Universitatea Tehnic din Moldova

Facultatea Cadastru, Geodezie i Construc ii

Specialitatea Construc ii i Inginerie Civil
La disciplina: Geotehnica i Funda ii
A efectuat: st gr CIC!""#" Cre u Mihai
$e%ian Serghei
&redat: 'e(an )lena
C*I I+,U -#".
Tema: Istoricul i importan a disciplinei. Obiectul disciplinei.
"
Geotehnica i funda ii este una din disciplinele de /az la pregtirea tinerilor
speciali ti 0n do%eniul construc iei )a este str0ns legat de alte discipline cu% ar fi: rezisten a
%aterialelor, teoria elasticit ii, /eton ar%at tehnologia 0n construc ii, geologia, topografia
$isciplina se co%pune din - co%parti%ente:
"1 Geotehnica
-1 Terenuri de funda ii i funda ii
Se tie c construc iile trans%it pr i superficiale a scoar ei terestre presiuni care se dezvolt la
/az 0n ur%a ac iunilor care se e2ecut asupra lor &rin ur%are partea construc iei care trans%ite
aceste presiuni 0n a a fel 0nc0t s nu pun 0n pericol /una e2ploatare poart denu%irea de
funda ii
Funda ia este partea co%ponent a stratului de rezisten a construc iei
3ona situat la suprafa a scoar ei terestre 0n care datorit e2ecutrii construc iei au loc
schi%/ri i 0n care se si%te efectul ac iunilor construc iei poart denu%irea de teren de
fundare
Cursul de geotehnic i funda ii studiaz
posi/ilit ile construc iilor de a trans%ite 0n %odul cel
%ai ra ional 0ncrcrile date de construc ie terenului de
fundare, in0nd cont de propriet ile acestuia $in
%aterialul din care este realizat funda ia, de rezisten a
construc iei i de e2ploatarea lor 0n ti%p Terenul de
fundare care ur%eaz s serveasc ca suport pentru
construc ii se afl 0n partea superficial a glo/ului
terestru &artea superficial a scoar ei intr 0% contact cu aerul, cu apa i poart denu%irea de
scoar de dezagregare )ste alctuit dintr!un %aterial solid av0nd o co%pozi ie foarte
variat 4 analiz a acestui %aterial ne arat c este alctuit din diferite %inerale, care se
ascociaz 0n diferite propor ii, d0nd na tere la roci
+u%rul %are de roci a i%pus clasificarea lor:
! 5oci %ag%atice 6eruptive1
! 5oci sedi%entare
-
! 5oci %eta%orfice
Rocile magnetice! se o/ in din consolidarea %ag%elor
Rocile sedimentare! provin din sfr%iturile unor roci pree2istente r%ase pe loc sau transportate
i depuse 0n alt parte
Rocile metamorfice! provin din rocile %en ionate %ai sus, care s!au transfor%at la ad0nci%i,
presiuni i te%peraturi %ari, schi%/0nd co%pozi ia chi%ic, structura i te2tura
&entru lucrrile de construc ie la care rocile servesc ca suport acest criteriu de
clasificare nu a fost de a(uns deoarece ne intereseaz %odul lor de co%portare atunci c0nd sunt
supuse ac iunilor provenite de la construc ie $in acest %otiv s!a adoptat clasificarea pe criterii
geologico!tehnice pornindu!se de la proprietatea fizico!%ecanic
Acest criteriu de clasificare 0%parte rocile 0n 7 grupe:
"1 Grupa rocilor tari 60ntre roci e2ist legturi rigide de cristalizare sau ci%entare1
-1 Grupa rocilor %o/ile nelegate 6necoezive1
71 Grupa rocilor %o/ile legate 6coezive1
Rocile moi sunt cunoscute su/ denu%irea de p%0nt Aceste roci sunt o/iectul de studiu a
geotehnicii
At0t rocile tari, c0t i cele %oi nu prezint un %ediu 0n care tot volu%ul s fie ocupat
de su/stan , dar %edii discontinuii separate prin goluri su/ for% de pori, fisuri i crpturi
&%0nturile se alctuiesc din 7 faze co%ponente:
Solid
8ichid
Gazoas
Faza solid constituie o asociere de diferite %inerale alctuit din granule 6particule1 care
sunt despr ite interspa ii 6pori1 i vin 0n contact cu unele cu altele prin %ai %ulte puncte
Granulele se deose/esc prin faptul c au for%e si di%ensiuni diferite For%a poate fi rotund
sau plat $i%ensiunile lor variaz de la c0 iva %icroni p0n la "# centi%etri Faza solid
alctuies te scheletul p%0ntului i preia asupra sa sarcinile e2terioare 0n 0ntregi%e
Faza lichid reprezint apa aflat 0n pori 0n care e2ist su/ diferite for%e: ap li/er
6gravita ional1, vapori de ap, ap capilar, ghea i ap fizic legat
7
Apa fizic legat se 0nt0lne te 0n p%0nturile argiloase deoarece acestea con in granule 9#,##: %
Aceste granule poart la suprafa a lor 0ncrcri electrice negative neechili/rate i de aceea atrag
asupra lor %olecule polare de ap 6cationi1
&ri%ele straturi de %olecule sunt
atrase cu o for; destul de %are <i
aceasta for%eaz 0n (urul granulei
pelicule de ap, fizic legate odat cu
0ndeprtarea de la suprafa a
granulei, for a de atrac ie devine tot
%ai %ic &rin ur%are apa devine 0n stare li/er
Faza gazoas se constituie din gazele aflate 0n porii p%0ntului, se deose/esc gaze
0nchise i gaze li/ere Gazele li/ere co%unic cu at%osfera av0nd aceia i te%peratur i
presiune )le nu influen eaz proprirt ile p%0ntului Se deose/esc 0n acest sens i gaze
dezolvate 0n ap Gazele 0nchise se afl su/ presiune la o te%peratur co/or0t i prin ur%are
%resc elasticitatea p%0ntului =n caz de sptur pentru funda ii, p%0ntul se descarc par ial
i prin ur%are se dega(eaz intens 0n at%osfer, eli/er0nd p%0ntul
=n p%0nturile argiloase e2ist legturi 0ntre granule, poart denu%irea de legturi
electro!%oleculare 6hidrocoloidale1 i sunt de origine cristalin
Aceast legtur poart denu%irea de coeziune a pmnturilor argiloase A adar
fazele co%ponente ale p%0ntului se afl 0ntr!un anu%it raport 0n factorii de condi iile naturale
i ac iunile u%ane >aria iile acestui raport pot influen a propriet ile construc iilor, ale
p%0ntului ceea ce tre/uie de luat 0n considerare la calculul funda iei unei construc ii
Tema: Propriet ile fizice ale pmnturilor
)2ist p%0nturi care din punct de vedere granulo%etric se 0ncadreaz 0n diagra%a
terenurilor, au propriet i specifice ce deter%in necesitatea unor clasificri $in aceast
categorie fac parte p%0nturile %rnoase, %acroporice, sensi/ile la u%ezire, p%0nturile
.
suscepti/ile, la lichifierea p%0nturilor cu u%flari i contrac ii %ari, p%0nturi gelive, p%0nturi
srturate, de u%plutur, a%estecuri de p%0nt
Paminturile marnoase sunt p%0nturi argiloase cu con inut %are de car/onat de calciu ?:@
Acestea sunt considerate p%0nturi /une de fundare, rezisten a i sta/ilitatea lor cre te pe
%sur ce con inutul de car/onat de calciu este %ai %are
Pmnturile macroporice care prezint pori %ari vizi/il, chiar cu ochiul li/er, din aceste
categorii fac parte:
&%0nturile loisoide
8oesurile
Loesul are co%pozi ia granulo%etric -:@!nisip fin, A#@!praf, ":@!argil, se dizolva
rapid in ap &rezinta tasri %ari su/ sarcin i nu sunt /une pentru fundare &%0nturile
loisoide sunt ase%ntoare loesurilor, diferen a este granulozitatea
Pmnturile sensibile la umezire care su/ ac iunea 0ncrcrilor trans%ise de funda ii sau chiar
su/ greutatea proprie se taseaz, acestea sunt p%0nturile loisoide i loesurile &ot pune 0n
pericol rezisten a i sta/ilitatea construc iilor prin avarierea lor
Pmnturile subcestibile la lichifiere! sunt p%0nturile supuse unor ac iuni dina%ice 6e2plozii
sau cutre%ure1 i i pierd capacitatea de a suporta sarcini ca ur%are a cre teri presiuni apei din
pori care are drept consecin transfor%area lui 0ntr!un fluid +isipurile fine, nisipurile saturate,
care au pear%i/ilitatea %ic
Pmnturile cu umflri i contrac ii %ari sunt p%0nturile argiloase care au proprietatea de a!
i %odifica volu%ul lor c0nd u%editatea cre te
Pmnturile gelive sunt cele sensi/ile la 0nghe =n ur%a feno%enului dezghe B0nghe i i
%odific esen ial structura si propriet ile
Pmntul cu con inut de materii organice sunt p%0nturi care sau for%at relativ recent, fac
parte: %0lurile, n%oluri, tur/a Aceste se caracteriziaz print!o co%prisivitate %ai %are si
rezisten la forfecare redus &rocesul lor de consolidare se face lent si neo%ogen
Pmnturi eluviale apar in categorii de rocii reziduale =n ceia ce prive te caracterizarea lor
prin pris%a unora posi/ile a%plasa%ente pentru construc ii se enu%er c0teva particularit i ce
le confer un caracter specific &%0nturile alctuite din p%0nturi eluviale se calculeaz la
starea de li%it de defor%a ie i starea li%it de capacitate portant =n %od direct
co%presivitatea neunifor% a acestor p%0nturi se %anifest prin dezvoltarea unor tasri
:
puternic neunifor%e, periculoase pentru construc ii, find necesar adoptarea unor %suri de
0%/unt ire a terenului:
"1 5ealizarea unor perne de %ateriale granuloase nealtera/ile care s preia %a(oritatea
presiunilor trans%ise pe talpa funda iei, terenului din zona activ
-1 =ndeprtarea din zona superioar a incluziunii st0ncoase puternic eroda/ile
71 =ndeprtarea din zona superioara a frag%entelor %ari si plo%/area golurilor cu
%ateriale granulare ,neeroda/ile si co%pacte
.1 =n perioada realizrii e2cava iilor tre/uie luate %suri care s reduc influen a
agen ilor at%osferici i care s asigure e2ecutarea ne0ntrerupt a acestor lucrri
Pmnturi srturate! se caracteriziaz printr!o ac iune agresiv asupra ele%entelor de
infrastructur cu care vin 0n contact, ca ur%are a solu iilor, a srurilor care sunt prezente 0n
aceste p%0nturi 0n prezen a apei su/terane &rin ur%are terenul de fundare ce cuprinde p%0nt
srturat tre/uie evitat de a fi u%ezit sau funda ia se e2ecuta n ur%atorul strat sau aplica%
%etode de 0%/unt ire prin %etode chi%ice
Pmnturile de umplutur se caracteriziaz prin neo%ogenitate de te2tur ceia ce duce la
co%pesivitate fiind posi/il auto0ndesarea 4 influen asupra co%portrii acestor p%0nturi su/
sarcina au i varia ia condi iilor hidrologice &rin %odul de for%are particular i aspectele
co%portrii acestor p%0nturi la descrierea acestor terenuri tre/uie de avut 0n vedere
ur%toarele:
! stratul i te2tura acestor p%0nturi
! %odul 0n care au luat na tere i zona de u%plutur
! natura chi%ic a particulelor solide din care se realiziaz u%plutura
Adoptarea unor solu ii de fundare a unei construc ii ce con in p%0nturi de u%plutur se
poate realiza 0n ur%toarele condi ii:
folosirea terenului de u%plutur 0n calitate de teren pentru constrcu ii u oare
luarea unei %suri constructive pentru reducerea co%presi/ilit ii straturilor de
p%0nt
co%pactarea terenului de fundare cu adaos de %aterial prin realizarea unor perne de
nisip sau pietri
alegerea unei solu ii de fundare de ad0nci%e, care s str/at stratul de p%0nt cu
u%plutur
A
Amestecurile de pmnturi! a%estecurile de p%0nt realizat pe cale artifial prin %ala2area
a - sau %ai %ulte p%0nturi 0n vederea 0%/unt irii acestuia Aceste a%estecuri de regula sunt
folosite la construc ia terasa%entelor, digurilor, /ara(elor i a platfor%elor cilor de
co%unica ie
Tema: Indicii de structura a paminturilor
&roprieta ile fizico!%ecanice ale p%0nturilor sunt dependente de structura lor i
i%plicit de interac iunea fazelor co%ponernte &entru a evalua propriet ile fizice tre/uie s fie
cunoscute caracteristicile lor respective )valuarea propriet ilor 0n acest sens se refer la starea
natural a p%0ntului, adic fr a fi 0ncercat de sarcini e2terioare Se deose/esc caracteristici
fizice deter%inate pe cale e2peri%ental i caracteristici calculate prin for%ule 0n care se
utiliziaz valorile caracteristicilor deter%inate e2peri%ental
&entru a 0n elege %ai profund 0ntre/area cu privire la caracteristicile e2peri%entale
sau cele calculate consider% un volu% unitar de p%0nt, separ0nd 6li%it0nd1 fazele lui
co%ponente:
>C
D
Trec0nd de la aceste valori e2peri%entale se deter%in :
"1
$ensitatea granulelor!
>alori %edii orientative C-,A.!-,D" , 0ns in calcule ingineresti se utiliziaz a a
nu%ita greutate volu%ic a granulelor:
-1
$ensitatea p%0ntului!
EC",A"",F: Cu c0t este %ai %are densitatea, p%0ntul este %ai pu in defor%a/il! pentru
calcule inginere ti vo% folosi: valori %edii orientative "A,""F,:
G
71
U%editatea natural a p%0ntului! u%editatea p%0ntului este definit ca raportul
dintre %asa apei con inuta 0n porii unei pro/e de p%0nt i %asa particulelor solide in
aceasta cantitate a lui:
H@C"A7#@
Toate aceste caractetistici , , si H se refer la toate p%0nturile nisipoase!argiloase &e linga
acestea 0n caz de p%0nturi argiloase se %ai deter%in u%editatea la li%ita inferioara de
plasticitate i la cea superioara de plasticitate
Caracteristicile fizice caluculate cu for%ule:
"1 Greutatea volu%ica a sceletului pa%intului 6se afla in stare uscata1
4/serva ie: H! reprezint o valoare adi%inensional
-1 Indicile porilor reprezint volu%ul porilor dintr!o cantitate de p%0nt i volu%ul
particulelor solide tot din acest volu% de p%0nt
nI%C"
F

