Pentru protectia mediului inconjurator ,constituie cel mai important factor
natural,eficient ,stabil,inepuizabi. Acesta are rolul de a stabiliza clima locala si a conserva
calitatea solului.Distrugand padurile ,omul a deschis calea ariditatii si secetei favorizand
instalarea dezolantelor peisaje desertice pe vaste intinderi din Africa,Orientului Apropiat si
alte parti ale globului.Defrisarile excesive,fara discernamant ,au dus la eroziunea
solului.Ciclonii,incendiile forestiere ,bolile arborilor,alunecarile de teren si alti factori
naturali au, in prezent ,o influenta minima in comparatie cu defrisarile.

4. Este o sursa de lemn
Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate.Acest material a fost
utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme,unelte,constructii de locuinte sau
pregatirea hranei.Astazi, este ,in continuare ,foarte utilizat ,in diferite domenii ale vietii
umane (industria mobilei,in constructii,etc.).

5. Ofera adapost omului si animalelor
De asemenea, padurea reprezinta pentru om un refugiu din calea
poluarii,zgomotului,soarelui puternic sau vantului,si o extrem de variata lume animala este
adapostita sub haina ocrotitoate a padurii.Intre plantele si animalele din paduri exista
interactiuni reciproce.Multe animale,in special insectele si pasarile ,polenizeaza
copacii.Insectele primesc hrana din nectar si alte substante ,si in schimb polenizeaza florile
pe care le viziteaza.

6.Reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale
Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor pe care aceasta la
adaposteste.Fructele de padure ,ciupercile comestibile,stuparitul pastoral si vanatoarea au
constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului.

7. Este o sursa de medicamente
Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra. Astfel, pot
reprezenta surse de medicamente de origine vegetala si animala. Substantele medicinale
deja descoperite, in special in padurile ecuatoriale, reprezinta o garantie pentru succese
terapeutice si mai mari in viitor.

8.Rolul estetic
Vazuta de la distanta sau de sus ,bolta padurii impresioneaza prin varietatea
culorilor frunzisului ,prin multitudinea de nuante de verde care alterneaza pe suprafete
imense.Sub acoperisul maiestuos al arborilor ,isi duc existenta felurite familii de plante
care,prin coloritul lor ,incanta ochiul privitorului..Acest fapt este foarte important pentru
omul modern care duce o viata stresanta.
Frumusetea padurii a impresionat si multi artisti care,prin arta lor,si-au exprimat
sentimentele fata de aceasta perla a naturii.

Resursele forestiere insemnate ale Romaniei au determinat creearea unei puternice
industrii a lemnului,care insa s-a concentrat exagerat in combinate mari in detrimentul
localitatilor forestiere.
Activitatea de cultura a padurilor si de exploatare a lemnului ofera posibilitati de
munca unui numar insemnat de oameni,nu numai temporar sau sezonier ,ci si permanent.
Pana nu demult se considera ca functia principala a padurilor ar fii numai aceea de a
produce lemn.In prezent aceasta optica schimba pe zi ce trece ,se iau in considerare ,pe
langa alte produse ale padurilor si factorii principali de protectie a mediului ambiant.La o
analiza mai atenta a situatiei actuale si a fenomenelor naturale survenite in ultimele
decenii ,se pare ca in prezent se pune problema ca functia protectiva sa treaca pe primul
plan iar cea de productie sa fie puternic corelata cu aceasta.
Pe de alta parte ,lemnul arborilor a fost primul combustibil folosit de om si continua
sa aiba inca aceeasi destinatie.Lemnul de calitate superioara se foloseste in constructii,la
fabricarea mobilei si a instrumentelor muzicale,etc.In acelasi timp ,lemnul constituie
materia prima pentru fabricarea hartiei a cartoanelor si a placilor stratificate.
Consumul de hartie in 1997 a fost de circa 6 ori mai mare decat cel inregistrat in
anul 1950,
estimandu-se o crestere de aproximativ 31% pana in anul 2010.Din pacate,speranta
privind reducerea semnificativa a consumului de hartie ca urmare a utilizarii comertului
electronic ,e-mail-ului si internetului nu s-a concretizat datorita aparitiei aparaturii de
birou consumatoare de hartie.
Efectele industriei celulozei si hartiei sunt dezastruoase asupra mediului
inconjurator prin defrisari, poluarea aerului si poluarea apelor. O analiza atenta a
problemelor poate conduce la adoptarea unor decizii care sa permita eliminarea partiala
sau totala a riscurilor la care este supus ecosistemul natural,la managementul eficient al
resurselor si deseurilor ,cu implicatii favorabile asupra starii de sanatate a mediului si a
populatiei.

