Sunteți pe pagina 1din 80

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof.

ana maria ZAHARIADE


Arhitectura Locuire Oras
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE
LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944
LOCUIREA N ROMNIA (1)
PROBLEMATICA SPECIFIC! BUCURE"TI
cursul 13
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUIREA N ROMNIA
Bucure#ti o perspectiv$ istoric$

Azi:
228/285 km2 (de la cca. 30km2 in 1830
1 994 367 loc in 2009 (de la cca. 60 000 in 1830)
8 510loc/km2
1856 2012
1830:
Cca 30 kmp, cca 60.000 loc.: cca 20 loc/ha
2009:
228 kmp, cca 1.900.000 loc.: cca 85 loc/ha
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
un ora! balcanic / post-bizantin
1459: prima atestare documentar$
LOCUIREA N ROMNIA
BUCURE!TIUL PRE-MODERN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Mahalalele poart$ nume de meserii, de biserici, de boieri.
Aceasta reflect$ cteva aspecte definitorii pentru structura
social$ #i administrativ$ a ora#ului :

1. O organizare de tip corporatist func%iona, chiar dac$
primele atest$ri documentare de bresle dateaz$ numai din
1641.
2. Terenurile apar%ineau marilor boieri #i bisericilor /
m$n$stirilor. Prezen%a marii propriet$%i private se va
schimba treptat, dar va persista pana n perioada
interbelic$.
3. Rolul bisericii n organizarea social$ este definitoriu:
parohii.


Parohia = grupare comunitar$ relativ unitar$ n jurul unei
biserici, care i d$ numele, o identific$ #i marcheaz$ #i
silueta ora#ului.

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala
poate cuprinde mai multe parohii.

BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
Organizarea pe cartiere mahalale #i parohii
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
1
7
5
0
1
8
5
0
1
5
5
0
1
6
5
0
Organizarea pe mahalale !i parohii
Posibil" evolu#ie (dup" Majuru, A.: Bucure!tiul
mahalalelor)


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
Organizarea pe mahalale !i parohii
Uneori, mahalaua coincide cu parohia,
alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.


1400 - 1450
1650 - 1750
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
1750 1850
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
Diferen%a mic$ ntre %esutul major #i cel minor
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
Spa%iul public uli%e, maidane, cl$diri publice
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
amestec multietnic, colorat, plin de
contraste, relativ repartizat pe
mahalale/parohii;
spa#iul public, de$i dezordonat,
e populat, g"l"gios, activ;
activit"#ile agricole ocup" un rol important
BUCURE"TIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic$
Via"a cotidian#
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUIN%A BUCURE!TIULUI PRE-MODERN
n 1859:
122 000 locuitori,
16 232 case
din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUIN%A BUCURE!TIULUI PRE-MODERN
1. locuin"e individuale izolate, joase, cu mari gr$dini n %esut foarte lax:
- locuin#ele boierilor, mari conace, adesea nconjurate de ziduri
- locuin#e mai modeste, a$ezate pe lot indiferent fa#" de str"zi

2. locuin"e me!te!ug#re!ti n!iruite:
- n zona Lipscani = centrul comercial

3. hanurile
- form" de locuin#" de raport
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Spre 1830 orasul avea supraf:
3000ha 60.000 locuitori.
(53.888 de rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)

Densitate: 20 loc / ha
Compara#ie:
Viena 79 loc/ha
Berlin 119 loc/ha
Londra 288 loc/ha
Paris 316 loc/ha
New York 335 loc/ha

Este cel mai mare oras din sud-estul
european
Atena are in 1836 - 14.000
de locuitori,
Belgradul, 12.900 in 1838.

Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras
atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
BUCURESTIUL PRE-MODERN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
cea mai mare capital" din Balcani dup" Constantinopol
cu preten#ia unui mic Constantinopol
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),
societatea romana intra intr-un intens si rapid proces
de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,
proces in care influenta franceza va juca un rol
determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii
romanesti si se reflecta si in arhitectura si
transformarea orasului.
Bucurestiul
O hart! a Europei - 1592
BUCURESTIUL PRE-MODERN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii
cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din
punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in
numeroase entitati, animate fiecare de doua imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin
asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
PERIOADA MODERN&
paradigma balcanic"
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de
natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:
- respingerea patrimoniului oriental si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
ideea de modernizare
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
principalele evenimente istorice

