APARATE PENTRU PROTECTIA

INSTALATIILOR ELECTRICE
Aparatele electrice, elemente esentiale in schemele de actionare si automatizare, au cunoscut
in ultima vreme o utilizare din ce in ce mai mare.Functionarea perfecta a acestor scheme implica
cunoasterea temeinica a fenomenelor fizice care stau la baza functionarii aparatelor electrice si
utilizarea lor corecta in proiectarea, constructia si utilizarea acestora.
In lucrarea de fata se propune prezentarea principalelor categorii de aparate electrice de
joasa tensiune, care pun cele mai dificile probleme din punct de vedere al calcului si executiei; sunt
tratate in acest sens:aparate de comutare, folosite pentru comanda automata si protectia motoarelor
si instalatiilor electrice; dispozitive de actionare hidraulica, pornirea motoarelor sincrone si
asincrone.
Se are in vedere capentru fiecare tip reprezentativ de aparat sa se prezinte: aspecte teoretice
privind functionarea, exemple de calcul, notiuni privind tehnologia de fabricatie, conditii tehnice si
incercari specifice aparatului.
Lucrarea Aparate pentru protectia instalatiilor electrice constituie un ajutor real in
activitatea de pregatire teoretica si practica a elevilor care invata la scolile cu profil electrotehnic ,
automatizari, tehnica de calcul, electronica si telecomunicatii.

CUPRINS
1. Supracurenti
!.!. "urenti de suprasarcina si de scurtcircuit
!.#.$rotectia impotriva curentilor de scurtcircuit
2. Supratensiuni
3. Relee declansatoare
%.!. &elee termice
4.Siurante !u"i#ile
'.!(ipuri constructive
$. %eneralitati& clasi!icare si caracteristicile releelor
).!. "lasificarea releelor
).#. "aracteristicile releelor
'. Tipuri de relee
.!. &elee electromecanice
.#. &elee termice
.%. &eleele reed
(. Instalatii de protectie prin relee
*.!. &apiditatea
*.#. Selectivitatea
*.%. Siguranta
*.'. Sensibilitatea
*.). Independenta de schema de conexiuni
*.. +ficienta economica
). Protectia de curent
*. Protectia de tensiune
1+. Protectia di!erentiala
11. Protectia de distanta
12. Relee de protectie
13. Relee ter,ice
14. Calculul protectiilor instalatiilor electrice
1$. Protectia trans!or,atoarelor electrice
1'. -otoare electrice
1(. Protectii nu,erice
*
APARATE .E PROTECTIE
Solicitari termice , electrice si electrodinamice , la care sunt supuse aparatele electrice, , sunt
mult amplificate in situatiile accidentale de suprasarcini , scurtcircuite si supratensiuni.
1. SUPRACURENTI
1.1. Curentii de suprasarcina si de scurtcircuit /denumiti supracurent,, cu cauzele si
caracteristicile lor, sunt prezenti in tabelul ).!.
-a producerea unui scurtcircuit, varitia curentului urmareste, de obicei, evolutia in timp
reprezentata in figura ).! in care se observa ca valoarea curentului de scurtcircuit scade in cursul
catorva alternante pana la o valoare stabila Id,curentul de scurtcircuit de durata (care se ia in
consideratie la calculul incalzirii la scurtcircuit).

.aloarea se varf a primei alternante Is se numeste curent de scurtcircuit la soc si se ia in
consideratie la calculul fortelor electrodinamice.
+l poate atinge valoarea maxima Is /!,01#Id/#,)) Id.

1.2. Protectia i,potri0a curentilor de scurtcircuit se fac prin:
2masuri preventive,ca: verificarea periodica a starii izolatiei, instruirea temeinica a personalului
pentru a se evita manevrele gresite, alegerea carecta a aparatelor;
2masuri de alimentare a valorii curentilor,prin intercalarea in circuit a unor bobine de reactanta;
2masuri de reducere a duratei scurtcircuitului, prin folosirea sigurantelor fizibile sau a
intreruptoarelor automate.
2. SUPRATENSIUNI

0
Supratensiunile care pot aparea accidental in retea, cauzale si caracteristice lor sunt prezente in
tabelul ).#. Forma este vizibila in figura ).#.
Aparatele specifice de protectie impotriva supratensiunilor sunt descrise in capitolul 0, fiind
folosite mai mult pe liniile de inalta tensiune.
3. RELEE SI .ECLANSATOARE
Releele sunt aparate de protectiecare, la depasirea unei anumite valori a marimii controlate,
inchid sau intrerup un circuit electric de comanda3de exemplu intrerup circuitul de alimentare a
unui contactor, pe cand declansatoarele comande direct mecanismul de declansare al unui
intrerupator automat.
3.1. Relee ter,ice
$entru protectia impotriva suprasarcinilor mici 3!,#2, In, cum sunt cele provenite din
supraincarcarea motorului sau din ramanerea in daua faze, se folosesc relee sau declansatoare
termice.
&eleele termice se realizeaza, fie ca unitati distincte , bi2sau tripolare 3blocuri de relee,, care se
asociaza unor contactoare de catre constructor sau de catre beneficiar, fie ca elemente integrate
constructiei unor contactoare cu relee monobloc.
In constructia intrerupatoarelor automate gasim de obicei declansatoare termice.
