(I)

Brncoveanu - domnul celor "25 de ani fara razboaie"

La nceputul anilor '90, Biserica Ortodoxa Romna a canonizat ctiva dintre aparatorii si
mucenicii credintei ortodoxe romne: Stefan cel are, !aniil Si"astru, #onstantin
Brncoveanu, cei patru fii ai sai si $inerele sau %anac"e &acarescu, 'n cele ce urmeaza, doresc
sa evidentiez caracterul lui #onstantin Brncoveanu, nsemnatatea sa n cultura si politica
nationala si internationala, dar n primul rnd ntietatea sa n rndul sfintilor voievozi
romni()xpresia *+, de ani fara raz-oaie* nu ne apartine noua si se refera la domnia lui
#onstantin Brncoveanu( *!espot luminat*, dar nu tiran, *print al aurului*, dar modest, cinstit si
incorupti-il, Brncoveanu a asimilat deopotriva virtutile unui adevarat sfnt, unui mare
caracter si unui verita-il politician( !espre persoana sa a scris stolnicul #onstantin
#antacuzino, n *%storia .arii Romnesti*, sau Radu /opescu ntr0o *%storie a domnilor .arii
Romnesti*( 1m-ele lucrari fiind su-iective, contra, respectiv pro Brncoveanu, ne vom folosi
de o lucrare neutra si de mult uitata: *1nonimul -rncovenesc* 2*%storia .arii Romnesti de la
octom-rie 3455 pna la martie 3436*7(
Lo$ofat ntre anii 345+03455, #onstantin Brncoveanu se tra$ea din neamul -asara-ilor, fiind
stranepot al lui atei Basara-, dar si nepot al stolnicului #onstantin #antacuzino( !espre acest
-oier, Brncoveanu spunea: *#a eu tata n0am pomenit, de vreme ce am ramas mic de tata, fara
ct pe dumnealui tata #ostandin l0am cunoscut parinte n locul tatne0mieu*, dar va avea o
crunta dezama$ire( Brncoveanu nu a vrut sa fie domnitor al .arii Romnesti(
A fost urcat pe tron din vrerea boierilor
Boierii pamnteni, nemaidorind sa i conduca un cantacuzin, aproape ca l0au fortat sa preia
domnia( 8isera cu totii: *Lo$ofete, noi cu totii po"tim sa ne fii domn*( )l zise *!ar ce as vrea eu
cu domniia, de vreme ce ca un domn sunt la casa mea9 nu0mi tre-uie sa fiu*( %ar ei zisera: * :e
ru$am, nu lasa tara sa ntre alti oameni sau rai, sau ne-uni sa o strice, ci fii;*( Si0l luara de
mini si0l mpin$eau de spate( 1 fost uns domnitor la mitropolia Bucurestilor, n prezenta
patriar"ului -izantin !ionisie si a mitropolitului vala" 1ntim( 'n -iserica, Brncoveanu a spus:
*!omniia aceasta eu nu o po"tesc ca sa0mi nmultesc $ri<ile si nevoile, ci dumneavoastra m0ati
po"tit si fara voia mea m0ati pus domn n vremuri ca acestea tur-urate, ncun$iurati de osti de
vra<masi9 ci dar acum iar ntre-: este0va cu voia tuturor=*
Si toti raspunsera: *Toti voim, toti pohtim*( 8ise iar: "Deaca pohtiti toti, mi-e voia si mie sa-mi
dati un juramnt naintea Lui Hristos precum veti fi cu dreptate si de ar veni vreo primejdie
domnii mele, despre vreo parte, sa stati cu mine toti".
!upa depunerea <uramntului de catre -oieri, au iesit cu totii din -iserica, voievodul fiind
ntmpinat de salvele de tun, *nsa doua tunuri s0au slo-ozit, iar unul nu s0au putut slo-ozi9 de
care zicea multi ca va fi acesta un semn rau, nsa pa urma s0au vazut ca sunt -a-esti cuvinte*(
'n tot acest timp, cadavrul domnitorului Ser-an #antacuzino, zacea pe catafalcul -isericii
#otroceni, parasit de toti, inclusiv de mem-rii familiei sale( !e aceea, Brncoveanu nsusi i0a
or$anizat o nmormntare crestineasca("Sarban-voda mortul acea ca un om den cei prosti,
numai cu muierea lui si cu fetele lui pln!nd... ca avusese nadejde sa puie pe fiiu-sau domn,
dar n-au vrut Dumneeu si tiraniile tatni-sau, ce facuse boierilor si saracilor tarii si nca de
la o vreme nici muierea lui, nici fetele lui nu sadea ln!a dnsul, ca-si strn!ea avutiia si o
ascundea, ca-i era frica sa nu-i ia avutiia "onstandin-voda# ...acea pa o masa strvul, parasit
de toti pna a doaa i dimineata. Deaci l-au radicat cu cinste domnul si l-au dus la "otraceni,
la mnastirea lui, de l-au n!ropat si s-au dus".