Rolul padurilor in schimbarile climatice

Ca depozite globale importante de carbon, padurile joaca un rol fundamental in
influentarea climei Pamantului.Plantele si solurile din paduri conduc ciclul global al
carbonului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza.
Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon
provocate de combustibilii fosili.Cu toiate acestea,in multe parti ale lumii ,padurile sunt
defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni,utilizate si exploatate in mod abuziv
si degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni.Despaduririle sunt
responsabile pentru emisia in atmosfera a 2,9 miliarde de tone de CO2 pe an,mai exact
pentru 26% din totalul emisiilor.La randul lor ,emisiile de combustibili fosili ajung,in medie
,la 8 miliarde de tone pe an.
Potrivit Grupului Interguvernamental de Experti ai ONU privind Evolutia Climei
(GIEC),despadurirea reprezinta 17% din emisiile globale de gaze cu efect de sera
,depasind chiar si sectorul transporturilor.

Despaduririle-infractiuni grave asupra umanitatii

In perioada 2000-2010 ,despadurirea a dus la pierderea bruta a 13 milioane de
hectare de padure pe an ,a avertizat Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si
Agricultura (FAO).La o astfel de rata a despaduririi ,padurile tropicale ar putea sa dispara
complet in mai putin de 100 de ani.Conversia terenurilor agricole ,taierile nusustenabile de
lemn,lipsa sau proasta gestionare a terenurilor ,precum si construirea asezarilor umane in
apropierea padurilor sunt cele mai frecvente motive pentru care zonele impadurite au de
suferit.
Despaduririle sunt responsabile pentru 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de
sera.Incepand din 2000 ,66 de tari din intreaga lume au implementat noi legi pentru
oprirea despaduririlor.
Potrivit Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN) si Parteneriatul
global privind Reabilitarea Peisajului Forestier,in intreaga lume se afla mai mult de 1
miliard de hectare de teren forestier pierdut si degradat care ar putea fi restaurat.
Expansiunea agricola si nevoile industriale ,cresterea populatiei,saracia
,indisponibilitatea terenului liber si cererea de consum sunt principalele motive ale
despaduririlor.La nivel mondial,80% din padurile originale care au acoperit pamantul au
fost defrisate ,distruse sau sunt intr-o continua degradare si nu mai pot furniza ecosisteme
intacte,critice pentru supravietuirea pe termen lung a speciilor.
In ultimii 20 de ani ne-am pierdut 6 milioane de hectare de paduri primare ,prin
exploatarea forestiera ,comertul ilegal de carbune,pasteurizare si urbanizarea.Pentru multe
dintre speciile de specialitate pierderea habitatului lor este impingandu-le la un pas de
disparitie ,altele au fost deja pierdute pentru totdeauna.
Politicile care se ocupa cu metode de reducere a emisiilor cauzate de defrisari si de
degradarea padurilor (REDD) au fost abordate ca fiind una dintre solutiile majore pentru a
face fata schimbarilor climatice.Ideea centrala a REDD este utilizarea fondurilor de la tarile
dezvoltate pentru a finanta proiectele care implica reducerea defrisarilor si a degradarii
padurilor in tarile in curs de dezvoltare.Acest lucru poate fi atins prin mecanisme
financiare complexe.
Doar 26,76% din suprafata Romaniei este acoperita cu paduri,media europeana
fiind de 29,3%.Conform datelor Ministerului Mediului,anual se reduc aproximativ 127.601
hectare prin taieri rase si rariri ilegale.S-a redus in ritm accelerat suprafata padurilor pe
care se fac lucrari de ingrijire cu deosebire in padurile private ,dar a crescut suprafata
padurilor pe care se fac lucrari de regenerare nereusite.
Romania are cel mai valoros patrimoniu natural din Europa ,si anume singurul
peisaj forestier intact din zona temperata a Europei: Muntii Retezat -Godeanu Tarcu.
Parcul National Retezat se intinde pe o suprafata de peste 35.000 de hectare si,potrivit
specialistilor ,este ultima padure din Europa in care omul nu a ajuns.
In scopul evaluarii si supravegherii starii de sanatate a padurilor ,s-a organizat un
sistem de monitorizare a padurilor din Romania ,bine pus la punct si conectat la sistemul
european.
Romania este considerata o tara cu paduri moderat afectate ,depasind cu putin
pragul de incadrare in grupa tarilor cu paduri slab vatamate.Pentru cresterea rolului
padurilor in redresarea mediului ,impadurirea terenurilor degradate ,creearea de perdele
forestiere in zonele supuse secetei ingrijirea padurilor ,realizarea de amenajamente
silvice sunt masuri de importanta strategica in Romania.Retrocedarea padurilor,in lipsa
unor legi drastice de protectie ,este una dintre cele mai grave masuri postdecembriste.Mii
de hectare de padure au fost masacrate si vandute pe nimic ,ecologia si conservarea
mediului neavand niciun rol in tot acest proces. Padurile au in primul rand un rol ecologic
,de aceea 50% din padurile Romaniei sunt incadrate in categorii de protectie a apei,a
solului,a climei.Modul in care sunt gestionate padurile poate afecta semnificativ calitatea
mediului.In regiunile cu sol fragil,padurea joaca adeseori un rol protector impotriva
eroziunii provocate de vant, dar si in cazul eroziunii provocate de ape.