"onstructiile uzuale de relee termice merg pana la curenti nominali de maximum !44A, relee de
curenti mai mari obtinandu2se prin folosirea unor sunturi sau a unor transformatoare.
5
"ea mai mare parte a releelor termice moderne se bazeaza pe utilizarea termobimetalelor sub
forma lamerala, cu incalzire directa , indirecta sau mixta3fig. ).%,
+le sunt dotate cu dispozitive de protectie antifibazice , care asigura o sensibilitate mai mare la
sarcini asimetrice 3ramanerea in doua faze,.
Astfel la acelasi supracurent, releul declanseaza de doua 6trei ori mai repede deca ramane in
doua faze decat daca functioneaza toate trei.
7e asemenea ,cele mai multe sunt dotate cu compensatoare de temperatura, care le asigura o
zona de insesnibilitate fata de variatiile de temperatura ale mediului ambiant.
4. SI%URANTE 1U2I3ILE
Siurantele !u"i#ile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.+le
cuprind, in prind, in principiu ,elemente fuzibile , constand dintr2un fir sau o banda subtire de
metal , cu sectiunea astfel aleasa incat daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis de
instalatie sa se topeasca , intrerupand astfel circuitul protejat , in care sunt montate in serie.
"alitatile principale ale sigurantelor fuzibile sunt constructia foarte simpla si proprietatea de a
intrerupe curentii mari de scurtcircuit intr2un timp foarte scurt , incat inainte ca acestia sa fie atins
valoarea maxima posibila3 se relizeaza deci o limitare a curentilor de scurtcircuit care strabat
instalatia , reducandu2se foarte mult solicitarile termice si dinamice la care acesta este supusa:
Principalele dezavantaje ale sigurantelor fuzibile sunt:
2intreruperea instalatiei , la arderea fuzibilului , pe un termen relariv lung, necesar inlocuirii
acestuia;
2variatia in limite foarte largi a timpului de topire, facand dificila asigurarea
selectivitatii3intrerupera liniei numa in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului,;
2ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure sigurante dintre cele trei care
protejeaza un circuit trifazic;
2eficienta redusa la protectia impotriva suprasarcinilor.
4.1.Tipuri constructi0e

.om examina in continuare constructia si caracteristicile celor mai folosite tipuri constructive
de sigurante fuzibile.
!4
Siurantele in tu# de sticla sunt utilizate la protectiacircuitelor de mica putere 3curenti pana
la A, 3fig. ).),.
Siurantele cu ,are putere de rupere 3fig.)., au urmatoarele elemente componente:
2un invelis izolant cu mare rezistivitate mecanica, executat fie dintr2un tub de portelen, fie prin
turnarea unui material plastic intr2o forma ovoidala, fie prin asamblarea a doua capete din material
plastic de mare rezistenta 3poliestern cu fibre de sticla,;
2una sau mai multe benzi subtiri perforate, din argint sau din cupru, inglobate intr2o masa de nisip
curatat de toate impuritatile organice si metalice, sortat la o anumita granulatie si perfect uscat.
4.2.Tipuri !unctionale
dupa !unctie4
g 6pentru protectie pe intregul domeniu de curenti;
a 6pentru protectia de la un multiplu al curentului nominal in sus;
Siurantele tu#ulare sunt tot sigurante cu mare putere de rupere, dar realizate intr2o constructie
mai simpla si cu gabarit redus.
In general , nu folosesc cutite, legatura cu circuitului exterior facandu2se chiar prin intermediul
capacelor de inchidere a tubului ceramic protector 3fig. ).!4,.

Siurantele cu !ilet sunt folosite in instalatiile casnice si semiindustriale, dar si in cele industriale,
pentru intensitati nominale pana la #44 A.
Acest tip de sigurante se fabrica pentru curentii nominali de #), %, !44, si, mai rar #44 A
!!
!#
$. %ENERALITA5I& CLASI1ICAREA 6I CARACTERISTICELE RELEELOR
&eleul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de
comutatie de mica putere 8n scopul comenzii altor elemente. &eleele de protectie pot realiza
contacte electrice duc9nd la 8ntreruperea instala:iei cu energie electric;, deci la protec:ia acesteia.
"ele mai simple relee se compun dintr2un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil,
un element comparator < si un element de executie + cu una sau mai multe iesiri 3anexa ! fig.!,.
$.1.Clasi!icarea releelor
&eleele folosite 8n sistemele electrice func:ioneaz; dup; aceleasi principii ca =i aparatele de
m;surat; de aceea ele pot fi clasificate, 8n general, dup; acelea=i criterii.
a, 7up; principiul de func:ionare, releele pot fii: electromagnetice 3magnetoelectrice, de induc:ie,
magnetice,electrodinamice, termice, =i electronice.
b, 7up; felul parametrului la care ac:ioneaz;, releele pot fii: de curent, de tensiune, de putere, de
temperatur;, etc.
c, 7up; valoarea marimii de intrare la care ac:ioneaz;, releele pot fii: maximale, a c;ror ac:ionare
are loc c9nd valoarea m;rimii de intrare devine egal; sau dep;=e=te o anumit; valoare maxim;,
dinainte stabilit;; minimale, care ac:ioneaz; 8n momentul c9nd valoarea m;rimii de intrare devine
egal; sau mai mic; dec9t o anumit; valoare minim;, dinainte stabilit; =i relee diferen:iale, a c;ror
ac:ionare are loc c9nd diferen:a valorilor a dou; marimi aplicate la intrare devine, 8n valoare
absolut;, mai mare dec9t o valoare dinainte stabilit;.
