Sunteți pe pagina 1din 18

SEM II

1.STAPHYLOCOCCUS
Coci G+; aerobi, facultative anaerob: Aureus
Epidermidis
Saprofiticus
Ptreptococcus: piogenes
viridians
pneumoniae
HAB!A!:
"Aureus pricipala patogena: stare de porta# pe tegumente personal din sector medical si mucoase nu are
semnificatie patogena $muc% na&ala si vaginala'; la niv le&iunilor produse de el: cu puroi; reputat unul din
germenii cei mai reputati producatori de puroi$piogeni'; e(istala niv tesut subcutanat, rar la organe interne,
in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu lee&iunile desc)ise ale unei pers%
"Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine pat)ogen at cand intra in sange putand
coloni&a endocardul, producer endocardita%
"Saptofiticus*galben*citrin: &oono&a, la om in &ona genital de obicei, spectrul de capacitate producere infectii se limitea&a la cele
urinare%
+,-.,/,GA:
Cocii G+ apro( 0 micron formea&a grame&i*giorc)ini dat faptului ca se divid pe mai multe planuri si dupa divi&iune
raman atasati% 1u are flageli*spori% Produc infectii no&ocomiale%
+ulti nu au capsule dar e(ista 2 tpuri de capsule:
3 Capsula poli&a)aridica propriu &isa aurii
3 +icrocapsule: glicocali(;
$ anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece se manifesta prin aderenta si coloni&are'
CA-AC!E-E B,CH+CE +E!AB,/CE
S e mare producator de en&ime si to(ine producand: catala&a $S este catala&o +' de&bina H2,2 in H si H2,, B
produce )emoli&ine si pigmenti si S auriu produce alte enime+to(ine:
3 Enteroto(ine termostabile
3 !o(ina A* alfa cu efecte citolitice
3 E(foliatina legata de afectiuni tegument
3 Coagula&a: se testea&a e(istent coagula&ei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formea&a
bariera de fibrin in calea celulelor imunocompetente
3 !o(ina socului to(ico3septic $to(ina' afectiue f grava ce det activare multe cito4ine35 tulburari
sistemice ce pot duce la moartea pacientului
Capacitate fermentative; degradea&a fermentative &a)aruri: 666 fermentarea manitolului pe are3l fermnteaa d obicei doar S auriu
S!-7C!7-A A1!GE1CA
Presup e(istent la niv perete a unui AG de perete 8 protein A f importanta: are capacitatea d a fi(a nespecific Ac prin
intermed fragm fc - ptr bacteriofagi% S e unul din germenii la care se face in mod current li&otipia ptr a se studia circulatia
tulpinilor, moduri de transmitere mai ales in mediu intraspitalicesc
Sensibilutate AB
,data cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu , dar au inceput sa produca f mult o betalactama&a*
penicilina&a care se regaseste la 9:; din S85 tratam cu penicilina a fost inlocuit cu o penicilina re&istenta
$meticilina% ,(acilina' sau amestec de penicilina cu in)ibitor de B3lactama&a $ amo(icilina cu acid clavulani3 '
2:; din tulpini S isolate sunt re&istente la meticilina* derivati se numesc +-SA meticilinio re&istenti stap)<lococcus
aureus, - de natura plasmidica, se dat unei B li&ogeni&ate, AB de elective in ca&ul acestor imbolnaviri fiind
vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2 tipuri d tulpini mentionate: =SA vancomicin intermediar s
aureus si tulpini vancomicin re&istente% Au aparut multe tulpini re&istente re&istente: rap C+ si C+B f mare, C+B nu
se atinge85 tratam cu ABG nu e efficient
PA!,/,GE
/ocali&are mare ma#oritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent, sunt infectii cu puroi: apare &ona
central de necro&a unde se acumulea&a puoi insotita de o &ona d edem incon#uratoare85 le&iuni necro&ante8 furunculi
la piele, abcese bine constituite si profunde sau la organ intern, process difu& ce se termina cu abces 8 flegmon
nfectii afectea&a osul: interventii c)irurgicale ptr dispositive de osteosinte&a, sau fracture desc)ise, pnerumonii rare dar
f grave, abcese pulm: empiem pulmonar<; daca infectia e inva&iva: B pot a#unge in sange: septicemia si meningite*
meningoencefalite
/a niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ 8 >impetigo? afectiune necro&anta e(tensive ce poate
afecta o mare supraf tegument si tesut subcutanat sau actiune e(folianta datorita e(foliatinei% Produce soc to(icoseptic
dat S aurii producatori de to(ina specifica$ 2 situatii'; S e raspun&ator d to(iinfectii alimentare de tip to(ic ce se dat
ingestiei de to(ina stafilococica prefrmata in alimente
Patogenitatea S e conditionata de 0'capacitatea de multiplicare si inva&ie si 2' capacitate de to(inogene&a
1
0' Se datorea&a Ag de suprafata ce e(ista la niv capsula microcapsule, la supraf perete e(ista facotri ce favori&ea&a
aderenta la tesut : aci&i teic)oici 85 aderenta+ coloni&are tesut dar ptr care trebuie sa fie indeplinite 2 conditii:
3 E(istenta le&iuni mici*mari: microle&iuni* raniri* manevra medicala
3 /a niv foliculi pilosi 85"Producerea acneei vulgar
2' Producere coacula&a ptr retea d fibrin
Substante ce omoare leucocitele: leucocidine
!o(ina alfa: efecte citoto(ice+necro&ante
E(foliatia produc le&iuni acolo unde S se multiplica
S alb e implicat in producerea a endocarditelor bacteriene: daca endocardul unui individ are le&iuni ant$ afectare
valvulara dat cateter* plastie valvulara' S adera f usor si le coloni&ea&a, se multiplica85 vegetatii pe valve; S alb e f
re&istent la AB, B comensale sunt de obicei re&istente la AB
!o(ino gene&a e mecanis petogenic in to(iinfectie:a ctionea&a ca un super Ag ce activea&a divese cellule inclusiv
imune si elibereare de cantit mare de c<to4ine: diaree, varsaturi, )ipotensiune, circulatorii
!o(ina socului to(icoseptic: pun in pericol viata daca pacient nu e sustinut din p%d%v% )emod<namic%
2. STREPROCOCCUS
.amilie: micrococcaceae: p<ogenes beta )emolitic de grup A, viridians, pneumonia, agalactiae
!a(onomie: modalitate de clasificare a micro* macroorganisme: .amilie ce are mai multe genul fiecare e alcatuit din
mai multe specii, fiecare are tulpini%
Caractere generale: coci sferici*ovalari, G+ violet
3 n lanturi * perec)i
3 mobili, nesporulati
3 Pretentiosi nutritive
3 .acultative anaerobi, unii carbo(ifili
3 Galacto&o3negativi* o(ida& negative* nu porduc nitrati
3 .ermentea&a gluco&a cu producer de ac lactic fara ga&
3 Sunt impartiti in grupuri $ clasificarea /ancefield'
Clasificare:
5"@upa pattern )emol<tic: )emo4i&a beta, alfa, alfaA, gama
5"Clasificarea /ancefield: imoarte in grupe serologice in fct de pre&enta in perete a unui poli&a)arid
5"Caracteristici fi&iologice: S piogeni* lactic, Enterococi* viridans
.actori de patogenitate
0% .actori de virulent: endocelulati* e(ocelulari
a' Endocelulari; factori de aderenta: fimbriile cu porteina + si ac lipoteic)oic; factori antifagocitari: proteina +, capsula de
ac )ialuronic, - ptr fragment fc al g
b' E(ocelulari: facotri de inva&ie: )ialuronida&a si factori proteolitici: proteina&e$le&iuni tisulare', strepto4ina&e$implicate in
parogenie glomerulonefrita acuta post S', @13a&e, 1A@3a&a$ a renale tisulare'
2% !o(ine: )emoli&ina ,* streptoli&ina ,: effct acrdioto(ic, puternic antigenic85 det aparitia Ac antistreptoli&ina
,; la animale provoaca moarte in cateva min cu soc%
3 Hemoli&ina o; distructie leucocitara, trombocitara
3 Eritroto(ine: to(ina scarlatinoasa: det aparitia de Ac anti3to(ici; imunitatea durea&a toata viata: a doua oara
nu mai ai scarlatina%
B% .actori sensibili&anti:
3 Protein asociata proteinei +: reactii de )ipersensibilitate poate fi mplicata in patologie cardiac prin crossreactii:
analogi structural cu protein din fibra musculara cardiac
3 Poli&a)aridul C specific de grup A
Caractere de cultura:
3 in lic)id il tulbura si formea&a deposit
3 solid: mucoide: rotunde, suprafata conve(a, ptr S cu capsu4a, lucioasa
colinii matt: turtite aspect de )arta georgafica
colonii gloss<; bine delimitate, lucioase, ptr s neincapsulati
colonii roug): turtite uscate, margini dintate, suprafata rugoasa
dentificare bioc)imica: tip de )emoli&a, testul catala&ei cu producer*nu de efervescenta, susceptibilitate la bacitracin
ptr beta )emolitic, optoc)in ptr alfa )emolitici, sulfameto(a&ol3trimetoprin, vancomicina; testul CA+P; )idroli&a
)ipuratului, PC-%
!estul la bacitracina ptr s de grup A: sunt sensibili la bacitracina, nu e test de certitudine 0::;, se foloseste doar ptr
culture pure, se insamantea&a cultura uniform pe gelo&a sange si se plasea&a discul de bacitracina in contact perfect cu
agarul, incubare BD grade 2E)85 apartitie &ona de in)ibitie mai mare sau 8 0:mm ptr S grup A
!estul CA+P: ptr S de grup B intre ei%
dentificare pe ba&a caractere Ag:
3 reactii de precipitare in tuburi
3 teste de aglutinare pe lama: coaglutinare* late(3aglutinare
3 identificarea tipului + streptococci Sp<ogenes3 9: de serovaruri +
2
3 identificare prin recatii de precipitare
Antibiograma:
3 nu e obligator< ptr S p<ogenes, penicilina fiind inca antibioticul de elective
3 se recomanda efectuarea ei la personae alergice la penicilina
3 tratament sub control AS/,: titrare Ac antito(ili&ina ,: seroneutrali&are ptr potential risc ca pacient sa
de&volte infectie tardiva post streptococica, evaluare eficienta tratament;
dilutii din serul pacientului successive, se pun in cont cu cantit constant de streptoli&ina , care are fata de
Ag anti3streptoli&ina ,+ li&a )ematii% Streptoli&ina in contact cu posibili Ag din ser pacient: daca are Ag,
streptoli&ina se cuplea&a cu ei; la un mom vor fi din ce in ce mai putini Ag85 este streptoli&ina libera in tub;
cand se adauga suspensie de )ematii, streptoli&ina liea&a )ematiile; titrul AS/, trebuie sa scada sub 2::
@iagnostic immunologic; fenomenul de stingere Sc)ult&3Carlton: diferentia&a euptia scarlationasa de alte eruptii pe
ba&a neutrali&arii in vivo a to(inei eritrogene de catre serul de convalescent in#ectat intradermic in &ona eruptive a
bolnavului asuspect de scarlatina% @isparitia eruptiei F%
5Angina streptococica; diagnostic laborator: bacteriologiec cat mai repede dupa declansare, inainte de administrare AB
sau dupa tratament indicat ptr verificare vindecare; detectare directa din produs; immunologic AS/,%
3.Pneumococcus
G+, imobil, nesporulati, aerob3 facultative anaerob, alungiti, sunt in perec)e
Habitat:
3 /a niv na&o3daringe$purtatorii >sanatosi?'