Padurile tarii noaste sunt incadrate in doua mari grupe si anume:
Grupa I: Paduri cu functii de protectie, ocupa 52% din totalul padurilor tarii. Se
subimpart in:
1. Paduri de protectia apelor
2. Paduri de protectia solurilor
3. Paduri de protectie climatica
4. Paduri de interes social, cinegetic si agrement
5. Paduri rezervatii stiintifice si monumente ale naturii
Grupa a II-a: Paduri cu functii de productie si protectie, ocupa 48% din totalul
padurilor tarii.
Padurile din grupa a II-a functionala sunt destinate sa produca in principal masa
lemnoasa cu alese insusiri tehnologice fara a fi neglijate insa si celelalte functii
ecoprotective. De remarcat ca incadrarea fiecarei unitati amenajistice intr-o grupa sau
subgrupa functionala nu conduce spre o silvotehnica monofunctionala asa cum gresit s-ar
putea intelege . De fiecare data si in fiecare loc la stabilirea masurilor tehnice se vor avea in
vedere intregul complex de functii pe care trebuie sa le exercite padurea respectiva.
In concluzie ,putem spune ca ,padurea amelioreaza clima,impiedica inundatiile si
alunecarile de teren ,precum si eroziunea solului.

Tipuri de paduri
Pdurea reprezint una dintre cele mai complexe biocenoze ale planetei,
ecosistemele forestiere fiind foarte dinamice, aflate ntr-o metamorfoza continu.
Repartizarea i fizionomia pdurilor este determinat de tipurile mari de clim.
Cantitatea de cldur i umiditatea sunt doi parametri eseniali n repartizarea pdurilor. n
lume exist dou brie mpdurite:
- de nord (pdurile de conifere i foioase);
- de sud (pdurile tropicale umede i ecuatoriale cu frunza lat).
La scar planetar pdurile se clasific n funcie de complexul pedoclimatic n 5
mari tipuri de pdure:
a) Pdurile boreale (taigaua/padurile de conifere) ocup suprafee vaste, formnd o
centur continu n regiunile reci ale emisferei nordice (ntre paralelele 50
o
-60
o
latitudine)
i practic sunt absente n emisfera austral (excepie fcnd pdurile de araucaria din
Muntii Anzi, estul Australiei etc.). Aceast zon cuprinde cele mai ntinse pduri de pe Glob
cu o suprafa de circa 1100 ha sau 27,5 % din suprafaa forestier total. Se evideniaz
patru specii de baz: molidul, pinul, bradul i zada care au o mare importan economic.
Taigaua se ntinde pe suprafee mari n Rusia, Finlanda, Suedia i Canada.
Coniferele sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici,
aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se
abate doar laricele.
Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot
anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini
mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.
b) Pdurile temperate (pdurile de foioase) - cuprind specii cu frunza cztoare.
Sunt prezente n Eurasia, America, unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de
bogate pentru ca arborii sa creasca. n regiunile cu clim oceanic i de tranziie se
ntlnesc plantaii de stejar, n cele cu clim continental predominant frasinul, iar n cele
cu clim de tranziie-fagul. Aceste tipuri de pduri, fiind situate pe teritorii dens populate,
i-au redus cu mult suprafeele iniiale. Pdurile din zona temperat ocup o suprafa de
circa 782 milioane ha sau 20% din suprafaa mpdurit a Terrei.
Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul,
frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.
c) Pdurile mediteraneene (pdure mixt)- combin coniferele i speciile cu frunz
venic verde adaptate la condiiile secetoase de var. Aceste zone fac trecerea de la
pdurile de foioase la cele de conifere. Coniferele sunt de talie mare i cresc n zonele de
altitudine nalt. n afara bazinului mediteranean, aceste pduri se ntlnesc i n Australia
mpreun cu eucaliptul i n America de Sud cu araucaria.
d) Pdurile tropicale- caracterizate printr-o diversitate mare de specii: 2 000- 3 000 specii
de arbori, o biomas foarte bogat, o nlime mare a copacilor, vegetaie vdit etajat. Se
disting mai multe subtipuri ale acestor pduri, dintre care cele mai preioase sunt