d, > clasificare specific; a releelor se ob:ine dac; se ia 8n considera:ie modul conect;rii 8n circuitul
elementului protejat, deosebindu2se: relee primare =i relee secundare.
e, ?in9nd seama de modul de ac:ionare asupra 8nterup;toarelor, releele pot fii: cu ac:iune direct;
sau directe =i cu ac:iune indirect; sau indirecte.
f, @n func:ie de durata de ac:ionare: relee ultra rapide 3 t a A 4.4 s,, relee rapide 3t a A4.4) s,, relee
normale 3t
a
24.4)24.!) s ,, relee lente 3t
a
24.!)2! s,, de temporizare 3t
a
B! s,
g, @n fuc:ie de m;rimea de intrare: releu de tensiune, releu de curent, releu de putere, releu de
fregven:;, releu de timp.
h, "ele mai utilizate relee: relee termice, relee electromagnetice, relee electronice, relee mecanice,
relee ferodinamice, declan=atoare.
i, 7up; natura elementului de execu:ie: relee cu contacte =i relee f;r; contacte 3statice,.
&eleele primare sunt conectate direct 8n circuitul elementului protejat. 7e aceea ele trebuie s; aib; o
constuc:ie robust;, pentru a suporta supracuren:ii sau supratensiunile care apar 8n exploatare.
&eleele secundare sunt conectate 8n circuitele secundare ale transformatoarelor de m;sur; =i au o
construc:ie mai pu:in robust;.
&eleele directe ac:ioneaz; asupra clichetului de declan=are al 8ntrerup;toarelor, adic; ele joac; rolul
bobinei de declan=are. 7e acea mecanismul lor trebuie s; efectueze un lucru mecanic relativ mare.
&eleele indirecte efectueaz; un lucru mecanic redus, deoarece ele ac:ioneaz; numai asupra unor
contacte intermediare, prin care se 8nchid circuitele bobinelor de declan=are ale 8ntrerup;toarelor.
"ele mai simple relee sunt releele prmare cu ac:iune direct; 3fig. )20, +le se folosesc numai pentru
protec:ia motoarelor electrice de mic; putere.
!%
Atunci c9nd curentul prin bobina ! dep;=e=te o anumit; valoare, miezul de o:el # este atras ;n
interior , p9rghia % se rote=te, iar tirantul ' ac:ioneaz; asupra p9rghiei ), care elibereaz; clichetul de
blocare, astfel 8nc9t 8ntrerup;toruldeclan=eaz; sub ac:iunea resortului .
"ele mai perfec:ionate relee sunt releele secundare cu ac:iune indirect;.+le se folosesc 8n mod
curent 8n instala:iile electrice de mare putere."urentul operativ necesar pentru circuitul bobinei de
declan=are a 8ntrerup;torului se ob:ine fie prin intermediul unui transformator special de curent, fie
de la o surs; separat; de curent continu 3fig. )25,.
Atunci c9nd curentul primar =i implicit cel secundar al trasformatorului ! dep;=esc o anumit;
valoare, bobina # atrage miezul de o:el =i 8nchide contactul releului; 8n acest fel se 8nchide circuitul
operativ alimentat de la sursa de curent continu =i bobina de eclan=are % deblocheaz; clichetul; o
dat; cu declan=area 8ntrerup;torului se deschide contactul auxiliar ' al 8ntrerup;torului, stfel 8c9t
circuitul operativ r;m9ne =i el deschis.
"alitatea unui releu, indiferent de tipul s;u, poate fi apreciat; dup; siguran:a func:ion;rii
contactelor, puterea absobit; de bobine, stabilitatea termic; =i electomagnetic;, eroarea cu care
ac:ioneaz;, timpul minim de revenire a mecanismelor =i coeficientul de revenire.
Stabilitatea dinamic; este determinat; de curentul maxim de =oc pe care2l suport; releul f;r; ca
for:ele electomagnetice s;2i provoace defec:iuni mecanice.
Stabilitatea termic; este determinat; de curentul maxim de durata 3! sau ) s , pe care2l suport;
releul f;r; ca temperatura bubinei s; dep;=easc; volorile admisibile.
+roarea unui releu este dat; 8n procente fa:; de valoarea m;rimii de ac:ionare3curentul de ac:ionare
a releului I ar sau tensiunea de ac:ionare a releului Car , 8nscris; pe pl;cu:a releului. "u c9t aceast;
eroare este mai mic;, cu at9t sensibilitatea releului este mai mare.
(impul minim de revenire a mecanismelor releului 8n pozi:ia ini:ial; trebuie s; fie c9t mai mic,
pentru ca sietemul de protec:ie s; fie preg;tit s; ac:ioneze corect la un nou defect care ar putea s;
intervin;.
"oeficientul de revenire a releului <rev se exprim; prin raportul dintre curentul de revenire
3valoarea limit; pentru care revine 8n pozi:ia ini:ial;, =i curentul de ac:ionare a releului.