&oda Ser-an, un -un diplomat si om de spirit, la rndul lui, sperase pna n ultima clipa ca i va
urma la tron fiul sau, %ordac"e, dar -oierii pamnteni erau satui de pri$oana #antacuzinilor(
1stfel, putem spune ca Brncoveanu a fost primul sef de stat romn ales li-er si n unanimitate
de voturi( *!in elexiea tarii s0au pus #onstandin0voda domn*( 1le$erea a primit $irul
cancelariilor marilor puteri, care nu aveau sa re$rete acest fapt, deoarece aveau sa cunoasca
n noul voievod un diplomat exemplar, pentru care pacea era prioritara(
Cantacuzinii uneltesc 25 de ani mpotriva omnitorului
!in momentul acestei ale$eri, #antacuzinii au uneltit timp de +, de ani mpotriva lui
Brncoveanu si nu s0au oprit pna cnd nu si0au atins mrsavul scop, croindu0si n acelasi timp
propriul drum spre esafod( )i i0au avut complici pe -oierii Balaceni, care *totdeauna si
ntindea mintea dupa niste pareri ne-unesti((( 'n zilele lui 1ntonie0voda, au ucis niste
ne$utatori, mpreuna cu care erau si calu$ari mersi pentru mila la osc*(
1lti complici au fost -oierii Stir-esti( !esi ctiva dintre respectivii -oieri fusesera condamnati
de divan la moarte sau la nc"isoare pentru diferite infractiuni, Brncoveanu i0a iertat si i0a
$ratiat mereu, nestiind pe cine( :u iu-ea raz-unarea( )ra un om -lnd si iertator, asa cum
tre-uie sa fie crestinul( %u-itor de cultura si de credinta ortodoxa, Brncoveanu a spri<init
aceste domenii, neconditionat( Biserica *Sfntu :icolae*, manastirea Stavropoleos din
Bucuresti, manastirea >urezu, manastirea Sm-ata de Sus construita n 1rdeal, -iserica *Sfintii
'mparati #onstantin si )lena*, din #onstantinopol, Spitalul Brncovenesc, ansam-lul
ar"itectural de la o$osoaia, nfiintarea unui numar mare de tipo$rafii la Bucuresti, Sna$ov,
Rmnic, Buzau, nfiintarea Scolii !omnesti de la Sf( Sava 0 iata numai cteva din contri-utiile
lui Brncoveanu la cultura si civilizatie( Sa nu uitam de lacasele de cult pe care le0a ctitorit la
Sfntul unte 1t"os, n ar"ipela$ul $recesc si n Bul$aria de azi(
!tilul brncovenesc si tiparirea de carte
La acestea se adau$a renovarea attor -iserici si mnastiri din vremea naintasilor( Stilul
-rncovenesc s0a impus cu succes n ar"itectura ultimelor secole( )ste caracterizat de
elemente ale ar"itecturii taranesti din untenia, exprimate la o scara mai mare, m-inate
discret cu elemente -izantine, vizi-ile n coloanele teraselor si -alcoanelor, coloane care de
multe ori nu au cele-rele ornamente la terminatii, care sa determine un caracter doric, ionic
sau corintic( Stilul -rncovenesc mai e caracterizat de pecetea unor -asoreliefuri ori$inale, ca
cele-rul *vultur cruciat*, precum si de culoarea al-a imaculat a peretilor exteriori( ai sunt si
exceptii, ca n cazul complexului de la o$osoaia, unde domina culoarea caramizie a
materialului de constructie(
'n &ala"ia s0au tiparit cele mai multe carti, att ori$inale, ct si de traducere( La curtea
domneasca, cultura era coordonata de eruditi precum mitropolitul 1ntim %vireanul, un alt
mucenic al ortodoxiei, cel mai mare autor de oratorie sacra, sau italianul 1ntonio del #"iaro,
autorul unei carti de impresii despre &ala"ia( .oate acestea au contri-uit si la o -una ima$ine
a &ala"iei pe plan extern( !omnitorul muntean era un politician a-il, un foarte -un diplomat,
reusind prin faptele si calitatile sale, dar nu n ultimul rnd prin caracterul sau, sa pastreze
relatii de prietenie cu marile cancelarii europene, cu papalitatea, dar si cu /oarta, evitnd
conflictele diplomatice sau armate( *?ericiti facatorii de pace(((*(
"ncearca o uniune cu #oldova
!oresc n primul rnd sa su-liniez vederile sale unioniste cu caracter pacifist( /rin tratative
diplomatice cu /oarta a cautat sa impuna domn n oldova pe $inerele sau, #onstantin,