3 7nde produce infectii: pulmonar<, sputa, principalul agente )omeologic al pneumoniile bacteriene
$pneumonie franca lobara prt ca afectea&a de obicei un singur lob pulmonar<' si apare opacitate specific
ace respecta ar)itectira lobului pulmobar
3 /C- ptr ca alaturi de late 2 B: meningococ, maemop)ilus influen&a produce meningita bacteriana mai ales la
copii%
Caractere de cultura: asemanatoare cu cele de la Streptococul tio =iridans: pe medii cu sange gelo&a produce colonii
mici translucide* usor albicioase G0mm incon#urate de o &ona de )emoli&a tip alfa* ver&uie% Coloniile au aspect usor
mucos dat pre&entei capsule ce genera&a acest tip de colonii% El creste mai bine daca se utili&ea&a o cc crescuta D; de
C,2%
Bioc)imic: este asemanator cu streptococ cu B caracteristici ce3l diferentia&a de streptococul =iridans:
3 Cresterea lui e in)ibata de o substanta numita optoc)in
3 Cultura in mediu lic)id e li&ata de sarurile biliare: biloli&a%
3 Capacitate fermentative
Structura antigenica: Ag poli&a)aridic capsular f abundant similar f asemanator u cel regasit la 2 B cu tropism
respirator: Clepsiela pneumonia si Haemop)ilus; /a C si pneumococ e(ista 9D serotpuri capsulare diferite iar
Pneumococii sunt identificabili prin reactia de umflare a capsule in urma tratam cu un ser anticapsular si al e(aminarii
consecutive la microscop capsula isi mreste diam de cateva ori;
Sensibilitate la AB: initial avea comportament f asemanator cu streptococ beta )emol<tic fata de penicilina% n acest
mom comportam s3a sc)imbat si f multe tulpini sunt re&istente* tolerante fata de penicilina dat faptului ca pe suprafata
unde e(istau locurile de legare a penicilina PBP penicillin binding proteins sunt modificate 85 Penicilina nu mai are
unde sa se fi(e&e% Ptr penicilina, o(acilina si derivatii ei% !ratam infectiilor cu meningita*pneumonii cu aceasta B
devine dificil: acum cefalosporine generatia B prin perfu&ie* in#ectabil: ceftria(on
Elemente de patogenitate: Patogenitatea e conditionata de pre&enta capsule; e(ista muuulte personae purtatoare mai
ales in colectivitati%
nfectare : endogena* e(ogena: daca e o persona care a avut o infectie virala anterioara fie are factor de risc ma#or: mare
fumator* mediu f poluat
: aceste infectii fac ca secretiile bronsice sa fie mai abudente% =ascoase impiedicand sa se faca un clearance bun a cailor
respiratoare: mediu maim un de coloni&are% Sursa endogena: personae purtatoare% Sura e(ogena: picaturi Pflugge diam
sub D microni%
Pneumococul adera prin capsula ce are f mare effect antifagocitar si c)iar daca e opsoni&ata germenii sunt destul de
greu distrusi dar opsoni&are si fagoctot&a determina fenomene neplacuta; se activea&a substanta autoli&ina ce distruge
peretele B sic and e distrus din pneumococ sunt granule cu to(ina: pneumoli&ina afectea&a mb si distruge celulele
alveolare: tratam initial poate detrmina o stare neplacuta in infectii serioasedin cau&a distrugerii massive a
pneumococilor% Hemloli&ina alfa produce )emoli&a , afectiune frecventa la copii mici: otita medie cu pneumococ din cau&a
porta#ului na&oF: secretia otica ptr produs patologic
@iagnostic: purtatori: e(udat faringian% Pacienti: /C-* sputa ruginie: trebuie sa aiba macrop)age si se vad pneumcoci,
se insamantea&a si se identifica: antibiograma si determinara C+ si C+B
Profila(ia: e(ista vaccine pneumococic%
4. NEISSERIA : Gonorr!e!e s" men"n#"$"%es
Sunt la fel cu 2 mici diferente: )abitat difera de obicei dar nu tot timpul
Gonococ:
3 coci G3 cu aspect usor reniform dispusi in diploc cu cavitatile dispusa fata in fata
3 1u au capsula,
3
3 Areobi
3 . sensibili la variatii de temp si umiditate: mor la temperstura camerei si la uscaciune se autoli&ea&a
3 mobili, nesporulati
Habitat: la barbat la nivel secretie uretrala, secretie muco3purulenta fiind coci piogeni, anal sau faringian; la femei mai
rar la uretra de obicei in secretie col uterin si rar: anal sau faringian% 1u re&ista in mediul e(tern: transmitere se(ual
directa, nu e(ista purtatori sanatosi de gonococci% Gonoree* blenoragie
Cultivarea se face pe medii special: B pretentioasa creste destul de gru, medii trebuie inbogatie: >gelo&a c)ocolat? cu
caracteristica ca sangele se incal&este la 9:;, mai )ranitor, de asemenea trebuie sa aiba in)ibitor ptr celelalte B mediu e
>!)a<er +artin?
Creste in conditii de aerobio&a dar cu D; C,2% Produce colonii mici gri albicioase 032 mm ne)emolitice
Bioc)imic: fermentea&a doar gluco&a si da reactia o(ida&a po&itiva, rapid po&itiva la B ce afcetea&a
Structura antigenica putin particulara: nu are /PH lipo poli &a)arid ci /os: lipo oligo &a)arid ce are semnificatie Ag iar
Ac impotriva acestuia sunt bacterici&i% @ar problema e ca e variabil: structura Ag e variabila: isi modifica struct Ag in
cursul infectiei la acelas pacient% Are la suprafata proteine ,+P, unele ce servesc la ade&iune ,+P2 coloni&ea&a
epiteliul genital iar altele au rol de porine
SEnsibilitatea la AB a evoluat: erau sensibili la Penicilina, sunt 0D32:3B:; tulpini re&itente% +area ma#oritate a
infectiilor cu gonococ se asocia&a cu Clamidia ceftria(on cu tetraciclina%
Gonoreea: una din cele mai raspindite boli cu transmitere se(ual, in America de 0: ori mai mult ca sifilis, in -omania
anual 0::::30D::: sifilis si 9::: gonococ $ nu e adevarat', boala trebuie tratata discretF
Se ascocia&a cu infectii cu transmitere se(uala $S!' + )epatita BF H=, inectie para&itara cu tric)omonas%
@iagnostic: la barbate boala e manifesta: secretie muco3purulenta prelevata dimineata inaine de mictiune, usturimi la
mictiune% /a femei lucrurile sunt discrete: daca nu e tratata poate produce salpingite, boala inflamatorie pelvina; unul
din principalele motive de infertilitate la femei% -ecoltare de la niv col la consult, trebuie insamantate rapid, ec)ilibrate
termic, frotiu, insamantae, identificare; antibiograma pe mediu muller )inton cu sange si incubare cu C,2 ptr ca B e f
sensibila%
666 essential la boli: diagnostic si boli trebuie facut la ambii* toti partenerii altfel e fenomen ping3pong%
Men"n#ococu&:
. asemanator cu gonococul cu preci&area ca el pre&inta capsula poli&a)aridica% Ac bacterici&i sunt cei anticapsulari% /a
gonococ nu se poate vaccine datorita variabilitatii Ag, la meningocos e(ista vaccind fata de anumite serotipuri, ptr cel
ce circulain -omania, nu e(ista%
Habitat: la un nr apreciabil de purtatori in calectivitati inc)ise* seminc)ise militar<, scolari*prescoalri% Porta# la
nivelFbuco3faringianI poate a# la D30:; nr de purtatori, /C-% 1r de pers ce se imbolnavesc din purtatori e de sub
0*0:::
Cultura: identice cu gonococ
Bioc)imice: meningococul fermentea&a gluco&a si malto&a, da reactia o(ida&ei rapida, si poate produc pe medou cu
sange )emoli&a tardiva ingusta in #urul coloniilor
S!ructura Ag: e(ista D serotipuri din p%d%v al Ag capsulare: A,B, C, J, C% =accinurile sunt combinatii ale acestor Ag%
E(ista ptr ACJC,ptr B nu ptr ca nu e imunogen% n Africa de obicei e A% in E7ropa de = si 7SA C, -omania B%
=accin se da in colectivitati cu potential
.actori de patigenitata conditioanti de pre&enta capsule ce favori&ea&a aderenta la niv na&o3faringe apoi diseminare pe
cale sangvina cu conditia repre&entata de imunodepresie cau&ata fie de infectii virale pree(istente, e(puneri prelungite
la frig, mediu intens poluat, fumat e(cesiv%
@iagnostic: bacteriologic ptr purtatori prin e(udat faringian, ptr bolavi din /C-, in conditii prelucrare imediata : frotiu,
cultura% .rotiul din produs pat)ologic e essential, la gonococ din secretie uretrala la barbat, f multe cellule inflamatorii
si intracellular pacete goci G3 dispusi in diplo%
2 genuri B mai rar in patogenie:
3 moraxella cataralis poate produce infectii respiratorii otita medie, cocobacili G3 dat sunt o(ida&o negative,
nu sunt fermentative, produc infectii la personae imunodeprimate% @iagnostic: pe ba&a caractere bioc)imice
cu ec)ipamente automate%
3 Acinetobacter: nefermentativ, o(ida&o negative, f raspandit pe tegumente mucoase si mai ales pe obiecte:
spitale ; infectii urinare, manifestari septice generali&ate
/a copii in asociere cu inf meningococia apare menigococemia insotita c)iar de soc si deces sindrom >Kater)ouse
.riedri(en? insotita de eruptive peresiala pe tot coprul la copilul mic, f grava%
'. En$ero(!c$er"!ce!e
Bacterii cu )abitat enteric, nu numai la om, ma# sunt si la animale% Poluea&a apele, comtaminare , poluarea fecala a
apelor constituie un indice de sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B $B coliforme' si fctie de pre&enta si
nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila% 1u trebuie sa aiba mai mult de E unit formatoare de colonii * dl%
n apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari%
Genuri incluse: Esc)eric)ia, Llebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, S)igella, Cersinia%
+ai e(ista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentia&a de
enteroB: =ibrio, Camp<lobacter, Helicobacter%
Clasificare entB:
4
0% Primele: Esc)eric)ia, Llebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc )abitat intestinal, sunt comensale mai ales
in int grs, Esc)% Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care ma# apartin genului
Bacteroides% Sunt implicat ei n producerea unor infectii e(traintestinale cel mai frecvent e vb de infectii
urinare sau cu alte locali&ari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med inva&ive:
pneumonii3 4lebsiella, sepsis3oricare, plagi infectate% @in toare, E% coli dat unei f mari variabilitati antigenice
si dat capacitatii de a produce diverse to(ine re&inta tulpini implicate in producerea de infectii digestive
unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt repre&entanti ai florei comensale
2% Salmonella, Sc)igella, Cersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand a# in inteston determina
imbolnavire, do&a infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la
animale si imbolnavirea incrucisata e posibila%
+orfologic, toate entB sunt bacili G3, cu o grosime de G0microni si lungime 2*B3Dmicroni; sunt 2 categ de entB:
3 Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Llebsiella dar ag
capsular intalnim si la E% coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste
>v%i%? * de virulenta% /a Cersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la C% pestis $ciuma'%
3 Cele care au Ag flagelare $>H?' reputat Proteus, este e(trem d mobil; mai au Salmonella, E% coli3 ea avand
mobilitatea limitata de multe ori de pre&enta Ag capsulare%
3 !oate entB au Ag de la niv lipopoli&a)aridului la toate G3: Ag somatic , care de obicei imparte diversele entB
in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare* capsulare%
=arietatea entB e f mare, S)igella are 0:32: serotipuri si Salmonella si E% coli intre 0:::32:::serotipuri
Caractere de cultura si bioc)imice:
3 Cultivate cu usurinta pe medii artificiale in cond de aerobio&a si coloniile produse sunt asemanatoare la
ma#oritatea, albicioase 032mm tipS cu 2 e(ceptii: Llebsiella cu capsula abundenta face colonii mucoase si
Proteus care daca e pus pe medii simple fara in)ibitori ai motilitatii invadea&a placa pe toata suraf fara sa
prod colonii i&olate%