"oeficientul de revenire are valori subunitare la releele maximale =i supraunitare la releele
minimale. "u c9t coeficientul de revenire este mai apropiat de uitate, cu at9t calitatea releului este
mai bun;.
$.2.Caracteristicile releelor
$rincipalele caracteristici ale releelor sunt: caracteristica intrare2ie=ire =i caracteristica de timp.
"a pentru orice dispozitiv, prin caracteristica intrare2ie=ire se 8ntelege func:ia x
e
/ f3x
i
,, unde x
i

este m;rimea de intrare, iar x e m;rimea de ie=ire.
"aracteristica intrare2ie=ire a releelor este o caracteristic; discontinu; 3anexa !, fig. #, p9n; la o
anumit; valoare a m;rimii de intrare numit; valoare de acionare x
ia
, valoarea m;rimii de ie=ire
este egal; cu zero 8n cazul releelor cu contacte =i cu x e /4 8n cazul releelor f;r; contacte. $entru x i
/ x
ia
, valoarea m;rimii de ie=ire se modific; brusc la valoarea x
el
=i ram9ne practic constant;
dac; m;rimea de intrare continu; s; creasc;. -a mic=orarea m;rimii de intrare, m;rimea de iesire
r;m9ne la valoarea x el p9na la x i / x ir , c9nd se modific; brusc la valoarea zero sau x e /4.
.aloarea x
ir
se numeste valoare de revenire . -a releele cu contact normal 8nchis, pentru x
i
A x
ia , x e / x el =i x e /4 pentru x i B x ia , iar la mic=orarea m;rimii de intrare, revenirea la starea
ini:ial; are loc pentru x i / x ir B x ia .
Se defineste factorul de revenire , prin raportul dintre valoarea de revenire =i valoarea de ac:ionare:
!'
.
.aloarea acestuia este subunitar; la releele maximale =i supraunitar; la cele minimale. "alitatea
releelor este cu at9t mai bun; cu c9t valoarea factorului de revenire este mai apropiat; de unitate.
Cn alt parametru important al releelor este factorul de comand definit prin raportul:
,
unde $c este puterea comandat; de contactele releului 3puterea de rupere, capacitatea de rupere,, iar
$a este puterea de ac:ionare 3puterea consumat;,.
$rin timp propriu de ac:ionare a releelor se 8ntelege intervalul de timp de la aplicarea m;rimii de
intrare =i momentul 8nchiderii sau deschiderii depline a contactelor
'. TIPURI .E RELEE
'.1. Relee electro,ecanice
Sfera de aplicabilitate a acestor relee a 8nceput s; se reduc; substantial, ca urmare a progreselor
realizate 8n domeniul releelor statice.
"ele mai simple relee electromecanice constau dintr2un dispozitiv care produce for:a sau cuplul
activ, un element care produce cuplul rezistent =i unul sau mai multe elemente de execu:ie 3contacte
electrice,. 7up; natura dispozitivului pentru producerea for:ei sau a cuplului activ, deosebim: relee
electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu contact reed. @n
continuare se prezint; c9teva dintre cele mai utilizate.
&eleele electromagnetice sunt aparate de protec:ie care asigur; protec:ia la curen:i de scurtcircuit
sau la sc;derea tensiunii cu ac:iune instantanee sau temporizat;.
&eleele electromagnetice pot func:iona at9t 8n curent continu c9t ;i 8n curent alternativ.
+le pot fi relee electromagnetice de curent =i relee electromagnetice de tensiune.
&eleeele electromagnetice mai pot fii:
&eleul electromagnetic de curent maxim 3&", este constituit dintr2un electromagnet ,pe care sunt
dispuse bobinele de curent =i dintr2un sistem mobil format din arm;tura de fier, fixat; pe un ax
prev;zut cu un resort spiral, care asigur; cuplul antagonisz.
&eleul electromagnetic de timp 3&(, este constituit dintr2un electromagnet =i un miez de fier,
solidar cu =urubul f;r; sf9r=it.
&eleul electromagnetic de semnalizare 3&dS, are drept scop s; semnalizeze dac; protec:ia unui
anumit circuit a ac:ionat.
&eleul electromagnetic intermediar 3&I, este folosit pentru a se evita trecerea curen:ilor mari prin
contactele sensibile ale releelor obi=nuite3cum sunt curen:ii bobinelor de aclan=are a
8ntrerup;toarelor, .
&eleele electromagnetice sunt constituite din electromagne:i la care atunci c9nd curentul prin
bobin; dep;=e=te o anumit; valoare este atras; arm;tura mobil; aceasta ac:ion9nd asupra unor
contacte electrice, deci func:ionarea releelor electromagnetice se bazeaz; pe for:a de atrac:ie a
elecromagnetului 3anexa #, fig %.,.
'.2. Releele termice
-a baza func:ion;rii releelor termice st; modificarea propriet;:ilor fizice ale corpurilor datorit;
8nc;lzirii. "el mai simplu releu termic const; dintr2un tub de sticl; 8nchis, prevazut cu doi electrozi,
!)
8n interiorul tubului g;sindu2se mercur. @nchiderea contactului are loc ca urmare a dilata:iei
mercurului, 8n momentul 8n care nivelul mercurului aduce 8n contact electric cei doi electrozi.
