Universitatea Bucureti

Facultatea de Sociologie
i Asisten Social
Specializare: Sociologie
Anul III, MRUM
Recenzie
EXISA IUBIRI FERI!IE" #SI$%&%'IA
RE&AIEI (E !U#&U) * 'U+ !%R,EAU
#ro-esor : #ro-esor Universitar .oinea Maria
Aistent: Asistent Universitar Apostu Iulian
Student: Stan Ionela/Ale0andra
2009

Fiecare are resurse si talente care nu cer decat sa se 1ani-este, este teza psi2analistului canadian
'u3 !orneau care e0ploateaza toate pistele posi4ile pentru a eli4era -orta creatoare prin -ondarea
grupurilor de a5utor si ani1area atelierelor de dezvoltare personala peste tot in lu1e6
In pri1ele doua parti ale cartii sunt analizate relatiile tata/-iica si 1a1a/-iu pentru ca ele conditioneaza
direct dina1ica dintre se0e deoarece trecutul e0plica in 4una parte i1pasul prezentului6 In a treia parte a
cartii sunt analizate relatiile de cuplu prin pris1a di-icultatilor inta1pinate atunci cand acesta se
i1pot1oleste in repetitii, ur1ata de analiza actualei 1ize a inti1itatii si propunerea unor solutii pentru
iesirea din criza6
!artea se inc2eie cu analiza relatiei de cuplu care este considerata nu nu1ai o ocazie de autocunoastere
ci si o punte pentru co1uniunea cu celalalt si cu natura -iind relatat conte0tul conte1poran in care este
perceputa inti1itatea cu sine6
!apitolul care 1i/a atras atentie este 7Iu4irea in su-erinta) prin pris1a citatului de inceput:
)!and iu4i1, nu 1ai -ace1 di-erenta intre a 1usca si a saruta) si de ase1enea prin discrepanta de
opninii re-eritoare la cauzele su-erintei66 A1 -ost suprinsa de a4ordarea autorului care a-ir1a ca su-erinta
provine din trecut ca o lectie de viata in care tre4uie sa ne castiga1 dreptul de a -i noi insine, gandindu/
ne sa in-runta1 71onstrul) patern sau 1atern6 Aceasta a4orare este -oarte di-erita -ata de opinia 1ea
personala, consider ca su-erinta este e0perienta stricta actuala -iintei u1ane ast-el e0istand su-erinta
spirituala si su-erinta 1ateriala6
'u3 !orneau prezinta di-icultatile cuplului 1odern cand acesta se i1pot1oleste in repetitii privite ca
ocazii pentru a deveni constienti de dina1icile inconstiente a-late in 5oc, sunt prezentate cu u1or
su-erintele atat a 4ar4atului cat si a -e1eii prin sindro1ul 7-uniei de gat) si 7a lasoului)6
Sindro1ul 7-uniei de gat) -ace re-erire la ur1a co1ple0ului 1atern in plangerile universale ale
4ar4atilor, care reprezinta tea1a de anga5are, sacri-icarea nevoilor de a-ir1are si de autono1ie,
interdictia de a e0pri1a senti1entele negative si repri1area se0ualitatii care s/au petrecut in copilarie6
Multi 4ar4ati nu reusesc sa/si invinga co1ple0ul 1atern si ra1an prinsi in lantul culpa4ilitati, ast-el
incat puterea lor de a-ir1are este in2i4ata deoarece ei nu reusesc sa/si ocupe locul in relatia de cuplu,
retragandu/se 1ereu pentru a/i -ace pe plac partenerei insa e-ectul acestui sindro1 este unul pervers,
aceasta a5ungand 1ereu sa se si1ta singura6
Frustrarea nevoilor de a-ir1are si de autono1ie au ur1ari asupra 4ar4atului, acesta a5unge sa/si acuze
partenera de propia lui neputinta in cadrul acceselor de agresivitate, atunci cand puterea de e0pri1are
repri1ata se 1ani-esta in -or1a ei negativa si distrugatoare6 % alta caracteristica a sindro1ului
reprezentat de tea1a de anga5are este interzicerea lu1ii interioare 4ar4atilor, pentru ei a vor4i despre