3 !oate fermentea&a gluco&a dar intre ele sunt diferente:
5"grupul lacto&o po&itivilor: E% coli, enteroB, Llebsiella
5"/acto&o3negativi $enteropatogeni obisnuiti': CersiniaF, Proteus e lacto&onegativ dar nu da infectii
digestive ci urinare%
3 Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste bioc)imice suplimentare fata de fermentare gluco&a*
lacto&a, se folosesc medii multitest: !S $triple sugar iron', +7$mobilitate indol si uree', Simmons $cu citrat
ca uninca sursa de C'
Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii e(traintestinale: au sensibilitate la AB sca&uta, fac sc)imb de
plasmide de re&istenta c)iar daca fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt
rare re&istentele ptr ca oca&iile pe care le au de a intra in contact cu AB sunt reduse% .iind G3, AB de electie sunt :
aminoglico&idele simple sau asociate, fluoroc)inolon ptr infectii urinare%
). ESCHERICHIA
-epre&entativ e E% coli% Habitat intestinal si poate fi pre&ent in sol si ape%
Pre&inta toate Ag: somatic ,, e(ista peste 0D: d serotipuri ,, Ag H cu M: de variante, si Ag de suprafata L
poli&a)aridic la car enr de serotipuri e d N:% Combinatiile Ag fac sa e(ista peste 0::: serotipuri dif d e E% coli% 7nele
sunt implicate intr3o patologie aparte; cele comensale fac infectii urinare, e(ista serotipuri ce pot produce boli e(trem
de grave $ Serotipul ,0DOHO e entero)emoragic, produce veroto(ina f asemanatoare cu cea produse de s)igella, le&iuni
mucoasa digestiva, le&iuni renale35 deces; Serotip ,DD prod sepsis si meningita la nou nascut'% Are >mobilitate? Ag
e(trem de mare85 adopta struct Ag de suprafata de un anumit gen sau produce anumite to(ine care o fac sa semene cu
alte B*= 85 ea poate >imita? diverse afectiuni produse de alte entB sau de alte B $ =ibrion c)oleric'%
Caractere bioc)imice si cultura: pe medii cu lacto&a ptr orientare $AAB!/ agar albastru de brom timol lacto&a' sau se
pot utili&a medii slectivo diferentiale cu selectivitate redusa $ mediu +CCon4e< ptr e(: coprocultura'% Colonii 032mm
lacto&o po&itove si mobilitatea variabila in fct de tulpina; multe din tuplinie patogene enterice sunt imobile%
Sensibilitatea la Ab: amino glico&ide* fluoroc)inolone; in inf intraspitalicesti se fol combinari de AB%
Patogenitate: patologie deominata de infectii urinare pana la 9:; din infetiiurinare sunt produse de E%coli% Cistita e
infectie necomplicata si cea complicata ce daunea&a si patenc)imului renal e pielonefrita% nfectia dominanta la femei
$conformatie anatomica, uretra scurta, inlocuirea florei locale de la niv vagin cu E% col'
A doua categ de afectiuni: cele cu poarta de intrare digestiva:
3 Are imprtanta producerea unor to(ine care au ca efect activarea A+Pc sau G+Pc ceee ce face sa e(ista o
secretie activa in intestin a Cl, L si multa H2,85 diaree abundenta apoasa asemanatoare cu cea de la )olera%
!o(ine /!$termolabile' si S!$termostabile'; tulpinile se numesc E!EC : entero to(igen E% coli% Si sunt
raspun&atoare de producerea diareei turistilor%
7nele E produc to(ine asemanaoate cu cea produsa de S)igella S)iga: to(ina S)iga;face parte din categ
Enteto)emoragic E%coli EHEC si mai sunt E ce produc to(ine enteropatogen E% coli EPEC; EEC enteroinva&ive E%
coli% Patogentatea E% coli e generata de cele cateva categ de Ag suprafata si de vartietatea de to(ine produse
@iagnostic de lab e(clusiv bacteriologic si preupune prelevarea produsului: urocultura, coprocutura sau e(amniare a
incarcarii microbiene a apei%
5
*. +LE,SIELLA
L% pnueumoniae, L o&enae, L rinoscleromatic: ultimele 2 prod rinita atrofica, pier&i miros $anosmie' dar persoana
de&volta miros de&agreabil in cau&a mucaosei foselor na&ale degradata%
nfectii la niv cai respiratorii sup si inf: )abitat comensal, poate fii rar la niv tract intestinal, 0:; din persoane sunt
purtatori sanatosi iar infectiile produse sunt generate fie d imunitate precara fie d o alta afectiune coe(istenta% L%
pneumoniae produce pneumonie necro&anta lobara% l regasim in mediul intraspitalicesc, produce infectii urinare in leg
cu actul medical%
L% pneumoniae: bacili scurti G3 incon#urati de capsula abundenta poli&a)arodica fara mobilitate si care se poate
identifica prin reactie de umflare a capsulei% @iferetnta du pneumococ e G3*G+%
-.PROTEUS
Specii principale: P% +irabilis
P% =ulgaris
Habitat intestinal$enteric'
Bacili $0micron*23B35D microni' polimorfi, gram$3', au flageli care ii incon#oara; mobilitate mare; e lacto&o $3'
+edii: AB!!/, +cConc4e< etc; se cultiva pe medii simple fara in)ibitori ai mobilitatii, invadea&a placa fara sa produca colonii
i&olate
Creste in valuri succesive 8inva&ie
Antigenic: pre&% Ag somatic , si p cel flagelar J sau H%
+ulte serotipuri flagelate%
Bioc)imic: 3 e urea&o$+' $f rapid'
3 modifica pH3ul urinar, in infectia urinara, favori&ea&a aparitia de calculi
Patogenitatea e data de mobilitate si Ag ,
@iagnosticul Purocultura
3 necesita antibiograma $multe tipuri re&istente la anitiotice P mai ales cele intraspitalicesti'; antibiotice folosite de
obicei: aminoglico&idele $singure sau in asociere cu altele' si floroc)inolonele $in infectiile urinare'%
.. SALMONELLA
Cel mai bine repre&entat, mai mult de 0D:: serotipuri, sunt implicate in producerea a B categ de infectii:
3 Enterocolite mai ales in se&on cald dat : daca Salm a#unge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa
modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturi3varsaturi, posibil
febra tran&itorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste e(treme, ptr ca produc
des)idratare si tulburari )idroelectrolitice
3 nfectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tran&itorie, febra e constanta dat inva&ivitatii deosebite a
salmonelele
3 .ebra tifoida* febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi3tisulara, la org parenc)imatoasa cu
multiplicare bogata% +anifestarile unei infectii septice generali&are: febra, cefalee, adenamieI, disfunctii de
organ uneori $)epatic renal3 insuficienta'% nfectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane
purtotor, infectia durea&a E saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara le&iuni, intra in
sange, la fin 0 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se
multiplica si provoaca le&iuni inclusiv citoli&a, persista G2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de
asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga
spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti , si Ac anti H $ fata de
Ag flagelar' ei a# la titruri relevnate: 0* 2D:30*D:: dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade
rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus% ,data cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii
detectato in perioada de convalescenta ma( 02 luni dupa vindecare: Ac anti = $vi' acesta daca persista mai
mult de 02 luni se corelea&a cu instalalea starii de purtator de salmonella t<p)i%
.actori de patogenitate: induc pentru salmonelo&e minore din primele 2 categ: le&iuni la niv mucoasa intestinala,
legate de pre&enta endoto(inei si a unor factori de aderenta de coloni&are in care reuseste sa adere f rapid de
mucoasa intestin; in ca&ul salmonelo&a ma#ore tifoida* paratifoida: depinde de pre&enta Ag de suprafata
poli&a)aridic8 Ag = $ de virulenta' permite salm sa traverse&e mucoasa intestinala si sa fie ve)iculata in tot
organismul fara sa fie distruse% Principal element de patogeniate multiplicare si inva&ivitate%
Endoto(ina din Ag somatic , e de natura poli&a)aridica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere
A,B,C,@, identificarea facandu3se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele%
Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2fa&e: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinte&a lui nu fct
concomitente85 are 2 compo&itii diferite niciodata in acelas timp:
3 .a&a 0 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie e(trem de mare
3 .a&a 2 nespecifica
Ag capsular poli&a)aridic la salm t<p)i si parat<p)i , Ag vi%
@iagnostic de labor ator e din ptr salmonelo&e minore*ma#ore
3 tr minore: coprocultura la pers bolnave, la potentiali purtatori$pers ce au pregatit*contamina alim
incriminate' si e(amen bacterologic ptr alimente si apa% Principalele alimente incriminate sunt cele ce au ou
si praf de ou% Carnea de pasare neprelucrata termic corsp nu e in regula% Apa poluata bla bla%
3 tr ma#ore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, e(am bacterilogic se po&itivea&a doar
6
dupa prima sapt de evloutie si consta initial in )emocultura in 0 sapt, dupa a 2a sapt se poate face
urocultura, bilicultura$ se poate di la suspecti purtaroi', coprocultura se po&itivea&a spre sfarsit% Ptr suspecti
de porta# sau pers ce fac e(am periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin%
@iagnostic serologic dar ptr ma#ore, se determina in dimanica $repetat', titrul Ac anti , si anti H; ptr stabilirea staii de
porta#, Ac anti vi%
!ratament: tertra cicline, cefalosporine% Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de
porta#% @upa diagnostic tre repetate si facute B coproculturi de control%
1/. SHIGELLA
Produce di&neteria bacteriana, formele pot fi relativ usoare daca e fle(neri sau sonnei sua soarte grave daca e s)iga%
@i&enterie: scaune reduse cantitativ cu mucus si sange, le&iunilesunt dostincte% S)i se multiplica la niv epit intestinal si
produce le&iune e(tensiva in suparfata ce afecte&a ai mare masura mucoasa intestinala spre deosebire de infectia
para&itare cu buton in camasa% .ermente&aa gluco&a si atat, aparent* observabil% 1u e mobila, nu ferm lacto&a, nu
prod )idrogen sulfurat etc%
E e(trem de patogen% @o&a infectanta ptr S)i e intr 0:: si 0:::: de ori mai mica decat ptr salmonella: ptr salm 0: la a
D sau 0: la a 9% @aca aciditatea gastica e buna85 do&a infectanta tre sa fie mai mare% Are Ag somatic , pe ba&a careia
se imparte in glupele A, B, C, @, fiecare$s)iga, fle(neri, bo<dii, sonnei' facand parte din unul din subgrupe% .iecare
subgrup poate avea putine serotipuri% .actori de adernta si coloni&are cu actiune patogena a s)i: pili*fimbrii ce
favori&a&a procesele% S)i e patogena prin 2 tipuri de macanisme:
3 @e grup A e patogena prin producere de e(oto(ina fputernica : e(oto(ina s)iga ce provoaca manifestari
sistemice grave
3 Endoto(ina de la nivelul peretului ptr proce locali&ate la niv intestin cu efecte citoto(ice, citolitice%%%
3 .actor accesotiu dar determinant in infectie; facotri de aderenta de la nivelul pililor%
@iagnostic: coprocultura e(clusiv si identifica prin cultivare%
E(ista vaccinuri a acror eficienta e din pacate redusa: M luni ma( dupa administrare, nu e(ista inclus in programe de
imuni&ari, poate fi admin in focare epidemice daca e(ista populatie la risc unde nu sunt conditii% =accinuri sunt destul
de reactogene% n -omania, infectiile cu S)i sunt cu fle(neri, in = sunt sonnei% @iferenta e si incidenta, mult mai
frecvent in E%
11. YERSINIA
C% enterocolitica, pseudotuberculosis e mult mai agresiva si dincolo de afectiunea digestiva traversa&a muc intestinala
si a# sa se cantone&e la niv ggl me&enterici unde da infectie ce det rasp imun inflamaotr la niv ggl