"ele mai r;sp9ndite relee termice sunt releele cu bimetal. 7up; modul 8n care se realizeaz;
8nc;lzirea bimetalului se deosebesc relee cu 8nc;lzire
direct;, indirect; =i mixt;. -a cele cu 8nc;lzire direct; curentul electric trece prin bimetal, iar la cele
cu 8nc;lzire indirect; bimetalul este 8nc;lzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric.
&eleele termice sunt utilizate, 8n special, la protec:ia motoarelor electrice 8mpotriva supracurentilor
de durat;.
'.3. Releele reed
"onstau dintr2un tub de sticl; 8nchis 8n care se g;sesc dou; lamele elastice; 8n zona contactului, pe
suprafa:a lamelelor este dispus un strat de iridiu, platin; sau aliaje ale acestora 3anexa #, fig '.,.
(ubul de sticla este vidat sau este umplut cu un gaz inert. Ac:ionarea contactului se face cu ajutorul
unui c9mp magnetic creat de o bobin; parcurs; de curent. Aceste relee se realizeaz; sub form; de
elemente capsulate paralelipipedice, din mase r;=inoase 8n care se introduce tubul =i bobina releului,
la exterior afl9ndu2se doar terminalele metalice pentru conexiuni. &eleele reed au consum
neglijabil, timp de actionare mic 3! ... # msec,, frecven:a de comutare mare 3)44 comutariDsec,,
durata de via:; ridicat; 3!4 8 ... !4 !# comut;ri,.
'.4. Relee electronice
Frecvent utilizate 8n prezent, se realizeaz; 8ntr2o mare diversitate de tipuri constructive, a c;ror
structur; rezult; din combinarea unui num;r relativ restr9ns de circuite electronice de baz;:
detectoare de nivel, detectoare de faza, comparatoare de amplitudine, convertoare, amplificatoare,
elemente de timp =i de memorare.
Circuite electronice de #a"7
Se presupun cunoscute circuitele electronice de baz;, cu excep:ia detectoarelor de nivel, a
comparatoarelor de amplitudine =i a detectoarelor de faz;, adic; a acelor circuite electronice care,
potrivit schemei structurale prezentate 8n figura !.!. 8ndeplinesc func:ia elementului comparator <.
.etectoare de a,plitudine
@nt9lnite =i sub denumirea de discriminatoare de amplitudine sau detectoare de nivel critic, acestea
compar; valoarea m;rimii de intrare cu o valoare de referin:;.
.etectoare de a,plitudine cu diode 2ener
Se realizeaz; 8n mai multe variante 8n func:ie de locul de plasare a diodei Eener; 8n circuitul bazei
tranzistorului sau 8n emitor 3anexa %, fig. ),.
Stabilitatea celei de2a doua scheme este mai bun; dec9t a primei scheme dar, prezint; dezavantajul
c; tensiunea de ie=ire se modific; de la +
c
la C 7E , 8n loc de +
c
la 4.
.iscri,inatoare de tensiune
&eleele detectoare de amplitudine sunt cele mai simple relee de tensiune cu un singur prag. @n unele
cazuri se impune ca releul s; ac:ioneze numai atunci c9nd valoarea tensiunii de intrare este cuprins;
8ntr2un anumit domeniu u i @ Fu
z
! , u
z
# G. Aceste relee sunt cunoscute =i sub denumirea de
discriminatoare sau comparatoare cu fereastra.
Astfel de comparatoare pot fi realizate cu tranzistoare =i diode Eener sau cu amplificatoare
operationale A>.
!
7ac; u i A u
z
! A u
z
# ambele tranzistoare sunt blocate =i ca urmare releul nu este ac:ionat. 7ac; u
z
! A u i A u
z
# tranzistorul ( # este blocat, (! conduce =i releul este actionat. $entru u i B u
z
# ambele tranzistoare conduc, tranzistorul ( # scurtcircuit9nd releul care nu va mai fi actionat.
@n cazul 8n care circuitul de comparare este realizat cu A> 3anexa %, fig ,, valoarea pragurilor u
!
,
u
#
este stabilit; prin divizorul &! , &# , &%. 7aca u
!
A u i A u
#
diodele 7! =i 7#
conduc, pe intr;rile A> se aplic; o tensiune egal; cu c;derea pe cele dou; diode care 8l polarizeaz;
invers =i rezult; ie=irea A> negativ; respectiv u
e
/ 4. $entru u
i
A u
!
se blocheaza dioda 7! iar
pentru u i B u
#
dioda 7# . @n ambele cazuri are loc schimbarea polarit;:ii tensiunii de intrare a
A> =i ca urmare tensiunea la ie=ire creste. 7iodele 7% =i 7' limiteaza tensiunea u
e
8ntre 4 =i )
. pentru a putea comanda direct circuite logice ((-.
.etectoare de !a"7
Se realizeaz; cu diode semiconductoare, cu tranzistoare sau cu elemente Hall.
7imensionarea schemei trebuie f;cut; astfel 8nc9t imediat dup; trecerea prin zero a tensiunii u
!

spre valori negative, valoarea curentului din circuitul de baz; al tranzistorului s; fie suficient de
mare pentru a produce satura:ia tranzistorului. @n acest caz, m;rimea semnalului de ie=ire nu
depinde dec9t 8n mic; m;sur; de amplitudinea semnalului de intrare.