ROMANIA MARE
1918
Dupa primul razboi mondial,
Transilvania devine parte a Romaniei

VALAHIA
1821
Revolutia lui T. Vladimirescu
1848
Revolutia burgheza


VECHIUL REGAT
1859
Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1866
Carol I de Hohenzollern
1877
Independenta si participarea la razboi
ROMANIA ACTUALA
1944
Insurectia armata de la 23 august
PERIOADA MODERN&
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE


Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrand in
salon [vad] cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare langa scaunul sau, cu
jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti
gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin
minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. (Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)


PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT "I BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
privirea se ndreapt" c"tre Occident

PERIOADA MODERN&
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE


1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest



Oras de joasa inaltime si densitate redusa
La inceputul sec 19:
- 3000 ha
- 60 000 locuitori
- 10 bariere

1859 :
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri din care,
1.327 cu 2 niveluri
58 cu 3 niveluri

punctul de nceput

PERIOADA MODERN&
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Occidentalizarea modului de via#" / locuire;
Ordonarea vie#ii urbane dup" modelul de dezvoltare economic" modern"/liberal":
dezvoltarea mecanismului modern al specula#iei imobiliare $i funciare;
Ordonarea spa#iului urban dup" model occidental, pentru ca Bucure$tiul s" devin"
o capital" european": schimbarea rela#iei dintre locuin#" $i ora$ ca urmare a
lucr"rilor de nfrumuse#are.

Toate vor atrage schimbarea locuin"ei:
- Introducerea de noi tipologii $i modificarea altora,
- Alt" rela#ie a locuin#ei cu ora$ul: alte spa#ii ale vecin"t"#ii.


PERIOADA MODERNA
n ora$ul nostru totul trebuie luat de la cap"t!
modernizarea ora$ului
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Destinatarii
Fenomenul afecteaza, n masuri si cu timpi diferiti desigur, toate nivelurile, starile, societatii:
lumea mare sau lumea aleasa (elita boiereasc"),
clasa n formare a oamenilor de conditie (liber-profesionisti, functionari, negustori nstariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu
oarecare avere),
si lumea desemnata de toti acestia ca stare a oamenilor de rnd (cele doua categorii de locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari,
nascuti de generatii acolo si proprietari de case, edecuri ai mahalelor - pe care elitele i snobeaza ca mitocani - si chiriasii
mahalalelor, care lucreaza cu ziua pe la altii si care se muta la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru).
#i noul lor mod de via$!
La nceputul secolului al XIX-lea modul de viata occidental si decorul construit care trebuia sa-l reprezinte sunt preluate n primul
rnd de cei din lumea aleasa, ale caror locuinte snt primele care capata o alura si un fast occidental,
La sfrsitul secolului, lumea de conditie, noua clasa burgheza (la nceput formata mai ales din alogeni) se diferentiaza, se
emancipeaza, si formeaza si consolideaza o constiinta de sine si doreste sa-si consacre noul statut prin locuinta,
se reflect! n
cresterea numarului de locuinte noi, cu o tipologie foarte variata, cu tot mai multe mprumuturi occidentale si din ce n ce mai
ndepartata, att stilistic ct si distributiv, de cea traditionala.

Noul dinamism social si schimbarile de mentalitate ajuta propagarea fenomenului si n zonele mai marginase ale celorlalti.
Totul se reflecta ntr-o noua diversitate tipologica, foarte deschisa catre schimbare si mpartita ntr-o anume masura pe zone
ale orasului.
PERIOADA MODERN&
modernizarea locuin#ei
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA

BUCURESTIUL EUROPEAN
modele urbanistice
Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare):
IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului
VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime
Pentru clasele mijlocii si muncitori:
LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: proiecte tipde locuinte individuale, zone mai periferice

tipuri de locuinte moderne
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat
orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.

operatii de modernizare
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,
eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi
mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:
- eclectismul de factura Beaux-Arts,
- cautarile nationale si regionale,
- modernismul
ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.
imbraca diverse forme stilistice
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
adaptat" construc#iei cheiurilor $i t"ierii marilor bulevarde

noul tip de locuin$!:
imobilul de raport (de factur" haussmann-ian")
1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica
1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul
capitalei
1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881 + Regulament asupra salubritatii)
1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri

