Agitatie psiho-motorie

Delirium tremens
Reprezinta o criza caracterizata prin delir, halucinatii vizuale sau auditive majore, tremuraturi ale fetei si ale
membrelor, transpiratii abundente, accelerare a ritmului cardiac, febra, aprecierea gresita a realitatii, agitatie
psihomotorie severa, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. Manifestarea cea mai
periculoasa este in cazul intreruperii bruste a consumului, bolnavul avand iluzii vizuale, olfactive sau halucinatii cu
caracter terifiant. Se instaleaza si dupa stari de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala. Reprezinta si un
sindrom specific, acut si grav consecutiv dezobisnuirii bruste de alcool a unei persoane care sufera de alcoolism
cronic. Tratamentul consta in rehidratarea intensiva a pacientului prin perfuzie intravenoasa, sub administrarea de
medicamente sedative pe cale injectabila si sub supravegherea in mediu spitalicesc
Agitatia psiho-motorie
Agitatia psiho-motorie este un conglomerat de comportamente dezordonate, zgomotoase, variabile ca intensitate la
acelasi bolnav, cat si de la o afectiune psihica la alta.
Aceasta tulburare se poate intalni in toata patologia psihiatrica.
Cauze
Agitatia psiho-motorie poate fi prezenta in:
intoxicatii cu monoxid de carbon, eter, betadona, droguri, medicamente (amfetamine, antidepresive triciclice,
hidrazida) sau in delirium tremens
infectii (delirul din starile toxico - infectioase, in encefalite, meningo-encefalite, abces cerebral, tromboflebita
sinusului cavernos)
soc chirurgical (prin reactie emotionala sau organica nespecifica, prin impregnarea etilica brusc decompensata
de sevraj)
epilepsie
accesul maniacal
stari dementiate
PGP
schizofrenie
deliruri cronice
Semne si simptome
Printre manifestarile agitatiei psiho-motorii se numara:
vivacitate crescuta
nerabdare
ton ridicat al vocii
debit verbal crescut
surescitare ideativa
exacerbarea memoriei si a ideatiei
mobilitatea afectelor
miscari, mimica, gesturi bruste, necontrolate
Tratament
Tratamentul se poateincepe, dupa caz, cu diazepam 2 fiole intramuscular, repetate la nevoie la 2 ore, la care se
poate asocial clorpromazina (Plegomazin, Prozin) 2-3 fiole intramuscular. Un efect rapid de linistire il are lorazepamul
(Lorans, Lorivan) benzodiazepina cu actiune rapida, 1-2 fiole (1-2 mg) intramuscular sau per os (1-2 tablete de 1 mg).
In general se prefera administrarea gradata a medicatiei, pentru ca, de cele mai multe ori, necesitatea interventiei
terapeutice primeaza in fata stabilirii diagnosticului etiologic, ceea ce obliga medicul sa actioneze terapeutic in "orb".
In aceasta situatie, pot sa apara raspunsuri mai mult sau mai putin neasteptate din partea unui bolnav relativ
necunoscut din punct de vedere etiologic, in sensul in care neurolepticele pot genera reactii neplacute la o agitate
psiho-organica (hipotensiunea fiind cel mai des intalnita) la doze la care un pacient maniacal sau schizofren abia
daca reactioneaza.
Cand simptomatologia este halucinator-deliranta sau in starile confuzionale, haloperidolul in doze de 1-2 fiole
intramuscular este util, singur sau in combinatie cu celelalte medicatii tranchilizante enuntate.
Hiperemie
Aflux anormal de sange intr-o anumita parte a corpului.
Sinonim: hiperemie.
AFLX, afluxuri, s. n. 1. Afluen. 2. ngrmdire a unui lichid (mai ales a sngelui) ntr-un punct al
corpului.
Hiperemie
Hiperemie, congestie aflux excesiv de snge ntr-un esut sau organ. Se disting
hiperemie arterial i hiperemie venoas. Hiperemie arterial apare n urma dilatrii
capilarelor i arteriolelor sub aciunea unor excitani fizici (temperatur ridicat,
raze ionizate, ultraviolete etc.), biologici (produse metabolice, toxine microbiene),
chimici (terebentin, ulei de mutar etc.) sau psihogeni (emoii pozitive, negative etc.).
Cnd afluxul mrit de snge corespunde funciei sporite a organului respectiv i
cerinelor metabolice, de ex., n muchi (n timpul eforturilor fizice), n intestin (n
timpul digestiei), n organele glandulare (n caz de hipersecreie) are loc aa-numita
hiperemie arterial fiziologic sau hiperemie arterial funcional. Irigarea sangvin
intens exercit o influen favorabil asupra nutriiei esuturilor, contribuind la
accelerarea proceselor metabolice. Hiperemie arterial fiziologic (prin
aplicarea compreselor, cataplasmelor, ventuzelor, termofoarelor etc.) se folosete pe
scar larg n scop curativ.
n condiii patologice (de ex., n caz de lezare a unui esut sau organ,
inflamaie, intoxicaie) hiperemie arterial prezint o dereglare a circulaiei sangvine
locale i se numete hiperemie arterial patologic. Cele mai grave sunt consecinele
hiperemii arteriale a vaselor sistemului nervos central, care este foarte sensibil la
modificrile irigrii sangvine. Afluxul puternic de snge spre creier este nsoit, de
obicei, de senzaii neplcute sub form de ameeli, vjituri n urechi, fenomene de
excitare. Deosebit de periculoas este aceast hiperemie la persoanele de vrst
naintat, la care, din cauza modificrilor patologice ale elasticitii i permeabilitii
vaselor sangvine, poate provoca ictus.
Hiperemie venoas apare n urma reducerii refluxului sanguin n timp ce
afluxul sngelui arterial este normal. Este cauzat de comprimarea venelor (de ex., n
caz de tumori, tromboz), slbirea activitii cardiace, dereglarea funciei sistemului
respirator etc. Se manifest prin cianoza, edemaierea, tumefierea i scderea
temperaturii regiunii lezate, reprezentnd sindromul proceselor inflamatoare.
SSTOL, sistole, s. f. Contracie fiziologic periodic, ritmic a musculaturii inimii, n timpul creia
sngele este expulzat din ventricule n artera pulmonar i n aort, iar din auricule n ventricule.
Din fr. systole.
2. Msurarea i notarea Pulsului (P sau AV)