7ioda 7! protejeaz; jonc:iunea baz; emitor a tranzistorului 8mpotriva supratensiunilor, iar dioda
7# se impune din necesitatea evit;rii func:ionarii tranzistorului 8n regim invers.
7in reprezentarea semnalelor de intrare =i ie=ire 3anexa ',fig *, se poate observa c; forma de
varia:ie a curentului de colector corespunde unui redresor comandat monofazat, monoalternanta, cu
sarcina rezistiv;, cu un unghi de comand; j .
@n acest caz, valoarea medie a tensiunii de ie=ire este dat; de rela:ia:
.
7etectorul de faz; prezentat p9na acum este de tip analogic. 7ac; se urmare=te o precizie ridicat; se
folosesc detectoare pe baz; de circuite logice. Schema bloc a unui detector sensibil la faz;, cu
circuite logice =i func:ionare bazat; pe compararea l;:imii impulsurilor este prezentat; 8n anexa ',
fig.0a, b.
Semnalele de intrare u
!
=i u
#
se aplic; detectoarelor de polaritate 7$! =i 7$ # a c;ror ie=ire
este conectat; la intrarea unui circuit SI. -a ie=irea acestui circuit se ob:ine semnal numai dac;
semnalele u
!
=i u
#
sunt de aceea=i polaritate, adic; 8n intervalul !04 I 2 j . $entru a pune 8n
evident; faptul c; defazajul dintre cele dou; semnale este inferior unei anumite valori, 8n momentul
apari:iei coinciden:ei de polaritate a semnalelor circuitul "JK genereaz; impulsul de referint; u
r
a
c;rui durat; este !04 I 2 j
r
. -a ie=irea celui de2al doilea circuit SI apare un semnal numai dac;
!04 I 2 j B !04 I 2 j
r
respectiv j A j
r
(. INSTALATII .E PROTECTIE PRIN RELEE
Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa
asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau
de avarie 3defect,, periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor anormale care nu
prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal.
7econectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de
!*
declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul instalatiei
3sistemului, electrice, urmarindu2se prin aceasta:
2limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr2o avarie la nivelul sistemului:
2preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
2restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor.
In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie, in
prezent fabricandu2se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie.
care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie
care sunt in curs de asimilare si !a noi in tara. Acestea permit reducerea timpului de lucru al
protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor
analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.
$entru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca
anumite performante 3calitati,.
(.1. Rapiditatea
$rotectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit,
scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. (impul de lichidare 3eliminare, a unui
defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie 3 /4,4#L4.4' s,, timpul de temporizare
reglat si timpul de declansare a intreruptorului 3 /4,4'...4,4 s,. $entru protectiile clasice timpul
minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi /4,4L4,!4 s. Aceste valori
sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice.
7eci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate 3performante,.
(.2. Selecti0itatea
&eprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul 3echipamentul, tronsonul, pe
care a aparut defectul, restul instalatiei 3sistemului, ramanand sub tensiune.$rotectia trebuie sa
comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la locul defectului.
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp 3prin temporizari,, pe baza de curent sau prin
directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta
prioritatea intre rapiditate si selectivitate.
7e exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare
!0
si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie 3intreruptoare automate cu
declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice, alese in functie de cerintele impuse de portiunea
respectiva a retelei.
7eoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de
alimentare 3transformator, pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat cele care
trebuie sa elimine defectul produs.
7e aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii
protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul
instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare 3in trepte crescatoare spre sursa, sau prin
valorile curentului de pornire a protectiei 3ardere fuzibil,.
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand
comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp2curent, astfel
incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din
aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din amonte sa
fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
$entru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii dinamice a
aparatelor de comutatie la scurtcircuit. 7e exemplu, in ansamblul siguranta2contactor2relee termice,
siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. "urentul
limitat 3taiat, de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor. $entru a nu se suda contactele
acestuia ele vor fi incercate la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de
protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
.or rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului. Selectivitatea
este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
!5
(.3. Siuranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive,
adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie bine
proiectata 3alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia, si echipamente cu fiabilitate
ridicata. Acestea se pot obtine printr2un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare
specializate.
(.4 Sensi#ilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze 3actioneze, la abateri cat mai mici de la valoarea normala
a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate,
care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este valoarea minima a
curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea
curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta 3primar, al instalatiei
protejate.
"oeficientul de sensibilitate poate lua valori intre !,#...#,), in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor
utiliza protectii complexe 3de distanta, cu filtre,
$entru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume 3absoarba, o putere redusa
pentru.actionare.
(.$. Independenta de sc8e,a de cone9iuni
$rotectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de
configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv 3de numarul surselor
in functiune si pozitia cuplelor,. "orectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand
selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
(.'. E!icienta econo,ica
"u toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul
instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu daunele produse
in cazul nefunctionarii protectiei. 7e aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. $e
langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul,
elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea 3modularea, subansamblelor,
#4
invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare
3vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de functionare al instalatiei protejate,. >
problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie saturarea
transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat
echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in
regim deformant si dezechilibrat. $entru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de
traductoare 3de curent, de tensiune, de putere, si utilizarea semnalelor numerice, in cazul
transmiterii la distanta a marimilor controlate. $roiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca
obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul
aparitiei unor defecte in sistem.
