INCERCAREA LA TRACTIUNE

Deoarece tipurile de solicitari ntlnite n practica sunt foarte variate, este

imposibila determinarea caracteristicilor mecanice pentru fiecare caz n parte.
innd cont de faptul ca o stare de tensiuni oarecare se poate echivala pe baza unor
criterii (teorii de rezistenta) cu starea de tensiuni cea mai simpla si cea mai usor de
realizat practic, aceea de ntindere monoaxiala, ncercarea la tractiune este
ncercarea de baza a materialelor.
n cazul solicitarii de ntindere monoaxiala, prezentata n figura 2.1, starea
de tensiuni se caracterizeaza prin eforturile unitare normale c, uniform distribuite
pe sectiunea de diametru d al piesei, date de relatia: = F/S (F este forta exterioara,
S - sectiunea piesei), iar starea de deformatii prin deformatia specifica
x
= L/L
(L = ) si de deformatia transversala = (d
1
-d)/d.
Legatura dintre aceste deformatii specifice este data de relatia

tr
= - x
x
, unde poarta denumirea de coeficientul lui Poisson.







1. PRINCIPIUL NCERCRII; EPRUVETE

ncercarea consta n aplicarea, n general pna la rupere, pe directia axei
longitudinale a unei epruvete, a unei forte crescatoare si masurarea (nregistrarea)
variatiei lungimii acesteia.

Viteza de solicitare se alege n functie de caracteristicile de determinat ntre
limitele 10 ... 30 N/mm
2
s.
Figura 2.1 Starea de tensiuni
si deformatii la solicitarea de
ntindere monoaxiala
Formele si dimensiunile epruvetelor sunt functie de natura materialului si
de tipul semifabricatului din care se preleveaza. n tabelul 2.1 sunt prezentate
cteva din formele tipice de epruvete utilizate, iar n tabelul 2.2 termenii si notatiile
specifice acestei ncercari mecanice.
n functie de valoarea factorului dimensional, epruvetele utilizate pot fi:

- epruvete proportionale normale, n = 5;
- epruvete proportionale lungi, n = 10.
2. DIAGRAMA NCERCRII LA TRACIUNE; CURBA
CARACTERISTIC LA TRACIUNE

Determinarea lungirii epruvetei n timpul ncercarii se poate face n doua
moduri: prin masurarea distantei ntre doua puncte ale sistemului de prindere al
epruvetei n masina de ncercat, sau prin utilizarea unui extensometru fixat pe
epruveta ntre sectiunile aflate la distanta L
0
.
Reprezentarea n coordonate rectangulare a variatiei sarcinii curente functie
de lungirea epruvetei, L, poarta numele de diagrama ncercarii la tractiune sau
caracteristica epruvetei.
Reprezentarea n coordonate rectangulare, a variatiei tensiunii functie de
deformatia specifica liniara
x
, poarta numele de curba caracteristica a materialului.

I - Zona comportarii
elastice;
II - Zona de ecruisare


Figura 2.2. Diagramele ncercarii la tractiune:
a - caracteristica epruvetei; b - caracteristica materialului;
c - curba caracteristica conventionala la tractiune

Avnd n vedere ca trasarea acestei curbe este dificila, se definesc marimile
conventionale R si A
t
(vezi tabelul 2.2). Reprezentarea n coordonate rectangulare
a variatiei marimii R functie de alungirea totala A
t
poarta numele de curba
caracteristica conventionala la tractiune.

n figura 2.2 sunt prezentate cele trei caracteristici, sesizndu-se faptul ca
alura caracteristicii epruvetei este identica cu cea a caracteristicii conventionale la
tractiune. Diferenta dintre acestea si curba caracteristica a materialului este numai
n zona III, zona deformarii locale, care indica faptul ca starea de tensiuni este
crescatoarea pna la rupere.

3. DEFINIREA CARACTERISTICILOR DE ELASTICITATE
DETERMINATE PRIN NCERCAREA LA TRACIUNE

n zona I a diagramei caracteristice conventionale la tractiune, comportarea
materialului este elastica, fiind valabila legea lui Hook. innd seama de faptul ca
n aceasta zona R, deoarece deformatia transversala a epruvetei este mica,
panta portiunii liniare va fi tocmai modulul de elasticitate longitudinal al
materialului.
n cazul materialelor care nu prezinta o portiune elastica liniara (fontele),
modulul de elasticitate se exprima sub forma:
- modulul de elasticitate tangential, care poate fi curent E

sau initia1
E
0
(vezi figura 2.3 a);
- modulul de elasticitate secant E
s
(vezi figura 2.3 b);
Punctul A (de pe curba caracteristica), n care se sfrseste comportarea
liniara (proportionala) sau punctul B, care face trecerea la zona deformatiilor
plastice, nu au pozitii clar precizate din punct de vedere fenomenologic. Din acest
motiv, aceste puncte se definesc conventional, conform STAS 10290, prin:
- limita de proportionalitate, (vezi tabelul 2.2);
(ntarire);
III - Zona deformarii
locale.


