1

II.2.4.1.2. Ecuatia de continuitate pentru

sisteme macroscopice
Rezolvarea unor probleme de inginerie necesita uneori
aplicarea conservarii masei pentru sisteme cu dimensiuni finite
denumite sisteme macroscopice. Se considera, de exemplu,
un sistem macroscopic format dintr-o conducta cu sectiune
variabila, prin care curge fluidul (fig. II.24).
2
Sectiunile delimiteaza 2 volume de control
pentru care se aplica legea conservarii masei sub
forma bilantului de materiale. Acumularea de fluid este:
3 2 1
S si S , S
2 1
V si V
2 2 2 1 1 1
S v S v
dt
dM
=
Daca regimul este stationar dM/dt=0 si relatia de mai sus devine:
m 2 2 2 1 1 1
M S v S v = =
Prin acelasi rationament pentru volumul de control ecuatia
de bilant in curgerea stationara este data de relatia:
2
V
m 3 3 3 2 2 2
M S v S v = =
(II.83)
(II.84)
(II.85)
3
m 3 3 3 2 2 2 1 1 1
M S v S v S v = = =
Din ultimele doua egalitati rezulta:
Prin generalizre rezulta:
. const M S v ...... S v S v S v
m n n n 3 3 3 2 2 2 1 1 1
= = = = =
Pentru fluide necompresbile in curgere izoterma
densitatea este constanta:

si ecuatia de continuitate devine:


. const M
M
S v ...... S v S v S v
v
m
n n 3 3 2 2 1 1
= =

= = = =
. const ....
n 3 2 1
= = = = =
(II.84)
(II.85)
(II.86)
(II.87)
4
Ecuatiile de mai sus se folosesc in practica pentru
calculul vitezei medii intr-o sectiune de curgere data, cand se
cunoaste viteza in alta sectiune sau la calcularea sectiunilor
de curgere, cand se impun vitezele medii.
Cursul nr. 6
5
II.2.4.2. Ecuatiile conservarii
impulsului
dS v
S
1
v
S
i
}
=
Pentru calculul acestei integrale trebuie cunoscuta
distributia vitezelor instantanee (locale) ,v
i
in sectiunea de
curgere. Functia care da distributia vitezelor este o solutie a
ecuatiilor diferentiale ale impulsului.
Pentru calculul debitului mediu sau pentru aplicarea
ecuatiei de continuitate la sisteme macroscopice trebuie
cunoscuta viteza medie a fluidului in sectiunea considerata.
Prin definitie viteza medie intr-o sectiune este data de relatia:
(II.88)
( )
(
(
(
(
(

+
(
(
(
(
(

(
(
(
(
(

=
(
(
(
(
(

volum de elementul din fluidului

asupra actioneaza care
exterioare fortelor Suma
volum de elementul
din iesit
impuls de Debit
volum de elementul
in intrat
impuls de Debit
volum de elemetul in
acumulat impuls de
fluxul Debit
Ecuatiile diferentiale ale impulsului exprima legea
conservarii impulsului , care se aplica sub forma bilantului
de impuls efectuat asupra unui volum de control delimitat
ipotetic din curentul de fluid. Forma generala a bilantului de
impuls pentru un volum de control ales arbitrar este:
(II.89)
7
Pentru explicitarea tremenilor ecuatiei de mai sus se
tine cont ca impulsul se transmite simultan prin 2 mecanisme:
- prin mecanism molecular pentru care fluxul de impuls este
dat de produsul:

- prin mecanism convectiv pentru care fluxul de impuls este
dat de:

- forte exterioare: forte gravitationale si forte de presiune.