Unde: n!este porozitatea p%0ntului, adic partea ocupat de pori din volu%ul unitar
%! partea ocupat de granule
For%ula finala:
>alori %edii orientative:
I eC#,:"F#,DF:! 54
II eC#,:A-#,F.G! 5U
Cu ct este %ai %are indicile porilor cu at0t p%0ntul este %ai af0nat, %ai puternic co%presi/il
i este sla/ pentru fundare
71 Gradul de u%editate :
! este u%editate p%0ntului 0n stare saturat 6 c0nd porii sunt co%plet u%plu i cu ap1
! greutatea volu%ic a apei
"#
&e /aza gradului de u%editate se face clasificarea p%0nturilor nisipoase
"
Sla/ u%ede
-
U%ede
7
Saturate
Cele %ai /une sunt p%0nturile sla/ u%ede +isipurile 0n stare saturat sunt periculoase ca teren
de fundare 0n caz de ac iuni dina%ice, seis%ice acestea duc la %a(orarea tensiunii , apa din pori
la r0ndul sau provoaca lichifierea, adica p%0ntul se co%porta ca un fluid
.1 Greutatea volu%ica a pa%intului instare su/%ersata 6 pa%intul se afla su/ nivelul
apei1:
:1 Greutatea volu%ic a p%0ntului 0n stare saturat:
A1 Indicile de plasticitate:
D1 Indicile de lichiditate:
For%ulele A i D se aplic0 pentru nisipurile argiloase, argil nisipoas i argil
=n /aza indicilor de plasticitate se face clasificarea p%0nturilor argiloase:
"1
+isip argilos :
""
-1
Argil nisipoas :
71
Argil :
=n /aza indicilor de lichiditate se deter%in starea de consisten :
"! starea tare
-! starea plastica
7! starea curgatoare
Cele %ai /une sunt p%0nturile argiloase 0n stare tare, apoi ur%eaz acele plastice, dac
o/ ine% starea curgtoare vo% efectua prelucrarea lor
Tema: Propriet ile mecanice ale pmnturilor. No iuni generale
Construc iile terestre indiferent de natura, destina ia i i%portan a lor au drept suport
p%0ntul Ca ur%are ele trans%it acestuia prin inter%ediul funda iilor ac iuni ce induc 0n p%0nt
o stare de tensiune 0nso it datorit co%presi/ilit ii acestuia, de o stare de defor%a ie asociat
$eter%inarea i cunoa terea strii de tensiune i defor%a ie face posi/il aprecierea
cantitativ a co%porta%entului su/ ac iuni %ecanice a %asivelor de p%0nt de su/ construc ii
i prin aceasta i%punerea unor restric ii privind %ri%ea tensiunii sau %ri%ea defor%a iilor
pentru a o/ ine co%porta%entul necesar unei e2ploatri nor%ale a construc iei, respectiv pentru
a nu! i pierde capacitatea portant
$eter%inarea strii de tensiune i defor%a iile 0n %asivul de p%0nt su/ ac0iunea unei
0ncercari e2terioare, precu% i aprecierea co%porta%entului lui prin pris%a criteriilor de
rezisten a, rigiditate, sta/ilitate constituie o/iectul %ecanic al p%0ntului
"-
Mecanica p%0nturilor analiziaz starea de tensiuni i defor%a ii nu din %asivele de
p%0nt, dar din ni te corpuri %odele care pstreaz din corpul real nu%ai trsturile i
carctristicile deter%inate asupra proceselor analizate renunt0nd la cele secundare
4/iectul de studiu al %ecanicii p%0nturilor 0l constituie se%ispa iul i se%iplanul
&rin se%ispa iu se 0n elege un corp solid de %ri%ea se%i!infinit li%itat de o suprafat plan
&rin sec ionarea se%ispa iului cu dou plane verticale la distan a unitar se o/ ine un nou corp
solid nu%it se%iplan
Compresibilitatea pmnturilor =n %ecanica p%0nturilor, proprietatea acestora de a
se defor%a se nu%e te co%presi/ilitate
Studiul co%presi/ilit ii per%ite sta/ilirea ecua iilor fizice ale p%0nturilor, a indicilor
propriet ilor %ecanice ale p%0nturilor i prin aceasta deter%inarea strii de tensiune si
respectiv tasarea la un %o%ent dat 6deplasarea pe vertical1 a construc iilor &%0nturile sunt
siste%e disperse alctuite din 7 faze:
Solida
lichida
Gazoasa
=ncarcarea lor cu o tensiune deter%in apari ia a 7 tensiuni in cele 7 siste%e co%ponente Ca
ur%are defor%area p%0nturilor este cauzat de reducerea porozit ii datorit reducerii
volu%ului de gaz i respectiv a apei, volu%ul scheletului solid r%0n0nd constant
&rin co%presi/ilitate 0n elege% %ic orarea volu%ului p%0ntului su/ ac iunea
0ncrcrilor e2terioare >aria ia de volu% se datoreaz %ai %ultor factori:
"1 deplasarea reciproc a granulelor 0n pori ocup0nd o stare %ai co%pact 60ndesat1
-1 distrugerea par ial a granulelor 0n punctele lor de contact
71 co%pri%area peliculei de apa fizic legate i a gazelor 0nchise
.1 curgerea lent a scheletului p%0ntului
=n condi ii de la/orator co%presi/ilitatea p%0ntului se studiaz cu aparate nu%ite
sta/ilo%etre i edo%etre Edometrele sunt %ai si%ple i cel %ai des utilizate Mai e2ista
%etodologii de studiu al co%presi/ilita ii 0n situ 6 0ncercri la fa a locului! 0ncercri cu placa1
"1 =ncercarea edo%etric! 0ncercrilor 0n vederea definirii co%presi/ilita ii p%0nturilor
se realiziaz 0n la/oratoare geotehnice 0n edo%etrul cu inel fi2, 0n rezultat o/ in0nd
"7
cur/a de co%presiune!porozitate, 0ncercarea const 0n supunerea unei pro/e de
p%0nt, unei tensiuni verticale aplicate in trepte
Sche%a principala a edo%etrului
Sarcina vertical + se aplic 0n
trepte i fiecare din acestea provoac
co%pri%area cu p%0ntul, %ic or0ndu!se
volu%ul lui Co%pri%area se %anifesta prin
deplasarea pistonului pe vertical su/
ac iunea oricrarei trepte apar ac iuni sau
presiuni nor%ale :
Aceste presiuni aprute corespund indicilor porilor JeJ
A! aria sec iunii transversale a pro/elor de p%0nt
h! 0nl i%ea pro/ei 0nainte de 0ncercare
>olu%ul porilor su/ ac iunea lui se %ic oreaz cu volu%ul
5educerea porilor corespunztoare lui va fi:
".
Indicilor porilor corespunztor presiunii va fi:
5ezultatele 0ncercrilor se prezint grafic printr!o diagra% sau se o/ ine cur/a de co%presiune!
porozitate
! defor%a ii elastice
! defor%a ii plastice
"! cur/a de co%presiune!
porozitate
-! cur/a de descrcare a cur/ei de co%presiune!porozitate
Su/ ac iunea oricrui sarcini e2terioare 0n %asivul de p%0nt apar conco%itent
defor%a ii plastice i elastice $efor%a iile plastice sunt cu %ult %ai %ari dec0t defor%a iile
elastice
&e /aza cur/ei de co%presiune!porozitate se deter%in cartacteristicile de co%presivitate a
p%0ntului:
$up cu% arat
practica 0ntr!un interval de
presiuni &C"##!7## K&a, iar
0n caz de p%0nturi /uni
":
&C:## K&a &%0ntul se co%port ca un %ediu liniar defor%a/il, su/ acest aspect se sta/ile te
un interval de presiuni si i cur/a cuprins 0n acest interval se transfor% 0ntr!o dreapt,
dreapta L
4dat cu cre terea presiunii devine %ai %ic dec0t indicile porilor, prin ur%are
caracteriziaz gradul de 0ndesare sau co%pri%are a p%0ntului i poart denu%irea!
coeficient de compresibilitate
&entru calculul inginere ti
Cu c0t este %ai %ic coeficientul de co%presi/ilitate cu at0t p%0ntul este %ai pu in co%presi/il
=ns pentru practic folosi% coeficient de co%presi/ilitate relativ :
Cunosc0nd co%presi/ilitatea relativ se poate calcula %odul de defor%a ie edo%etric
Unde: ! coeficient care ine cont de tipul p%0ntului, 0n rare cazuri se va utiliza for%ul :
dar %ai des se iau din ta/el
=n %a(oritatea cazurilor nu corespund celor reale, de aceea pentru calcule %ai
introduce% un coeficient de corec ii 6 se e2trage din ta/ele1 i se noteaza
"A
>alori %edii orientative a %odului de defor%a ie ) sunt ":###!7#### K&a
Modul de defor%a ii este una din cele %ai i%portante caracteristici ale p%0ntului deoarece pe
/aza acestuia se efectuiaz calculul tasrilor 6 deplasrii pe vertical1 a tuturor construc iilor
-1 =ncercarea cu placa
5ezultatele reale ale %odului de defor%a ie pot fi o/ inute i pe /aza 0ncercrilor p%0ntului la
fa a locului 6 0n situ1 folosind pentru aceasta plci circulare rigide =ncercarea cu placa const 0n
principiul de 0ncrcare printr!un %i(loc oarecare 6 presa hidraulic1 a unei plci circulare rigide
i %surarea tasrilor 0nregistrate =ncerrile se efectueaz 0n gropi deshise i 0n fora(e
Schema dispozitivului ncercrii cu
placa n gropi deschise
Sche%a dispozitivului de 0ncercare cu placa 0n
fora(e:
"!plac rigid care poate avea for% rotund sau
ptrat, pentru fora(e are nu%ai for%a circular
-! ti( 6 eav de %etal1 asa%/lat rigid cu placa
7! pres hidraulic
.! grind de %etal care serve te drept suport pentru presa hidraulic
:! pilo i de ancora( ce sus in grinda .
"D
A! tu/ %etalic care prote(eaz pere ii fora(ului
=ncercrile asupra plcii se trans%it su/ for% de trepte i fiecare din acestea se
deplaseaz pe vertical pe oarecare ad0nci%e prin ur%are se o/ ine:
&e /aza rezultatele o/tinute se construieste diagra%a presiune!tasare la scara
&ri%a parte a diagra%ei reprezinta o relatie
liniara deoarece in acest interval de
presiuni are loc co%pri%area pa%intului
adica se deplaseaza 6defor%atiile de
co%pri%are1, partea a - a diagra%ei
e2pri%a atit defor%atiile de co%pri%are cit
