Sunteți pe pagina 1din 5

Anestezia locala

Eleva: Ionescu Bianca-Maria


Clasa: III A AMG
Anestezia locala
Principalele tipuri de anestezii:
1. Anestezia generala
2. Anestezia loco-regionala: - subarahnoidiana (rahianestezia)
-peridurala
-locala
Anestezia = fara (an) senzatii (estezia)
Scopurile anesteziei:
1. Combaterea durerii
2. Hipnoza si amnezia
. !ela"are muscular
#. $rotecti%e antistres
Anestezia locala . Metodele si substantele anestezice folosite pentru anestezia locala. Indicatiile ,
contraindicatiile si complicatiile anesteziei locale.
Anestezia locala& de contact sau prin infiltratie& reprezinta blocarea prin mi'loace fizice sau medicamentoase a
terminatiilor ner%oase din piele& mucoase si din profunzimea tesuturilor. Anestezia locala de contact (topica) se
poate realiza prin mi'loace fizice sau chimice ce intra in contact cu tegumentele sau mucoasele realizand
calmarea durerii.
(intre mi'loacele fizice azi se mai foloseste doar refrigerarea cu )elen (la sporti%i). (intre substantele
medicamentoase se utilizeaza: cocaina pentru blocarea perceptiei dureroase din mucoase si con'ucti%a (in *!+&
oftalmologie& brohonscopie), "ilina& mai larg utilizata in *!+& oftalmologie& stomatologie& a carui efect se
instaleaza in cate%a minute.
Anestezia prin infiltratie se e"ecuta prin in'ectarea anestezicului (-o%ocaina& .ilinA) local in zona in care
urmeaza a fi realizata o inter%entie chirurgicala de mica amploare (dentar& tratarea unor infectii precum furunculul&
ne%i pigmentari& suturi ale plagilor traumatice etc).
/n timpul si dupa efectuarea anesteziei locale pot aparea incidente si accidente care pot fi locale sau generale.
(intre accidentele locale amintim:
- risc sa nu apara anestezia (solutii %echi& concentratie slaba& greseli tehnice& consumarea cafelei preanestezie),
- inteparea unor %ase de sange& produce echimoze,
- lezarea unor trunchiuri ner%oase& produce parestezii& tulburari senziti%e si neutonii,
- in'ectarea nesterila& produce flegmoane postanestezice,
- inteparea unor organe parenchimatoase sau ca%itare, - ruperea acului in tesuturi,
- ischemie sau necroza a tesuturilor.
Accidentele generale sunt determinate de cantitatea mare de substanta anestezica a'unsa in circulatie& de
to"icitatea substantei& de toleranta indi%iduala. Cele mai gra%e sunt accidentele de supradozare si cele alergice.
Simptomele supradozarii sunt: senzatia de constrictie toracica& an"ietate& paloare& puls filiform& cefalee&
agitatie&confuzie& delir sau somnolenta& con%ulsii.
Simptomele alergice: urticare& prurit& edem angioneurotic& laringospasm& asfi"ie& soc anafilactic.
Accidentele anesteziei locale pot fi foarte gra%e (chiar mortale)& de aceea pentru pre%enirea lor trebuie respectate
urmatoarele masuri:
- testarea obligatorie a sensibilitatii pacientului la anestezie,
- indicatia corecta a anesteziei si respectarea tehnicii,
- o preanestezie buna,
- supra%egherea bolna%ului pentru a depista primele manifestari de intoleranta,
- pregatirea la indemana a medicatiei si aparaturii de resuscitare (sursa de o"igen& aparat de %entilatie& trusa de
intubatie& solutii perfuzabile).
Anestezia locala cu sedare ofera personalului anestezist si medicului chirurg o mare fle"ibilitate in alegerea
gradului de anestezie in functie de necestatile pacientului. $rocedurile care impuneau pacientului spitalizarea
peste noapte sunt astazi efectuate in siguranta in ambulator. /ntroducerea unor noi aplicatii anestezice permite
pacientilor sa sufere proceduri de durata si comple"e in cadrul internarii de zi.
Mecanismul de actiune
Anestezicele locale blocheaza re%ersibil conducerea ner%oasa linga locul de administrare& producind absenta
temporara a senzatiilor intr-o zona limitata. /mpulsul ner%os condus este blocat prin scaderea permeabilitatii
membrane ner%oase la ionii de sodiu& probabil prin competitia cu locurile de legare ale calciului. Aceasta
modificare a permeabilitatii determina scaderea depolarizarii si cresterea e"citabilitatii care pre%ine formarea
potentialului de actiune.
Tipuri de anestezice locale
0"ista 2 tipuri de anestezice locale: aminoamidele si aminoesterii. 1nele dintre acestea sunt disponibile in
diferite formule incluzind spra2-uri& plasturi& ung%ente si in'ectii. (urata de actiune depinde de agent si de formula
aleasa.