ntrerupnd evolutia dinastiei #antemir, dar pentru putin timp( !aca politica lui Brncoveanu
ar fi prins radacina si n oldova, primul pas spre unitatea nationala ar fi reusit, mai mult, ar fi
fost evitat re$imul fanariot( !upa cum s0a vazut, falimentul politic al dinastiei #antemir n
oldova 236337 si uneltirile viclene ale #antacuzinilor vala"i, descoperite de /oarta n 3634, au
aruncat cele doua tari romne n -ratele re$imului fanariot, pentru un secol de coruptie, <af si
umilinta(
%ata ce pericol putea fi evitat daca idealul unionist al lui Brncoveanu, deloc vitre$it de avizul
marilor puteri, ar fi reusit( #u att mai mult ne putem da seama de prime<dia n care au vrt
tara unii domnitori lacomi, iresponsa-ili sau neaveniti(
@n fapt mi se pare, nsa, incredi-il( 1cademicianul !imitrie #antemir, domnitorul care n fata
turcilor a dat -ir cu fu$itii, n lucrarea sa *!escriptio oldaviae*, care se vrea o capodopera
stiintifica, adopta o atitudine foarte partinitoare, care numai demna de un istoric nu este(
!upa com-aterea domnitorului #onstantin Brncoveanu si a idealului sau unionist, apro-a
instaurarea re$imului fanariot n oldova( 1ceasta atitudine tradeaza adevaratele sentimente
ale lui #antemir fata de tara sa9 dominat de un or$oliu dezonorant, nu dorea sa0si recunoasca
esecul politic pentru care era suparat pna la raz-unare(
@n mare csti$ era pacea pentru .ara Romneasca, avnd n frunte un domnitor iu-itor de
!umnezeu, la care simplii cetateni erau -ineveniti n audienta( Respectul pe care l impunea n
fata marilor cancelarii europene a influentat atitudinea acestora fata de .ara Romneasca( 'n
spiritul sau $ndeau si cei mai multi dintre mem-rii divanului, care la <udecata sanctionau
foarte aspru pe -oierii prinsi ca fura pe oamenii simpli si pe cei saraci( Sfrsitul domniei si al
vietii marelui voievod au marcat trecerea sa n rndul mucenicilor Lui %isus #"ristos(
$radarea se mplineste n !aptamna %atimilor
#antacuzinii si complicii lor mituisera ctiva mari dre$atori turci, pentru a0l minti pe sultan ca
Brncoveanu unelteste mpotriva sa( !ezinformarea a prins roade, iar voievodul a fost detronat
prin firman de la /oarta, n Aoia are( 1poi, alaturi de familia sa, a fost dus la Stan-ul si nc"is
n nc"isoarea celor sapte turnuri( 1ici au fost torturati( 'n ziua praznuirii 1dormirii Sfintei
aria, pe +4 au$ust 23, au$ust, pe stil nou7, sase mem-ri ai familiei Brncoveanu au fost
executati n pu-lic la Stan-ul( )ste vor-a de voievod, de patru fii ai sai, #onstantin, Stefan,
Radu, atei si de %anac"e &acarescu, $inerele domnitorului( 1nterior executiei li s0a propus ca
n sc"im-ul vietii, sa treaca la reli$ia musulmana, dar romnii L0au ales pe #"ristos(
""u acest fel de multamita s-au aratat Saitanestii $cum erau porecliti de popor "antacuinii -
n.n.% catra "onstandin-voda pentru binele si cinstea care le facuse. &ostu-i-au stins casa, si pe
dnsul, si pe feciorii lui... 'ici n tara, Stefan-voda $"antacuino, noul domnitor - n.n.% cerea
averea lui "onstandin-voda sa o !aseasca cu mare pohta si o au !asit# ci una au dat-o
imbrihorului $repreentantul (ortii la )ucuresti - n.n.% n seama mparatiei, alta au mncat-o
el cu imbrihorul si i-au stins casa din fata pamntului, nu ca unii rude si facator de bine, ci ca
unui vrajmas foarte mare ce ar fi fost...". Saitanestii *tuturor domnilor celor mai denainte s0au
aratat cu ficlesu$ si cu raotate, si domnului #onstantin0voda nca au nceput sa0l ficleneasca,
de la carele mult -ine au avut(((*(
:oul domnitor Stefan #antacuzino "era om nestatornic n cuvinte si n fapte, si n jafuri fara
cale si fara dreptate, att ct n-au ramas episcop e!umen, calu!ar, ne!utatoriu, boieriu mari
si mici, care sa nu fie jafuiti si pradati...".