). PROTECTIA .E CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in
circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de
curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de
prag stabilita, numita curent de pornire 3de actionare, al protectiei, notat cu . $entru ca protectia sa
actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:
; B; B; in care: I este curentul din circuitul protejat;
2curentul nominal al instalatiei;
2curentul de sarcina maxima admis;
2curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul
de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul
transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,b,c.
-a montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare
al releului care se calculeaza cu relatia:
"urentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa
poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea
valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei
protejate, dar si scurtcircuitelor externe. $entru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente
#!
suplimentare 3de obicei relee de timp,.
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea
circuitelor de curent 3excitatia generatoarelor,. +le sunt utilizate rar in practica.
*. PROTECTIA .E TENSIUNE
$rotectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un
scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. &eleele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea
eficace a tensiunii C din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei .
$entru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a protectiei, ,
sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
; ; ; Avand in vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu relatia:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. $entru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului
cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. &eleul se alege
astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele
contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.
$rotectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind
resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul.
$rotectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului,
C, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . $entru ca protectia sa nu actioneze in regim normal de
functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:
in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a
releului si valoarea marimii de actionare.
1+.PROTECTIA .I1ERENTIALA
$rotectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele
zonei protejate,.curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is!/is#;
is!2is#/4
-a aparitia unui defect in afara zonei protejate 3scurtcircuit in punctul <,, valoarea curentilor va
creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
##
7aca apare un defect in interiorul zonei protejate 3scurtcircuit in punctul <,,, faza curentilor se
modifica, deci:
$rin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de
declansare la depasirea valorii reglate. $rincipiul de functionare permite asigurarea unei bune
selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu 3mai mica decat la protectia maximala de
curent, conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
7upa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.
11. PROTECTIA .E .ISTANTA
$rotectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei
circuitului protejat. &eleele de impedanta functioneaza pe principiul balantei, masurand impedanta
E ca raportul CDI de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste,
deci E scade.
-a aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului,
permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel
dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
+le asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care
in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.
$rotectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune.
Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii
termice, cu relee de gaze si altele.
-a proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii de
rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. $rotectiile de rezerva
vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
12. RELEE .E PROTECTIE
$arametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in
cataloagele 3prospectele, firmelor constructoare. $rincipalii parametri sunt: curentul nominal,
tensiunea nominala, valoarea de actionare 3pornire,, valoarea de revenire, factorul de revenire,
timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul
si pozitia normala 3inchis, deschis, a contactelor, stabilitatea termica si dinamica.
"lasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
#%
!, dupa modul de conectare: primare, secundare 3montaj indirect,;
#, dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta 3prin intermediul altor relee sau
dispozitive,;
%, dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice,
electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare;
', dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; ), dupa forma caracteristicii de lucru:
cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc
13. RELEELE TER-ICE
&eleele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva
efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee
termice tip (SA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip (SAM, in montaj indirect
cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a protectiei este influentata de
diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale
releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.
$rotectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul
termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. "ircuitul de protectie poate fi prevazut si cu
compensare in functie de temperatura mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu 3I,, al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. (impii de declansare
sunt influentati si de starea rece 3repaos, sau calda 3functionare, in care se afla motorul protejat.
.alorile coeficientului de corectie N, sunt prezentate in tabelul de mai jos
(empmediului2#42!44!4%)'4'))4"oeficientde corectie4,*4,54,5%4,5!,4*!,!!,!!,!)
.erificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la
releu curentul rezultat din calcul 3, si se porneste motorul din stare rece. 7upa ce a functionat !)
minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. &eleul trebuie sa declanseze in cel mult #
minute. 7aca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul
declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu
declanseaza la pornire.
#'
14. CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
$roiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea 3intocmirea, schemei de principiu pe baza
schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea calitatilor
instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele protejate
3generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare, si de importanta
3complexitatea, instalatiei 3sistemului, protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si instalatii
racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
1$. PROTECTIA TRANS1OR-ATOARELOR ELECTRICE
$entru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare 3industriale,
rurale, urbane, se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot transformator si de
normativele in vigoare. Se pot utiliza:
$rotectia maximala de curent temporizata. &eglajul protectie se calculeaza cu relatia: in care este
curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
$rotectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de curent
temporizata trebuie reglata la un timp t B ! s. &eglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
$rotectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent montat la
iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip "I&Hi. &eglajul
protectiei se calculeaza cu relatiile:
;
(impul de reglaj al protectiei se ia t / 4,# s.
$rotectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. $entru transformatoarele montate pe stalpi sau in
cabine zidite, cu puteri intre '4 ...%4 N.A, care alimenteaza consumatori casnici sau sisteme de
irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu sigurante fuzibile
tip SF+n 3SFIn,. "urentul nominal al fuzibilului se alege cu relatia: in care: este curentul nominal al
transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul !si se verifica selectivitatea lor fata
de protectia din amonte. In aceste cazuri este important de verificat si sensibilitatea protectiilor din
primarul si secundarul transformatorului in raport cu defectele 3scurtcircuitele, produse in reteaua
de joasa tensiune.