C pesits: provoaca imbolnaviri la ro&atoare salbatice: pesta silvatica si uneori si ro&atoare ce traiesc langa casa omuui,
mai ales sobolani% Ciuma nu se transmite direct la om ci prin vectori: C pestis e G3, se colorea&a bipolar: capete mai
intens, capsulat, are capsula formidabila din 2 antigene: = si K poli&a)aridic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi
distruse: fagocitate si ve)iculate; Ag e produs doar peste BO grade% Ciuma bubonica se caract prin aparitia unei
inflamatii urmata de )ipertrofe si necro&a ggl regionala: a(ilara* ing)inala*etc si formatiunea plina cu puroi8 bobon
pestos% @e acolo se produce septicemie cu le&iuni necro&ice si )emoragice35 deces% -ata de supravietuire era intre B:3
D:; evolutia dura G 0 sapt% Ciuna pulmonara cu transmitere interumana, bolnavul tusea35 in)ala micropicaturile
incarcate cu Cersinii si faceau o forma fulminanta de pleumonie )emoragica mortala in 2E )%
@iagnostic de urgenta: puoir din bubon, )emocultura, personal sa fie prote#at cu ec)ipam special, se lucrea&a in
laborato PB, tratam tre instituit precoce, tratam de elctie : streptomicina si tartam profilactic al contactilor%
12.PSEU0OMONAS
Bacterii oportuniste de gen Pseudomonas aeruginosae
+orfologic: 3 bacil gram$3'; flagel polar; mobilitate relativa; capsula poli&a)aridica $nu e obligatorie'35 nu adera de
perete $Ag mucos peribacilar'; aerob si nefermentativ; are un ec)ipament de to(ine $au efecte
citoto(ice directe' si en&imatice: e(oto(ina A si S, protea&e, )emoli&ine, )idrola&e
E printre primele avand o capacitate de a genera re&istenta la antibiotice: fie e o re&istenta stabilita prin AB, sau o
re&istenta indusa in timpul tratamentului%
Creste cu mare usurinta pe medu umed avand conditii minimale nutritive $c)iar fara lumina'; coloni&ea&a aparatele
medicale, ec)ipamentele respiratoare medicale etc% 85 infectii no&ocromiale
Pers cu imunitate normala $nu sunt relevante':
Q infectii comune 35 otite e(t%, medii la inotatori $otita inotatorilor'
Qinfectii care apar la pers cu deficiente $de aparare locala P arsuri intense, plagi, le&iuni85 in urma unor interventii
c)irurgicale; pers cu imunitate compromisa P neopla&e; pers cu boli cu imunitatea compromisa 85 septicemii,
pneumonii'
Produse patologice: 35secretie, puroi din plaga $germeni piogeni'
35puroi colorat verde3albastrui cu miros dulceag$flori de tei'
35urina, sputa, aspirat tra)eo3bronsis $se face )emocultura'
+edii simple pe care produc pigmenti si )emoli&a $pe mediile cu sange'
Coloniile:3 amestec intre tip S si -
7
3sunt colorate $dar si mediul se colorea&a' comform pigmentilor pe care tulpina ii produce $pioverdina,
pioceanian35 piocinele au efect antibiotic, piomelanina, piorubina'
B o(ida&a$+'; nu fermentea&a &a)arurile; SE .ACE ,B/GA!,-7 AB
!ratament: nu monoterapie
Asocieri de aminoglico&idice $peniciline: carbemicina, ticacilina, piperacilina' cu beta3lactamine,
$cefalosporine de generatia B, cum ar fi cefta&idim'
Profila(ia: control al infectiilor intraspitalicesti
a' spalatul pe maini si utili&area de antiseptice;
b' decontaminarea mediului prin curatenie si de&infectie corespun&atoare;
c' luat probe din mediu si apa utili&ate la sala de operatie%
13.1I,RIO
Bacterii gram$3' care produc infectii in sfera digestiva; sunt B curbate $sc)itea&a o portiune sintr3o spira', f mobile;
Pot pre& flageli cu dif conormatii uni3*mult3 flagelate la un pol; sunt aerobi
Habitat: acvatic, la suprafata apelor dulci sau sarate $)elofili3e(clusiv in ape sarate'
@e interes medical sunt B specii: =% C)olerae85)olera
=% Para)emoliticus85boli diareice acute in regiunele mediteraneeana si tropicala
prin intermediul pestelui neprelucrat sau insuficient prelucrat
termic
=% =ulfinicus85infectii grave $sepsis' la pacientii imunodeprimati
+orfologic: 3 nu pre& capsula
3se cultiva cu usurinta pe medii cu pH alcalin $N3N,2'; medii lic)ide de imbogatire pt vibrioni
Vibrionul holeric
3poarta de intrare digestiva
3prod )olera cu do&e infectante f mari $0:
9
bact*do&a infectanta P dat pH acid din stomac, distrugator ptr bact' 85cei
cu tulburari gastrice se imbolnavesc cu predominanta
+ecanisme de coloni&are a intestinului subtire;
Qelaborare d protea&e care a#uta la traversarea mucusului da la S
Qsinteti& pili care permit aderenta la suprafata enterocitului
Qcoloni&area si multiplicarea 8 perioada de incubatie a bolii $23D &ile'
Qprod o enteroto(ina $enteroto(ina c)olerica' care:
3 nu prod le&iuni la niv enteroc
3are 2 portiuni $A si B':
port B: permiet legarea to(inei de enterocit prin receptori specifici urmata de patrunderea in enterocit a port% A
port A:prod o activitate intensa a adenilat3cicla&ei si acumulare de A+Pc in enterocit85 e(cretie activa de ioni de
Cl in spre lumenul intestinal si H2, multa85 diaree apoasa $scaunul e ri&iform format di apa si mucus',
abundenta+varsaturi abundente $in prima fa&a' producandu3se un de&ec)ilibru )idroelectrolitic $des)idratare',
insuficienta renala, tulburari cardiace a#ungandu3se pana la moarte
Qprincipalul mecanism implicat in tratament e de substitutie a pierderilor de apa si electroliti $parenteral si oral' care
treb sa inlocuiasca pierderile $0D32: / pierderi de lic)id'
Patogenitate: sinte&a de to(ina e insotita si de sinte&a pililor de ade&iune
pre& de G!J $un bacteriofag din int'
Boala e(perimentala poate fi reprodusa identic doar prin administrarea de enteroto(ina%
Sursa unica de vibrion si contaminarea mediului e e(clusiv facuta d oameni:
cei care elimina P bolnavii
3convalescentii $un timp indelungat'
3 purtatorii sanatosi $asimtomatici'
Sero$"23c!r!c$er"s$"c" !n$"#en"c4 ("oc"m"ce "%en$"ce
,"o$"23!n$"#en"c "%en$"c4 ("oc"m"c %"5er"$
E(ista 2 biotipuri )olerice Pbiotipul clasic
3biotipul elton$patogenitate redusa, domina momentan'
Grupul serologic ,0 repre& B serotipuri: 3naba
3,gaRa
3Hi4o#ima
@iagnostic de laborator:
Qcautarea virionului in 3materiile fecale provenite de la pacient
3lic)id de varsatura
8
3in apa Nprincipalul ve)icul'
Qe(am microscopic direct
Qse insamantea&a p mediu alcalin lic)id, apoi p medii cu saruri biliare $+CBS,BSA'85colonii de culoare galbena3
portocalie
Qreactia o(ida&ei
Qtestarea serologica pt incadrarea in grupul ,0 $reactie de aglutinare'
Qincadrarea in biotip
QAB3nu e obligatorie
3nu e re&istent la antibiotice P tetraciclina
3tratamentul presupune administrare de apa si electroliti pt acoperirea pierderilor
Profila(ie: 3controlul apei potabile
3definfectie prin fierbere, clorinare $apa imbuteliata'
3educatia pt sanatate
3e(ista si vaccin omorat*atenuat, dar nu e f eficient 85 imunitate relativa $limitat la M luni'; se
administrea&a inainte de a face calatorii in &one endemice sau pt controlul unor focare epidemice
14.,ruce&&!
B-7CE//A:
3 B abortus $borus': avort la bovine%
3 B melitensis pt oi si capre
3 B ovis
3 B canis
3 B suis
3 Hoono&a; animalul imbolanvit are boala toata viata; infectie sistemica in care B se multiplica la animal si
se multiplica de obicei in &ona org genit, se elimina prin urina, placenta, lapte; omul se imboln
accidental in contact direct cu animalul sau prin ingerare de lapte nepasteuri&at de la animale bolnave
sau la cei ce lucr in abatoare
3 mbonavire prin microle&iuni sau le&iuni cutanate la pers sau digestiv
3 Cocobacili sau bacili G3 necapsulati sunt fagocitate de cel speciali&ate macrofage de obicei dar in
macrofag nu se produce fagoli&o&omul si ele se de&v intracelular se multiplica si duc la moartea cel
fagocitare% Se raspandesc in tot organismul35 ficat splina rinic)i mai ales si det infectie sistemica cu ev
ciclica: febra ondulanta: perioade de cateva sapt e febrilitate urmate de vindecare aparenta ce se
repeta ani de &ile%
3 @iagn e f dificil ptr ca e f greu de i&olar% -ecoltare )emocultura in periode febrile% ncubare 2 sapt cel
putin35 treceri pe medii care contin si carbune ptr ca absoarba Ab si s anu in)ibe cresterea, apar
colonii mici banale
3 !ratam cu ab in#ectabile tip gentamicina, tertaciclina, combinatii%
3 @ign serologic e relevant F
!est )udlesonde aglutinare pe lama cu ser de la pacient35 daca se aglutinea&a reactia e +, urmat de test serologic in care
se titrea&a Ag recatia Krig)t cu aglutinare in tub cu dilutii d ser de pacient si Ag si vedem care e dilutia cea mai mare
la care apare aglutinarea%
1'.H!emo2"&&us
0% Haemop)ilus repr d cocbacili G3, capsulati, cupride mai multe specii, 2 importante in patologia umana:
3 H% influen&ae: infectii din sfera resp: repre&entantul e Hi serotip b: Hib
Are M serotipuri de la a3f;
"B are capsula cu particularitati struct dif fata de a celorlalte serotipuri, cu propr antifagocitare si
de aceea )ib e cau&a unor infectii sistemice repre& de: meningita Bact la copii dar si manif
generale; bacteriemii urmate de artrite septice sau c)iar septicemie
"Celelalte D serotipuri prod d obicei inf locali&ate: faringite, sinu&ite, epiglotite, putand fii prod si de
)ib
"Pre&enta ) in caile resp sup e o regula regasita la f multe pers: purtatori de H, ptr ca au capacitate
de a coloni&a caile resp sup3Gb% cmensale
"Ec)ilibrul e compromis sau rupt de inf virale pree(istente ce prod depresii imune
"Hi prod gA protea&a ce degradea&a gA
"nfectiile cu )i se instalea&a dupa infectii virale F
"1ecesitati metab speciale: e b aeroba facultativ ce necesita medii d cultura soeciala c contin 2 fact
nutritivi: fact J* )emina si fact =* 1A@ nicotin amid dinucleotid
"Creste ) mai bine in #urul unei culturi de stafilococ: satelitism
"Sensibilitatea la ab: in crestere: au aparut tulpini re&istente la macrolide$eritromicina cap d serie'
Ab beta lactamice sunt eficiente si in if sistemice : ceftria(on $cefalosporine'
"Profila(ie specifica cu vaccin subunitar cu Ag capsulare fata de serotipul b, se admin la copii
9
inainte de 2 ani; scaderea e(trem d importanta si a ca&urilor de meningite bacteriene dar a inf
asociate cu i&olarea )% =acc penta* )e(avanelte
"@iagnostic: prelevare sputa, e(udat, secretie, e(cretie% Ptr infectiile la distana de poarta d intrare:
lic)id din articulatii sau /C-$nu doar bacteriologic, ci citologic in prealabil pr nr si tip de elemente
pre&ente, cu glico si clorurora)ie3 diagn diferential ptr meningita tuberculoasa; frotiuri din
sediment din lic)id% nsamantare p gelo&a c)ocolat in care sangele se pune inal&it la9: grade, e
mediu mai nuritiv ptr ca eliberea&a multi fact nutritivi, se pun fact ( si v si apar colonii cu aspect
mucos daca e vba d ) capsulati; treceri pe alte medii; alte teste, satelitism; atibiograma e
intotdeauna necesara ptr taman eficient mai ales in infectii sistemice; dca o inf obisnuita nu
necesita d multe ori tratam ab, una sistemica impune tratam cu ab% Se poate face diagn prin
imunoflorecenta directa utili&and direct prod patologic si se face un preparat microscopic,
problema fiind legata de sensibilitatea metodei pt pot aparea reactii false sau nu se poate spune
e(act daca ) e agentul etiologic ptr 4 mute pers sunt purtatoare
H% ducre<i: prod boala cu transm se(uala: s)antru moale% S)antru8 ulceratie, rana de 032 cm, are ba&a indurata in sifilis,
la ) are ba&a moale; insotita de adenopatie satelita &ona ing)inala, poate fi spectoaculoasa, secretie abundenta
mucopurulenta% Are nevoie de fact J
1).,or%e$e&&!