Lidocaina (lignocaine) este anestezicul local cel mai frec%ent folosit& fiind eficient& actionind rapid si relati% fara
to"icitate si sensibilitate. 0ste anestezicul local cu care sunt comparati restul agentilor anestezici. 0ste si singurul
anestezic local disponibil in multiple formule de administrare. Anestezia dermica locala poate fi atinsa prin
folosirea anestezicelor locale topice& cum ar fi o combinatie de lidocaina si prilocaina& sub forma de crema sau
plasturi. 0ste utila mai ales pentru zonele care necesita in'ectari& la copii de e"emplu sau pentru proceduri
dermatologice: chiureta'& grefe cutanate despicate& diferite tehnici laser.
Adrenalina (epinefrina) este uneori adaugata la formulele de anestezic local& a%ind urmatoarele efecte: -
prelungeste durata anesteziei - reduce absorbtia sistemica - reduce singerarea chirurgicala - creste intensitatea
blocadei ner%oase.
Alegerea anestezicului local depinde de anumiti factori:
- %irsta pacientului& statusul gra%idic& istoricul alergic
- conditii medicale precum insuficienta renala sau hepatica& probleme cardiace
- medicatie curenta& zona de anesteziat& durata operatiei - preferinta si e"perienta medicului.

Ingrijirea anestezica monitorizata
Anestezia monitorizata combina sedarea intra%enoasa cu infiltratia anestezica locala sau blocurile ner%oase.
$roceduri precum otoplastia& lifting-ul facial& blefaroplastia sau liposuctia sunt e"emple ale operatiilor de rutina
efectuate sub anestezie monitorizata. Acesti pacienti fata de cei care sufera anestezie generala
e"perimenteazamai putine incidente precum greata si %arsaturile& fiind e"ternati la domiciliu in siguranta si rapid.
$rincipalul deza%anta' al acestei tehnici anestezice este lipsa controlului cailor respiratorii si pericolul aspiratiei
sau al obstructiei. $entru a diminua aceste riscuri& personalul anestezic trebuie sa calculeze atent dozele
terapeutice pentru a mentine respiratia spontana in timp ce mentine profunzimea anesteziei& permitind pacientului
sa ramina confortabil. 3electarea si administrarea atente a medicatiei sunt esentiale in producerea efectului
anestezic dorit si optim& cit si pentru prognosticul postoperator.
Anestezia locala cuprinde anestezia topica& inflitratia locului de operat& tehnicile tumescente si blocurile
ner%oase. 1n bloc ner%os poate fi minor daca un ner% este afectat sau ma'or daca mai mult de un ner% sau
conducerea intr-un ple" ner%os sunt afectate. Agentii anestezici locali sunt de obicei din clasa aminoamidelor si
cuprind agenti precum lidocaina& bupi%acaine& prilocaina& mepi%acaina si etidocaina. $otenta& debutul actiunii si
durata acestor agenti %ariaza.
Indicatiile anesteziei locale
Anestezia locala este frec%ent folosita de catre dentist si chirurgi pentru efectuarea unor inter%entii minore asupra
unor zone mici ale corpului. (e e"emplu& anestezia locala se foloseste in timpul: - e"tractiei dentare - operatiilor
cutanate minore& cum este inlaturarea unor ne%i& %eruci - unele tipuri de chirurgie ocular& cum este inlaturarea
cataractei - unele biopsii& cum este biopsia hepatica pe ac.
Selectarea preoperatorie a metodei
Cele 3 modalitati de administrare a anestezicelor cuprind: anestezia locala, ingrijire anestezica
monitorizata si anestezia generala. 3electarea pacientilor incepe printr-un istoric medical si chirurgical
meticulous si o e"aminare fizica. Apoi chirurgul trebuie sa decinda daca inter%entia propusa poate fi efectuata
eficient sub anestezie monitorizata sau daca este necesara anestezia generala. 1n alt factor critic este atitudinea
pacientului. 1nii pacienti doresc sa fie adormiti pe durata inter%entiei& temindu-se de durere sau de riscul de a
auzi pasii operationali. Alti pacienti nu accepta anestezia generala. (aca sedarea intra%enoasa nu %a fi profunda
iar pacientul este an"ios si noncooperati%& %or apare probleme in timpul operatiilor de lunga durata. $acientul
poate de%eni nelinistit& necesitind administrarea unor cantitati mai mari de anestezic pentru o sedare mai
profunda decit cea planificata.
Tenici de administrare
Confortul pacientului este esential in timpul administrarii agentilor anestezici locali. /ncalzirea anestezicului local
inainte de administrare la 24-#5 C este recomandata.