$radatorii nu se bucura prea mult

#antacuzinii nu au savurat prea mult timp roadele tradarii( *'ntia minune au fost ca, trimitnd
Stefan0voda pe doamna0sa si pe coconii lui la nastirea !e0un0Lemn, unde este o icoana a
aicai /reacestii, facatoare de minuni, pentru nc"inaciune si pentru c"ip de evlavie,
ntmplndu0sa n ziua de Snta ariia mare, adeca adormirea /reacistii((( n care zi si la
.ari$rad au taiat pe #onstandin0voda si coconii lui 2o minune;7, ntr0aceeasi au lovit pe aceasta
doamna a lui Stefan0voda nevoie, lovitura, ndracire ct s0au spariiat toti cti era acolo cu
dnsa si sa mira ce sa0i faca( Si multa vreme cu acea ndracire au fost*(
!emonizarea primei doamne a tarii, a carei exorcizare nu stim daca s0a realizat, l0a attat si
mai rau pe tiranul Stefan #antacuzino, care, su- pretextul ca sotia sa ar fi fost fermecata de
calu$arite, a ordonat persecutarea acestora si c"iar spnzurarea unora dintre ele(
"'ceasta pocainta facea ei pentru pacatele lor. Si nu s-au ndastulat Stefan-voda numai pe
moartea lui "onstandin-voda si a feciorilor lui". !upa nici doi ani de domnie, cei care i0au
$ra-it moartea sfntului mucenic #onstantin, aveau sa fie executati n acelasi loc( La 406 iunie
3634, Stefan #antacuzino si tatal sau stolnicul #onstantin, au fost decapitati la #onstantinopol(
!upa mai -ine de un veac, manastirea #otroceni, ctitoria lui Ser-an #antacuzino a fost
devastata si <efuita, iar mormintele ctitorului si ale familiei sale au fost profanate cu sal-aticie
de pandurii lui .udor &ladimirescu(
1ceiasi panduri au <efuit si incendiat n 35+3 palatul -rncovenesc de la o$osoaia( !espre
campania de <afuri, devastari, crime si violuri, ntreprinsa n untenia de panduri ai lui
&ladimirescu, de care nsusi acesta fusese n$rozit la un moment dat, s0a scris foarte putin(
1semenea fapte nedemne, la care nici eteristii nu s0au dedat, nu anuleaza nsemnatatea
revolutiei de la 35+3, dar s0au rasfrnt ne$ativ asupra sanselor acesteia si asupra vietii marelui
.udor &ladimirescu(
Brncoveanu - un diplomat de e&ceptie
#onstient ca e seful unui stat mic si vasal, a $asit de la nceput calea de mpacare cu toate
marile puteri vecine, dar si cu celelalte tari ale )uropei acelor vremi( #ontri-utia sa la pacea
)uropei a fost semnificativa, iar pe acest fond cultura si civilizatia au pro$resat( O $eneratie
ntrea$a de cetateni ai .arii Romnesti nu au mai cunoscut raz-oiul( amele si0au putut creste
n pace copiii, lacrimile raz-oiului transformndu0se n zm-etul pacii, iar acesta mi se pare
cel mai important lucru(
1liante politice a stiut sa ne$ocieze si Stefan usat: cu sultanul, re$ele polon, re$ele un$ar,
tarul sau cu "anul tatar( !ar daca dorinta aventurii raz-oiului nu ar fi primat, lasnd loc
diplomatiei, pacea nu ar fi fost doar provizorie( 'n istorie ar fi ramas doar multiplele nfrn$eri
ale dusmanilor pe linie defensiva, rezistenta prin care Stefan si0a salvat tara de la dezastru si
campaniile militare eli-eratoare(
Brncoveanu, spre deose-ire de Stefan, a construit multe lacase de cultura laica, e drept, ntr0
o perioada de pace( #ontri-utia am-ilor voievozi la ortodoxie a fost fundamentala si de
departe cea mai nsemnata n rndul voievozilor romni( oral, Brncoveanu, spre deose-ire
de Stefan, a fost un adevarat crestin( 1 fi un -un familist, facator de pace, -lnd, iertator si a
nu fi lacom, sunt calitati crestinesti(
(II)
Constantin Brncoveanu
Domnitor al rii Romneti
Domnie 1688 - 1714
Nscut 1654
Brncoveni
Decedat 15 august 1714
Constantinopol
Predecesor eran Cantacu!ino
"uccesor te#an Cantacu!ino
Cstorit cu $arica
%at $atei &Papa' Brncoveanu
$am "tanca Cantacu!ino
Date importante
Nscut( 1654
Decedat( 15 august 1714
)enerat( *n Biserica +rtodo, -omn
Canoni!at( ./ iunie 100.1 Bucureti
-mie pmnteti Biserica "#ntul 23eorg3e Nou din Bucureti
"rtoare 16 august
Constantin Brncoveanu 4*nvec3it Costandin Brncovanu5 n6 1654 - d6 15 august 17147 a
#ost domnul rii -omneti *ntre anii 1688 i 17141 avnd una din cele mai lungi
domnii din istoria principatelor romne6 $are oier1 nepot al domnului eran
Cantacu!ino1 el a motenit i a sporit o avere considerail1 care consta din proprieti
imoile i din sume de ani depuse *n nci din strintate6 8n timpul *n care a domnit1
