Academia de Studii Economice din Bucureti

Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Globalizarea financiara









Realizator:
Ferchedu Eduard Gabriel





Bucureti
Mai 2014
Globalizarea financiara

Globalizarea financiara poate fi adesea confundata cu globalizarea economica, insa cele doua
subtipuri ale globalizarii se diferentiaza din mai multe puncte de vedere. In aceasta lucrare imi propun
sa ma concentrez indeosebi pe globalizarea financiara, care reprezinta legaturile formate intre
sistemele bancare si pietele financiare nationale, aceste conexiuni fiind rodul dereglementarii
financiare si a liberalizarii pietelor, fenomene tot mai vizibile in ultimele decenii, ceea ce a condus la
formarea unui spatiu financiar mondial.
Impactul crizei financiare asupra pietelor financiare international a fost intens discutat, astfel ca,
desi ramane un subiect interesant, am decis sa ma axez mai mult pe doua subdiviziuni ale globalizarii
financiare, mai exact pe fenomenul de contagiune si pe prezenta centrelor off-shore in economia
globala.
Fenomenul contagiunii a aparut la banci in prima parte a secolului al XX-lea si s-a propagat pe
tot parcursul acestuia.Panica bancara a determinat necesitatea asigurarii depozitelor.Inainte ca
primele institutii abilitate sa resolve acest tip de problema( de exemplu Federal Deposit Insurance
Corporation-1934) caderea unei banci sau mai bines pus situatia in care aceasta nu isi putea onora
obligatiile fata de deponenti si creditori, aducea cu sine probleme in randul acestora, astfel ca
deponentii trebuiau sa astepte pana cand banca era lichidata,iar activele acesteia transformate in
lichiditati.
Impedimentul astfel creat a dus la imposibilitatea bancii de a isi onora pe deplin obligatiile, astfel
ca in acea vreme, deponentii primeau inapoi doar o parte din valoarea depozitelor.In acest mod,
deponentii puteau devein neincrezatori si puteau manifesta o retincenta in a depune bani in banci,
ceea ce putea diminua viabilitatea acestora. Oamenii manifestau astfel o lipsa de informatii cu privire
la calitatea activelor bancare, deponentii putand crea oricand situatii de panic, cu consecinele cele
mai nefaste pentru economie.
Data fiind aceasta situatie incerta, economia poate suferi oricand un soc puternic, bancile putand
suferi pierderi foarte mari incat pot atinge nivelul insolventei, avand o cota de piata negative. In
randul deponentilor se nasc dubii cu privire la sanatatea bancii in care au depozite, acestia nestiind
daca banca lor este sanatoasa sau face parte din grupul bancilor insolvente. De regula, in randul
deponentilor exista teama ca nu isi vor putea recupera integral depozitele, consecinta fiind retragerile
masive. Intrucat bancile opereaza dup principiul primul venit primul servit, deponentii se vor
napusti asupra bancilor.
Aceasta nesiguranta poate duce la schimbarea viziunii oamenilor cu privire la banci,iar caderea
unei singure banci poate duce si la problem serioase pentru celelalte banci. Pe plan mondial, acest
fenomen, in speta efectul de contagiune, poate avea un impact dezastruos, tinand cont de legaturile tot
mai stranse din sistemul bancar actual. Daca nu se face nimic pentru a se restabili increderea in
sistemul bancar,ia nastere situatia de panica bancara.
Astfel de situatii au fost frecvente n SUA inca din sec. XIX si inceputul secolului, cazuri
importante de panica manifestandu-se cu un decalaj de aproximativ 20 de ani, si anume n anii 1819,
1857, 1873, 1884, 1893, 1907, culminand cu perioada 1930-33.
Guvernele tarilor au astfel indatorirea de a forma plase de siguranta, menite sa inlature panica
creata si reticenta de a depune bani. Astfel, in SUA a aparut prima solutie ce a dat si rezultate in
trecut, aceasta fiind asigurarea depozitelor, ceea ce a diminuat numarul de falimente, de la 600 la 15
pe an in perioana anilor 30. Aceasta metoda propune doua idei de solutionare a efectului de
contagiune si in speta a panicii bancare. Prin metoda platii directe, deponentii vor fi onorati cu suma
integrala dupa procesul de falimentare al bancii, iar prin reorganizarea bancilor cu probleme se
incearca gasirea unui partener de fuziune care sa preia pasivele, deponentilor sau creditorlorilor li se
ofera astfel sansa de a nu mai pierde bani.
Astfel, de la o problema izolata pe plan national, efectul de contagiune poate dezvolta un puternic
curent global care sa afecteze populatia lumii.Cand apare un dezechilibru la nivel global sunt afectate