Figura 2.3 Determinarea modulului de elasticitate initial, curent si secant

- limita de elasticitate conventionala
p,0,01
, sau limita de elasticitate tehnica
r,0,01
,
(vezi tabelul 2.2).
Aria de sub portiunea liniara a curbei caracteristice conventionale la
tractiune (sau a curbei caracteristice a materialului) reprezinta energia
nmagazinata n unitatea de volum prin deformare elastica. Este evident ca, pentru
un material dat (de exemplu otel) cu o anumita panta a curbei caracteristice (E -
modul de elasticitate), aceasta arie va fi cu att mai mare cu ct limita de
elasticitate este mai ridicata. Aceasta caracteristica poate fi influentata prin
tratament termic, rezultnd deci ca, desi elasticitatea este dependenta de natura
fortelor de coeziune din reteaua cristalina, deci independenta de structura, totusi
exista modalitati tehnologice de influentare indirecta a acesteia (de exemplu
tratamentul termic aplicat otelurilor pentru arcuri).

4. CARACTERISTICILE DE PLASTICITATE SI CARACTERISTICILE
DE REZISTEN

Zona a doua a curbei caracteristice poarta numele de zona de ecruisare si
ncepe, n cazul otelurilor moi, cu un palier denumit palier de curgere. La depasirea
punctului B, deformatia totala a epruvetei are o componenta elastica
el
, care se
relaxeaza la ncetarea actiunii fortei exterioare (descarcarea se produce dupa o
dreapta paralela cu portiunea liniara a diagramei) si o componenta plastica,
pl
,
deformatie remanenta.
Caracteristicile de plasticitate definite conform STAS 200 - 84 sunt:
- limita de curgere aparenta R
e
, conventionala R
p02
remanenta R
r02
;
- alungirea la rupere A
n
;
- gtuirea Ia rupere Z;
De o deosebita importanta este caracteristica, - rezistenta materialului,
definita ca valoarea maxima a raportului R (R
m
= F
max
/S
0
).

5. CRITERII DE APRECIERE A COMPORTRII LA RUPERE
PE BAZA REZULTATELOR NCERCRII LA TRACIUNE

Zona a treia a curbei caracteristice poarta numele de zona deformarii locale. Daca
pna la atingerea maximului deformarea s-a produs aproximativ uniform n ntreg
volumul de material al epruvetei, din acest moment deformarea se localizeaza ntr-
o anumita zona, producndu-se gtuirea.
Forma curbei caracteristice poate fi cu palier de curgere (curba a din fig.
2.4 - otel cu continut scazut de carbon), sau fara palier de curgere (curba b - Cu,
Al, Pb s.a.) pentru materialele cu comportare plastica la rupere si fara zona a treia
(curba c) n cazul materialelor cu comportare fragila la rupere (otel cu continut
ridicat de carbon, de scule, pentru arcuri etc. fonta s.a.).
Aprecierea tipului de material (ductil sau fragil) se poate face si prin:
- valorile alungirii si gtuirii la rupere;
- aria cuprinsa sub domeniul comportarii plastice, U
t
(masura a tenacitatii
materialului - capacitatea acestuia de a absorbii energie n domeniul deformarii
plastice);


Figura 2.4. Aprecierea comportarii la rupere pe baza formei curbei


- raportul R
m
/R
p0,2
. caracteristice conventionale la tractiune;



6. APARATURA SI MATERIALE FOLOSITE.

Pentru efectuarea ncercarii la tractiune se va utiliza masina de ncercat
universala de 10 tf (100 kN) si extensometre mecanice cu precizia de 0,01 mm.
Epruvetele, de tipul celor prezentate n tabelul 2.1, vor fi confectionate din
materiale si semifabricate diferite.
Pentru determinarea caracteristicilor de elasticitate si a limitei de curgere
conventionale, datele solicitarii n domeniul OC (vezi figura 2.2, c) se trec ntr-un
tabel de forma:
Nr.
crt.
Forta
[daN]
L [mm]
Stnga Dreapta
Valoare
medie
0 1 2 3 4
Pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus se traseaza, conform indicatiilor din
paragraful 1, caracteristica epruvetei si caracteristica conventionala la tractiune
determinndu-se limita de curgere conventionala R
p0,2
si modulul de elasticitate
secant.
Pentru determinarea celorlalte caracteristici, datele experimentale se trec ntr-un
tabel de forma celui de mai jos, iar baza indicatiilor din paragraful 1, se stabilesc
caracteristicile: R
e
, R
m
, An si Z.
Nr.
crt.
Material
Epruveta
F
max

[daN]
F
e

[daN]
l
n

[mm]
d
n

[mm]
d
0

[mm]
l
0

[mm]
A
0

[mm]
0 1 2 3 4 5 6 7 8