ara -omneasc a cunoscut o lung perioad de pace1 de *n#lorire cultural i de
de!voltare a vieii spirituale1 *n urma sa rmnnd un mare numr de ctitorii religioase i
un stil ar3itectural eclectic ce-i poart numele6
8n politica extern Brncoveanu a acionat cumptat1 evitnd s se po!iione!e decisiv
*n tara imperial1 care *ntr-un avnt semni#icativ recuperase 9ngaria i %ransilvania de
la otomani6 i-a cumprat unvoina turcilor1 pltind regulat drile i vrsnd sume
uriae sultanului i #uncionarilor de la Constantinopol1 ceea ce i-a adus supranumele de
&alt:n e;' 4romn prinul aurului76 innd ageni i spioni *n toat <uropa1 domnul
muntean era in#ormat asupra tirilor de pe *ntregul continent i in#orma simultan taerele
rivale asupra micrilor celuilalt6 8n ce privete $oldova1 domnul muntean a intervenit *n
mod repetat *n c3estiunea domniei1 *n timp ce *n %ransilvania a e,ercitat o important
in#luen cultural1 prin rspndirea de tiprituri i ctitorirea de ae!minte religioase6
Dei reuise s #ie con#irmat pe via *n domnie 416007 i recon#irmat de noul sultan *n
17/=1 domnul a lucrat *n permanen s-i construiasc *n strintate un re#ugiu de turci1
#iind contient de precaritatea situaiei sale6 8n cele din urm1 a #ost luat prin surprindere1
#iind ma!ilit *n aprilie 1714 i dus cu *ntreaga #amilie la >stanul1 unde a #ost torturat
pentru a ceda turcilor toat averea sa6 Constantin Brcoveanu a #ost e,ecutat pe 15 august
17141 *mpreun cu cei patru #ii ai si 4Constantin1 te#an1 -adu i $atei7 i cu s#etnicul
>anac3e )crescu6 Pentru c au re#u!at cu preul morii s a?ure de la credina
cretin1 cu toii sunt venerai de ctre Biserica +rtodo, -omn1 care i-a canoni!at su
numele de "#inii $ucenici Brncoveni *n 100.6 Descendena domnului a #ost asigurat
de copiii #iicelor sale i ai lui Constantin 4#iul su71 la mi?locul secolului al @>@-lea
putnd #i numrai peste dou sute de urmai direci *n via6A1B
8n ./141 cu prile?ul *mplinirii a trei sute de ani de la martiriu1 rmiele pmnteti ale
domnului au #ost de!gropate i plasate *ntr-o racl1 care este e,pus la Biserica "#ntul
23eorg3e Nou din Bucureti6
Constantin Brncoveanu s-a nscut *n anul 16541 la Brncoveni 4actualmente comun *n
?udeul +lt71 *ntr-o vec3e #amilie oiereasc6 <ra #iul lui $atei 4&Papa'7 Brncoveanu i
al "tanci 4Cantacu!ino71 sora domnitorului eran Cantacu!ino6A.B -mnnd or#an de
tat la vrsta de doar un an1 a #ost crescut de un unc3i al su1 stolnicul Constantin
Cantacu!ino 4un repre!entat de seam al culturii umaniste *n spaiul romnesc71 care i-a
o#erit o educaie aleas pentru acele vremuri1 *nvnd1 printre altele1 greaca1 latina i
slavona6
Cstorit cu $arica1 nepoata lui Cntonie )od din Popeti1 Constantin Brncoveanu a
avut cu aceasta patru #iiD Constantin1 te#an1 -adu i $ateiA=B i apte #iiceD "tanca1
$aria1 >linca1 "a#ta1 Cnca1 Blaa i "maranda6A4B
"oia sa1 Doamna $arica1 a #ost adevratul administrator al *ntregii averi a
Brncovenilor1 despre care se a#irma pe atunci c era #auloas6 <a tia rostul #iecrei
moii1 al #iecrei case i al tuturor sumelor de ani depo!itate *n ncile din vestul
<uropei1 la )iena1 )eneia sau Cmsterdam6
nceputul domniei
8n vremea sa au avut loc intense aciuni politice i diplomatice pentru stvilirea
e,pansiunii ariste i otomane *n <uropa de "ud-<st6 Eolosind o politic ail1 s-a
meninut .6 de ani la domnie6 Eiscalitatea e,cesiv din timpul domniei lui1 determinat
i de cererile mereu sporite ale Porii otomane1 a *ngreunat viaa ranilor i
trgoveilor6 C dus o politic e,tern ovitoare6 C?ungndu-se s se dea a?utor lui Petru
cel $are *n r!oiul ruso-turc din 171/-17111 el a adoptat1 *n timpul acestui r!oi1 o
atitudine de e,pectativ6 8nvinuit de trdare de ctre turci1 a #ost e,ecutat la >stanul *n
17141 *mpreun cu cei patru #ii ai si6A5B
Domnia
Pn *n anul 17/01 Constantin Brncoveanu a reuit s menin o politic ec3ilirat
*ntre >mperiul +toman1 cruia *i era vasal1 i "#ntul >mperiu -oman 4Fasurgic71 a
crui e,pansiune a?unsese pn la 3otarele rii -omneti 4dup cucerirea
%ransilvaniei1 recunoscut de Poarta +toman prin tratatul de pace de la GarloHit!1 din
160076
Cu >mperiul Fasurgic1 domnul rii -omneti a *nc3eiat mai multe tratate secrete6 8n