Bordetella prtusis si parapertusis; bron)iseptica% Pertusis pord tuse convulsiva a copiilor* magareasca%
3 Cocobacil gram 3, aerob, necapsulat% Produce endoto(ina si 2 categorii d subst difu&ibile:
".act ce fav aderenta la niv cailor resp sup initial s coloni&area acestora: )emaglutinine
"!o(ine: pertusis fact ma#or de patogenitate, to(ine dermonecrotice, to(ine tra)eale ce bloc)ea&a
activitatea epit ciliat, si o to(ina ce fav activitatea adenilat cicla&ei cu acumulare de A+Pc si
)ipersecretie tra)eobronsica%
"Boala are 2 fa&e: catarale si paro(istica: dupa incubatie G0 sapt, pacientul pe& o raceala banala cu
rinoree, )ipersecr con#unctivala, tuse discreta cu sputa f fluida% E situata la niv cairesp sup%
7rmea&a fa&a paro(istica ce epui&ea&a rapid copilul ce are acces de tuse repetata: c)inta, cu
sen&atie de asfi(iere35 inspir fortat ce duce la > magareala?
"Se pot asocia simp digestive: gretiri varsaturi; pneumonie de aspiratie $ din stomac'
"@iagnostic: pe medii imbogatota cu sange si de obicei amidon, mediu >Bordet3Gengou? , coloniile
seamana cu gamaliile de ac, luciu metalic%
"@iagn serologic nu e fol ptr diagn pacient si se fol testarea Ac in studiu de seroprevalenta:ca sa
vedem eficienta vaccinarii, modul de admin al vacc% @aca e admin la varste mai marei poate pord
encecalite post vaccinala; nu se admin mai tar&iu de B%
"=acc corpuscular cu b omorati, da buna imunitate dar e f reactogena
"=acc acelulara cu e(trac proteic din perete ce intra in comp ma# vacc admin la om% Sub forma de
vacc @!Pa$acelular' administrabil in B do&e la 23E3M luni d viata urmat de rapeluri in do&a unica
3 B parapertusis da inf similara dar mai usoaraB bron)iseptica la pers
imunodeprimate, in infectii pree(istente fav abcese pulmoare%
1*.M6co(!c$er"um $(c s" &e2r!e
!uberculo&a in mom de fata e infetia cea mai raspandita in lume: 0*B din total populatie probabil ga&duieste bacilul
tuberculos% 23B mil decese* an si nr d ca&uri noi de tuberculo&a activa depaseste B: mil in fiecare an% E(ista carat
genetice, rasiste: cei cu pielea inc)isa sunt mai putin r&istenti, sunt predispusi $Africa'% Probabilitatea ca 2 gemeni
univitelini sa se imbolnaveasca unul d la altul e d OD;, daca sunt bivitelini sansa e 2D;%
Anii M:39: nr de ca&uri a sca&ut e(trem d rapid dStoria vaccinarii BCG, tratament multiantibiotic fata de
tuberculo&a, pacienti i&olati coresp, a e(istat trasabilitate: au fost cautati contactii pers bolnave ptr investigatii, dar si
pt polulatia generala% n -omania a sca&ut viruenta tuberculo&a dar a aparut )iv% -omania e p locul 2 in Europa la
incidenta, dar e in scadere cu 032::: *an%
!ratamentul @,!: direct observation treatment: pacintul tre sa ia medicam in fata unui cadru medical de 2 ori p
sapt, durea&a M luni%
B e f re&istenta, traieste &eci d ani in mediu, p sol, e f re&istenta dat structuii peretelui la tratam cu subst acide*
alcaline $constituie avanta& in timpul diagnosticului ptr ca de pot distruge alte bacterii din sputa pr a usura identificarea,
de&avanta# : re&istenta mare la de&infectante', invelis e f gros si impermeabil din struct lipidice in marea ma#, are acid
micolic8 lanturi lungi combinate cupolipeptide si poli &a)aride, struct f Agice, situmlea&a nespecific celulele imune,
mai ales ceara @; dat acestor proprietati de stimulare Ag nespecifica35 unele elemn din perete sunt fol ca si ad#uvanti:
stimulea&a sist imun% Peretele e destul d putin permeabil la Ab35 tratam e greu% @ublarea nr de indivi&i e de la 9 la 2E
ore%
nfectia tuberculoasa survine d obicei in primele luni d viata sau anteviat&a% nfectare p cale aeriana $cale digestiva
ptr micobacterium tuberculosis bovis' picaturile 4ruge a# la niv alveole unde micoB sunt fagocitate de macrofage% C)iar
daca sunt fagocitate, se de&v intracelular ptr ca stuct peretelui impiedica formsre fagoli&o&omilor, daca infectarea nu e
masiva in timp d cateva sapt, macrofagele devin sensibili&ate de bacil si reusesc sa opreasca evolutia infectiei% @ar
apare afect primar: adenopatie satelita in plaman; afectul primar se fibro&ea&a si se calcifca in timp daca nu e tratat% n
10
&ona de fibro&a*calcificata raman bacili tuberculosi viabili care nu dispar% @aca tuberculul evoluea&a creste, se desc)ide
intr3un vas limfatic* sangvin, sa disemnie&e pe cale bronsica si sa determine locali&ari secundare: pulmonare, osoase,
meningiene, renale% .orma ma(imala 8 tuberculo&a miliara: mii de focare de tuberculo&a% Apar 2 tipuri de rasp imun:
umoral ineficient si variabil si celular cu avanta#e : el e cel ce poate produce vindecarea dar tot el e cel ce prod le&iunea%
/a B cu de&v intracel, daca rasp imun celular nu e suficient de eficient duce la inflamatie% 1ero&a de tip ca&eosimagine
bran&oasa usor gelationasa atunci candF ce e eliminat de macrofage pleaca d la locul respectiv%
/a pers la acre tbc s3a vindecat se poate evidentia imagini de afect primar ptr toata vata sau poate e(ista tbc
secundara care in marea ma# a ca&urilor se producere prin reactivare focar pree(istent8 bolnavire endogena dupa
depresie imunitara gen gripa, )iv sau poate sa fie vba d transmitere e(ogena de la pers cu tuberculo&a activa care il
imbolnaveste din nou, c)iar daca a fost vaccinat si are imunitate% n tbc secundara este tbc >cavitara: boala incepe
insidios si nespecific: pacient mai obosit, subfebril, transpira mai mult noaptea, tuseste din cand in cand% 7neori
semnul patognomonic la un tanar de 2:32D ani este: apare pleure&ie35 peste N:; sunt ca&uri sunt de tbc, pleure&ia e
reactie pleurala la infectia b si apare e(udat% /e&iunea creste si duce la compromiterea unei &one din plaman care nu
mai e fctionala, evolutia poate dura ani d &ile% @aca le&iunea s desc)ide intr3o bron)ie, dupa acces de tuse, continututl
ca&eos se elimina 8 vomica tuberculoasa35 ramne gaura in plaman8 caverna tuberculoasa% /a pacienti la care boala
evoluea&a de mult, necro&a poate implica un vas mis35 se elimina prin tuse sange8 )emopti&ie% @aca e vas mare, se
moare% @iseminarile pot fi renale, menigiene, osoase3 osul se necro&ea&a de obicei la niv corpuri vertebrale35 se
prabusesc vertebre: >morbul lui Pott?%
7neori sunt le&iuni cutanate, supuratii ce nu rasp la tratam, aspect ciudat, nu sunt provocate neaparat de micob
tuberculosis
!ratam medicamentos e complicat din 2 motive:
3 Elem de re&istenta intrinseci: metabolism lent etc
3 -e&istenta la tuberculostatice
+edicam tuberculostatice ma#ore :
3 Streptomicina
3 -ifampicina
3 &onia&ida $)in'
3 Etambutol
3 Pira&inamida
Se combina 23B si se admin minim M luni in 2 &ile pe sapt% !artam M39302 luni
/a unele persoane, b devin re&istenta la aceste tuberculostatice35 medicam de re&erva, de linia a 23a% +@-3!B: multi
re&istente la antibiotice% ; indivi&ilor in aceasta catev varia&a intr D30:;, mai ales apar la pers )iv% !ratam 2 e de sute
d ori mai scump ca la cel ma#or% -om are nr ca&uri relativ mic de mdr tb%
@iagn de lab uneori e dificil% Bolnavii nu elimina cantit suficieta de b decat daca elimina continut tubercul% Sputa e
paucibacilar% Se mai poate investiga urina, )emocultura% @e obicei se ia sputa% din frotiu d sputa, la bolnav, sanse doar
de B:; se gasesc b% se creste ; daca se face cultura dar aceasta creste lent 2 luni% !rebuie corelate date clinice, de
lab, e(am intradermic cu mica acntit de tuberculina si @iagnostic molecular % se strage sputa de pe interval mai lung,
se decontaminea&a sputa cu )idro(id de na care scade flora si desface c)eaguri de fibrina und epot fi bacili, se
omogeni&ea&a si se centrifugea&a, frotiu se face din sediment in care se cauta 0:: campuri%
nsamantarea se face in tuburi care au mediu ver&ui loevenstein e f nutritiv, galbenus de ou, are verde mala)it ce
in)iba alte B% dupa asta se asteapta 032 luni% Colonii au aspect cerat, cu supraf si margini regulate pufoase sau
&abrcite, aspet apropiat de cel -, alb galbui la galben intens sau orange% +ulte micoB pot prod pigmenti fie la:
3 lumina micoB fotocromogene
3 ntuneric: micoB scotocromogene
@aca creste in mai putin de 2 sapt sunt b saprofite%
Atibiograma : dupa ce se i&olea&a b se pune in tuburi unde sunt diferiti AB, unde creste35 are re&istenta la ab
respectiv, durea&a cateva sapt%
Se mai poate face inocularea sputei unui bolnav la cobai care e cel mai sensibil la b tuberculos uman, se asteapta 2
luni% Se mai poate face diagn molecular:
0% 7tili&and sonde nucleotidice: secvente complementare unei anumite regiuni care sunt marcate cu ceva ptr
culoare, florescenta
2% Sau reactie d polimeri&are in lant PC-%
@iagn imunologic:
A' se poate evid raspuns imun unoral prin pre&enta Ag dar nu e bine totdeauna
0% Se poate evid raspuns imun celular: )ersensibilitate tip E* intar&iat: intradermorectia la tuberculina, reactia >
+antou(?, sau @- la PP@3 purified proteic derivat; se introduce o mica cantit intradermic la antebrat si dupa
E93O2 ore d la inoculare se poate intampla:
3 @aca a mai avut contact cu bacil tbc35 imflamatie si 1@7-A!E
3 @aca nu35 nu apare ni4 sau ff slab
, reactie po&itiva e condiserata mai mae de N30:mm% reactia po&itiva are semnificarie intrun anumit conte(r: toti
copii l anastere sunt vaccinati cu BCG ca sa vedem daca imunitatea e buna impotriva b tbc% Starea de premunite: stare
de re&istenta care are ca suport imunitatea celulara care se manifesta fata de b tuberculos dobandita prin vaccinare
11
sau prima infectie% @aca r e negativa fie nu a fost vacc fie vacc nu a fost eficient fie nu a venit in contact cu b tbc35
vaccinare din nou%
@aca se obs un vira# al reactiei $de fiecare data cand a facut vaccin a reationat P de e( si pe urma se sc)imbasi mai
contea&a diferenta in marimea >bubei?%
@upa 23B sapt nu mai elimina b, se simte mai bine dar trebuie sa ia incontinuare medicamente%
Micobacterium leprae: bacilul )ansen produce efectiuni ale pielii tesut subcutanat, cartilagii, infectii cu evolutie lenta%
Este o micob care seamana din pdv morfologic cu micob tbc cu dif ca ea nu poate fi cultivata%
Atrofie lenta maculara la niv tegumente, afectea&a parti desc)ise, e(puse, urec)i, palme%
A doua forma, lepromatoasa produce nuduli spectSculori in decurs de ani; repre&inta inflamatie similara cu tuberculo&a
dar cu alta locali&are%
.rma tuberculoida se tratea&a forma leproasa mai greu% Se transm prin contact indelungat apropiat direatc cu pers
bolnava prin solutii de continuitate
1-.Cor6ne(!c$er"um
Specia tip este co<inebacterium dip)teriae* bacilul difteric: produce difteria6
Celelalte speciii de cot<neb pot produce infectii oportuniste in special de trac urinar, de cai respt inf, cutanate,
endocardite si infectii difteria3li4e%
Caract generale:
3 B aeroba* facultativ anaeroba
3 @imensiuni mici, aspect pleomorf: nu seamana o b cu cealalta
3 G+
3 @ispunere pe frotiu e de litere c)ine&esti sau = sau C
3 n interior e(ista granulatii metacromatice vi&uali&abile cu coloratii speciale: del =ec)io
@ifteria: boala infectioasa contagioasa prin contact direct prin picaturi .luc4e stranut* tuse% @ebut boala de la 23D
&ile idn mom infectare% Afectea&a amigdalele, faringele, posibil e(tindere la laringe, oca&ional poate afecta pielea
sau vaginul%
n ca& de dift clasica3 amigdaliana: simptome: angina moderata la boala to(ica severa cu tract resp sup+ inf%
Complicatiile frecvente sunt cele cardiace: miocardita prin afectare to(ica a musc)i cardiac si cele nervoase prin
afectare n periferici% Simptomatologia bolii nu e det de bacilul propriu&is ci de e(oto(ina eliberata de el% Bacilul