si cele pastice care cresc %ai repede fata de
presiune
Modulul de defor%atie se deter%ina in
intervalul relatiei aplicind for%ula:
M& si MS sint vartiatii de defor%atii, presiune
d! dia%etrul placii
H! coeficient dependent de tipul pa%intului 6#,DF1
Tema: Rezisten a la forfecare (tiere sau rupere)
+o iuni generale
&a%intul ca roca sedi%entara se intilneste in practica constructiilor ca: %aterial de
constructie pentru terasa%ente, cai de co%unicatie terestre, pentru /ara(e, dar si ca suport al
constructiilor prin inter%ediul fundatiilor In %asivul de pa%int su/ actiunea incarcarilor
"G
e2teripare apar tensiuni nor%ale care duc la co%pri%area pa%intului si tensiuni tangentiale
efective care la o anu%ita valoare pot provoca ruperea pa%intului, acestei actiuni i se supune
rezistenta pa%intuluii care se datoreaza fortelor de frecare dintre granule, iar in pa%inturiole
argiloase %ai apre si coeziunea
Trecind de la aceste 7 notiuni se poate de evaluat gradul de sta/ilitate a terenului, %ai e2act
starea luii daca se per%ite de construit pe acest pa%int:
"1 starea sta/ila se per%ite pentru costructii
-1 starea de echili/ru li%ita! nu se per%ite
71 starea insta/ila
5ezistenta pa%intului la forfecare se studiaza in conditii de la/orator sau la fata
locului 6in situ1
"F
In la/orator se folosesc aparate stabilometre sau aparate de forfecare directa Aparatele de
forfecare directa sint %ai si%ple si de aceea sunt %ai des utilizate, partea principala a aparatului
reprezintareprezinta o caseta alcatuita din - ele%ente:
"! ele%ent superior!
inel %etalic rigid
-! pahar %etalic rigid
7! pro/a de pa%int
.! piston rigid
Aceste ele%ente for%eaza i%preuna o caseta in care se introduce pro/a de pa%int,
intre ele%entele " si - este prevazut un interspatiu, ele%entul - este %o/il 6fi2at1 pe orizontala ,
iar cel superior "su/ actiunea fortelor orizontale poate sa se deplaseze i%preuna cu pa%intul
Asupra pro/ei de pa%int se aplica o sarcina verticala careprovoaca in pa%int presiuni nor%ale,
ase%enea presiuni %odeleaza starea de tensiune a pa%intului, asupra %asivului de pa%int la o
oarecare adinci%e z de unde a fost e2trasa pro/a
&C+BA
$upa sta/ilirea
defor%atiilor de
co%pactare asupra
ele%entului " se aplica
forta orizontala in trepte,
-#
aceasta forta tinde sa deplaseze ele%entul " pe orizontala Aceasta deplasare este i%pedicata de
rezistenta pa%intului Su/ fiecare treapta orizontala in sectiunea pro/ei apar tensiuni
tangentiale:
8a pri%ele trepte rezistenta pa%intului este %ai %are ca tensiunea tangentiala deci
rezulta ca consu%a %ai %ult din rezistenta pa%intului la forfecare
Mai ave% cazuri cind rezistenta pa%intului este egala cu tensiunea tangentiala, dupa aceasta
stare are loc ruperea pa%intului, in acest %od se e2ecuta %ai %ulte incercari, su/ o anu%ita
presiune
&e /aza acestor incercari se construieste diagra%a la forfecare a pa%inturilor:
a1 pa%inturi nisipoase
/1 pa%inturi argiloase
-"
!unghiul de frecare interioara
C! coeziunea pa%intului
Fi si C se nu%esc caracteristici de rezistenta a pa%intului
Aceste caracteristice se utiliziaza pentru deter%inarea capacitatii portante a terenuluii
pe care va fi a%plasata fundatia, evaluarea sta/ilitatii taluzurilor, deter%inarea i%pingerii
laterale a ps%intului asupra fundatiei
Tema: Tensiunile n masiul de pmnt i determinarea lor
Tipurile de tensiuni
In %asivul de pa%int se deose/esc - tipuri de tensiuni:
"1 tensiuni provocate de greutatea proprie a terenului fiind nu%ite tensiuni geologice
-1 tensiunile provocate fortele e2terioare sunt nu%ite tensiuni supli%entare
Tensiunile supli%entare la rindul lor se %ai i%part:
In presiuni efective si in presiuni neutre )le se e2plica astfel:
"1 in ti%pul tC# adica i%edist dupa aplicarea sarcinii e2terioare, aceasta este preluata co%plet de
apa din pori cind acesta este saturat
In apa din pori apar tensiuni care nu provoaca nici o co%pri%are a pa%intului si se nu%esc
presiuni neutre 6 1
&este un ti%p oarecarte cind t %ai %are ca # apa din pori influentata de presiunea neutra partial
se scurge, o parte din presiunea totala este preluata de scheletul pa%intului 6partea solida1 si
aceasta presiune duce la
co%pri%area lui si se
nu%este presiunea
efectiva
--
Un vas " cu lichid este acoperit cu capacuil : fiind i%per%ia/il, scheletul pa%intului se
%odeleaza cu a(utorul spiralelor 7, iar porii pa%intului cu a(utorul gaurii . su/ actiunea sarcinii
in capacul se deplaseaza pe verticala, insa aceasta deplasare este i%pedicata de apa care preia
sarcina totala, dupa o oarecare scurgere a apei prin gaura, presiunea se %icsoreaza, capacul se
deplaseaza si o /una sarcina este preluata de spirala
$eter%inarea tensiunilor provocate de greutatea proprie a p%0ntului
Tensiunile provocate de greutatea proprie a pa%intului se nu%esc tensiuni geologice
Se considera ca pa%intul pe parcursul e2istentei sale a devenit in stare consolidat, adica
defor%atiile provocate de greutatea proprie sau efectuat si co%pactarea pa%intuilui nu %ai are
loc
&entru deter%inarea presiunilor geologice tre/uiie de cunoscut densitatea sau greutatea
volu%ica a pa%intului si adinci%ea la care se deter%ina tensiunea >aloarea greutatii volu%ice
se considera constanta in li%itele grosi%ii stratului geologic, cresterea ei in adinci%e este
liniara:
N
! greutatea volu%ica
z! adinci%ea
Totodata se considera ca suprafata pa%intului este orizontala, insa in do%eniul constructiei se
intilnesc diferite cazuri cu pa%intuiri diferite:
"1 %asiv de pa%int o%ogen
N
-7
N
-1 %asiv de pa%int in care
e2ista apa su/terana
8inia intrerupta ne arata cazul
cind apa su/terana ar lipsi
71 %asivul de pa%int stratificat
-.
Calculul presiunii supli%entare
&a%inturile reprezinta corpurii discontinui fiind %aruntite &artea solida ale carora reprezinta
granulele, prin ur%are sarcina se trans%ite de la o granula la alta prin punctele lor de contact 8a
rindul lor granulele se despart prin interspati sau pori, prin ur%are o sectiune a pa%intului
reprezinta o suprafata despartita prin goluri, de aici raspunde% la intre/area din teoria
elasticitatii cu privire la calculul defor%atiile
Considera% o placa rigida, dar %ai e2act o fundatie a%plasata pe suprafata terenului fiind
incarcata treptat de sarcina verticala Aici se desfasoara %ai %ulte procese corespunzatoare starii
de tensiune care poate fi prezentata grafic:
Confor% conditiei "
rezistenta structurala
nu este invinsa de
presiune si in pa%int
apar defor%atii
elastice care cresc
direct proportional cu
%arirea presiunii
3ona A!' corespunde
8egatura dintre
granule se distrug
treptat odata cu
-:
cresterea presiunii, prin ur%are ele se deplaseaza patruzind in porii pa%intului, care devine %ai
co%pact In aceasta zona au loc defor%atii de co%pactare 4data cu cresterea presiunii apar
defor%atii plastice, adica invingerea treptata a rezistentei pa%intului, prin ur%are zona 4!' va
fi inlocuita cu o dreapta
Cazul 7 &resiunea egal cu 5
5eprezinta rezistenta de calcul a pa%intuluii,
in acest caz in %arginile fundatiei, adica
adinci%ea z se %asoara de la talpa fundatiei
' lati%ea talpii fundatiei
3ona '!C se caracteriziaza prin desfasurarea
defor%atiilor atit de co%pactare cit si plastice,
insa cele plastice predo%ina, in aceasta stare
de tensiune a pa%intului deoarece este cur/a
si nu pot fi aplicate legile teorii elasticitatii
3ona C!$ se caracteriziaza prin efectuarea co%pleta a defor%atiilor si prin dezvoltarea intensa a
defor%atiilor plastice care duc la ruperea pa%intului de su/ fundatie
Concluzie: Intr!un interval de
presiuni, cind presiunea %ai %ica
sau egal ca delta, pa%intul se
considera corp liniar defor%a/il si
pot fi aplicate legile teoriei
elasticitatii la calculul
defor%atiilor ei tensiunilor
provocate de fortele e2terioare
-A
Calculul tensiunilor 0n %asivul de p%0nt pentru diferite for%e de ac iuni a for elor e2terioare
O sarcina concentrata aplicat perpendicular 6>ertical1 asupra suprafetei pa%intului
&a%intul se considera un se%ispatiu
liniar defor%a/il li%itat de suprafata
terestra Su/ actiunea sarcinii
concentare + aplicata in punctul 4,
punctul M se va deplasa la o oarecare
distanta MP Cu cit este %ai %are + cu
atit S va fi %ai %ic, su/ actiunea sarcinii
+ apar stari de tensiune fiind e2pri%ate
prin tensiunile nor%ale si tensiuni
tangentiale
$in punct de vedere practic o deose/ita i%portanta reprezinta tensiunile nor%ale si anu%e
sig%a z, care duc la co%pactarea pa%intului