BUCURESTIUL EUROPEAN
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Experien#a Parisului haussmann-ian
noile cheiuri ale Dmbovi#ei
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noile cheiuri ale Dmbovi#ei
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noile bulevarde
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noile bulevarde: axa E-V
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noile bulevarde: axa E-V
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noile bulevarde: axa E-V
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
bulevardul Elisabeta
Experien#a Parisului haussmann-ian
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noul perimetru al ora$ului
BUCURESTIUL EUROPEAN
1831 1895 1929
1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie: 380 cladiri /an

21.037 cladiri in 1878
din care: 635 inainte de 1800; 3.963 pn" n 1830
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1831 1929
noul perimetru al ora$ului
BUCURESTIUL EUROPEAN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :
clasele de constructii
planurile directoare
BUCURESTIUL EUROPEAN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare
care iradiaza:
1890 generalizarea regimului de inaltime
pentru alte strazi importante din centru
cele mai importante interven#ii
dinaintea primului r"zboi mondial
BUCURESTIUL EUROPEAN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE


Noua tipologie se construie#te:
- n regim nchis (imobile in$iruite sau cuplate pe trei laturi, aliniate)
- n regim mai transparent (imobile cuplate, aliniate la strad")

mbraca - odata cu orasul - toate stilurile:
eclectism de factur" EBA, neoromnesc, modernism

Se modernizeaz! ca organizare $i distribu#ie interioar"

La fel ca n Paris, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip de
modernizare
imobilul de raport
LOCUINTA MODERNA
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noua imagine a str"zii
imobilul de raport
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
ca $i la Paris, va parcurge
diversele c"ut"ri stilistice
$i va absorbi modernismul
interbelic
imobilul de raport
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
Imobilul ARO, Horia Creanga,1929 (concurs)-1930-31
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
noua imagine urbana - axa N-S, mai ales intre Roman" $i Unirii
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului

ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1932 - Imobilul Davidoglu
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului

ex.: imobilele lui Horia Creanga
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1934 - Imobilul Otulescu
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului

ex.: imobilele lui Horia Creanga
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului

imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1935-37 - Imobilul Malaxa
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului

ex.: imobilele lui Horia Creanga
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Duiliu Marcu
ra#ionalizarea organiz"rii func#ional-spa#iale a imobilului
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
Rudolf Frankel
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
imobilul de raport modernist
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURESTIUL EUROPEAN
Experien#a ora$ului gr"din"
Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu n afara lui ;
Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor
domestice de joasa inaltime.


TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:
- zone de vile : locuinta individuala de lux
- zone de locuinte populare : locuinta individuala
mai apropiat" modului de via#" romnesc (Cincinat Sfintescu)
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Cartierele de vile (parcurile rezidentiale): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu
compozitii urbane peisagere, pitoresti.
Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a
prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V,
care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre piata
Romana si piata Victoriei etc.)

In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele mai mari.
Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe
drept cuvant, un factor de lux.
Experien#a ora$ului gr"din"
Vila $i cartierele de vile
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
parcurile rezidentiale
In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai mari.
Regim de constructie: individual sau cuplat
Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un
factor de lux.
Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia abundenta le face foarte
apropiate de atmosfera orasului gradina.
Vila $i zonele de vile
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID 1912-PARCUL FILIPESCU


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Parcurile Bonaparte si Filipescu


parcurile rezidentiale
Vila $i zonele de vile
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
bulevardele reziden#iale
Vila $i zonele de vile
Bd. L. Catargiu (Col$ei)
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
vila - loc de absorbtie stilistica
Vila $i zonele de vile
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita,
pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 de
ani.
LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp.
Scutite de impozit pe 15 ani.
E vorba despre subventionarea prin reducerea
taxelor, in vederea facilitarii accesului la proprietate.
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
definitii legale:
Experien#a ora$ului gr"din"
Locuin#a popular"/ieftin"
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de parcelare a
marilor proprietati private (achizitionate de primarii,
intreprinderi sau organismele / societatile nou aparute care se
ocupa de acest tip de operatii imobiliare):
- in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate
- foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra Luminoasa)
- exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte semi-
individuale (mici imobile/vile plurifamiliale)
- imobile speciale pentru functionarii publici
diverse incercari in linia culturalista
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE
PENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
Locuin#a popular"/ieftin"
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
un fel de mici cartiere-gr"din" intra muros
1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE
Locuin#a popular"/ieftin"
cartierele de locuin#e populare
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1939 - VATRA LUMINOASA
cartierele de locuin#e populare
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1939 - VATRA LUMINOASA
cartierele de locuin#e populare
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
FLOREA STANCULESCU - LOCUINTE IEFTINE
un fel de mici cartiere-gr"din" intra muros
cartierele de locuin#e populare
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
locuintele pentru functionarii publici
Statistica 1878: clasifica cei 177 646 de locuitori activi ai
Bucurestiului in 6 categorii socio-profesionale
- proprietari, rentieri, liber-profesionisti - 50 997;
- negustori - 27 100;
-meseriasi si mestesugari - 64 732;
- muncitori - 11 993;
- slugi - 19 531;
- diverse - 3 313.
(Frederic DAME, Bucurestiul in 1906)