mai multe tari. In acest caz au existat mai multe exemple in istoria recenta: crizele petroliere din 1973
si 1979, cresterea dobanzilor in Germania in 1992 sau cresterea dobanzilor din SUA dupa criza
mexicana din 1994. Deasemenea, o criza izvorata intr-o anumita tara poate afecta tarile cu care
aceasta dezvolta cele mai multe relatii comerciale. Un exemplu plauzibil in acest caz este dat de
deprecierea yen-ului japonez de la mijlocul anilor 90 fata de dolarul American, ceea ce a culminat cu
criza din Asia de Sud-Est( 1997).
Efectul de contagiune da nastere unor mecanisme de transmisie a socurilor intre tari, ceea ce
genereaza un efect de domino pe plan global.
Pe de alta parte, aparitia centrelor financiare offshore afecteaza relatiile financiare pe plan global,
de aici aparand si dorinta tot mai acerba de rereglementare. Acestea marcheaza distanta vizibila fata
de normele legislative standard,permitand reducerea costurilor de intermediere financiara, prin care
sume imense sunt tranzactionate zilnic, fara ca acestea sa intre sub incidenta legilor in vigoare pe plan
mondial.
Absenta transparentei const din secretul bancar care asigura confidentialitatea operatiunilor,
acopera originea fondurilor si identitatea clientilor; in plus, se adauga facilitatile de inregistrare si
utilizarea unor montaje juridice complexe. Practic, se recurge la trusturi si alte asemenea structuri
juridice cu raspundere limitata care permit gestiunea de bunuri in folosul tertilor, fara a fi necesare
informatii cu privire la beneficiarul real.
Analiza FMI scoate n eviden un prim grup central, compus din SUA, Marea Britanie i
Luxemburg, nconjurat de principalele piee dezvoltate n jurul crora graviteaz cele mai importante
CFO (Insula Cayman, Bahamas, Lichtenstein, Jersey, Guernesey, The Island of Man, Bermude).
Guernesey, Jersey i Lichtenstein sunt distributoare de fonduri ce provin din Marea Britanie i
Luxemburg n direcia rilor dezvoltate, n timp ce Bahamas i Bermude sunt mai degrab colectoare
de fonduri. Aceste centre sunt nconjurate de o reea de centre mai mici (clusters), specializate din
punct de vedere fiscal sau bazate pe relaii specifice din punct de vedere geografic.
De exemplu, Vanuatu opereaz cu piaa australian, iar Rep. Mauritius deservete investiiile ce
provin din India. Centrele alimenteaz nie specifice: prin tratamentul fiscal favorabil, Bermudele
atrag o treime din piaa mondial a reasigurrilor, Insula Cayman reprezint centrul afacerilor pentru
fondurile speculative, Insulele Virgine britanice adpostesc peste 800.000 de firme internaionale.
Elveia creatoarea secretului bancar deine 27% (aprox. 2000 de miliarde dolari) din patrimoniul
persoanelor fizice, patrimoniu plasat offshore, conform datelor puse la dispoziie de ctre Boston
Consulting Group.
Problemele ce izvorasc de pe urma efectului de contagiune si al centrelor financiare offshore pun
in pericol dezvoltarea sanatoasa a pietelor financiare internationale. Ramane de vazut cum fenomenul
incercat in ultimii ani, cel al rereglementarii, va putea stopa orice exces de zel aparut in sistemul
financiar global sau cum centrele financiare offshore isi vor diminua puterea economica. Importanta
pentru actorii financiari globali este constientizarea riscurilor la care se pot ancora in momentul luarii
unor decizii pripite, dar si faptul ca orice actiune pe plan financiar poate capata oricand o insemnatate
globala data fiind interdependenta tot mai puternica intre pietele mondiale.


Bibliografie
- Towards a global financial architecture:
capital mobility and risk management issues
(http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1566014100000029 )
Peter Christoffersen, Vihang Errunza
- Why Did Financial Globalization Disappoint?
(http://web.b.ebscohost.com/ehost/detail?sid=f3a9d09a-3957-4b8d-aa18-
22765ce076fe%40sessionmgr198&vid=1&hid=112&bdata=JnNpdGU9ZWhvc3QtbGl2ZQ%3d%
3d#db=bth&AN=37267784 )
DANI RODRIK and ARVIND SUBRAMANIAN
IMF Staff Papers
Vol. 56, No. 1
2009 International Monetary Fund
-What is international financial contagion? (http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1468-
2362.00113/abstract )
Thomas Moser
International Finance 6:2,2003, pp157-178




Caroline Le Moign Centres financiers offshore et systme bancaire fantome Problmes
conomiques 18 ian. 2012, pag. 14-18
Boston Consulting Group (2010) Global Wealth 2010: Regarding Lost Ground: Resurgent
Markets and New Opportunities