sc3imul anumitor servicii1 Brncoveanu a primit pentru el i pentru #amilia sa mai multe
moii i titluri noiliare ale "#ntului >mperiu -oman de Naiune 2erman6 8n 17/01 o
con?unctur european ne#avorail i greelile politice ale lui Constantin Brncoveanu
au dus la de!astrul #amiliei6 Ctunci1 regele "uediei1 Carol al @>>-lea1 #usese *nvins de
Petru cel $are la Poltava6 "capat de ameninarea suedo-german pentru prima dat *n
istorie1 armata rus a intrat pe teritoriul $oldovei1 pentru a lupta cu sultanul6
Brncoveanu s-a gndit atunci s se alie!e cu ruii6 >-a scris lui Petru cel $are o scrisoare
*n care i-a promis c *l va a?uta cu aprovi!ionarea armatei6 8n sc3im1 arul i-a trimis
mulumirile sale i =// de pungi cu aur1 pentru plata serviciilor6 Pentru mai mult
siguran *ns1 8nalta Poart l-a trimis de *ndata ca domn *n $oldova pe Dimitrie
Cantemir1 duman tiut al #amiliei Brncovenilor1 cu *nsrcinarea de a raporta Divanului
orice micare #cut de acesta6 Primul lucru pe care l-a #cut *ns Cantemir a #ost s se
alie!e cu arul6 Prudent1 Brncoveanu a *ncercat s menin un ec3iliru *ntre cele dou
taere6 <l i-a adunat otile *n tara de la 9rlai1 Pra3ova1 aproape de grania cu
$oldova6 8n ca!ul *n care ruii ar #i vrut s intre *n ara -omneasc1 se alia cu ei6 <l
inteniona *ns s rmn de partea turcilor dac acetia ar #i #ost mai rapi!i6 Planurile i-
au #ost date peste cap *ns de vrul sau1 sptarul %oma Cantacu!ino1 care *mpreun cu
mai muli oieri ai lui Brncoveanu a #ugit *n lagrul arului6 "periat1 Brncoveanu i-a
trimis lui Petru cel $are cele =// de pungi *napoi1 iar turcilor provi!iile1 contriuind la
eecul militar al arului1 *n tlia de pe Prut 4"tnileti1 171171 care s-a v!ut nevoit s
*nc3eie pace cu turcii6
Sfritul domniei
8n anul 17111 sultanul a 3otrt s se r!une6 Pentru aceasta a pus la cale un plan1 aplicat
aia dup trei ani1 cnd Brncoveanu nici nu mai nuia c ar mai avea dumani6 %oate
rudele lui1 Cantacu!inii1 care *i spri?iniser pn atunci domnia1 se *ntoarser *ns
*mpotriva lui6 Brncoveanu pregtea la vremea aceea nunta #iului su1 -adu6 $ireasa1
#ata lui Cntio3 )od Cantemir1 se a#la la >stanul6 Pentru a nu supra 8nalta Poart1
Brncoveanu i-a trimis o scrisoare sultanului1 *mpreun cu 46/// de galeni i o lan de
samur6 Cli Paa1 comandantul otilor otomane1 pregtea atunci o mare lovitur *mpotriva
"#ntului >mperiu -oman de Naiune 2erman1 motiv pentru care s-a decis s-l scoat pe
Brncoveanu din ?oc *nainte de *nceperea luptelor6 )iclean1 Cli Paa i-a comunicat lui
)od c Poarta nu se opune cstoriei6 Brncoveanu a trimis la >stanul1 dup mireas1
un convoi condus de domnia Blaa i de soul ei6 <ra pe la s#ritul iernii anului 171=1
cnd domnia "tanca1 una dintre #iicele domnitorului1 s-a *molnvit grav6 8naintea morii
ea a avut o vi!iuneD pe peretele din #aa patului i-a aprut o ceat de turci1 care *l ducea pe
tatl ei *n lanuri la >stanul6
Dei Brncoveanu #cuse mari e#orturi pentru a-i convinge pe otomani c gestul
sptarului %oma Cantacu!ino 4trecerea de partea ruilor *n timpul r!oiului ruso-turc din
17117 nu e,primase i voina sa1 o nou acu!aie s-a adugat la adresa voievodului6
8nvinuit1 dup cum spunea cronicarul turc $e3med -aid c &adunase multe ogii i
arme pentru a se opune i pregti o rscoal1 ateptnd ca s-i arate dorina de a domni
*n c3ip asolut independent'A6B1 Brncoveanu a #ost ma!ilit in 17141 *n apropierea
Patilor6 8mpreun cu #amilia sa1 a #ost dus la >stanul i *nc3is la <dicule1 iar toate
averile sale i-au #ost con#iscate6
Martiriul
>anac3e )crescu1 ginereleA7B i s#etnicul principal al domnitorului1 a #ost decapitat
primul6A4B Cu urmat #iii cei mari6 8nspimntat1 $atei1 me!inul1 a #ost gata s renune la
cretinismD ID-mi voie s-mi triesc tinereea6 $ai ine vreau s #iu ma3omedan dect
s mor nevinovat'6 Brncoveanu s-a *mpotrivit1 iar clul i-a rete!at i capul copilului6
Constantin Brncoveanu *nsui a *ngenunc3eat ultimul *n #aa gdelui6A8B Capetele celor
ase au #ost plimate pe str!ile >stanulului *n vr#uri de sulie1 iar trupurile1 aruncate *n
mare6 Doamna $aria a a#lat vestea *n *nc3isoare6 Cu a?utorul Patriar3iei
Constantinopolului a *nceput pescuitul cadavrelor1 care i-au gsit odi3na venic *n
insula FalJi1 *ntr-o vec3e mnstire greceasc ridicat de *mpratul >oan al )>>>-lea