For%ula 6"1 in vederea aplicarii practice cu for%ula 6-1
O actiunea %ai %ultor sarcini concentrate
-D
O actiunea fortei neunifor% distri/uite intr!un oarecare contur
Suprafata solicitata se i%parte conventional in suprafete ele%entare ducind drepte partalele la
a2ele 2 si Q
Se for%eaza suprafete ele%ntare cu for%e
geo%etrice
&ro/le%a devine ase%anatoare cu cazul /
6 actiunea %ai %ultor sarcini concentrate1
nu%arul carora corespunde cu nu%arul
suprafetelor ele%entare i
-G

O actiunea fortei unifor% distri/uite in contur dreptunghiular 6caz real1
$eter%inarea tensiunii nor%ale sig%a z in punctele deplasate pe a2a verticala care trece prin
centru de greutate 4 se e2pri%a cu for%ula:
! este coeficient de distri/utie a tensiunilor in %asivul de pa%int
/ si l ! lungi%ea si lati%ea suprafetei incastrate
$ease%enea tensiunile nor%ale pot fi calculate in punctele situate pe verticala ce trec prin coltul
C, suprafetei solicitate aplicind for%ula:
-F
$eter%inarea tensiunilor nor%ale prin %etoda punctului de col
Aceasta %etoda este aplicata pentru sartcini unifor% distri/uite intr!un contur
dreptunghiular Metoda per%ite rezolvarea pro/le%ei pentru orice punct aflate in
interiorul sau e2teriorul suprafetei incarcate
Cazul "1 &entru punctul + aflat in interiorul conturului
&rin punctul M se duc drepte
paralele la laturile suprafetei
incarcate for%ind . dreptunghiuri
care au un colt co%un PnP
Cazul -1 Cind punctul + su/ conturul suprafetei incarcate
7#
Cazul 71 &unctul M se afl 0nafara suprafe ei 0ncrcate
Metoda punctului de colt se foloseste la evaluarea recioproca a fundatiilor invecinate
Sta/ilitatea taluzurilor i a versan ilor Cauzele care duc la pierderea sta/ilit ii taluzurilor i
versan ilor
7"
&rin e2presia taluz se intelege o suprafata plana de regula artificiala care %argineste o
%asa de roci inclinata su/ un anu%it unghi in raport cu orizontala care asigura legatura dintre -
cote diferite
In do%eniul de constructii dese ori se e2ecuts lucrari de terasa%ent ra%/leuriBde%/leuri,
canaluri, diguri, /ara(e in acest caz o deose/ita i%portanta reprezinta panta acestor constructii
$aca aceasta panta este prea %are, adica depaseste valoarea li%ita se produce pierderea
sta/ilitatii taluzurilor
Sta/ilitatea poate fi asigurata cind panta nu depaseste valoartea li%ita insa in acest caz valoarea
ne(ustificata, %icsorarea ne(ustificata poate aduce la consu% in plus de resurse financiare
Cauzele carte duce la pierderea sta/ilitatii taluzului sunt:
"1 panta naturala a taluzului
&anta naturala a taluzuluii depaseste valoarea li%ita a" la care taluzul se va afla la starea
echili%/ru li%ita
-1 %a(orarea gradientului de sarcini in taluz care se datoreaza precipitatiilor at%osferice
&recipitatiile duc la %arirea greutatii proprii a pa%intului, adica se %areste greutatea specifica
fiindca porii pa%intului sunt partiali u%pluti cu apa
71 %icsorarea caracteristicilor de rezistenta
Aria pa%intului din taluz in ti%p din cauza %a(orarii treptate a u%editatii
.1 ridicarea niveluluii apei su/terane care duce la %icsorarea rezistentii pa%intului pe /aza
caracteristicilor de rezistenta
:1 actiuni hidrodina%ice provocate de apa su/terana care se scurge din taluz
A1 actiunea sarcinilor dina%ice cauzate de : transport, seis%ic, lucrari pregatitoare de constructie
Sta/ilitatea taluzurilor alctuite din p%0nturi nisipoase
7-
5ezistenta pa%inturilor nisipoase depinde in cea %ai %are parte de fortele de frecare
dintre granule pe cind coeziunea este negli(ata Ad%ite% un taluz de pa%int nisipos pe suprafata
carora se afla o greutate:
Se cere de deter%inat valoarea %a2i%ala a unghiului a6alfa1 la care taluzul se afla la starea de
echili/ru li%ita )fortul tinde sa deplaseze greutatea spre poalele taluzului, acestei actiuni i se
opune forta de frecare
77
Aceasta conditie nu se ad%ite la e2ploatarea constructiei si se introduce un coeficient de
siguranta 6 1 se alege in dependenta de destinatia constructie si tipul ei 6","!",71
Conditia de proiectare a constructiei cind in li%itele unui taluz e2ista ap su/teran
Sta/ilitatea taluzului alctuite din p%0nturi argiloase
$atorita coeziunii pa%inturile argiloase sunt in stare de a suporta pante verticale 6pereti
verticali1 sta/ilitatea taluzului fiind suportata de o inalti%e concreta *
$aca inalti%ea
* este depasita
va avea loc
pierderea
sta/ilitatii
taluzului care se
va %anifesta su/
for%a de
deplasare a pris%ei A'C pe suprafata AC su/ un unghi
&a%inturile argiloase cind sunt in stare saturata se caracteriziaza prin coeziunea C pe cind
fortele de frecare sunt relativ %ici, deaceea la rezolvarea pro/le%ei in scopul unei rezerve de
7.
sta/ilitate ad%ite% ca forta de frecare interioara este egala cu # $eci fortele de rezistenta care
tind sa asigure sta/ilitatea taluzului vor fi prezentate de coeziune Considerind un volu% unitar
de volu% de pa%int d6Q1 , greutate proprie a ele%entuluii diferential " se e2pri%a:
d& poate fi disco%pus in - ele%ente t si tP
Calculul sta/ilit ii taluzului i versan ilor
Cel %ai frecvent la practica se adopta %etoda suiprafetei circuilare cilindrice de
alunecare care se aplica pentru orice conditii de teren, rezultatele o/tinute se a/at de la valorile
reale cu I! 7@ ceia ce este ad%isi/il din punct de vedere practic
A'C pris%a de
alunecare Aceasta
pris%a se i%parte in
tronsoane verticale si se
e2a%ineaza starea de
echili/ru a fiecarui
tronson
Se deter%ina greutatea proprie a fiecarui tronson pe un %etru de lungi%e in directie
perpendiculara Forta F tinde sa deplaseze tronsonul spre piciorul taluzului provocind astfel
%o%ent de rotire:
7:
dar in acelasi ti%p apare si %o%entul de rezistenta:
Mo%entul de rezistenta tinde sa asigure sta/ilitatea tronsonului in asa %od se analiziaza fiecare
tronson si la sfirsit se deter%ina coeficientul de sta/ilitate:
$aca coeficientul de sta/ilitate este %ai %ic cu " atunci taluzul se afla in stare insta/ila, daca
coeficientul de sta/ilitate este %ai %are ca " atunci se afla in stare sta/ila
=%pingerea p%0ntului asupra pere ilor de spri(in 6digurile1
&ereti de spri(in sunt cel %ai des utilizati in practica de constructii privind asigurarea sta/ilitatii
taluzurilor, versantilor in caz de alunecare de teren, ei se realiziaza %onolit sau prefa/ricat
"! pereti de
spri(in
- ! u%plutura
7A
U%plutura din spatele la anu%ite conditii devine in stare de echili/ru li%ita si tinde sa
se deplaseze pe orizontala, dar si sa a/ata de la verticala peretele de spri(in, aceasta actiune a
pa%intuilui care apasa asupra peretelui se nu%este tensiune activca 6)1
8a deplasarea peretelui din partea opusa apar presiuni care actioneaza pa%intul pe suprafata
verticala a fundatiei
Funda ia apas asupra p%0ntului prin aceasta pa%intul se co%pri%a si dupa savirsirea acestui
proces de co%pactare ) opune o rezistenta nu%ita presiune pasiva a pa%intului 6)p1
&entru a calcula presiunea activa a pa%intului se considera ca spatele peretelui este vertical si
are o suprafata a/solut neteda, dar suprafata u%plututri este orizontala, calculul se face pe un
%etru de lungi%e &entru rezolvarea pro/nle%ei folosi% legile rezistentei %aterialelor luind in
considerare o pris%a de pa%int din spatele peretelui asupra caruia actioneaza tensiunile
nor%ale 8a aceasta stare de echili/ru li%ita reiese:
presiunea geologica
Un caz particular: Cind suiprafata u%pluturii este actionata de o incarcare E
7D
&entru rezolvarea pro/le%ei sarcina E se inlocuieste cu un strat de pa%int *a
=%pingerea p%0nturilor argiloase asupra pere ilor de spri(in
In cazul dat peretii de spri(in se afla intr!o situatie %ai favora/ila fata de cazul
precedent deoarece o deose/ita i%portanta o are coeziunea pa%intului Coeziunea pa%intului
opune rezistenta i%pingerii pa%intuluii su/ for%a de presiune pe care actioneaza egal pe toate
directiile
$iagra%ele la forfecarea pa%intului
7G
In cazul dat &e la suprafata u%pluturii se inlocuieste cu :
$upa care este presiune activa a pa%intului la o careva adinci%e z
Inlocui% in for%ula ":
Tema: Terenuri de fundare i funda ii
+o iuni generale
&rin terenuri de fundare se intelege zona de pa%int actionata de fundatie In do%eniul de
constructii se intilnesc pa%inturi care pot servi ca teren de fundare in starea lor naturala
ase%enea pa%inturi sunt nu%ite /une, cu% ar fi: nisiopuri in stare indesata, de indesare %edie,
sla/ u%ede si ps%inturi prafoase argiloase cu indicile de lichiditate %ai %ic sau egal cu #,:
&a%inturi sla/e sunt: nisipurile afinate si pa%inturile prafoase argiloase cu indicile de lichiditate
%ai %are ca " Aceste pa%inturi necesita a%eliorare si nu%ai dupa aceea se utiliziaza la
realizarea fundatiei
Ave% fundatii de %ai %ulte tipuri:
"1 de suprafata 6directe1
-1 pe piloti
7F
71 de adinci%e
Toate 7 reprezinta partea su/terana a constructiilor 6infrastructura1
Fundatiile se proiecteaza la - grupe de stari li%ita a pa%intului:
"1 la pri%a grupa de stare li%ita de sta/ilitate, rezistenta se iau in consideratie sarcinile din
gruparea funda%entala cu coeficientul de sarcina 6ga%a f1 este %ai %are ca ", si inca odata
ga%a f %ai %are c2a ",": In caz de actiuni seis%ice in calcul se %ai introduc si sarcinile din
gruparea speciala
-1 la a - grupa de stare li%ita 6de defor%stie1 se iau in considerare gruparile funda%entale ale
sarcinilor cu coeficientul de ssrcina 6ga%a f1 egal cu " Toate sarciniole care actioneaza se vor
nota cu II
"1O Fundatii de suprafata Conditii de utilizare si
tipurile fundatiilor de suprafata
Fundatiile de suprafata se utiliziaza atunci cind
terenul /un de fundare se afla in apropierea spatiului
terestru, ele se realiziaza in gropi deschise pina la
adinci%ea .!: %etri Se realiziaza ur%atoarele tipuri
de fundatii:
"1 fundatii izolate su/ stilp 6Individuale1
"! stilp
-! fata superioara a fundatiei
7! treapta
.! talpa fundatiei
*" si *- inalti%ea treptelor
.#
*f intr!o singura treapta
$ adinci%ea de fundare
' si 8 lungi%ea si lati%ea fundatiei
-1 fundatii continuie su/ pereti 6fundatii su/ for%a de centura1
"! fundatie
-! perete
$ adinci%ea de fundare
."
71 fundatii continue cu descarcari pe reaze%
"! perete portant
-! grinda cu fundatie
7! reazi%e
.1 Fundatii continue su/ siruri de stilpi pe " sau pe - directii
.-
"! stilp
-! fundatii continuie su/ for%a de grinda
7! retele de grinzi pe a%/ele directii
.7
In toate aceste cazutri fundatiile se realiziaza din /eton ar%at %onolit
:1 Fundatii pe radier general Ase%enea fundatii reprezinta o placa din /eton ar%at %onolit pe
toata suprafata constructiei
Acest tip de fundatie se realiziaza in conditii de teren sla/e Ase%enea tip de fundatii egaliziaza
tasarile unifor%e fundatiiei sta/ilind astfel starea de e2ploatare
5adierul general poate servi totodata ca pardoseala a su/solului %ai ales atunci cind nivelul apei
su/terane este ridicat
A1 fundatii %asive
"! cos de fu%
-! fundatie de for%a circulara din /eton ar%at
..
R Caracterul de lucru al fundatiilor si %aterialul din care se alcatuiesc:
O fundatii rigide
O fundatii fle2i/ile 6elastice1
&ri%a se realiziaza din piatra naturala sau /eton si%plu
Alfa unghiul de rigiditate sau de distri/utie
In fundatii apar tensiuni de co%presiune prin ur%are poate fi realizata din zidarie sau piatra
Fundatia se considera rigida daca dezvoltarea ei pe orizontala se inscrie in li%itele unghiului de
rigiditate
Fundatia se considera fle2i/ila cind ea dezvolta si inafara unghiului alfa, in cazul dat apar
tensiuni de intindere in partea inferioara care sunt preluate de ar%atura
$etalii principale de proiectare a fundatiei de suprafata
Fundatiile se proiecteaza prin calculul terenului la a%/ele stari li%ita, se iau in considerare
incsrcarile din gruparea funda%entala a sarcinilor, coeficientul de sarcina ga%a f egal cu "
&ri%a etapa de proiectare reprezinta alegerea tipului de fundatie
71 In cuprinsul pa%intului /un de la suprafata e2ista un strat sla/
Cazul "! adinci%ea de
fundare $ o adopta% %ai
%ica pentru a o/tine o
grosi%e %ai %are a
pa%intuilui /un de su/ talpa
fundatiei
Cazul -! a%eliora% pa%intul
prin%etoda de ci%entare sau
silicatizare
.:
Ceia ce priveste conditiile hidrogeologice tre/uie de avut in vedere pozitia niveluilui
apei su/terane si variatiile ei Se reco%anda de a evita a%plasarea fundatiei su/ nivelul apei
su/terane, in caz contrar va fi nevoie de co/orirea te%porara a nivelului apei su/terane, insa
acest proces duce la consu%ul supli%entar de ti%p si surse financiare, dar va avea loc si
distrugerea pa%intului de su/ fundatie
SCondi iile cli%aterice
&a%intul de su/ talpa fundatiei tre/uie sa fie ferit de inghet Se considera sensi/ile la inghet
toate pa%inturile argiloase, fine si prafoase, toate acestea la inghet se %aresc in volu%( Ciclul
de inghetTdezghet duce la distrugerea partiala a pa%intului, reduce rezistenta pa%intului deacea
fundatia tre/uie a%plasata la adinci%ea de calcul de inghet
$f! afinci%ea de inghet
Lh! coeficient care tine cont de regi%uil ter%ic al constructiei, la cladirile fara su/sol este egal
cu ", cladirile care au su/sol este %ai %ic ca "
$fn! adinci%ea nor%ata de inghet
$o! valoarea care depinde de pa%intul de su/ talpa fundatiei
Mt! coeficient care depinde de zona cli%aterica &entru 5M, MtCD
SMari%ea si %odul de actiune a incarcarilor
.A
Adinci%ea de fundare se adopta %ai %are in caz de sarcini , indeose/i de cele orizontale si
%o%ente incovoitoare, %ari%a adinci%ii de fundare in cazul dat asigura sta/ilitatea constructiei
in privinta deplasarii pe orizontala a/aterii de la verticala Cresterea adinci%ii de fundare
%areste si capacitatea portanta, si rezistenta pa%intului
)tapa a - de proictare $i%ensionarea talpii fundatiei
$i%ensionarea talpii fundatiei se rezolva prin calcuiluil terenului de fundare la grupa a - de
stare li%ita 6de defor%atie1 luind in considerare gruparea funda%entala a sarcinilor
$i%ensionarea fundatiei se face in vederea respectarii conditiei 6& %ai %ica sau C51
&! presiunea %edie pe talpa fundatiei
5! rezistenta de calcul a terenului de fundatie
&rin presiune %edie pe talpa fundatiei se intelege : la %arginile acesteia apar defor%atii plastice
la o adinci%e de /T.
/! lati%ea fundatiei contitue
.D
5espectarea conditie " per%ite ca di%ensionarea, tasarea fundatiei prcu% si plasarea pe
verticala sa se faca in vederea co%portarii pa%intului ca un %ediu liniar defor%a/il
In faza " predo%ina defor%atii de
co%pactare a pa%intului
In faza - se desfasoara defor%atii plastice
5ezistenta de calcul al pa%intului 651:
Ga%a C" si C- coeficienti dependenti de natura si starea pa%intului si de rigiditatea
constructiei Se e2trag din ta/elel nor%elor in vigoare 6ta/elul ":1
L coeficient care tine cont de %odul de deter%inare a caracteristicilor de rezistenta $aca
caracteristicile de rezistenta sunt deter%inati pe cale e2peri%entala, valoarea LC"
M ga%a, ME si Mc se deter%ina in functie de unghiul de frecare interioara 6ta/elul ".1
Ga%a - greutatea volu%ica a pa%intului de su/ talpa fundatiei
.G
*cf! grosi%ea pardoselii su/soluluii Materialul din care se realiziaza /eton si%plu
*s! grosi%ea pa%intului dintre talpa fundatiei si a planseului su/solului
Ga%a cf! greutate volu%ica a pardoseli su/soluli, pentru proiectareC-- KnT%
$aca nu are su/sol $v este egal cu #
U$i%ensionare talpii fundatiei solicitate centric
Fundatia se considera solicitata centric daca rezultanta sarcinii trece prin centrul de greutatea a
talpii fundatiei
A sau /C
Ga%a f! coefient de sarcina
.F
In cazul dat 6
#
pentru proiectareC -#K+B%1
$i%ensionarea fundatiei se rezolva prin %ai %ulte %etode
Metoda prin apro2i%atie succesiva
Metoda grafo!analitica
Metoda analitica
&ri%a %etoda consta in ur%atoarele: se precede la di%ensionarea talpii fundatiei la pri%a
apro2i%atie 6 consta in rezistenta calculate cu a(utorul for%ulei 5, se inlocuieste cu
rezistenta conventionala de calcul, 5
>alorile o/tinute nu se rotun(esc$aca din calcul nu se respecta conditia, &V5, 56#1Wse
inlocuieste cu 5
!imensionarea fundatiei solicitata e"centric
Fundatiile se considera solicitate e2centric daca sarcina nu trece prin centrul dundatieiCu
ci teste %ai %are e2centricitatea , cu atit este %ai %are si valoarea lui + $aca ave%
fundatii isolate solicitate e2centric for%a lor in plan va fi dreptunghiulara
:#
" "
%a2
-
%in
" #