Sfrsit de XIX - apar functionarii publici legati de administrarea
statului modern - categorie mai nstarita, cu statut foarte onorabil.
Formata din romni cu acces la studii
- creste ca pondere dupa Primul Razboi Mondial si ca necesitate a
administrarii unui stat mai mare - pune in discutie conditia si
reprezentativitatea functionarului public (apare in discutie
functionarul sarac).

1923 -Lege pt statutul functionarului public

CEVA DIN RETORICA HOF-ULUI VIENEZ
Locuin#a popular"/ieftin"
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
locuin#ele pentru func#ionarii publici
Imobilul BNR, "os Kiseleff
Dou! tipuri de apartamente
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Locuin$e pentru fuc$ionarii Min. de Finan$e, Filaret
locuin#ele pentru func#ionarii publici
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Modernizarea zonelor vechi
BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
REZULTA:
- DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE DOMESTICE, SPECIFICE - EX.:
FUNDATURILE
- DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE
RAPORT DE MICA INALTIME
prin regulamente si tipologii spatiale noi
Negocierea cu fondul existent
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1893 Lotizare moderna
Lotizarea Gramont
lotiz"ri moderne
1856, 1867
Lotizari nereglementate
Negocierea cu fondul existent
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
IMOBILUL DE MEDIE N%L&IME, CU PU&INE APARTAMENTE
Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).
Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele inalte care
marcheaza centrul si principalele bulevarde.
Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in formule cuplate sau
izolate (fronturi mai transparente)
ntre imobilul de raport $i locuin#a individual"
Tipologii intermediare
Negocierea cu fondul existent
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Marcel Iancu - imobilul Gold
Imobilul de mici dimensiuni
un exerci#iu de experiment architectural

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
vehicul de densificare a tesutului vechi
Imobilul de mici dimensiuni
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.
Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este diferita de
close-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare.
Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat si in formule
de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici imobile de raport, in forme
de cuplare: insiruite, cuplate si izolate
intre imobilul de raport si locuinta individuala
Tipologii intermediare
fund"turile bucurestene: un spa#iu tipic
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
1895-99
1896
fund"turile bucurestene: un spa#iu tipic
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
fund"turile bucurestene: un spa#iu tipic
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
fund"turile bucurestene: un spa#iu tipic
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
construc#ia teoretic"
LOCUINTA MODERNA
In contextul in care dezbaterea teoretic"
in spa#iul romnesc s-a axat pe
chestiunile estetice/stilistice, care pun n
umbr" problematica social",
problematica locuin#ei a fost discutat" cu
coeren#" mai ales n dezbaterea politic".
Exist" ns" $i ncerc"ri serioase $i
moderne de reflec#ie asupra problematicii
locuin#ei ieftine; n general n termeni
foarte pragmatici.
1919 REVISTA DE ARHITECTURA SI
CONSTRUCTII (S.Ceg"neascu, C. iotzu,
ing. Pedrazzoli)
1928-29 CAMINUL (Florea
St"nculescu)
1935 -URBANISMUL

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
construc#ia teoretic"
LOCUINTA MODERNA
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant agrara.
Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere; imobile de
apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.
O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca in Bucuresti
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apa curenta,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.
LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
n pofida progresului incontestabil, mostenirea este totusi problematica
BUCURESTIUL EUROPEAN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE
majoritatea transformarilor principale ale
orasului sunt in curs de desfasurare
Pn" la al 2-lea r"zboi mondial
BUCURESTIUL EUROPEAN