nu e patogen in sine ci prin to(ino3gene&a% !o(ina are tropism ptr numite org interne: inima, rinic)i, gl S-, ficat,
este neuritropa in special periferic% Boala poate fi fatala, mortalitatea poate a#unge la 0:; c)iar si cu tratam
prompt si adecvat% Pacientii netratati sunt infectiosi 23E sapt% !ratam consta in admin imediata de anti3to(ina
difterica si eventula Ab in fct de stare clinica pacient, sub tratam Ab adecvat pacient devine neinfectios in 2E ore%
E(sta vaccinare: imuni&area in masa a populatiei; pers care nu sunt vaccinate se pot infecta in mod repetat:
imunitatea dupa boala nu e permanenta%
Boala e intalnita in &onele calde%
n Europa mai sunt raportate ca&uri: Albania, -usia, tarile fostei uniuni sovietice 3 +oldova% Africa: Angola%
1igeria, Sudan, Egipt, tari subsa)ariene% America de sud si centrala% Afganistan, india, filipine, t)ailanda, vietnam%
Sursa d infecie bolnavul de difterie, convalescentii, cei infectiosi 23B sapt, si purtatorii na&ali d bacil difteric%
@ebut boala: la 23D &ile: angina: durere, inflamatie la niv faringe amigdala si febra nu neaparat f mare, u4terior
creste pana la BN3E: grade% Apare adenipatoe cervicala, foarte masiva: >gat proconsular? 3 >bull nec4?% ,bstructia
cailor aeriene si dificultate la respiratie% !o(ina poate det soc: H!A, puls rapid, paloare, e(tremitati reci, stare
an(ioasa%
Poate da complicatii la niv cardiac: miocardita + insuficienta acrdiaca
/a niv fibre nervoase: inflamatie: nevrita periferica ce poate determina probl de coordonare a miscarilor si
parali&ia nervi fata si gat in special oculomotori%
Afectare renala: nefrita
/e&iunea patognomonica: tipica pentru difterie: depo&it gri cenusiu pe amigdale, sero3fibrinos: pseudomembrana%
n mom in care se recolta e(udat faringian: dupa indepartare mb: tesut fiabril si sangerand%
!o(ina: e(oto(ina% -esponsanila de patologia bolii are propr to(ice asupra tesuturilor ptr care tropism* afinitate:
suprarenale unde determina le&iun )emoragice patognomonice: tipice ptr difterie, miocar: alterari mitocondiale,
tulburari in vasculari&atie endocardica, ficat si splicna: fenomene distrofice, sist nervos: le&iuni degenerative resp
de instalae parali&ii% 1u toate tulpinile de bacili difteric sunt producatoare de to(ina; ptr ca o b sa produca to(ina
trebuie ca bacteriofagunl to(+ sa infecte&e tulpina, in timp ce se replica and viral al bacteriofag incepe el4iberarea
de to(ina, care incepe sa se forme&e la cateva minute dupa infectarea bacteriei cu fagul si incepe sa fie eliberata
e(tracelular inaintea eliberarea particulelor fagice si incetea&a vand celula incepe sa se li&e&e% Structiral to(ina e
alc din frag A si B legat prin punti bisulfidice8 porti)nea cea mai sensibila a to(inei: mecanism e de stopare
sinte&a proteine celulara%
@iagnostic de lag al anginei difterice: recoltare prod patologic e(udat faringian si in paralel e(udat na&al% @aca se
face frotiu observam pe frotiu si bacilii cu morfologie caracteristoca bacilului difteric, eventual cu capete maciucate%
@aca facem del vec)io ptr granulatiile meta cromatice $granulatii babes) ernst' apar brun ver&iu pe fond galben brun
desc)is al bacilului%
+ediu de imbogatire ,S! cu ou, ser si telurit, unele probe pot fii paucibacilare35 creste greu, atunci se imbogateste
12
specific bacilul difteric%
+ediu selectiv: mediu !insdale: selectiv si diferentail ptr ca permite stabilire diagn de specie% Aici , in mod tipic
bacilul difteric creste in colonii negre mici incon#urate de )alou cafeniu%
+ediu selectiv: /oeffler pe care bacil difteric da colonii albe granulare
+ediu Gulndeltiet&are sange si telurit de potasiu si cistina35 aici creste in B forme:
3 Colonii gravis negre, late cu margine translucida, usor crenelata cu striatii radiare, suprafata granulara,
friabile; margarete% Seamana cu colonii -
3 Colonii mitis negre, conve(e, lucioase si cremoase de tip S
3 Colonii intermedius negre netede margine bine delimitata dar cu centru proeminent
Apoi identificare pe sc)eme bioc)imice:
0% !estul catala&ei $+'
2% !estul cistina&ei $+'
B% !estul pira&inamida&ei: )idroli&area pitra&inamidei cu aparitia culorii portocaliu la developarea cu sulfatFI
E% !estul urea&ei $3'
!este >AP? comerciale
@eterminarea to(inogene&ei prin teste in vivo sau in vitro% Cele in vivo presupun inocularea la animal de laborator:
cobai caruia se inoculea&a o cantit de sispensie de cultura in bulion% @aca este tulpina ro(igena, animal moare in 2E
ore cu stare de soc si edem gelatinos la locul inocularii%
!estul E/EL in vitro ptr testarea to(inogene&ei bacilului difteric; reactie de precipitare in mediu solid
AntibiogramaF bacil are sensibilitate de tetraciclina cloramfencicol; penicilina, eritromicina35 tratam de elctie ptr
boala si la purtator sanatos de bacil difteric to(igen ptr ca doar acesta se tratea&a%
Sc)ema de diagn de lag difera daca e vba de bolnav sau purtaor; cand apare suspiciune de difterie35 panica666 Se
scormonesc in nas si gat toti contactii bolnavului: masuri in focar%
@iagn la bolnav : recoltate B tamp de e(udat faringian si 0 na&al% B de faringian pentru 4 unul e bagat in mediu de
imbogatire ptr a fii sigur ca daca are f putin bacilili sa poti sai i&ole&i, al 23a il treci pe mediu selectivF ptr colonii
negre cu )alou cafeniu% Al B3lea; ptr frotiu colorat gram ptr bacili in litere c)ine&esti, C sau = si pe gelo&a sange ptr ca
poate nu are difterie si are altceva ce creste pe gelo&a sange%
@iagn posibil purtator: o data in nas si o data in gat: pe ,S!, de le ost pe tinsdale, apoi pe ( si < si apoi sc)ema de
diagn clasica pe ba&a caract c)imice ca si ptr diagn ptr bolnav
=accinare :
3 ,bligatoriu: @!P: diftero tetano pertusis
Sc)ema obligatorie: primul vaccin e vaccin trivalent atat anato(ia difterica ana to(ina tetanica bacil de bordetella
pertusis% E vaccinare care se face in B sedinte: prima infectie la 2 luni d viata, de regula cu simultan cu cel impotriva
)epatitei B si cu vaccinul polio3oral% A 23a in#ectie la E luni d viata si se face simultan cu o do&a de vaccin polio% /a M
luni d viata se face a B3a in#ectie cu dtp si anti)epatic B si antipolii oral% Se face rapel, in#ectie cu do&a de vaccin dtp
dupa M luni% -apel la B:3BD luni% Cand inculpatul merge la scoala in cls 0 se admin vaccin @!% /a 0E ani e vacc cu
@!, concomitent fetele sunt vacc impotriva rubeolei
1..,!c"&&us
Bacili aerobi mari, patogene sunt 0 specie si #umate din O::
3 bacilus antracis boala ce apare la animale $endemica la ierbivore'
3 Bacilus cereus este in aer, poate contamina alimente, daca e masiva atunci produce enteroto(ina, boala diareica
apoasa, to(ina termolabila asemanatoare cu cea FF
B antracis > bacteridia? prima bacterie 09OJ
Bacilul carbunosdetermina endemie la animale: en&ootie
E o B f mare 930: microni lung, capete taiate drept cu spor central%
A#unge pe sol daca au murit animale si se imprastie pe sol si sporii pot suprav &eci de ani, re&ista la prelucrare
fierbere%
,m ia accidental prin contact cu animal bolnav daca e(tista solutie de continuitate cu animal sua produse de la
animal35 forma cutaneo3mucoasa% Sau ingalare de spori35 pneumonie carbunoasa cu mortalitate 0::; ca la ciuma%
>Antra( > vine de la crusta neagra stralucitoare incon#urata de &ona impresionanta de edem%
.actori de parofenitate: capsula peptidica cu formidabil rol antifagocitar si producere e(oto(ina: factor edematogen*
edematos letal% /e&iunea initiala din contact cu animal* produse, sporii intra, germine&a, sunt aerobi, se multiplica,
produc ulceratie si diseminea&a pe cale limfatica si sangvina35 septicemie35 deces%
/a animale infectia poate avea cale de intrate gastrointestinala : manca fura#e dure cu spori35 microle&iuni35 infectare
intestinale
Sensibil la penicilina, cele re&istente la penicilina e tratat cu ciproflo(acina%
@iagn de lab; prelevare produs de la pacient, lic)id de edem, sange: apar bacili G+ in lanturi unii cu spori
-eactia ASC,/ de precipitare in inel care evid pre&enta Ag de la bacil carbunos in%
2/.C&os$r"%"um $e$!n"4 (o$u&"num4 #!n#rene"
C/,S!-@7+
3 Germeni f rasp pe sol mai ales unde a#ung din intestin ierbivore sub forma de spori, raspandirea f mare a sporilor
face ca principala cale de patrundere sa fie prin tesuturi si mucoase care pre&inta solutii de continuitate sau prin
13
ingestia de to(ine care e(istia preformate in alimente% @atorita propr de a se gasi pe sol 8 germeni telurici
3 Bacili de dimesiuni mari de 030,D microni grosime si B3E microni lungime, ma#oritatea sunt mobili cu e(ceptie :
clorstridium perfringens
3 @in p%d%v respirator sunt strict anaerobi, , liber produce ditrugerea lor si favori&ea&a sporularea
3 Se )ranesc prin mecanism fermentativ
3 !oti priduc e(oto(ine deosebit de puternice cu efecte diverse: )istotrope, neurotrope si enteroto(ine35 patologie
infectioasa digestiva
0% C% tetani
2% C% botulinum
B% C% gangrenei ga&oase: perfringens $mai e(ista septicum, )istoliticum' produce enterocolite la pers dupa tratam
e(ecesive prelungite cu AB 35 proliferea&a in e(ces B si prod colite ulcerative, ulceromembranoase%
E% C% dificile
nva&ivitatea e redsa si principal factor de patogenitate e producerea de to(ina%
/a c gangrenei ga&oase, producerea de to(ine e insotita d producere en&ime )istolitice35 inva&ivitate locala
0% C. tetani
3 Boli prevenibile prin vaccinare
3 @estul de rar in romania dar e mai frecv la pers vastnice ce nu ai mai facut rapel cu anato(ina tetanica
3 !etanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si asepsie cand se sectionea&a cordonul
ombilical
3 Poarta d intrare repr de plagi c)iar f mici, important e ca sporii sa a# in patrun&ime la tesuturi devtali&are unde
circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce consuma o2 din &one asigura
conditii de de&v ptr B anaerobe% Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura35 risc tetanigen%
+asura imendiata de catre medic cu e(perienta minimala ptr plaga superficiala: plaga desc)isa larg, spalata,
inlaturate detritusuri, resturi, spalata bine cu H2,2 ptr distrugere eventuale B anaerobe si dupa toaleta
c)irurgicala si antisepsie trebuie adim anato(ina tetanic A!PA $purificata si absorbita' si admin de AB tip
penicilimnic ptr impiedicare de&v B tetanic,%
=acc @!P e obligatoriu indif de t&ara, admin in B do&e: 23E3M luni urmate de rapel dupa 0 an si al doilea rapel
dupa in4 0 an cu vacc @! si la adulti odata la 0: ani cu d!%
3 Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, rac)eta de tenis% Spor de vede la coloratie
obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in verde% Sporularea se produce doar in
anaerobio&a in intestin animale ierbivore% 1u are capsula
3 Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobio&a si tre sa aiba surssa d nutritie bogata; lic)efia&a gelatina si
produce colonii banale tip S 032 mm; ne)emolitic%
3 Produce to(ina cu efect specific, to(ina are tetanospasmina cu componente A si B, se fi&ea&a de obicei la niv
terminatii neuromusculare si in)iba sinte&a in)ibitorilor contractiei musculare: lasa desc)isa terminatia%
mportant e ca efectul e ireversibil si singura to(ina neutrali&abila e cea libera nu cea de#a fi(ata% E to(ina
codificata plasmidic si care este produsa, difu&ea&a retroa(onal sau in tesut ulterior putand fi ve)iculata de
sange% Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc acolo fara a det modic importante
acolo% Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva &ile3 cateva spatamani%