b l
!
b
l
b
"
P
#
b d
!

+ +
#alculul Tasarii fundatiei
&rin tasarea unei fundatii se intelege deplasarea ei pe vertical 6S1, su/ actiunea fortelor
e2terioareAcest calcul se efectuiaza la grupa a II!a de stare li%ita a erenului, se iau in
consideratie sarcinile din gruparea funda%ental cu coeficientul
#

Confor% nor%elor in vigoare , se propun - sche%e de calcul a tasarii fundatiilor:
:"
Sche%a se%ispatiului liniar defor%a/il
Sche%a stratului liniar defor%a/il de o grosi%e finita
Tasarea se calcula in ur%atoarea succesiune
" $eter%inarea presiunii geologice 6 la li%ita stratului geologic1
- 5ezultatele o/tinute se prezinta grafic la scara
7 $e su/ talpa fundatiei pa%intul se i%parte in straturi conventionale, fiecare strat avind
grosi%ea ". /8a li%itele acestor straturi se calculeaza tensiunea supli%entara

#
# #
,
zp
zg
P $Pa
P P

Calculind presiunile supli%entare 6"1, la nivelul fiecarui strat ele%entar, rezultatele o/inute se
prezinta la aceeasi scara ca si presiunea geologica in partea opusa
Avind valorile presiunilor geologice
zg
le %icsora% de cinci ori le depune% in
partea valorilor tensiunilor supli%entare
Se calcula zona active $upa aceasta se calcula tasarea 6S1
"
#G
,
n
zpi i
i

z
% m
E

Conditia de /aza : tasarea unei constructii sa fie %ai %ica ca tasarea ad%isi/ile6SuCG c%1
$aca conditia nu se respecta pro/le%a poate fi rezolvata, adoptind una din ur%atoarele solutii:
" Mari%ea ariei talpii fundatiei pentru fundati isolate , iar penru fundatii continui X
%ari% lati%eaIn cazul dat se reduc presiunile geologice
- Marirea adinci%ii de fundare
7 I%/unatatirea pa%intului de su/ talpa fundatiei
. Adoptarea altui tip de fundatie, nu%ai in faza de proiectare
4 deose/ita i%portanta la calculul tasarilor o are tasarea unifor%a
:-
" -
" -
% %
% % %
% %
u
L L
>


_

,

###-
%
u m
L

,
Sche%a stratului liniar defor%a/il de o grosi%e finita
Aceasta sche%a este aplicata in - cazuri:
"1 In li%itele zonei active *c! se afla un strat de pa%int /un la care %odulul de defor%atie este
%ai %are ca "#### K&a, iar grosi%ea lui este foarte %ica
*c! zona activa se deter%ina dupa %etoda de %ai sus
-1 8ati%ea talpii fundatiei ' este %ai %are sau egal cu "# %, si in li%itele zonei active e2ista
straturi de pa%int cu %odulul de defor%atie %ai %are sau egal cu "# M&a
:7
In acest caz grosi%ea stratului liniar defor%a/il se deter%ina cu for%ula:
#
6 1 ,
p
& & b $ m +
Tasarea a/soluta a foratiei se calculeaza cu for%ula:
"
"
-
A
-
n
$c c i
i
m
c
i
Pb ' '
%
' Ei
&
$ f
z
$ f
b

,
_

,

"
- "
m
i
b
$ f
E
z
$ f
b

_

_

,
STasari ad%isi/ile sau tolera/ile
Tasarile reprezinta e2presia vizi/ila in corpul unei constructii proiectata si e2ecutata, a
starii de tensiuni si defor%atii cauzata de incarcarile trans%ise de aceasta Tasarea se
%aterializiaza efectiv atunci cind proiectantul sau constructorul le scapa de su/ control, prin
ur%are avind loc degradari, care pot fi: degradari arhitecturale, structurale si co%/inate
:.
$egradarile arhitecturale sunt vizi/ile prin fisuri, in panouri de zidarie, plansee, finisa(e sau
chiar inclinari ale structurilor rigide
$egradarile structurale se localiziaza in ele%entele structurale, portante 6grinzi si stilp1
ca ur%are a unor tasari diferentiale severe, pot genera colapsul structurii sau chiar a intregii
constructii, prin aparitia articulatiei plastice la grinzii, deplasarea sau dizlocarea zidariei
portante
$egradarile co%/inate sunt cele cu aspecte arhitecturale si structurale, adica apar
fisuri in plansee, stilpi, grinzi, peretii portanti, intepenirea usilor si ferestrelor, dizlocatia ale
conductelor
$egradarile arhitecturale si o parte din cele co%/ninate pot afecta in functie de
destinatia constructiei si respectiv clasa de i%portanta a acesteia /una e2ploatare prin atingerea
starii li%ita a e2ploatarii nor%ale, cele structurale au o se%nificatie clara a unei stari li%ita!
scoaterea constructiei din uz
Ca ur%are YvisulY nu intotdeauna econo%ic a oricarii YechipeY ar fi sa realizeze constructii cu
tasari nule Acest lucru este i%posi/il datorita co%presivitatii pa%intului care constituie terenul
de fundare, dar si: varialtiilor de stratificatie >ariatii de stratificatie i%plica o varietate a
indicatorilor proprietatilor %ecanice in plan vertical!orizontal, dar si prin prezenta unor
infuziuni, adica ave% un teren preponderent din nisip dar in interiorul carora %ai apar si niste
ventile cu pa%int argilos
Incarcari cu valori diferite pentru grinzile de fundare sau radiere fle2i/ile sau a suprafetelor %ari
construite, cuprinzind %ai %ulte fundatii izolate, reze%ate pe pa%inturi co%presi/ile o%ogene
U)2ecutarea in etape
)2ecutarea in etape a partilor corpurilor aceleiasi cladiri sau e2ecutarea u or arii supli%entare
dupa %ai %ulti ani de la e2ecutarea cladirii principale initiale
U>ariatiile in conditiile locale de a%plasa%ent
::
>ariatiile conditiilor locale de a%plasa%ent in , pe o parte a noului a%plasa%ent, a unei
constructii care trans%itea incarcari %ari terenului de fundare si prin de%olarea si eli/erarea
a%plasa%entului adus la co%pri%area pa%intului sau realizarea unor u%pluturi partiale pentru
nivelarea suprafetei In consecinta celor prezentate %ai sus nepundu!se de e2cutat tehnic sau
econo%ic fundatii sau constructii cu tasare nula, preocuparea proiectantilor si a constructorilor
sa indreptat spre analiza influentei tasarii terenului de fundare, asupra starii de tensiuni si
defor%atii din structura constructiei precu% si sta/ilirea %ari%ii li%ita a tasarilor pentru care
prin nedepasirea acestora sa se evite degradarile arhitecturale, structurale si co%/inate
Tasarile fundatiilor sunt 7 tipuri de /aza:
"1 unifor%e
-1 inclinari sau distorsiuni
71 neunifor%e
Tasarea uifor%a este deplasarea pe verticala a punctelor talpilor fundatiilor este aceiasi
in consecinta degradrile se localiziaza, fara tensiuni si defor%atii in structura
Inclinari sau distorsiuni ale constructiilor rigide care pot induce degradari de ordin vizual sau va
afecta increderea utilizatorilor Cel %ai renu%it caz YTurnul din &isaY prezinta o tasare %a2i%a
la un perete de -,G % si in cealalta parte #,G %
Alcatuirea constructiva si calculul fundatiei la rezistenta
:A
Alcatuirea constructiva a fundatiei necesita cunoasterea di%ensiunilor in plan a
fundatilor, adinci%ea de fundare si inalti%ea fundatiei
Cota fetei superioare a fundatiei poate fi la nivelul suprafetei nivelate a terenului sau la cota
!#,": %
8a alcatuirea constructiva a fundatiei tre/uie de avut in pri%ul rind %aterialul din care se va
alcatui fundatia, caracterul ei de lucru si %odul ei%de confectionare
$eter%inarea di%ensiuniolor geo%etrice se /azeaza pe regulile /etonului ar%at si pot avea loc
diferite cazuri cind:
O fundatia si stilpul sunt %onoliti
O fundatia %onolita si stilpul prefa/ricat
O fundatia si stilpul prefa/tricat
O fundatia %onolita si stilpul %etalic
Stratul egalizator in caz de fundatii %onolite si alcatuirea din /eton si%plu de o clasa
inferioara are drept scop evitarea patrunderii laptelui de ci%ent in pa%int si asigurarea ar%aturii
In caz de fundatii prefa/ricate stratul egalizator se alcatuieste din nisip prin care se asigura un
contact dintre talpa si pa%int
Fundatiile continuie dease%enea pot fi realizate %onolit 8ati%ea talpii fundatiei %onolite se
rotungeste la %ultiplu de "# c%, iar daca se ia decizia de a folosi ele%ente prefa/ricate
:D
di%ensiunile acestora daca nu corespund cu cele din calcul nerontugite se adopta i%ediata
apropiere de cele prefa/ricate in ordinea crescatoare
$upa sta/ilirea constructiva a di%ensiunilor corpului fundatiei di%ensiunile se verifica prin
calcul la pri%a grupa de stare li%ita 6adica la rezistenta1, luindd in considerare sarcinile care
e2ercita prin co%/inarea lor cele %ai %ari eforturi
Ase%enea calcul cuprinde: verificarea fundatiei la strapungere de catre stilp, precu% si la
strivire
Calculul peretilor paharului: la proiectul de curs se ad%ite calculul la incovoiere si strapungerea
fundatiilor Ad%ite% o fundatie prefa/ricata tip pahar solicitata centric:
:G
#
#
#
#
"
6 1 .,
, K+
& B
c m
m s