mangrovele, pdurile tropicale de altitudine, pdurile de lumini, pdurile musonice (Asia
de Sud-Est) etc.
Sub denumirea de Pdure tropical se nelege vegetaia care crete n zonele cu
clim tropical umed.
Caracteristic acestei vegetaii este o vegetaie foarte deas aproape de neptruns, cu
o clim cald i umed; dup atolul de corali urmeaz, din punct de vedere a densitii
florei i faunei, pdurea tropical. Regiunile pdurilor tropicale cu o vegetaie verde tot
timpul anului, alctuiesc un sistem ecologic adaptat la clima cald cu o temperatur medie
anual de 25 C, cu oscilaii de temperatur medie anual de 0,5 - 0,6 C i o cantitate de
precipitaii de 2.500 mm.
Intinderea pdurilor tropicale n prezent sunt n America de Sud, America Central,
Africa, Asia de Sud ca i zona ecuatorial (10 latitudine nord i sud de ecuator) a
Australiei, n general zona de ntinere a acestor pduri sunt zona ecuatorial, excepie
fcnd regiunea Amazonului, regiunea Anzilor Cordilieri, prin evaporarea intens a apei
din Oceanul Pacific care sub form de cea ajunge regiunea Anzilor, sau regiunea Africii de
est, cauzat de efectul Pasat - Muson. In anul 1950, suprafaa de ntindere a pdurii tropicale
a fost apreciat la 16 - 17 mii km ca 11 % din suprafaa globului, pn n anul 1980, 50 %
din aceast suprafa a fost distrus de ctre om.
Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-
un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se
deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arbori isi pierd
frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de
portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra.
Curios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in padurea ecuatoriala,
pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici.
Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul (cu
un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor), santalul (cu lemn parfumat), palmierul.
Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri,
pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.
e) Pdurile ecuatoriale (pluviale, ombrofile, hidrofile ) sunt rspndite pe aproximativ
15 de o parte i de alta a ecuatorului. Pdurile ecuatoriale, mereu verzi, au o extindere
mare n America de Sud, Africa, Asia de Sud i Sud-Est, coastele de Nord i Est ale Australiei
i Oceania. Aceste pduri numr circa 2 500-3 000 de specii i au o pondere de 22%
dintre pdurile planetei. Contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de
pe Pamant.
Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se
deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie
de inaltimea arborilor.
Primul etaj este format din arbori mici, de 10 m inaltime. Urmeaza etajul mijlociu, cu
arbori de 30 m inaltime, a caror coroana formeaza o bolta continua. Ultimul etaj, cel mai
inalt, este format din arbori de 40-60 m.
Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe
trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane, lungi de peste 100 m. Din
aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de strabatut.
Arborii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte,
fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. Cei mai
frecventi arbori sunt: mahonul, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cauciuc,
palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de chinina etc.
Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care
traiesc. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa
sara si sa se catare. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. Pentru a se
proteja de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului.
In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul,
urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu
colorate (papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si
paianjeni uriasi. In Africa traieste musca te-te. Intepatura ei omoara vitele, iar la om
provoaca boala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, hipopotami si
jaguari.
Tabelul 1
Tipurile mari de pduri din lume