Relatia generala de bilant se aplica pentru un element
de volum V de forma paralelipipedica cu dimensiunile
laturilor x, y si z raportat la un sistem cartezian

A t
( ) ( )A v v v M
v
=
8
9
Deoarece impulsul este o marime tensoriala iar viteza
este o marime vectoriala se iau in considerare componentele
care corespund la cele trei directii ale sistemului adoptat, iar
relatia care exprima conservarea impulsului se poate aplica
separat pentru fiecare directie in parte. Se obtin astfel trei
componente ale ecuatiei tensoriale, cate una pentru fiecare
directie.
Se prezinta in continuare deducerea componentei x a
ecuatiilor impulsului cu mentiunea ca si componenta y,
respectiv z se deduc la fel.
La aplicarea ecuatiei generale de conservare a
impulsului se face precizarea ca desi se considera curgerea
dupa o singura directie (x), impulsul se transfera atat prin
mecanism molecular cat si prin mecanism convectiv,
simultan dupa toate cele 3 directii ale sistemului de referinta.
10
Componentele fluxului de impuls intrat si iesit prin
cele 6 fete ale elementului de volum considerat sunt:
Flux de impuls prin mecanism molecular

volum de volum de
elementul din iesit elementul in intrat
: y axa pe
lara perpendicu fata prin
z y
x xx
A A t z y
x x xx
A A t
A +
: x axa pe
lara perpendicu fata prin
: z axa pe
lara perpendicu fata prin
z x
y yx
A A t
z x
y y yx
A A t
A +
y x
z zx
A A t
y x
z z zx
A A t
A +
11
Flux de impuls prin mecanism convectiv

volum de volum de
elementul din iesit elementul in intrat
: y axa pe
lara perpendicu fata prin
( ) z y v v
x x x
A A ( ) z y v v
x x x x
A A
A +
: x axa pe
lara perpendicu fata prin
: z axa pe
lara perpendicu fata prin
( ) z x v v
y y x
A A
( ) y x v v
z z x
A A
( ) z x v v
y y y x
A A
A +
( ) y x v v
z z z x
A A
A +
12
Forte exterioare care actioneaza asupra volumului,
dupa directia x sunt:
- componenta x a fortei gravitationale:
- forta rezultanta, determinata de variatia presiunii statice

pe directia x:

Acumularea de impuls in elementul de volum determina
variatia in timp a concentratiei impulsului, asfel incat fluxul
de impuls acumulat in elementul de volum, la curgerea
dupa directia x poate fi exprimata prin relatia:

V g
x
A
( ) z y P P
x x x
A A
A +
( ) ( )
z y x
t
v
V
t
v
x x
A A A
c
c
= A
c
c
(II.90)
(II.91)
(II.92)
13
( ) + A A t t
A +
z y
x x xx x
xx
( )
= A
c
c
V
t
v
x
( ) + A A t t + A A
|
.
|

\
|
t t +
A + A +
y x z x
z z zx z
zx
y y yx y
yx
( ) ( ) | | + A A +
A +
y x v v v v
z z z x z z x
( ) ( ) | | + A A +
A +
z y v v v v
x x x x x x x
( ) ( ) | | + A A +
A +
z x v v v v
y y y x y y x
( ) V g z y P P
x x x x
A + A A +
A +
Substituirea termenilor in ecuatia de bilant conduce la:
(II.93)
14
Prin impartire la V=xyz si dupa trecerea la linita
pentru: si se obtine:

; x 0 A 0 Ay
0 Az
( )
( )
( )
( )
x
z x
y x
x x
zx
yx
xx x
g
x
P
z
v v
y
v v
x
v v
z y x t
v
+
c
c

c
c
+
c
c
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
t c
+
c
t c
+
c
t c
=
c
c
Efectuand derivarea produselor si regrupand termenii, rezulta:
(II.94)
15
( )
( )
( )
x
zx
yx
xx
te continuita de ecuatiei conform 0
z
y
x
x
x
z
x
y
x
x
x
g
x
P
z y x
z
v
y
v
x
v
t
v
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
t c
+
c
t c
+
c
t c
=
=
(

c
c
+
c
c
+
c
c
+
c
c
+
+
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
+
c
c