" $ R ( h
$
( b h m
" A P
" b l
+

+


&entru a asigura rezistenta fundatiei la strapungere tre/uie sa se respecte conditia:
+!sarcina de strapungere
L!coeficient care depinde de clasa /etonului si %odul de confectionare 6KC"1
$e regula se alcatuiesca de C": 65ctCD:#1, pentru C-# 65ctCF##1
#
#
#
,
B
, ","

f f
" A P $"
P " b l
" "

Ao! suprafata talpii fundatiei inafara /azei pris%ei de strapungere
Calculul fundatiei la incovoiere
Actiunea pa%intului asupra talpii fundatiei provoaca in aceasta tensiuni de intindere
prin incovoiere, in partea inferioara a fundatiei deaceea aceste eforturi pot fi preluate nu%ai de
ar%atura
Se efectuiaza de la fata stilpului
Mo%entul incovoitor in sectiunea "!":
-
" " %a2
#
%a2
%in
-
"
" "
#
#, :6 1 6 1
G
A
N
,
#, F
s

ct
l a
# P P b
" #
P $Pa
b l b l
#
A m
R h

:F
Particularitatile de proiectare a fundatiilor de suprafata pe paminturi loisoide. Notiuni
generale
&a%inturile loisoide si loesurile sunt de origine eoliana, adica reprezinta for%atiuni geologice
datorate actiunii vintului care prin transportarea granulelor prafoase la distante %ari au condus la
for%area loesuriolor si pa%inturilor loisoide 8oesurile contin pina la A#@ granule prasoase si
%ai putin de 7#@ argila si nisip
&a%inturile loiesoide spre deose/ire de loesuri contin peste 7#@ nisip si argila
A%/ele tipuri de pa%inturi se vor e2pune su/ denu%irea generala de pa%inturi loisoide Aceste
pa%inturi sunt su/indesate cu densitatea %ai %ica de ",A gTc%7 cu u%editatea de la G!"A@ si
gradul de u%editate %ai %ic ca ",:
8egaturile dintre granule sunt alcatuite din sulfati si car/onati In stare naturala pa%inturile
loisoide se considera relativ /une pentru fundare cu conditia ca nu se va %ari u%editatea In caz
contrar la o u%editate critica 6ridicarea nivelului apei su/terane, infiltratia apei superficiale,
accidentarea conductelor de apa1 sau din diferite %otive devin in stare saturata, prin ur%are
legatura dintre granule se dizolva in apa, se desfasoata astefl o defor%atie /rusca a pa%inturilor
care porta denui%irea de tasare supli%entara de u%ezire 6
sl
% 1 Aceasta poate fi provocata de
greutatea proprie a pa%intului 6
lg s
% 1 Sau si de incarcarile trans%ise de fundatie 6
lg s p
% 1
Se deose/esc - tipuri de pa%inturi loisoide:
O
lg
:
s
% cm
O
lg
:
s
% cm
Caracteristicile cantitative ale paminturilor loisoide
Se deose/esc ur%atoareale caracteristici cantitative:
O tasarea specifica dupa u%ezire
se
E
A#
O presiunea critica sau initiala
se
P
O u%editatea critica
sl
!
Tasarea specifica la u%ezire se deter%ina in conditii de la/orator cu a(utoril edo%etrului Se i!a
o pro/a de pa%int cu u%editatea naturala, se introduce in edo%etru si se supune actiunilor
fortelor verticale care provoaca presiuni nor%ale 6 B N P " A $Pa 1, apoi pro/a se inundeaza
si prin for%are se produc su/ for%a de salt, rezultatele se depun in for%a grafica:
"
,
np satp
sl
ng
h h
E
h
P z $Pa

ng
h !grosi%ea pro/ei cu u%editatea naturala aflata su/ presiune la adinci%ea z de unde a fost
e2trasa pro/a
np
h ! grosi%ea pro/ei actionata de presiune care depinde de conditiile de proiect
satp
h ! grosi%ea pro/ei adusa la starea saturata su/ actiunea aceleasi presiuni
&a%inturile loisoide se considera sensi/ile daca tasarea specifica prin u%ezire este %ai %are sau
egal cu #,"
$aca ave% tasarea specifica la u%ezire %ai %ica ca #," atunci tasarile la u%ezire supli%entare
sunt negli(ate din punc de vedere practic, adica pa%intul loisoid in cazul dat nu va da tasari
Tasarile supli%entare de u%ezire se vor desfasura de la o anu%ita presiune nu%ita presiune
critica &resiunea critica la fel se deter%ina in conditii de la/orator Se e2ecuta %ai %ulte
incercari su/ diferite presiuni:
5ezultatele o/tinute se e2pri%a grafic:
A"
" "
- -
ln

6 1

sl
sl sl
s n
E P
E f P E P
E P

' ;



Se %ai deter%ina presiunea critica si la fata locului cu placa rigida
&a%intul loisoid este adus la starea saturata:
"!p%0nt loisoid cu u%editatea natural
-! acelasi pa%int adus la o stare saturata
Particulalitati de proiectare
Adinci%ea de fundare pentru o fundatie se deter%ina ca si in conditii o/isnuite de teren
$i%ensionare fundatiei se face pe /aza rezistentei convetionale s pa%intului 65o1
$i%ensionare finala se calculeaza luind in considerare rezistenta de calul calculata cu for%ula
standart:
( )
" -
" "
"

c c
z ) ) b c
R # $ b # d # d # C
$

+ + + 1
]
Unde caracteristicile de rezistenta se adopta in functie de conditiile de proiect, adica

si C
tre/uie sa corespunda
In caz de lipsa a inundarii

si C vor corespunde u%editatii sta/ilizate a pa%intului Apa, dupa

di%ensionarea talpii fundatiei care se face dupa reguli generale, tre/uie sa se calculeze inafara
tasarii, apoi se calculeaza tasarea supli%entara prin u%ezire:
A-
&entru a deter%ina tasarea supli%entara de u%ezire de pe sche%a de calcul, unde ave% fundatia
a%plasata in stratul -, pa%intul il aduce% la o stare saturata &rin ur%are tre/uie sa deter%ina%
presiunea geologica &entru a calcula tasarea supli%entara de u%ezire, pa%intul de su/ talpa
fundatiei se i%parte in straturi ele%entare
zg sar
z
Tasarea supli%entara se calculeaza cu for%ula:
"
N
n
sl sli i sli
i
i zg zp
% E h $ m
P

i
h ! stratul ele%entar care tre/uie sa fie %ai %ic sau egal cu - %
sli
$ ! coeficient care depinde de lati%ea talpii
A7
#
#
#, : ", :6 1
"##
n sl
sli
sl u
P P
$
P
P $Pa
% % %

+
$aca conditia nu se respecta adopta% ur%atoarele %asuri:
Mari% adinci%ea de fundare
Marirea ariei talpii de fundatiei
A%eliorarea pa%intului loisoid
Strapungerea strstului loisoid si a%plasarea fundatiei in ur%atorul strat
Adoptarea altui tip de fundatie
Tema: $ucrari pregatitoare pentru e"ecutarea fundatiilor
Fundatia! ele%ent al constructiei aflat in contact cu terenul de fundare Fundatia pria
si trans%ite terenului de fundare incarcarile drept suprastructura incit sa nu depaseasca
capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cit %ai unifor%e si in li%itele
ad%ise
*erenul de fundare! constituie suportul constructiei si constituie volu%ul de roca sau
de pa%int care resi%te influenta constructiei sau in care pot avea loc feno%ene care sa
influenteze constructia
Capacitatea portanta +presiunea de calcul,- presiunea %a2i%a pe care o poate prelua
terenul de fundare Aceasta depinde de natura pa%intului din a%plasa%entul constructiei
%tudiul geotehnic! preciziaza caracteristice fizico!%ecanice ale terenului pe /aza
carora se proiecteaza fundatiile sau infrastructura in ansa%/lu
Pamintul- datorita unor forte de legatura intre particule pute% deli%ita - tipuri de
pa%inturi:
&a%inturi coezive!
&a%inturi necoezive
A.
Clasificarea fundatiilor.
I $upa adinci%ea de fundare
" $e suprafata 6fundare directa1
- $e adinci%e 6indirecta1! pe piloti, chesoane
II $upa %aterialele folosite
" 5igide!piatra naturala sau /eton si%plu
- )lastice 6fle2i/ile1! /eton ar%at
III $upa for%a in plan
" Izolate
- Continuie su/ pereti
7 Cu retele de grinzi
. &e radier general
Alegerea tipului de fundatii
Fundatiile tre/uie proiectate astfel incit sa trans%ita la teren incarcartile constructiei,
inclusiv si cele din actiuni seis%ice asigurind indeplinirea conditiilor privind verificarea
terenului la stari li%ita
Alegerea tipului de fundatii depinde de o serie de factori cu% ar fi:
Tipul de suprastructura
$i%ensiunile constructiei 6raportul dintre lungi%ea si lati%ea constructiei1
Sensi/ilitatea la tasari a siste%ului structural
+atura si stratificatia terenului de fundare
Sta/ilirea generala a a%plasa%entului
+ivelul si variatia sezoniera a apelor su/terane
)forturile trans%ise la fundatiinde catre constructii, posi/ilitatea de perderi de apa sau alte
su/stante din instalatiile sanitare
Adinci%ea sapaturii pentru realizarea fundatiei
)2istenta unor constructii invecinate care pot fi afectate de lucrarile de e2ecutie a
fundatiilor
&rezenta retelelor de apa, gaze, energie electrica
A:
%tabilirea adincimii de fundare
Adinci%ea de fundare este distanta %asurata de la nivelul terenului 6natural, prelucrat1 pina la
talpa fundatiei
Adinci%ea %ini%a de fundare se sta/ileste in functie de:
Adinci%ea de inghet
+ivelul apei su/terane
+atura terenului de fundare
Cota fundatiilor invecinate
Inalti%ea %ini%a constructiva a fundatiei
Conditiile tehnologice
Talpa fundatiei va patrunde cel putin ": c% in stratul natural /un de fundare sau stratul de
funda ie 0n/unt it
#ateriale utilizate la realizarea fundatiilor:
'eton ar%at
'eton si%plu
3idarie din piatra
)le%ente prefa/ricate
Caracteristicile /etoanelor utilizate la e2ecutarea fundatiilor se sta/ilesc de catre proiectant
in functie de destinatia si solicitarile constructiilor
/etonul simplu se foloseste la egalizari 6pentru fundatiile de tip /loc1 sau pentru u%plutura
/tonul armat pentru fundatii izolate, continuie, radiere generale, retele de grinzi nee2puse la
actiuni agresive cu procent %ini% de ar%are
Fundatiile sub pereti Fundatiile peretilor sunt de tip continui se realiziaza de o/icei din
placi sau /locuri in functia de natura terenului si caracterul seis%ic al zonei Se pozitioneaza de
regula centric sau e2centric fata de peretii pe care ii suporta $i%ensionarea se realiziaza
confor% calculelor terenului de fundare si la eforturile trans%ise de fundatii 8a constructii
a%plasate pe terenuri dificile pentru prevenirea degradarii se reco%anda:
Centuri din /eton ar%at pe toata lungi%ea peretilor
)2ecutarea fundatiilor se realiziaza pe cit posi/il pri%avara sau toa%na )le tre/uie sa se
realizeze i%ediat dupa ter%inarea sapaturii pentru a nu %odifica u%editatea naturala a
AA
pa%intului Trotuarul din (urul constructiei tre/uie sa ai/a lati%ea de %ini% " % si o panta de
":@
Sta/ilirea cotei pardoselei pri%ului eta( sau a parteruluii sau cota I!### este punctul de reper
ales de catre proiectant In raport cu aceasta cota se defineste in (os infrastructura, in sus
suprastructura
Toate cotele din interiorul constructiei pentru infrastructura si suprastructura cit si e2teriorul
constructiei se %asoara in raport cu cota I!#### Aceasta cota se pozitioneaza, se verifica
periodic cu %i(loace topografice, %aterializarea acestei cote pe teren se face cu /orne din %etal
sau tarusi din le%n
Tema: Imbunatatirea terenurilor slabe de fundare
In cazurilor terenurilor dificile una din caile care pot fi ur%ate pentru realizarea unui
siste% de fundare sigur in conditii econo%ice co%petitive este i%/unatatirea pe cale artificiala a
para%atrilor fizico!%ecanici a terenului &entru cladirile indistriale si civile i%/inatatirea
terenului insea%na %arirea sta/ilitatii, adica sporirea unghiului de frecare interioara si a
coeziunii, evitarea influentei negative a variatiilor de u%editate asupra caracteristicilor %ecanice
ale pa%inturilor &rin i%/unatatire se ur%areste %icsorarea per%ia/ilitatii terenului pentru a
reduce la %ini% de/itul apelor de infiltratie in ti%pul e2ecutiei si consecintele po%parii cu
viteze %ai %ari a apelor din sapatura
I%/unatatirea terenului de fundare se realiziaza prin - procedee:
" Mecanic
- Chi%ic si electric
&rin procedee %ecanice de i%/unatatire se ur%areste co%pactarea %ecanica a terenurilor
afinate, ceia la schi%/area raportului intre co%ponentele pa%intului 6%inerale, apa, aer1
&rin co%pactare se realiziaza sporirea volu%ului ocupat de scheletul %ineral indetri%entul
volu%ului de aer In cazurile pa%inturilor sensi/ile la u%ezire, prin co%pactare se realiziaza
distrugerea structurii %acroporice
Principalele procedee de compactare mecanica se i%part in - grupe %ari:
I Co%pactarea de suprafata! se refera la i%/unatatirea stratului superficial ale terenului pe
grosi%i diferite de la citiva centri%eti pina la citiva %etri
AD
II Co%pactarea de adinci%e! se refera la i%/unatarirea strului de pa%int in profunzi%e 6pina la
-#!-:%1 prin introducerea in pa%int a pilotilor de pa%int pe o retea suficient de deasa dia%etrul
pilotuluii fiind de 7#c%, distanta dintre ei de "%
)2ista - %etode de compactare de suprafata:
" Statica! se realiziaza cu cilindri co%presori care se deplaseaza de %ai %ulte ori pe terenul
care tre/uie co%pactat Cilindrul poate avea greutatdea de la :!": t
- $ina%ica! se realiziaza prin /atere cu dispozitive de diferite greutati lasate sa cada de la
inalti%e )ficienta /aterii este in functie de greutatea dispozitivului si inalti%ea de cadere
In cazul dat co%pactarea se realizaza in straturi %ai groase pe o adinci%e %ai groasa
&rocedeul chi%ic sau electric! se o/tine o i%/unatatire a terenului in profunzi%e
&rocedee intilnite cel %ai des la terenuri dificile:
+isipuri! silicatizare 6in(ectarea silicati de sodiu si clorura de calciu1 ,ci%entarea 6in(ectarea
in pa%int a pastei de ci%et sau %ortar1, /itu%izarea 6in(ectarea cu /itu%1, tratarea cu rasini
8oesuri! silicatizarea, tratarea cu rasini si col%atarea 6in(ectarea in pa%int a suspensie de
argila
Argila! uscarea prin electro!cos%oza 6diri(area apei din teren cu a(utorul sursei de curent
contiuu, intarirea prin curent electric 6trecerea curentului electric1
Tema: %undatii pe piloti
Conditiile de opti%izare Tipurile pilotilor si fundatiilor pe piloti
Fundatiile pe piloti se realiziaza atunci cind nivelul apei su/terane este ridicat,
staturile de pa%int superficiale sunt sla/e pentru fundare, se realiziaza constructii %ulti!eta(ate
in deose/i in caz de actiune a fortelor de intindere
In do%eniul constructiei se desose/esc prin ur%atoarele particularitati:
" For%a sectiunii transversale :patrata, dreptunghiulara, inelara, profil T si I din %etal
- For%a sectiunii longitudinale: pris%atici, cilindrici, pira%ida cu evazare &rin evazare se
%a(oreaza capacitatea portanta a pilotului
7 Materialul pilotului: /eton si%plu 6piloti %onoliti1, /eton ar%at 6si%plu sau
preco%pri%at1, le%n si %etal
. $upa %odul de confectionare: piloti prefa/ricati si piloti forati 6confectionati in fora(e1
AG
: $upa %odul de infingere in %asivul de pa%int: prin /atere, vi/rare, presare 6daca se
realiziaza in apropierea unei constructii1 si prin rotire
A $upa caracterul de lucru, adica de trans%itere a sarcinii e2terioare in %asivul de pa%int:
piloti flotanti si piloti coloana &ilotul se considers flotant atunci cind virful se reaze%a pe
un pa%int co%presi/il, in aceasta conditie el poate sa se deplaseze su/ actiunea sarcinii
insa este i%pedicat de forta de frecare de la suprafata laterala a pilotului, in cazul dat pilotul
trans%ite sarcina atit prin inter%ediul virfului cit si a partilor laterale
&ilotii in co%ponenta fundatiei se unesc la cap in partea superioara cu placi din /eton ar%at
nu%ite radiere 5adierul distri/uie unifor% sarcina asupra grupului de piloti, asigurind lucrul in
co%un a acestora, dar totodata per%ite ansa%/larea pilotilor cu suprastructura, cu siste%ul
structural si astfel se deose/esc:
fundatii izolate alcatuite din " sau %ai %ulti piloti
fundatii continuie alcatuite din siruri de piloti
8a fundatii %asive 6cu% ar fi cosuri de fu%1 se for%eaza ci%puri de piloti
8a fundatii radierul poate fi inalt, ridicat %ai sus de nivelul terenului! la poduri, pentru celelalte
tipuri de constructii radierul este a%plsatat %ai (os de nivelul suprafetei terenului
Constructia pilotilor
Pilotii din beton ar%at se confectioneaza din /eton clasa C":!--,: 5adierul in care
se incastreaza capul pilotului /eton C-#
In anu%ite cazuri se folosesc adausuri care %aresc rezistenta pilotului la coroziune si inghet $e
regula sectiunea pilotului este patrata, lungi%ea pilotilor poate fi de la A!-: % &rocentul de
ar%are se sta/ileste in functie de sectiunea si lungi%ea pilotului, dar si de conditiile de %anevra
si de transport precu% si de %etodologia infi/gerii pilotului in pa%int Ar%atura longitudinala
consta din . sau G /are cu