Anestezia topica
$resupune folosirea unor preparate cu aplicare locala de suprafata sub forma de gel, crema, spra!, plasture,
picaturi oculare. Acestea sunt folosite in functie de procedura de efectuat& de e"emplu o sonda uretrala %a
necesita aplicarea unui gel anestezic inainte de a fi introdusa in uretra& o inter%entie de scurta durata oftalmica
beneficiaza de aplicarea unor picaturi oculare& inter%entiile de scurta durata cutanate chirurgicale (chiureta'e&
crioterapie& laserterapie) necesita aplicarea unor cr6me topice anestezice& plagile dureroase pot beneficia de pe
urma aplicarii unor plasturi& etc.
Anestezia prin infiltratie
3e realizeaza prin administrarea solutiei anestezice intradermic, subcutanat sau submucos de-a lungul caii
ner%oase care deser%este zona. * tehnica frec%enta de administrare este de a in'ecta anestezicul subcutanat intr-
un model circular in 'urul locului de operat, denumita si tehnica de bloc in cimp. /n functie de zona de anesteziat&
pot fi implementate diferite tehnici. $entru zonele de incizie& un anestezic local cum este lidocaina 17 cu
epinefrina este ideal pentru in'ectarea directa in locul inciziei cu debut rapid a actiunii.
Tenica anestezica tumescenta
/n tehnicile tumescente& cantitati mari de anestezic sunt folosite in concentratii diluate. 8esutul adipos este
subfuzat printr-o canula de infuzie in spatiul subcutanat& cu %olume mari de lidocaina diluata si o concentratie
diluata de epinefrina pentru efectele anestezice cit si cele hemostatice. 3iguranta acestei tehnici sta in faptul ca
concentratia anestezicului este e"trem de mica& permitind folosirea unor cantitati mari de solutie fara atingerea
unor ni%ele to"ice.
"locurile ner#oase
Acestea pot fi minore sau ma'ore& de e"emplu blocul ner%os femural. Anestezicul se %a in'ecta la baza degetului
sau pe fetele laterale sau mediale: anestezia in inel& folosita pentru degetele miinii si ale picioarelor. 9locurile
ner%oase ma'ore si cele ale ple"urilor implica in'ectarea unor %olume mari de anestezic in ple"ul ner%os& de
e"emplu ple"ul brahial.
3edarea intra%enoasa in timpul anesteziei locale
3edarea intra%enoasa poate incepe imediat ce s-a stabilit un acces intra#enos& semonitorizeaza pacientul
cardiopulmonar si se incepe administrarea de o$igen. 3e folosesc: midazolamul, fentanilul, %etamina,
propofolul. $ostoperator& pacientii care au suferit o anestezie monitorizata trebuie urmariti pentru e#aluarea
functiei cardiopulmonare, a singerarilor, senzatiei de greata si a durerii. !apiditatea recuperarii depinde de
durata si tipul de procedura efectuate si de agentul sedati% folosit. 1n alt factor este toleranta generala a
pacientului la anestezic si capacitatea lor de a metaboliza substanta pentru a fi e"cretata. :olosirea concomitenta
a altor medicamente poate altera rata metabolismului anestezicului. (ozele ma"ime de anestezic trebuie retinute&
deoarece determina efect to$ic aditi# alaturi de medicamente precum aminoglicozidele& succinilcolina si alti
compusi care reduc functia epatica.
&fectele ad#erse
0fectele ad%erse sunt de obicei cauzate de concentratiile plasmatice ridicate ale anestezicului rezultate prin
in'ectarea intra%asculara incorecta& o doza sau rata e"cesi%e de in'ectare& eliminare intirziata a medicamentului
sau administrarea in tesut %ascular.
&fectele ad#erse posibile cuprind urmatoarele: - concentratiile ridicate in plasma determina initial
stimularea creierului (incluzind con%ulsii) urmate de depresia sistemului ner#os central (incluzind stopul
respirator). 0fectul stimulator ner%os poate lipsi la unii pacienti& mai ales daca se folosesc amide. 3olutiile cu
epinefrina pot determina stimularea ner%oasa. - ni%elul ridicat plasmatic produce depresia cardiaca si poate
determina bradicardie, aritmii, ipotensiune, colaps cardio#ascular si stop cardiac. Anestezicele care
contin epinefrina pot determina efecte opuse: ipotensiune, taicardie si angina. - senzatie de arsura
tranzitorie& decolorarea pielii - tumefiere& ne%rita& necroza tisulara& methemoglobinemie.
'eactiile alergice la anestezicele locale
Cei mai multi agenti anestezici locali impart aceiasi structura chimica. (ifereanta structurala determina calea de
metabolizare si potentialul alergic. (e e"emplu& aminoamidele sufera metabolizare hepatica& in timp ce esterii
amino sunt metabolizati in plasma prin colinesteraze. Hidroliza esterilor amino produce acidul para-aminobenzoic
($A9A)& un alergen bine cunoscut. Astfel aminoesterii sunt semnificati% mai alergeni decit aminoamidele.