senti1ente insea1na a se co1porta ca o -e1eie, acest lucru este 1ascat su4 tea1a de a nu/i o-eri
partenerei sale ar1e pentru a/l do1ina, el ast-el prin tacere isi apara identitatea6
Se0ualitatea este prezentata ca -iind inevita4ila deoarece -iecare -i4ra a -iintei noatre o respira,
pentru a e0e1pli-ica autorul -ace tri1itere la -a1iliile traditionale in cadrul carora nu se vor4ea despre
se0ualitate iar rezultatul este ca 1a5oritatea 4ar4atilor sunt convinsi ca -e1eile nu au dorinte se0uale6
Este evidentiata di-erenta dintre un 4ar4at si o -e1eie ce constituie un cuplu prin deose4irea -inalitatii,
4ar4atii a5ung la relatia ro1antica si la iu4ire prin se0ualitate, in ti1p ce -e1eile a5ung la se0ualitate prin
iu4ire si ro1antis16
(aca 4ar4atii su-era de sindro1ul 7-uniei de gat), -e1eile su-era de sindro1ul 7lasoului)de-init
ca dorinta -e1eilor sa in2ate un 4ar4at6
E0plicatia sindro1ului 7lasoului) in cazul -e1eii este dorinta o4sesiva de a trai in cuplu deoarece atata
ti1p cat nu o va iu4i un 4ar4at, nu se va putea iu4i pe ea insasi6 Fe1eile cauta cu orice pret privirea
4ar4atului si vor4ele lui de iu4ire pentru a/si vedea con-ir1ata propia valoare, statutul de -e1eie nu
e0ista pentru ele de aceea li se pare ca nu pot -i -ericite si c2iar ca nu pot trai -ara un partener6
!a sa/l -aca pe 4ar4at sa/i acorde atentie -e1eia apeleaza la seductie, supunere, retragere tacuta, suspine,
lacri1i atunci cand intra in actiune pentru a/l convinge ca tre4uie sa se ocupe de ea, e-ectul acestor
incercari este contrar deoarece il -ace pe 4ar4at sa -uga sau il leaga de ea pentru alte 1otive decat
iu4irea6
In cadrul cuplui 1odern este analizata si di-icultatea de a co1unica li1pede iar solutia propusa
de autor este de1onstrarea dorintei de a co1unica cu adevarat prin receptivitatea realitatii celuilalt
distantandu/nu de noi insine6 (aca o -e1eie se plange sau isi e0pri1a deceptia de indata ce partenerul
desc2ide gura ca sa/i vor4easca despre senti1entele sale, acesta va s-arsi prin a renunta la dialog, atat
ti1p cat aceasta atitudine nu este revizuita, e0ista o presiune care/l indeparteaza pe 4ar4at6
!oncluzia acestui capitol este aceea ca cuplul 1odern a devenit un ca1p de lupta, iar
co1unicatele de raz4oi ne vin acu1 din dor1itoare, 4ucatarii sau saloane, poate va viitorul va apartine
-e1eii asa cu1 trecutul a -ost al 4ar4atilor6 oc1ai prin 1iscarile vietii se poate trece de la o e0tre1a la
alta insa autorul isi doreste ca 4ar4atii si -e1eile sa ai4a un ragaz de cateva generatii in care sa 1earga
u1ar la u1ar ca intr/o -raternitate in speranta ca ii vor prinde gustul si se vor opri6
Felul cu1 alege 'u3 !orneau sa inc2eie aceasta carte este special a5ungand la cocluzia ca
iu4irea nu este o relatie ci o stare de-inita prin puterea de a invata din e0perientele di-icile din copilarie
sau din cuplu6 elul acestui proces de invatare este sa ne -aca sa intelege1 ca iu4irea e0ista de5a in noi,
ea pree0ista oricarei relatii si ne pute1 2rani din ea neincetat6
Su-erinta relatiei provoaca o regasire de sine ce per1ite pana la ur1a legatura dintre doua -inite care
cele4reaza i1preuna 4ucuria de a e0ista deoarece cea 1ai 4una 1odalitate de a -i -ericit este sa -ii
-ericit6