!"#!"A %%, clasa A!II si A!III

&artea superioar a pilotului se ar%eaz cu 7 /are

A %% puse orizontal la distan e de : c%

una fa de alta Aceast ar%atur se plaseaz cu scopul realizrii unei rezisten e sporite a
pilotului =n zona unde acesta este supus la eforturi supli%entare 0n ti%pul introducerii 0n teren
Masuri si%ilare se iau si la virful pilotului unde se prevede crearea unei parti ascutine si
rezistente
AF
&ilotii din /eton art%at prezinta unele avanta0e care sunt:
5ezistenta in %edii u%ede
)2ecutarea la di%ensiuni necesare in scopul propus
Capacitate portanta %are
1ezavanta0ul:
consu%ul ridicat de ar%atura
In afara de aceasta prin crearea unor fisuri cit de %ici in ti%pul /aterii se creaza pre%izele
distrugerii pilotului adica corodarea ar%aturii 6scurtarea vietii pilotuluii1 Sau conceput
dease%enea piloti din /eton ar%at cu /aza largita in scopul de a realiza aceiasi capacitate
portanta dar cu un cost si un consu% de %aterial redus
Pilotii forati
Pilotii forati se confectioneaza in fora(e peretii carora in functiile de conditiile de teren
pot fi spri(initi sau li/eri, daca ave% pa%inturi sla/e si ape su/terane, forarea se efectuiaza
spri(inind peretii cu ntu/uri %etalice Aceste tu/uri pot fi recuiperate dar cel %ai des sunt lasate
in %asivul de pa%int, dia%etrul acestor piloti poate fi de la #,7!#G %
Pilotii din lemn
Pilotii din lemn sunt folositi din tipurile cele %ai stravechi In prezent aplicindu!se
doar pentru fundatiile provizorii, adica fundatii in zonele %lastinoase &entru confectionarea
pilotilor din le%n se foloseste le%nul rotund de /rad fiind drept pe o lungi%e de "A!-# %, %otiv
pentru care (ustifica folosirea lui, dia%etrul poate fi de la -:!.#c% >irful pilotului se ascute in
7 sau . %uchii 8a virf se %onteaza un sa/ot %etalic cu scopul de al prote(a in decursul
patrunderii in teren 8a capul pilotului se pune un inel %etalic cu scopul de a!l prote(a in ti%pul
/aterii
1eterminarea capacitatii portante a pilotilor
&ilotuil se considera ca o /ara fle2i/ila actionata de o sarcina e2terioara fiind aflat intr!un %ediu
elastic 6%asivul de pa%int1 Capacitatea portanta a pilotilor caz general se noteaza prin
dm
F
6 1,
dm c p b a sc
F A R A R $" +
D#
c
! coeficient dependent de di%ensiunile sectiunii transversale a pilotului:
-# #, F
-# "
c
c
d cm
d cm

! coeficient de incovoiere longitudinala a pilotului care vine in contact cu pa%intul 6

C"1
p
A ! suprafata sau aria sectiunii transversale a pilotului
a
A ! aria sectiunii transversale a /arelor longitudinala de rezistenta a pilotuilui
b
R ! rezistenta de calcul la co%pri%are a /etonului
sc
R ! rezistenta de calcul de co%pri%arfe a ar%aturii
1eterminarea capacitarii portante a pilotului din conditia de rezistenta a pamintului 6Metoda
i%pirica1
&ilotul se considera o /ara fle2i/ila ce lucreaza la co%presiune, piolotuil este ferit de
posi/nilitatea perderii sta/ilitatii datorita terenului incon(urator care opune rezistenta la
defor%area transversala
$eter%inarea capacitatii portantea pilotului din conditia de rezistenta a pa%intului se
efectueaza prin%etoda i%pirica:
" &iloti coloana!! trans%it sarcina e2terioar prin v0rful pilotului
,
d c p
F A R $"
c
C "! coeficient al conditiilor de lucru in caz de sarcina longitudinala de co%pri%are asupra
pilotului
5! rezistenta de calcul a pa%intuilui la virful pilotului
D"
Se reco%anda de deter%inat 5 in /aza datelor e2peri%entale In caz de lipsa a acestor date 5 se
adopta 5C-#### K&a
&entru proiectare se adopta rezistenta de calcul a pilotului &:
B , K+
d g
P F
g
C",.
- &ilotii flotanti
"
6 1,
n
d c CR p cf i i
i
F A R ( l f $"

c
! coeficient dependent de JdJ 6pentru caz general1
CR
,
cf
C" ! coeficient care depinde de %odul de introducere a pilotului in pa%int 6prin /atere
sau vi/rare1
U! peri%etrul sectiunii pilotului
5! rezistenta de calcul la virful pilotului se alege din ta/el in fu%ctia de natura si starea
pa%intului
i
f ! rezistenta de calcul al pa%intului pe suprafata laterala a pilotului in li%etele stratuluii
ele%entar
i
f se alege din ta/el in functie de adinci%ea %edie a stratului ele%entar, de natura si starea
pa%intului
i
l ! grosi%ea stratului ele%entar 6
i
l

-%1
n! nu%arul de straturi care se afla in contact cu suprafata laterala a pilotului
8a proiectare se adopta rezistenta de calcul a pilotului:
D-
Etapele principale de proiectare a fundatiilor pe piloti
" )valuarea conditiilor geologice ingineresti ale a%plasa%entului Se alege stratul de pa%int
la adinci%ea care sa fie /un pentru reze%area virfului pilotului, 6pa%inturi nisipoase
indesate sau de indesare %edie si pa%inturi argiloase cu indicile de lichiditate #, :
L

- Alegerea tipului si di%ensiunile pilotului &ot fi utilizati diferite tipuri de piloti prefa/ricati,
forati cu sectiunea plina sau cu gol centrat, dar cel %ai des se adopta piloti prefa/ricati cu
sectiunea patrata plina 8ungi%ea pilotului depinde de incastrarea lui in radier, de
adinci%ea de fundare a talpii radierului si de adinci%ea stratului /un de pa%int
# - 7 . "
6 1,
r
r fn
L h h h h h d m
d d
+ + + +

Adinci%ea de fundare a radierului pilotului
r
d , spre deose/ire de cea a fundatie nu depinde de
conditiile geologice ingineresti, 6deoarece radierul reazi%a pe capetele pilotilor1 Fata
superioara a radierului nu tre/uie sa fie %ai %arepilotuluidecit cota radierului >aloare lui
#
h
de incastrare a pilotului in radier depinde de %odul de incarcare a solicitarilor:
D7
Solicitare centrica
#
h C:c%
Solicitare e2centrica
#
h C"#c%
>irful pilotului tre/uie de incastra intr!un pa%int /un "% sau %ai %ult &e /aza lungi%ii 8
se alege lungi%ea standarta a pilotului prefga/ricat
+o%enclatura pilotilor prefa/ricati din /eton ar%at confor nor%elor de stat 6STAS1
Marca Sec iunea,
d
Aria,
-
m
Greutatea,
E
8ungi%ile
pilotului
Ar%atura
C
-: #,#A-: ",:
.,:A .