Scop: evaluarea funciei cardio-vasculare.

Elemente de Apreciat:
Ritmicitate,
Frecven,
Celeritate,
Amplitudine.
Locurile de Msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte
artere:
temporala,
carotida,
cubitala,
humerala,
radiala,
femurala,
poplitee,
tibiala posterioar,
pedioasa.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere
in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in
timpul sistolei.

Materiale necesare:
ceas cu secundar,
pix de culoare Roie,
foaie detemperatura/carnetel individual.
Interveniile Asistentei:
-pregtirea psihic a bolnavului
-asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
-splarea pe mini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.
-numrarea pulsaiilor timp de un minut
-consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia detemperatur,innd
cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii
-unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinereacurbei
-Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i acaracteristicilor
pulsului: ex: Pd=80 b/minPs=90 b/min-puls regulat
Interpretarea Frecvenei pulsului: Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst,
emoii i efort.
A) Variaia fiziologic a frecvenei pulsului:
- Pulsul tahicardic (accelerat) n:
ortostatism,
efort fizic i psihic,
emoii puternice
n cursul digestiei.
- Pulsul bradicardic (rrit) n:
decubit,
stare de repaus,
linite psihic
B) Variaia patologic a calitii pulsului:
- Frecvena
o - pulsul Tahicardic (mai rapid) sau
o - pulsul Bradicardic (mai rrit)
- Ritmicitate
o - puls Ritmic sau
o - puls Aritmic
- Amplitudine
o - puls cu amplitudine mic - Filiform sau
o - puls cu amplititudine crescut
- Volum (tensiunea)
o - puls Dur sau
o - puls Moale
- Celeritate
o - puls Sltre sau
o - puls Tard (cdere lent)

VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI :
- la NN: 130-140 p/min
- la Adult: 60-80 p/min
- la Copilul mic: 100-120 p/min
- la Varstnic: 80-90 p/min
- la 10 ani: 90-100 p/min