Sursa: Le livre de Paris, Hachette vol. 4, Lester R. Brown, Starea lumii, 1999.

Pdurea amazonian - un paradis imens i fragil
Rai al biodiversitii, pdurea amazonian nseamn cinci milioane de kilometri
ptrai de paradis pentru cercettorii naturii i de bogie pentru noi toi, toi oamenii
planetei.
Avnd n vedere vegetaia luxuriant a pdurii pluviale amazoniene, pare
paradoxal afirmaia c solul acesteia este srac n nutrieni. Dar aa este. n ciuda
aparenelor, aici nu exist un strat gros de sol fertil, bogat n substane hrnitoare. Ceea ce
Tipuri de pduri Suprafaa
milioane km
2
Biomasa
(t /ha)
Numrul de
specii de arbori
1.Boreale
2.Temperate
3.Mediteraneene
4.Tropicale
5.Ecuatoriale
15.0
4.5
0.5
17.0
9.15

100-400
150-500
50-250
500-1 500
20
50-200
50
600-1 000
2 500-3 000
asigur creterea masei vegetale i susine ntreaga biodiversitate este ritmul rapid al
descompunerii resturilor vegetale i animale, n climatul cald i umed care domnete n
aceast regiune. Tot ceea ce ajunge pe pmnt - fie c sunt frunze i ramuri czute din
copaci, fie c sunt organisme animale moarte - este imediat reciclat prin mecanisme
naturale, n stratul subire de sol de la suprafa; materia organic este imediat reintrodus
n circuit i, pe seama ei, se dezvolt formele de via care dau marea bogie de specii a
pdurii.
n acest sol srac, copacii nu se pot nrdcina adnc. De aceea, arborii nali au
adesea rdcini ca nite contraforturi, menite s lrgeasc baza trunchiului, pentru a-i oferi
stabilitate, i s absoarb substanele hrnitoare de pe o suprafa ct mai mare n jurul
tulpinii.
O caracteristic a pdurii amazoniene este fantastica ei biodiversitate: pe o
suprafa mic, exist mii de specii de copaci. Un studiu din anul 2001 a artat c, pe o
suprafa de un sfert de kilometru ptrat de pdure tropical din Ecuador, existau peste
1.100 de specii de arbori.
Peste 40.000 de specii vegetale au fost catalogate i mai sunt multe alte mii nc
necunoscute. De la copacii nali de peste 50 metri - uriaii solitari care alctuiesc nivelul
cel mai de sus al pdurii, n structura ei stratificat - pn la covorul de plante mrunte care
acoper solul oriunde ptrunde un pic de lumin, selva (cum o numesc vorbitorii de limb
spaniol) amazonian este un tezaur vegetal. Mii de specii reprezint plante de interes
economic - surse de materii prime pentru industria lemnului, a alimentelor, a
medicamentelor i a cosmeticelor ori plante de interes decorativ.
Acest biom (ansamblu de ecosisteme) unic se micoreaz ntruna, ameninnd s
dispar chiar nainte de a fi fost cercetat ndeajuns. Unele specii probabil c au disprut,
deja, nainte de a fi apucat s le descoperim. i multe altele ar putea avea aceeai soart.
Marea bogie natural a pdurii se traduce, pentru unii, ntr-un uria potenial
economic, pe care ncearc s-l valorifice fr a se gndi la consecine. Defririle masive
sunt o dureroas consecin a prezenei umane n acest parte a lumii.
n Brazilia, mai ales - ara pe al crei teritoriu se afl i cea mai mare parte a pdurii
amazoniene, cca. 60% - tierea i arderea copacilor, n scopul nfiinrii de cresctorii de
vite, este cea mai important cauz a despduririi. Peste 90% din terenul defriat n
Amazonia ncepnd din 1970 este folosit n acest scop. Culturile - cea de soia, mai ales -
ocup i ele suprafee mari, obinute prin masacrarea pdurii. Cum solul, n aceast
regiune, este puin fertil, se obin producii bune doar pe o perioad scurt de timp, dup
care e nevoie de noi terenuri, dobndite prin distrugerea unor noi buci de jungl.
Calcule pesimiste indic faptul c, dac ritmul actual al defririlor se menine, n
dou decenii suprafaa pdurii amazoniene se va micora cu 40% - o perspectiv
ngrozitoare, dat fiind rolul benefic uria al acestui biom n dinamica biosferei, n
oxigenarea aerului, n tot cea ce nseamn via pe Pmnt. Suntem nc departe de a
nelege complexitatea ameitoare a modului n care funcioneaz Terra, iar pierderea unei
asemenea buci enorme de natur, ticsit de forme de via, ar avea consecine pe care nici
nu le putem anticipa n mod precis. Nu ne putem imagina dect c ar fi cumplite.