3 Clinic: semne patognomonice $specifice' in NN; ca&uri e diagn clinic nu de laborator; contractura musculara
progresiva de la m fetei, nu poate desc)lesta gura 8 >trismus? pare ca rade% Parali&ia se e(rine, parali&ie de tip
spastic, a#unge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin parali&ie de tip spastic al m respiratori%
3 !rebuie admin anato(ina si g uman )iperconcentrata% Ser antitetanic de cal cu precautii: de tip anafilactic
B. C. gangrenei gazoase
3 Antrenare spori in profun&ime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cutremurem sau in plagi impuscate
sc)i#e ce antrenea&a praf in profun&ime tesuturi% /e&iunea superficiala poate fi e(trem de mica% n profun&ime
sporii de clostridium d3au imnultit si produc ga& ce se acumule&a in tesut% Se face li&a musculara e(tensiva in
profun&ime%
3 E(ista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din factorii de patogentate si are
eficacitate discutabila%
3 C% perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar are capsula% Poate prod pana la 02
e(oto(ine diferite% D grupuri de C perfiringens% E(oto&ina alfa8 lecitina&a afectea&a mb celulare35 li&a celulara%
Productia lecitina&ei: placa semineutrali&ata in care epusa in evid neutrali&area actiunii lecitina&ei cu un serF
3 +ai produce 2 tipuri de en&ime proteolitice; protea&e, )ialuronida&e: contribuie la e(tinderea placii, si
perfringesc produce enteroto(inesi pot cau&a enterocolite ce nu sunt nici p departe la fel de periculoase ca
gangrena ga&oasa
3 @iagn: fragm tisulare din profun&ime colorate gram, se evid bacili%
3 !ratament e c)irurgical, AB gerenal penicilinic, eventual cu ser antigangrenos cu re&ultate discutabile%
2% C. botulinum, spor subterminal% Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de tip to(ic, in engl 8 into(icatie% !o(ina
botulinica e cea mai puternica to(ina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotropa ssi actionea&a pe dos fata de
tetanica35 parali&ie flasca
3 Boala se transm aproape e(clusvi prin ingestie de alim in care etse to(ina preformata
14
3 /a copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce la proliferare in intestin a bacil
botulinic si poate sinteti&a to(ina botulinica
3 Botulism rani: mecanism similar cu cel al tetanosului
3 A3G feluri de to(ina cu diferente Agenice%
3 Produce in alimente conservate ga& si degradare organoleptica al alim%
3 !o(ina e termolabila si e folosita si in scop medical% ,data fi(at nu mai poate fi neutrali&at
3 A B si E produc to(ina cea mai grava
3 Pt diagn se face to(inotipie8 admin la soareci a unui preparat Ag care contine to(ina din alim incriminat sau d la
pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sensibili si mor imediat, se face
diferenta intre to(ina si cele vegetale $e(: ciuperci' si se stabiseste tipul prin protectie cu ser Anti A anti A anti E si
ve&i care supravietuieste35 stabilire serotip de to(ina
3 !ratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stabilire tip d to(ina, admin
parenterala si admin dogestiva ptr neutrali&are eventuala to(ina din intestin
3 Biclopie, disfagie
B% C dificile are )abitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromembranoase la pers care fac tratam
preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina35 lasaloc liber clostridiilor sa se
multiolice: produc endoto(ina cu 2 tipuri de efecte: citoli&a* necri&a a celule de pe supraf epit intestinal
21.S2"roce$e7 $re2onem! 2!&"%um s" &e2$os2"r!
Caracteristic: forma si miscari: de rotatie, translatie*oscilatie, fle(ie
:,0 microni /eptospira
:,B microni Borellia
!-EP,1E+A: pallidum, pertenue
B,-E//A: recurrentis, burgdorferi
/EP!,SP-A: interrogans
!reponeme sunt anaeroble, aerobe B si /% ec)ipment en&imatic f redus si care prefera o de&voltare
intacelulara datorita inabilitatii de autili& diverse substraturi metabolice% Cale de patrundere e aceeasi ptr toate:
tegumente cu mici solutii d continuitate, usoare abra&iuni sau mucoase c)iar si cele indemne% / si prin com#unctva
oculara% /a Borellia tegumentul e >perforat? de un vector ce incoulea&a microorganismul: capusa sau paduc)e%
Structura: forma spiratala a b este generata de un soi de invelis care permite miscarile respective% B e in invelis cu
structura cu f multe lipide si este infasurata cu flageli ce pornesc de la ambele capete si d multe ori se intrepatrund in
&ona mediala% nvelisul e asemanator din p%d%v% Agenic la toate spiroc)ete si lipidele din constitutia lui sunt
asemanatoare cu lipidele din mb celulelelor mamiferelor% Ag de natura proteica specifica fiecaruie dintre genuri si
specii sunt destul de putin e(primate si d aceea sunt mai greu imunogene totusi apar Ac fata de Ag specifice pe care
trebuie sa le puteam identifica in diagn serologic%
!-EP,1E+A 35 /7ES
-esponsabil de sifilis% nfectie trifa&ica% Prima etapa la 0:30D32: &ile de la contact, etapa 2 si B apar dupa luni sau
ani si unele pot pune viata in pericol sau le&iuni ce pot invalida persoane%
NN; se transmite prin contact se(ual cu persoana bolnava la care e(ista le&iuni bogate in treponeme: in siflis primar si
secundar% Pers cu sifilis latent* tertiar nu sunt infectioase% @upa contact infectant cu pers bolnava, la un nterval
variabil in fctie de do&a infectanta: 0: &ile3B: &ile, la nic tegumente sau mucoase mai degraba apare o le&iune indurata
tare care se ulcerea&a si se acopera cu o crusta iar continutul este lic)idian, clar, limpede si are numeroase treponeme
f vioaie% +iscarea tipica ptre treponema parogena este cea de fle(ie% /e&iune e insotita de adenopatie satelita si nu e
dureroasa% /ocali&area poate fi oriunde dar marea ma#oritate in &ona genitala% Cele mai afectate : gland, penis, labii,
vagin, col uterin, &ona anorectala si bucala% Poate aparea si la degete ptr ca nu e(ista locali&ari prote#ata% E singura
etapa cand poti pune diagn etiologic clar si usor ptr ca doar aici se pot vedea treponemele% @iagn cu e(aminare intre
lamen si lamela la microsor cu fond intunecat sau coloratie speciala% /e&une nefiind dureroasa poate fii in &ona
ascunsa poate favori&a transmiterea bolii ptr ca pers respectiva nu stie ca are probl% 0; se transm verical,
transplacentar de la mama la copil cu conditia ca sarcina sa fie peste 0M saptamani, daca emai mica infectia produce
avort spontan% @aca copil e infectat35 de&voltare neuropsi)ica si malformatii congenitale grave% !eroretic, gravidele
sunt depistate dat nu depaseste E:; din total gravide% /e&iunea primara se vindeca fara tratament dar practic boala
evoluea&ais <trece din fa&a locali&atata in cea generali&ata: se multiplica, det bacteriemie masiva: ficat , splina, rinic)i,
creier, circula permanent in sane si pot sugera; )epatota, meningita, insuficenta renala datorita multiplicarii masive%
Sist imun devine eficient% @aca primii AG apar la sf perioada primara 2 sapt, in perioada secundara $ la 032 luni de la
vindecare le&iune primara' titrul de Ag e ma(im% Poate dura de la 2 sapt la 23B luni si c)iar dupa ameliorari sa e(iste
recaderi% n aceasta perioada secundara cand treponeme sunt f multe in sg si umori%, pe tegimente si mucoase apar
niste macule, pete cu supraf umeda, culoare ro&, e(trem de contagioase datorita pre&entei treponemelor pe
suprafata% +anifestari sistemice: febra si diferite manifestari peste tot% evolutia depinde de do&a infectanta si
reactivitatea individ
0*B se vindeca si intr3un an pot fii seronegatic $dispar Ac'%
/a 0*B Ag raman pre&enti toata viata, e(ista rasp imun permanent generat de pre&enta treponemelor, nu e contagios3
5 sifilis latent ce poate fi descoperit accidental%
A B3a eventualitate: evolutie spre sifilis tertiar si aparitie le&iuni la niv cardiac, aortic, articular si nervos: le&iuni
15
inflmamatorii cronice35 perderi de substanta datorate unui rasp imun celular persistent care e ineficient in eliminare
infectie dar prodce le&iuni $mec asemanator cu !BC'%
/e&iunea tip )istopatologic8 goma sifilitica% Clinic: valvulopatii caridace, aortite, anevrism disecant de aorta, tulburati
de sensibilitate si motorii cu mers tipic $ neurolues sau tabes', impotenta fctionala articulara la articulatii mari,
le&iunile nervoase e(tinse det demnta%
Ag sun pre&enti permanent la aceste persoane si nu ofera protectie decat fata de suprainfectie: o pers cu sifilis
latent are Ac permanenti care nu distrug toate treponemele dar sunt prote#ati impotriva sifilis primar sau secundar, e
eficient fata de neR3comers% n tratam eficient in sifilis 0, 2 sau latent, persoana in timp se seronegativea&a35
reinfectie e posibila%
Structura Ag: determina aparitie Ac antilipoidici 8 >reagine? care nu se gasesc in mod normal la persoana sanatoasa,
totusi in ca&ul in care pers are infectie cu alta spiroc)eta sau boala autoimuna poate sa pre&inte Ac antilipoidici%
E(ista Ac specifice ptr !palidum de natura proteica iar Ac generati au persistenta mare in organism, sunt specifici si ei sunt
cei care ua capacitate de a imobili&a treponemele, asigura portectie si evitate suprainfectie%
Habitat: strict uman la persoane bolnave, nu re&ista in mediu e(tern, la uscaciune, caldura sa inactivea&a rapid, 2E ) la
frigider a sgelui ! sunt inactivate% !otusi e(ista un teritoriu care e populat de ! saprofite care uneori pot responsabile
de aparotoe Ac antilipoidice care sa dea reactii false fata de t pallidu% 1u re&ista pe obiecte de u& personal%
!reponeme patogene nu se pot cultiva% Se mentine viabiliatate pana la E9 ore in mediu nutritiv anaerob%
!ulpina 1ic)ols: la uoua de iepuras)% ! -eiter e saprofita, mult mai putin specifica
@iagnostic direct in sifilis primar si teroretic in secundar% n 0 ai secretie abundenta f f bogata in treponeme, din
secrietie se prepara frotiuri colorat prin inpregnare argentica .oantana% .rotiuri colorate Gimesa din sange in
bacteriemie masiva dar e f greu%
Se vede f bine la miroscop mobilitatea%
@iagnostic indirect: grup de reactii care evidentia&a Ac atilipoidici cu Ag Cardiolipina%
0% -eactie de fi(are complement: bordet Rasserman -BK
2% -eactie de floculare =@-/
B% -P-
2 si B precipitare intre cardiolipina si Ac rearginici din ser%
-eactie de )emaglutinare !PHA%
-eactie d eimunofluorescenta indirecta .!A3ABS in care ser pacient este tratat in prealabil cu o suspensie de
treponeme saprofite, treponema -eiter, cu rol de a fi(a toti Ac car enu sunt specifici ptr treponema pallidum, dupa
care se face reactie propriu &isa de imuniafluorescenta%
!P: de imobili&are al treponemei pallidum: treponema iespuras cu ser 35 perdere mobilitate% Ac8 >imobili&ime?%
@aca reactie e + trebe tratasment% n 0 si 2 tratam scurt cu penicilina in#evtabila sau eritromicina si tertracilclina%
/a sifilis latentF tratamF sc)ema mai comple(aF uneori e serore&itent; ac nu se negativea& aniciodata% Pacient e
monitori&at% n B se poate manifesta la 2:3B: ani de la infectie primara%
nfectii in tari calde: apar le&iuni supcurative cu adenopatii satelite si boala lunga%
/EP!,SP-A
B A-E,BA !-AESE! C7 +A-EB P/ACE-E la supraf apei unde a#unge odata cu urina animale bolnave% Gravitate boala
e det se serovarianta cea de la sobolan 3 / ictero)emoragio% !ransmitere baie in balta, ia&uri, balti etc% transmitere
transcutanata prin contact cu apa sau cu mucoase3 con#unctiva oculara% nfectie dif&aica ce pare banala dupa care se
vindeca aparenti si fa&a 2 infectie de tip septicemiccu multiplicare in tesuruti; insuficienta )epatica grava35 deces%
@iagn serologic; reactie de fi(are complement, aglutinari, l se poate cultiva%
22.R"c8e$s"!