#)
1'. -OTOARE ELECTRICE
$rotectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva defectelor interne
3scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze, puneri la pamant, si a regimurilor anormale
3suprasarcini datorate mecanismului antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii,. -a
motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizata iesirea din sincronism. $rotectia prin relee se
prevede, in general, la motoare cu tensiune peste ! N., dar si la cele cu tensiune sub ! N. de putere
mai mare si care antreneaza utilajele importante.
$rotectia impotriva scurtcircuitelor in motor.
$entru motoarele cu puteri sub )444 NMse prevede o protectie maximala de curent netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de )444 NM se va prevedea o protectie diferentiala
longitudinala pe doua sau pe trei faze.
.aloarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu relatiile: in care /
!,'...!, are in vedere componenta aperiodica a curentului de pornire .
Se pot utiliza relee de tip &" 2 #A sau relee &+SS 3relee electronice de suprasarcina si scurtcircuit,.
Coe!icientul de sensi#ilitate
$rotectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general la motoarele care
antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice si a celor cu conditii grele de
pornire.
Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent &"2 #A,
curentii de actionare a releelor calculandu2se cu relatia:
/ !,!.. !,# este curentul nominal al motorului;
/ ! sau .
(emporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea 3autopornirea, motorului:
$rotectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune
homopolare, calculele facandu2se cu relatiile prezentate anterior.
$rotectia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor
importante, ea comandand cu temporizare declansarea motoarelor mai putin importante si a
motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire.
&eglajul protectiei se face pentru la t/4,) secunde si la t/)..!4 secunde.
#
Kotoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii expuse anterior si in plus cu o protectie
impotriva iesirii din sincronism. In detaliu protectiile sunt similare cu cele ale generatoarelor
electrice.
1(. PROTECTII NU-ERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S2au utilizat initial
relee electromecanice 3termice, electromagnetice,, care se folosesc si in prezent. "resterea
complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu
componente discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar apoi cu circuite
integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie.
In deceniul 0 o data cu descoperirea microcomputerului s2au dezvoltat protectiile numerice, care
permit realizarea unor sisteme de protectie performante. +le au fost utilizate mai intai ca protectii de
rezerva.
In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate 3protectii de distanta, sau
complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare.
1(.1. SISTE-E .E PROTECTIE NU-ERICE
-a conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s2a avut in vedere rezolvarea
urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca sisteme de
protectie in sisteme computerizate; realizarea unor interfete care sa permita implementarea lor in
orice tip de instalatie; achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la si catre instalatiile
protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele internationale, fiind compatibile cu alte
sisteme; asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protectie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de actionare
asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. $e parcurs vor fi concepute alte
sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite
reducerea gabaritului si a erorilor de masura.
Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de functii:
achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie sunt
convertite in semnale tip binar. Oumarul lor se reduce prin prelucrarile partiale locale efectuate de
elementele componente ale sistemului numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu
#*
ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si parametri 3conditii, de reglare a protectiilor.
$entru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de circulatie a
puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedantei prin
derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele & si P pentru calculul impedantei si
argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor. $relucrarea numerica a
semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca:
2valorile efective, medii sau de varf ale C si I;
2 puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza
spectrala 3de exemplu analiza Fourier,, din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni
directe, inverse
medie tensiune si motoare. +le sunt produse de firmele AJJ, Siemens, +nglish +lectric, Kerlin
Qerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. +xperienta si rezultatele obtinute in exploatare vor
permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. homopolare sau din descompunerea in
sisteme de coordonate rectangulare 3componente reale2imaginare, sau cilindrice.
$e baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii de protectie si
biblioteci de programe.
$artea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile de
protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului protejat, cu schema
electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului.
Se va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si numerica.
$entru cresterea sigurantei in functionare 3fiabilitatii,, sistemele numerice de protectie sunt
prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardRare paralele. +le se
completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In plus aceste sisteme
sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu diagnostic si
alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cunostinte de
programare. "u ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire, parametrii
caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de protectie pe
canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor in sistem matriceal,
coordonarea semnalelor binare interne si externe pentru asigurarea diferitelor functii de blocare a
functionarii protectiilor sau a efectuarii unor manevre.
Ctilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis imbunatatirea calitatii
#0
si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare usoara, autotestare; flexibilitatea
executarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de
arhivare a reglajelor si testelor de verificare; sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu
$"; executie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor
electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si control
centralizat; cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei exploatari
corespunzatoare.
Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite
imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii complexitatii evenimentelor.
Ctilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul sistemelor
de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii.
3I3LIO%RA1IE
!, St. $opescu 2 SActionari si automatizari, +ditura didactica si pedagogica Jucuresti
#, JoiNov A. 2 SAparate electrice, +ditura tehnica
%, Hortopan Q. 2 SAparate electrice, +ditura didactica si pedagogica Jucuresti
', Jotan O. 2 SActionarea electrica, +ditura tehnica
), <elemen A. 2S Actionari electrice, +ditura didactica si pedagogica Jucuresti
, Kihoc 7. 2 SAparate electrice si automatizari, +ditura didactica si pedagogica Jucuresti
#5