De ce este biodiversitatea importanta?
Biodiversitatea este un concept destul de amplu, care cuprinde milioane de plante
si specii de animale de pe planeta noastra. Chiar si aceasta cifra, care depaseste odinul
milioanelor, este o cifra estimata, deoarece ecologistii cred ca numarul real este mult mai
mare decat acesta. De fapt, se crede ca numai padurea amazoniana din America de Sud este
casa unui milion de specii de plante si animale. Toate organismele care traiesc pe aceasta
planeta sunt dependente unele de altele intr-o anumita masura sau alta, si aici
intervineimportanta biodiversitatii. Pierderile suferite de planeta noastra sunt o
pierdere pentru noi, si, prin urmare, trebuie sa fim la curent cu asta si sa depun anumite
eforturi pentru a salva biodiversitatea Pamantului.
De ce este biodiversitatea importanta intr-un ecosistem?
Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de pe aceasta planeta depind unele
de altele pentru a supravietui, iar importanta diversitatii biologice se invarte chiar in jurul
acestui fapt. Fraza toate fiintele vii" include fiecare organism care locuieste pe planeta, de
la speciile de bacterii microscopice pana la enormele balene albastre.
De ce este biodiversitatea importanta pentru evolutia continua?
Aceasta diversitate are un rol crucial atunci cand vine vorba de evolutia speciei.
Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost suficiente
pentru a distruge 99% din speciile de plante si animale care au trait vreodata pe Pamant.
Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ 65 de milioane de ani in
urma si a dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din aceste specii au disparut implica
faptul ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect normale si se repeta din cand in cand.
Pe masura ce unele specii dispar, altele noi apar. Chiar daca pare simplu, acest proces
dureaza milioane de ani. O privire pe lista animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata
ca rata lor de disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu toate acestea, rata de evolutie
ramane aproximativ constanta. Daca rata de disparitie creste, iar cea de evolutie ramane
aceeasi, ciclul de viata de pe planeta va fi drastic afectat, si, prin urmare, ecologistii
considera biodiversitatea un factor important pentru continuarea evolutiei.
De ce este biodiversitatea importanta pentru stabilitatea lantului trofic?
Un lant trofic instabil poate fi un dezastru pentru ecosistem. Disparitia unei singure
specii animale pune in dificultate mai multe specii care sunt dependente de ea. Cand un
pradator din varful lantului trofic (un animal carnivor) este pe cale de disparitie, populatia
consumatorilor secundari (care sunt erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa creasca.
Aceasta creste numarul de erbivore, care, la randul lor, agreseaza vegetatia, iar lipsa de
vegetatie afecteaza precipitatiile, ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune.
Pentru a evita astfel de complicatii, trebuie sa ne asiguram ca se mentine un anumit
echilibru.
De ce este biodiversitatea importanta pentru societatea umana?
Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea
mai dependenta specie. Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne indeplini
nevoile de baza. De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura pentru nevoile noastre, si
facand acest lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am daunat
imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca noi depind em de natura mult mai mult decat
depinde ea de noi. Exista multi "daca" atunci cand vine vorba de importanta diversitatii
biologice pentru noi. Astfel, daca n-ar exista bacteriile de fixare a azotului, nu am putea
intretine culturile!
Daca toti pradatorii carnivor sunt ucisi prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele
vor curata suprafata verde a planetei, lasandu-ne astfel fara apa! Daca toate padurile sunt
sterse de pe fata pamantului, animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa ne
incalce teritoriul nostru! Toate aceste ipoteze se reduc la un singur lucru simplu ne sapam
propria groapa. Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca, natura va fi mereu cu
un pas inaintea noastra, si de fiecare data cand vom incerca sa o modificam, repercusiunile
se vor simti intr-un fel sau altul.