Se multiplica intracelular prin divi&iune binara care patrunde si se multiplica in celule epitelii vascular si determian o
vasculita% nfectiile cu -4 se incadrea&a in genul de >febra patata?, febra cu e(antem $enantem'% Germenii se transm
cu o e(ceptie doar prinvectori% Ptr tifos e(antematic vector e paduc)ele% Ptr febra patata a muntilor stancosi vecotr e
capus)a%
.ebra T $Tueensland' singura intre infectiile prod de r4 care se transm diect pe cale resp, se manifesta ca un tip de
plneumonie%
"-4 proRa&e4ii produce tifos e(antematic prin paduc)e%
"-4 tiffi
"-4 Co(iella burneti face febra T%
-4 are perete G3 f subtire, are la supraf Ag specifice ptr toate r4, ag intalnite la peretele B de proteus
,somaticJflagelar% -4 e periculos de manipulat% @iagn se poate face prin cultura de proteus din serotip%%,J0N, ,L*
-eatia Reil3.eli(% /a tifos transmitere interumana; de obicei epidemiile au loc aoclo unde sunt cc mari de oamne si
cond sanitare sunt f proaste: detinuti, soldati% ,mul e ga&da obligatorie pt ca paduc)ele se infectea&a de la pers
bolnava si trece la altcineva% Poate sa transm boala orin 2 moduri: inoculea&a dicert microorg prin intepare sau prin
infectare de grata#I daca omul se scarpina, c)iar daca paduc)ele e mort% Perioada de incubatie e 03B sapt cu debut
brusc cu febra inalta, dureri d cap, sdr meningean si apartita de e(antem care centrea&a de obicei &ona d inoculare a
infectiei si se e(tinde pe tot corpul in afara de palme, talpi, fata si in f multe ca&uri boala e f grava si poate duce la
deces, insuficienta )epatica, renala%
!ratament antipara&itare e primul lucru care re&olva probl%
16
@iagn serologic si clinic , si confirmari cu ag de r4 proRa&e4ii prin reactie d fi(are acomplementului si teste
imunoen&imatice%
n -omania nu sunt ca&uri de frbra patata a +untilor Strancosi dar s3a raporta o bola care se transm de la animal la
om de la ovine, bovine, caprine, imfectia e pulmonara tip pneumonica, posibila <ransmitere interumana, nfectie
autolimitanta se vindeva in O30: &ile c)iar si fara tratam; tetracilcinele sunt eficiente%
23.C&!m6s"!
Are B specii de interes uman, una e(trem de polialenta:
"c)l >tra)omatis?
"c)l pneumoniae
"c)l psitacci
Pimele 2 prod doar la om, a treia la pasari mai ales de colivie, transmitere de l apasare la om, psitacco&a, prin
in)alare particule din fecale uscate de la pasari bolnave%
C)l au perete f subtire, tip G3 dar peretele e complet lipsit de acid muramic% B nu se de&v decat in intrior celule35 e
imposibila cultivarea pe medii de cultura artificiale, singura posibilitate e p culturi de celule% n e(teriorul celulei B
apare ca o particula >corpuscul elementar? care e inert metabolic iar cand patrunde in cel de obicei epiteliale,
corpusculul elementar creste f mult in dim, are nume >corpuscul reticulat? care generea&a f multi corpusculi
elementari care la un mom sunt eliberati prin li&a celulei; foloseste mecanismele celulare ptr replicare% Celulele
infectare pre&inta in interior inclu&ii intracitoplasmatice de mari dimensiuni, caracteristice ptr acest tip d infectie%
@iagn de lab in c)l se ba&ea&a fie p imunofluarescenta directa fie p te)nici de diagn molecular care folosesc sonde d
A1@ care sunt )ibridi&ate cu t&inta $c)l' si sunt revelate intr3un anumit mod% @iagn serologic nu e relevant pre unele
din ele%
C)l tra)omatis are 0D serotipuri A35 /, A ,B ,C dau con#unctivita si tra)om $con#unctivita cu inclu&ii' apare in reg
tropicala d obicei, se transm prin contact direct sau prin fomite $obiecte', se conici&ea&a si poate duce la orbire%
@ 35 L produc uretrita non3gonococica cu c)l e o boala care afectea&a cel putin U din populatie mai ales la varsta de
activitate se(uala% .ata de uretrita data de gonococ care e f putin simptomatica F e f important ca in ca&ul femielor,
netratata, infectia poate produce sdr inflamator pelvin cervicita, infectie la col, ane(ita si constituie principala cau&a
de infertilitate sau sarcina ectopica% /a barbati e mai putin grav dar si aici se poate solda cu infertilitate daca nu se
tratea&a% /a mamele bolnave, copii se pot infecta in mom nastere si pot pre&enta o con# cu c)l%
/ produce tot o boala cu transmitere se(uala: linfogranulomato&a veneriana benigna: inflamatie ggl regionala%
C)l Pneumonie prod doar la om infectie cu transm interumana prin picaturile .luc4e, pneumonie ca aspect e
interstitiala, darologic e f asemanatoare cu pneumoniile virale afectand mai mult interstitiul pulmonar, e forma relativ
usoara%
Pneumonia prod de c)l psitacci: psitaco&a; bola la pasari de curte transmit la om boala: >ornito&a? % pasarile de
companie fac infectie inaparenta di elimina permanent ptr periade f lungi )ermenii prin intrmed fecalelor si omul ia
prin in)alarea prafului care contine particule fecale% Psitaco&a e pneumonie grava care necesita in primul rand
anamne&a%
@aca la uretrite e posibil un diagn relativ rapid prin plrelevare prod patologic secretii de la femeie*barbat, in
ca&ul infectiilor pulmonare, dign direct e dificil% Se poate incerca cultivarea germenului pe culturi de celule,
e(aminare, evinentierea inclu&iilor% Se poate face frotiu ptr evid celule epit cu inclu&ii sau se poate face diagn
serologic care e relevant respecant conditia de crestere a titrulu de Ac de E ori de la inceput*sparfit infectie% Sau
secons un titru de fa&a acuta sugestiv ptr infectie de 0*029 dilutie a serului da reactie po&itiva prin reactie de fi(are a
complementului sau reactii imunoen&imatice tip E/SA%
Preventie: specifica nu e(ista, doar masuri profilactice nespecifice care constau inF cele aplicate de obicei la
B!S si tratam tuturor contactilor ca sa se impiedice sursa si trans mai departe% Ptr pasarile de curte mai ales se pot
face diagn serologice35 tratam cu Ab ptr pasari ptr prevenirea transmiterea% !ratam cu tetraciclina sau do(icilna%
24.M6co2&!sm!
Are cateva specii d interes uman, cea mai cunoscuta e m<c pneumoniae si o bact derivata din genul m<c care are
capacitatea de a degrada ureea: >7reaplasma urealiticum? care da uretrite non3gonococice in rap de V30*D fata de
infc cu c)l% Es$e s"n#ur! , c!re nu !re 2ere$e4 ci are mb destul de bine repr ce contine c)ol, e singura care s epoate
cultiva p medii d cultura artificiala unde prod colonii de dim f mici vi&ibile doar cu o lupa despre care unii spun ca
arata ca oc)iuri de oua cu centrul mai consistent% Cesterea pe aceste medii f lenta in O30: &ile drept care cultura nu
constituie un elem de diagm curent ptr m<cII
Prod una din cele mai frev forme de pneumonie, usoara, tip intestitiala asemanatoare cu pneumoniile virale,
insotita de ascensiune febrila, tuse neproductiva, transmitere directa, interumana, prin in)alare paricule eliminate de
pers bolnava%
@iagn serologic, mai rar directl% Pneumonia m<c beneficia&a de tratam cu AB cu macrolide: eritromicina si AB de
generatii mai noi: claritromicina% E indicat e(amen radiologic; radioscopia e de evitat ptr ca cantit de radiatii e mai
mare de cel putin de cateva &eci d ori%
17
2'.TO9IIN:ECTIILE ALIMENTARE ;TIA<:
!A sunt maladii acute, cu un tablou clinic de gastro enterita acuta% !A apar la pers care au consumat alimente cu bacterii,
to(ine sau metaboliti to(ici bacterieni% Atunci cand se utili&ea&a termenul de infectie $otravire' alimentara, alimentul respectiv
include si alte to(ine nebacteriene $insecticide, minerale, vegetale, ciuperci, ricin, to(ine provernite de la pesti, scoici, alte
vietuitoare marine etc%'
+anifestarile digestive $greata, varsaturi, diaree' care conduc la des)idratare apar brusc, in general la toate pers care au
consumat un anumit aliment contaminat%
Contaminarea alimentelor se poate reali&a direct, de catre sursa $umana sau animala' sau p traseul transportului, prelucrarii,
ambalarii sau pastrarii respectivului aliment% Sunt frecvent implicate carnea si preparatele din carne $mai ales carnea tocata,
me&elurile, carne afumata', laptele si derivatele lactate, ouale $mai ales cele de rata', preparatele de cofetarie $frisca, ing)etata,
cremeetc' si alimentele vegetale%
Calea de transmitere e digestiva%
-eceptivitatea e generala insa declansarea bolii depinde de cantitatea de aliment contaminat ingerata $nr d bact*g d alim ingerat;
do&a infectanta care depinde de bact', d cant d to(ina preformata ingerata odata cu alimentul contaminat dar sui de ga&da
receptiva $varsta, pre& altor boli, stare de imunodepresie etc'
Se clasifica in fuct de mecanismul producerii in: 3!A de tip infectios $se ingera un alim in care se afla o cant mare de
microorganisme' si
P!A de tip to(ic $se ingera un alim in care un microorgan s3a multiplicar, a
produs to(ina, !A e declansata d ingestia de to(ina preformata'
!A d tip infectios $in care debutul e ceva mai lent' : 3Salmonela spp $cea mai frecv'
3S)igella spp
3E% Coli $tulpini patogene enterale'
3Llebsiella spp
3Cersinia enterocolitica
3Proteus spp
3=ibrio spp $non3,0'
3Clostridium perfrinfens
3Bacillus cereus
3Bacillus subtilis
!A de tip to(ic: 3Stap)<lococcus aureus
3Clostridium botulinum
@iad d lab in !A d tip infectios respecta etapele principale ale diag d lab bacteriologic, pornind de la recoltarea si transportul
prod patol $mat fecale, lic)id de varsatura, alim incriminate etc' si continuand cu e(am microscopic $prep proaspat intre lama si
lamela', insamantarea p medii de cultura, identificarea p ba&a caract morfotinctoriale, d cultura, bioc)imice, antigenice si testarea
sensibilitatii la antib, dupa ca&%
@iag d lab in !A d tip to(ic urmareste pre& to(inei incriminate, fie prin te)nici d tip E/SA, fie in ca&ul botulismului, prin
utili&area unor loturi d soareci%
n !A care se insoteste d des)idratare $semn important' principala actiune terapeutica se refera la re)idratarea pacientului
respectiv $administrarea de lic)ide si electroliti pierdute'%



18