Paleologul6A0B
Gheorghe incai a descris martiriul voievodului n felul urmtor
&+dat cu Brncovanul au pierit cei patru #eciori ai lui1 crora el le-a grit ast#el *n ora
moriiD &>at1 toate avuiile i orice am avut1 am pierdutK " nu ne pierdem *ncai
su#letele666 "tai tare i rtete1 dragii meiK s nu gai seam de moarte6 Privii la
Fristos1 mntuitorul nostru1 cte a rdat pentru noi i cu ce moarte de ocar a murit6
Credei tare *ntru aceasta i nu v micai1 nici v cltii din credina voastr pentru
viaa i lumea aceasta666'6 Ccestea !icnd el1 porunci *mpratul de le tiar capetele1 *nti
ale #eciorilor1 *ncepnd de la cel mai tnr1 i mai pe urm a tiat capul lui Constantin
Brncovanu1 i aruncar trupurile *n mare6 i cretinii1 dup aceea1 a#lndu-le1 le-au
astrucat la Patriar3ie6'
Dup martiriu1 trupul lui Brncoveanu #usese aruncat *n mare1 #iind pescuit de nite greci
care l-au *ngropat pe o insul din largul mrii6 8n 17./1 vduva $arica l-a adus *n ar i
l-a *nmormntat la Biserica "#ntul 23eorg3e Nou din Bucureti1 ctitorie a domnului6
Lespedea nu a #ost inscripionat1 pentru a nu a a#la turcii c trupul a #ost adus *n ar1
*ns vduva domnului a *nscripionat numele Constatin Brncoveanu *n caractere
c3irilice pe candela de argint1 inscripie redescoperit *n 10146A11B
+semintele lui Brncoveanu au #ost de!gropate *n secolul al @@-lea *n dou rnduri1 *n
10=. i *n 10856 8n 10=.1 osemintele domnului au #ost identi#icate cu prile?ul unei
cercetri ar3eologice des#urate la iseric1 *n coordonarea lui )irgil Drg3iceanu1
secretar al Comisiunii $onumentelor >storice6 8n 1085 au avut loc lucrri de consolidare
ale mormntului1 conduse de ar3eologul Panait >6 Panait6A1.B
8n 1.-15 mai ./141 cripta de la Biserica "#ntul 23eorg3e Nou a #ost desc3is din nou1
#iind identi#icate trei sicrie5 *ntr-unul din ele erau rmiele lui Constantin Brncoveanu1
un craniu cu urme corespun!nd descrierii morii i celelalte oase dispuse su #orm de
curce 4*n alt sicriu erau oasele soiei i ale unora dintre urmaii si76 Patriar3ia -omn a
*nsrcinat cu aceast cercetare ar3eologic o ec3ip de la $u!eul $unicipiului
Bucureti1 completat de dou persoane de la >nstitutul de Cntropologie &Erancisc
-ainer' al Ccademiei -omne6A1.BA1=B
Cu oca!ia *mplinirii a =// de ani de la martiriul din >stanul1 Biserica +rtodo, -omn
a plasat rmiele domnului *ntr-o racl1 ritual descris de vicarul administrativ patriar3al
>onu Corduneanu ast#elD &Pregtirea pentru ae!area *n racl este una speci#ic s#intelor
moate i a #ost #cut de preas#initul printe )arsanu#ie Pra3oveanul1 episcop vicar al
ar3iepicopiei Bucuretilor6 Cst#el1 osemintele domnitorului au #ost splate cu ag3easm
mare1 cu vin curat1 ulei i unse cu s#ntul i marele mir1 pregtit odat *n an *n Moia $are6
<ste o pregtire demn de toat cinstea6 Cpoi osemintele se pun *ntr-o pn! de in1 #iind
un acopermnt re!istent1 ae!ate dup structura anatomic6 Capul se pune distinct *ntr-o
pn! special6 Dup ce au #ost ae!ate *n racla de argint1 o poriune mic rmne
acoperit cu geam1 *n dreptul minii6 De acum1 nu mai vorim de oseminte1 ci de s#inte
moate i vor rmne *n iseric6'A1.B
La .1 mai ./141 *n !iua pr!nuirii "#inilor 8mprai Constantin i <lena1 a avut loc o
procesiune cu moatele de la Catedrala Patriar3al din Bucureti pn la Biserica "#ntul
23eorg3e Nou1 la eveniment participnd patriar3ul Daniel1 memri ai "#ntului "inod1
sute de preoi i diaconi1 mona3i i mona3ii i mii de persoane6 Drumul urmat a #ost cel
din 10=41 cnd rmiele voievodului #useser re*n3umate dup des3umarea din 10=.6
-acla va rmne e,pus *n Biserica "#ntul 23eorg3e Nou1 cu e,cepia unor viitoare
evenimente religioase6A14B
!olitica intern
Cnii domniei lui Brncoveanu au #ost marcai de un progres economic i cultural-artistic1
de iniiative de moderni!are a aparatului statal1 de re#ormare a sistemului #iscal6 C
organi!at cancelaria statului *n vederea *ntreinerii raporturilor cu puterile strine6 <poca
rncoveneasc s-a desc3is in#luenelor occidentale care au *nceput s prevale!e asupra
celor orientale6 Cst#el s-a creat o sinte! original naional1 prin aportul tradiiei
rsritene i a celei occidentale6A15B
!rincipalele direcii ale politicii lui Constantin Brncoveanu au fost
*ntrirea rolului domniei5