Tabel 2


Nr.
crt
Continente,
regiuni
geografice


Suprafaa de
pdure
(milioane ha)


Ponderea n
total mondial
(%)


Statele cu cele
mai mari
suprafee de
pdure (milioane
ha)
Statele cu cea
mai mare
pondere a
suprafeei
mpdurite n
suprafaa total
(%)
1 America de
Sud
900 22,6 Brazilia
(533)
Peru (65)


Surinam (90,6)
Guyana Francez
(81,2)
Guyana(76,1)
Brazilia(63)
2 America de
Nord i
Central
700 17,5 S.U.A. (255)
Canada (245)
Panama (38,6)
Canada (26,5)
S.U.A. (24,7)
3 Africa 650 16,2 R.D.Congo
(135)
Sudan (61)
Gabon (70,8)
Congo (64,6)
R.D.Congo (59,6)
4 Asia 550 13,7 Indonezia (105)
China (104)
Japonia (64)
Coreea de Sud
(63,3)
Malaysia ( 8,7)
5 Europa 150 3,7 Suedia (27)
Finlanda (22)
Frana (15)
Romnia (6,5)
Finlanda(72)
Suedia (65,9)
Austria (47)

6 Oceania 150 3,7 Australia
(158)
Vanuatu (75)
Fidji (64,9)
Noua Zeeland
(29,7)
Australia (20,6)
7 ex-U.R.S.S. 900 22,6 Rusia (850) Rusia (50,4)

Total mondial

4000

100
Rusia (850)
Brazilia (583)
Canada (245)
Surinam (90,6)
Guyana Francez
(81,2)
Finlanda (72)

Pdurile sunt prezente pe toate continentele, cu excepia Antarctidei. Ele sunt
repartizate foarte neuniform pe regiuni i state ale Globului, suprafeele lor aflndu-se ntr-
o continu diminuare, din cauza tierilor masive, incendiilor, extinderii aezrilor umane,
construciei drumurilor etc. Pe mari ansambluri continentale i regiuni geografice cel mai
nalt grad de mpdurire l are America de Sud (50,6%), America de Nord (40%), Europa
(30%) Asia (20,4%, fr Rusia).





In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentand 26
% din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa 70-80 % din suprafata tarii,
fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la
Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a incumetat sa ocupe si tarile
romanesti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai
greu de strabatut - " codrul frate cu romanul".
Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure), Bucovina
(provine de la cuvantul de origine slavona-buk, care inseamna fag), dovedesc extinderea pe
care o aveau padurile in tara noastra.






4. Al. Ungureanu, Geografia economic pe ramuri - Iai, 1972
5. Al. Palancea .a., Pdureardcina sufletului - Chiinu, 1992