"- AI
7G .

"- AI
F .

"- AII
7# #,#F -,- "# .

". AII
"""- .

"A AII
7: #,"-: 7,#
GF .

"- AII
"# .

". AII
"""- .

"A AII
"7 .

"G AII
".": .

-# AII
"A .

-- AII
1eterminarea numrului de pilo i i distribuirea lor n funda ie
Funda ii izolate pe pilo i solicitate centric
+u%arul de piloti se deter%ina cu for%ula:
o rp
p
r
" "
n
P
+

D.
o
" ! nor%at din proiect cu
f
N
rp
" ! greutatea proprie a radierului i a p%0ntului deasupra lui
#
#
-
N ","
B 67 1
f
rp f r r m

r
r m r
r
" "
" A d
"
A
P d
P P d

r
A aria tlpii radieruluiN
r
P presiunea conven ional pe talpa radieruluiN
&! capacitatea portant pentru proiectare
m
C-#, greutatea volu%ic %edie a radierului i a p%0ntului
>aloarea o/ inut se rotunge te p0n la 0ntreg
+u%rul de pilo i se distri/uie 0n planul funda iei unifor% sau su/ for% de plase
Funda ii izolate solicitate e2centric
=n cazul for%ulei date nu%rul de pilo i se deter%in cu aceia i for%ul apoi lu0ndu!se 0n calcul
e2centricitatea nu%rul de pilo i se 0n%ul e te cu "," sau cu ",7 $istri/u ia 0n plan a pilo ilor
poate fi diferit 0n func ie de %ri%ea ei:
" $aca %o%entul incovoitor isi sch(i%/a diorectia $istri/utia pilotilor poate fi unifor%a In
acest caz pilotii de la %arginnea radierului in directia e2centricitatii vor fi solicitati la
%a2i%, cei din partea opusa vor fi su/incarcati
D:
- $aca %o%entuil actioneaza , piloti vor fi distrinuiti neunifor%, astfel lca fiecare sa fie
solicitat si una si aceiasi sarcina In cazul dat se o/tine o econo%ie de %aterial, dar devine
%ai co%plicat %odul de i%fi/gere a pilotilor
7 Mo%entul nusi schi%/a directia 6ca in cazuul -1 pilotii se distri/uie unifor% i%preuna cu
radierul se deplaseaza la o distanta egala cu e2centricitatea in diorectia actiunii
%o%entului In acest caz pilotii vor fi unifor% incarcati &entru proiectul de curs se adi%te
o solutie de distri/utie a eforturilor unifor%a
N

#
e m
"

$istri/uind pilo ii 0n funda ie se verific
sarcina + pentru fiecare pilot
#
-
"
N
rP 2
n
i
i
" " # 3
" $"
n
3

+
t

n!nu%rul de pilo iN
Q!distan a de la a2a 2 p0n la a2a pilotului la care se deter%in sarcina +
-
"
n
i
i
3

! distan ele la ptrat de la a2a 2 p0n la a2a fiecrui pilot

- - - - -
" - 7 .
"
76 1
n
i
i
3 2 2 2 2

+ + +

Ac iunea %o%entului se ia cu JIJ pentru pilo i afla i 0n dreapta de la a2a 2, i cu J!J pentru
pilo ii din st0nga a2ei 2
DA
Condi ia:
%a2imal
" s fie %ai %ic ca & 6capacitatea portant1
c! distan a dintre pilo i
,
p

P
c n m
"

" ! sarcina de la nivelul tlpii radierului

&! rezisten a de calcul a pilotului
#
#, . N #, 7
r r
rP
b m h m
" " "

+

#
N ","
f
rp f r r m
" "
" b h





7 N "
7 ,

P
d np
"
P
d
"

Mri% nu%rul de iruri
Modul de distri/u ie a pilo ilor pe funda ie c0nd ave% pri%a condi ie:
DD
Calculul tasrii funda iilor pe pilo i
Calculul se face la grupa a II!a de stare li%it lu0nd 0n considerare sarcinile din gruparea
funda%ental
Funda ia se arat sche%atic la scar, dup acare se arat conturul funda iei %assive
DG
>aloarea %edie ponderat:
" " - -
" -

n n
m
n
h h h
l l l

+ + +

+ + +

Se cere s se respecte condi ia 0n calcul a tasrii:
DF
#
adm

abcd

% %
P R
" "
P
b l

/! l i%ea radierului N
" :
6 1
.
c d ) l l tg
b
+ + +

" abcd f
" l b l d

" " - - 7 7
" - 7

l l l
l l l

+ +

+ +

$up care se calculeaz rezisten a de calcul 65 for%ula ceia lung1
$up asta, de la capul pilotului 0n (os, p%0ntul se 0%parte 0n straturi ele%entare Unde se
intersecteaz
zb
cu
zg
este zona activ
Alctuirea constructiv a radierului i calculul la rezisten
Alctuirea se face ca i 0n cazul funda iilor de suprafa , in0nd cont de 0ncastrarea st0lpului 0n
pahar i a pilotului 0n radier, de 0nl i%ea radierului, cotele tlpii i fe ele lui superioare
Mri%ea 0ncastrrii pilotului 0n radier 6co%parti%entul di%ensionarea pilotului1 =ncastrarea
st0lpului 0n pahar 6co%parti%entul alctuirea funda iilor de suprafa 1
$i%ensiunile geo%etrice adoptate 0n %od constructive se verific prin calcul la pri%a grup de
stare li%it 6de rezisten 1 Se verific radierul la stpungere de ctre st0lp, apoi se face calculul
la 0ncovoiere Calculul radierului la strpungere de ctre st0lp se face confor% ur%toarei
sche%e:
G#
" -
N C C !distan ele de la fa a st0lpului p0n la fa a interioar a pilo ilor, care sunt %ai apropae
de st0lp
Aceast sche% se verific confor% condi iei:
[ ]
" - - "
"
6 1 6 1
N
s s ct
n
i
i
" b C a c R
" P $"

+ + +

Calculul radierului la 0ncovoiere se refer la reac iunile la fa a st0lpului i la varia iile 0nl i%ii
radierului, dup care se deter%in %o%entul 0ncovoitor
Cauzele degradrii construc iilor
Construc iile sunt /unuri %aterial concepute i e2ecutate 0n vederea 0ndeplinirii unor
func ii social!econo%ice )le tre/uie s corespund standardelor de calitate i nor%elor
ecologice Construc iile degradeaz 0n ti%p, iar faptul c o parte din factor ice deter%in acest
process o/lig la controlul periculelor al strilor de deterioarare Cel %ai des i cea %ai
G"
i%portanta cauz ce duce la degradarea construc iei este calitatea necorespunztoare a
%aterialelor, data ini iale inco%plete asupra caracterelor geologice i geotehnice ale terenului
de fundareN sta/ilirea incorect a solicitrilor fizice i %ecaniceN %odificarea unor aspect 0n
proiectul de e2ecu ie, adic 0nclcri repetate a nor%elor 0n vigoare, nerespectarea standardelor
0n vigoare
&ro/le%ele de a%plasare sunt cel %ai des negli(ate %ai ales 0n ceia ce prive te
alctuirea de tronsoane cu 0ncrcri i 0nl i%i diferite a%plasa%ente alctuite din p%0nturi
sensi/ile, terenuri cu structure la care tasrile neunifor%e pot duce la pierderea sta/ilit ii 4
eroare %a(or este alegerea unui sQste% de fundare necorespunztor, care poate duce la
deterioararea 0ntregii construc ii
Mari nea(unsuri poate provoca ar%area insuficient a /etonului, prevederea unor
etriere la distan e prea %ari sau esti%area incorect a 0ncrcrilor ce ac ioneaz asupra
construc ieiB
Un capitol foarte i%portant al procesului sunt instala iile i de aici tendin a fiind de
su/di%ensionarea fa de %ini%u% necesar specificului construc iei
$e o/icei acesta duce la %odificarea interioar, av0nd drept consecin di%inuarea
construc iei 0n ansa%/lu Montarea i izolarea incorect a conductelor de ap 0n interiorul
construc iei pot adduce pre(udicii grave 0n e2ploatarea construc iei A%plasarea nepotrivit a
construc iei pe terenuri supuse aluniecrilor de teren duce la degradri par iale sau chiar a
0ntregii construc ii Aceast categorie de riscuri se 0ncadreaz la negli(area feno%enului de
eroziune, deter%inate de %ri%ea vitezei de scurgere a unei ape care trece prin apropiere unei
funda ii Aceasta duce la afectarea grav a funda iei
Totdeauna tre/uie s se i!a 0n calcul interven ia unor cause accidentale natural:
cutre%ure de p%0nt, alunecri de teren, ploi toren iale i inunda ii
8a degradri sau chiar la distrugerea construc iei pot contri/ui tipuri de agresiuni %ai
pu in cunoscute Astfel prin inter%ediul terenului de fundare, fie prin factori at%osferice,
cldirea intr 0n contact cu ape aggressive, agresivitatea de dezalcalinizare general activ,
car/onic, sulfuric etc
G-
'etonul %ai poate fi corodat i de ciuperci i /acteria sau su/stan e pe care acestea le
e%an Uzarea nor%al a construc iei este dat de durata li%it de e2isten a ele%entelor care
co%pun structura acestora Analiza gradului nor%al de uzur a unei cldiri este o/ligatorie
Funda ii n condi ii seismice4 %arcini seismice
Sarcinile seis%ice sunt cutre%urile de p%0nt, care sunt considerate cele %ai %ari
cala%it i natural )fectele produse de cutre%ure sunt va%ale
+o iunea de intensitate a cutre%urilor fiind apreciat de senza iile o%ului, efectele de
deterioarare a construc iilor Sunt propuse diferite scri de %asurare a cutre%urului 65ihter1
=n present se introduce noi %etode tiin ifice /azate pe 0nregistri directe ale
cutre%urilor care asigur o calculare %ai real 0ntre cauza i efectul distrugtor provocate de
cutre%ur =n ara noastr au avut loc cutre%ure foarte puternice, epicentrul fiind 5o%Znia, 0n
(urul ora ului Ti%i oara i >rancea
Cutre%urul d na tere la %i cri oscilatorii a p%0ntului, care provoac 0n toate
punctele unei construc ii for e de iner ie reprezent0nd 0ncrcrile seis%ice =n alternan cu
ti%pul, la calculul dina%ic al construc ie la 0ncrcrile seisc%ice se duce cont de caracteristicile
dina%ice ale construc iilor respect0nd periada sa proprie de factori de %ortizare, de natura
p%0ntului de fundare , de interac iunea teren!construc ie, de caracterul %i crii p%0ntului
Gradul de seis%icitate de cutre%ur pentru construc ii se deter%in pe /aza gradului de
seis%icitate a zonei unde se a%plaseaz construc ia
Clase i importan a construc iilor
Aspectul dina%ic al ac iunii seis%ice i co%portarea inelastic a structurilor afectate
de cutre%ure puternice i%pun %etode din proiectare specific regle%entrilor prin nor%e din
proiectare seis%ic
&revederile con in - cerin e funda%entale pe care tre/uie s le 0ndeplineasc
construc iile a%plasate 0n zone seis%ice:
G7
"1 Ceren a de siguran a vie ii construc iei tre/uie s fie preiectate 0nc0t su/ efectul
ac iunii seis%ic de proiectare construc ia s posede siguran fa de pr/u irea
local 0nc0t vie ile oa%enilor s fie prote(ate
-1 Cerin a de li%itare a degradrilor! construc iile tre/uie s fie proiectate astfel ca
0n ti%pul cutre%urului, structurile s nu sufere degradri sau chiar scoaterea lor
din uz
&roiectarea seis%ic tre/uie s ur%reac realizarea unei structure c0t %ai regulate distri/uit
%ai unifor% 0n plan, astfel ca for ele de iner ie s fie trans%ise direct i pe o cale %ai scurt
ctre fundare =n cazul 0n care este neunifor% structura poate fi 0%pr it prin inter%ediul unor
rosturi seis%ic, care sunt unit i independente din punct de vedere structural
Alctuirea funda iei i a legturii acestea cu suprastructur tre/uie s asigure condi ia c
0ntreaga cldire s fie supus ac iunii seis%ice c0t %ai unifor% =n cazul 0n care structura este
alctuit din pere i structurali cu rigidit i i capacit i de rezisten e diferite se reco%and
funda ii de tip cutie rigid
=n cazul adoptrii unor ele%ente de fundare individuale 6directe pe pilo i sau de ad0nci%e1 se
reco%and utilizarea unor plci de /eton ar%at sau a unor grinzi de legtur 0ntre aceste
ele%ente pe a%/ele direc ii
G.