reorgani!area sistemului #iscal5
promovarea unor relaii strnse cu $oldova i %ransilvania6
De"voltarea cultural a rii Romneti n timpul su
8n perioada domniei lui Constantin Brncoveanu1 cultura romneasc a cunoscut o
perioad de *n#lorire1 domnitorul #iind un #ervent spri?initor al culturii6 8n cei .6 de ani de
domnie1 Brncoveanu s-a dovedit un gospodar desvrit i un administrator al
avuiilor rii1 instaurnd o epoc de prosperitate i de pace6
Domnitorul a iniiat o ampl activitate de construcii religioase i laice1 *minnd
armonios *n ar3itectur1 pictur mural i sculptur tradiia auto3ton1 stilul neo-i!antin
i ideile novatoare ale renascentismului italian *ntr-un nou stil caracteristic1 numit stilul
rncovenesc6 Denumirea de stil rncovenesc1 sau de art rncoveneasc1 este #olosit
*n istoriogra#ia romn de art pentru ar3itectura i artele plastice din ara -omneasc
*n timpul domniei lui Constantin Brncoveanu6 Deoarece aceast epoc a in#luenat *n
mod 3otrtor evoluiile de mai tr!iu1 termenul se #olosete prin e,tensie i pentru a
descrie operele de art din vremea primilor $avrocordai1 pn ctre 17=/6 >storicii de
art caracteri!ea! uneori stilul prin analogie cu renaterea apusean1 datorit structurilor
sale clare1 raionaliste1 dar e,uerana lui decorativ permite i #olosirea termenului de
aroc rncovenesc6A16B
Constantin Brncoveanu i-a asumat rolul de protector al tiparului i colilor din ara
-omneasc1 dar i din %ransilvania1 numele su #iind *ntlnit *ntre cele ale donatorilor
de la coala romneasc din c3eii Braovului6A17B "-a *ncon?urat de personaliti de
cultur din ar i strintate1 susinnd #inanciar i diplomatic pregtirea tinerei
generaii de cadre *n colile europene6
8n 1680 l-a adus de la >stanul pe Cntim >vireanul1 viitorul mitropolit1 su *ndrumarea
cruia s-au tiprit numeroase cri romneti1 greceti1 slave i c3iar arae1 turceti i
georgiene6
Constantin Brncoveanu a *n#iinat *n 1604 Ccademia domneasc din Bucureti1 o coal
superioar 4&colegiu pulic pentru pmnteni i strini'7 avnd ca lim de predare
greaca vec3e1 *n cldirile de la mnstirea &"#ntul "ava'6 8n 17/7 el a reorgani!at-o1
numind *n #runtea ei pe *nvatul grec "evastos G;minitis1 urmat de $arcu Por#iropol6
8n paralel cu &Ccademia de la "#ntul "ava'1 #uncionau i alte coli1 *n incinta unor
mnstiri1 *n care se preda *n slavonete i *n romnete6 Ca au #ost colile de la
mnstirile "#ntul 23eorg3e )ec3i i Colea1 amndou *n Bucureti1 care pregteau
scriitori pentru cancelariile domneti1 preoi i dascli6 + serie de coli romneti
e,istau *n oraele rii1 *n mnstiri i c3iar *n mediul rural6 8n cteva mnstiri au luat
#iin ilioteci1 cu lucrri procurate din mari centre culturale din apusul <uropei5 printre
acestea se remarcau ilioteca de la mnstirea $rgineni 4ctitoria lui Constantin
Cantacu!ino1 postelnicul7 i ilioteca mnstirii Fore!u1 ctitorie a lui Constantin
Brncoveanu6
Ctitorii #rncoveneti
Constantin Brncoveanu a #ost unul dintre cei mai importani ctitori de iserici i
mnstiri din rile romne6A17B
8nc *nainte de a a?unge domn1 el a ridicat dou iserici1 una la Potlogi1 Dmovia i alta
la $ogooaia1 lng Bucureti6
Dup ce s-a urcat pe tronul rii -omneti1 Brncoveanu a mai ctitorit tot *n Bucureti
*nc trei iserici1 pe locul unora mai vec3iD iserica "#ntul >oan cel $are sau &2recesc'1
demolat *n secolul trecut1 iserica mnstirii "#ntul "ava1 demolat *n secolul trecut i
Biserica "#ntul 23eorg3e Nou din Bucureti1 e,istent i a!i *n centrul capitalei1 recent
restaurat6 8n aceast din urm iseric au #ost depuse i osemintele ctitorului1 *n anul
17./1 aduse *n ascuns de la Constantinopol1 de ctre soia sa1 doamna $arica6
C mai !idit o iseric *n satul Doiceti1 Dmovia1 *n 17/66
8mpreun cu unc3iul su1 sptarul $i3ai Cantacu!ino1 a ridicat mnstirea din -mnicu
"rat1 cu 3ramul Cdormirea $aicii Domnului1 *nc3inat mnstirii "#nta <caterina din
$untele "inai6
8n vara anului 160/1 Constantin Brncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seam
din ctitoriile sale1 $nstirea Fore!u 4sau &Fure!i'71 cu 3ramul "#inii *mprai
Constantin i <lena6
Printre alte iserici i mnstiri ctitorite sau re#cute de Brncoveanu sunt $nstirea
"mta de "us1 $nstirea "urpatele1 $nstirea Polovragi i $nstirea %urnu din
%rgoru )ec3i6A18B