=

(II.95)
16
Paranteza a doua din membrul stang este zero
conform ecuatiei de continuitate.
Prima paranteza este prin definitie derivata
substantiala (materiala) a componentei x a vectorului viteza:

z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
dt
Dv
x
z
x
y
x
x
x x
c
c
+
c
c
+
c
c
+
c
c
=
(II.96)
17
x
zx
yx
xx x
g
x
P
z y x dt
Dv
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
t c
+
c
t c
+
c
t c
=
y
zy yy xy y
g
y
P
z y x dt
Dv
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
t c
+
c
t c
+
c
t c
=
z
zz
yz
xz z
g
z
P
z y x dt
Dv
+
c
c

|
|
.
|

\
|
c
t c
+
c
t c
+
c
t c
=
Prin urmare componenta x a ecuatiilor impulsului va fi
data de relatia:
(II.97)
Prin acelasi rationament se deduc si componentele y si z:
(II.98)
(II.99)
18
v
x
v
x
xx
V q +
c
c
q = t
3
2
2
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
q = t = t
x
v
y
v
y
x
xy yx
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
q = t = t
x
v
z
v
z x
xz zx
Ecuatiile deduse anterior sunt valabile indiferent de
comportarea reologica a fluidului. Pentru a stabili distributia
vitezelor tensiunile trebuiesc exprimate functie de gradientii
de viteza utilizand ecuatiile reologice. De exemplu pentru un
fluid newtonian, din ecuatia reologica a fluidului Newton,
rezulta:
(II.100)
(II.101)
(II.102)
19
|
devine termenilor regruparea dupa care
g
x
P
x
v
z
v
z x
v
y
v
y
z
v
y
v
x
v
x x
v
dt
Dv
x
z x
y
x
z
y
x x x
+
c
c

|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
c
c
+
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
c
c
+
+

|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
c
c

c
c
q =
3
2
2
2
2
( )
x x
x
g
x
P
v
x
v
dt
Dv
+
c
c
V
c
c
q + V q =
3
1
2
Laplace operatorul este
z
v
y
v
x
v
v
: care in
x x x
x
2
2
2
2
2
2
2
c
c
+
c
c
+
c
c
= V
Efectuand derivarile, dupa inlocuire se obtine:
(II.103)
(II.104)
(II.105)
20
Pentru celelalte 2 directii, y si z rezulta ecuatiile:





Ecuatiile de mai sus se numesc ecuatiile Navier-Stokes
Cazuri particulare:
a) pentru fluide necompresibile: si ecuatiile de
mai sus devin:
( )
y y
y
g
y
P
v
y
v
dt
Dv
+
c
c
V
c
c
q + V q =
3
1
2
( )
z z
z
g
z
P
v
z
v
dt
Dv
+
c
c
V
c
c
q + V q =
3
1
2
0 = Vv
x x
x
g
x
P
v
dt
Dv
+
c
c
V q =
2
(II.106)
(II.107)
(II.108)
21
y y
y
g
y
P
v
dt
Dv
+
c
c
V q =
2
z z
z
g
z
P
v
dt
Dv
+
c
c
V q =
2
x
x
g
x
P
dt
Dv
+
c
c
=
y
y
g
y
P
dt
Dv
+
c
c
=
z
z
g
z
P
dt
Dv
+
c
c
=
Cunoscute si sub
numele de ecuatiile
curgerii ale lui Euler
}
b) pentru fluide ideale, lipsite de vascozitate (=0)
respectiv:
si:
(II.109)
(II.110)
(II.111)
22
Prin integrarea ecuatiilor diferentiale ale impulsului se
obtine functia care da distributia vitezelor intr-un fluid in
curgere. Din pacate o solutie analitica a ecuatiilor diferentiale
ale impulsului nu este posibila decat pentru cazuri simple de
curgere. Pentru cazuri mai complicate se apeleaza la
similitudinea hidrodinamica, asa cum s-a aratat in capitolul
introductiv.