RAHITISMUL CARENIAL(RC)

TABLOU CLINIC
SEMNE OSOASE:
leziunile sunt simetrice ( exceptie deformarile craniene)
predomina in regiunile de crestere rapida ( metafizele oaselor lungi)
Localizare predominenta:
in I semestru: la niv. craniului si toracelui
in sem. II si > 1 an: oase lungi,col vertebr, bazin

SEMNE CRANIENE

CRANIOTABESUL datorat unei osificari insuficiente a cutiei craniene ( oasele cele mai solicitate
din punct de vedere mecanic in primele luni de viata) motiv pentru care au o rezistenta scazuta
,la presiunea digitala dind senzatia de minge de pinpong
este considerat semn de evolutivitate pentru rahitism peste virsta de 3 luni.

DEFORMARI CRANIENE
bose frontale sau parietale
proieminenta occipitala
plagiocefalie
fontanela anterioara deschisa peste virsta de 1 ani
MODIF. ALE MASIVULUI FACIAL
bolta ogivala
maxilar in trapez
aparitia tardiva a dintilor
vicii de implantare a dintilor
SEMNE LA NIVELUL TORACELUI
mtnii condrocostale( nodozitati vizibile sau palpabile la nivelul articulatiilor condro-costale)
an submamar Harrison
stern nfundat sau proieminent ( ce uneori afecteaz respiraia)
deformri ale claviculelor
SEMNE LA NIVELUL MEMBRELOR
Leziunile cartilajelor de crestere se manifesta prin prezenta de brri metafizare ( ngrori
ale metafizelor )la nivelul artic. radiocarpiene i tibiotarsiene (uneori lund aspect de maleol
dubla)
SEMNE LA NIV. COLOANEI VERTEBRALE SI BAZINULUI

cifoz dorsal i lombar
micorarea diametrului anteroposterior i a celui lateral al bazinului
coxa vara: angulare a extremitii superioare a femurului, cu deformarea diafizei care se
ncurbeaz avnd concavitatea orientat spre interior
Deformrile bazinului, sechele ale unui rahitism netratat, se rsfring negativ n evoluia sarcinii
viitoarelor mame.
SEMNE MUSCULO-LIGAMENTARE
hipotonie muscular -cu staionare i regres n achiziiile motorii (susinerea capului, statul n
ezut, mers) ,laxitate ligamentar
MANIFESTRI NEUROMUSCULARE
Hiperexcitabilitate neuromuscular atestat prin manevre specifice ca de exemplu semnul Chwosteck
pozitiv (contractura orbicularului buzelor la percuia scurt a obrazului, la mijlocul liniei care unete
tragusul cu comisura bucal de aceeai parte)
tresriri frecvente, spontane sau la zgomote mici
tremurturi ale extremitilor
stridor laringian datorat laringomalaciei
convulsii- semn de gravitate att prin riscul imediat, ct i prin posibilele sechele ulterioare

SEMNE ASOCIATE
tendina la infecii respiratorii frecvente favorizate de supletea excesiva a cutiei toracice si
hipotonia musculara (torace rahitic)
hepatosplenomegalie (uneori)
paloare
transpiraii predominent la ceaf (semn frecvent)
TRATAMENTUL PROFILACTIC ANTENATAL

Pentru ca transportul transplacentar al calciului si captarea lui de catre fat sa se faca in conditii
bune, majoritatea autorilor sunt de parere ca profilaxia hipovitaminozei D este bine sa se
inceapa in perioada prenatala, respectiv in ultimul trimestru de sarcina.
De aceea, se recomanda administrarea la gravida incepind din luna a 7-a de sarcina cite 500-
1000 ui/zi de vit.D, zilnic, per os.
In cazurile in care nu se poate conta pe administrarea zilnica, se pot administra 4000-5000 ui pe
saptamina, tot po.
Numai daca nu poate fi asigurata administrarea zilnica nici cea saptaminala, se va recurge la
administrarea unei doze stoss de 200 000 ui de vit. D, tot per os la inceputul lunii a 7-a de
sarcina.
ESTE CONTRAINDICATA ADM. PARENTERALA
PROFILAXIA POSTNATALA
regimul de viata si alimentatia au rol esential in profilaxia rahitismului, chiar daca nu sunt
suficiente.
este preferata alimentatia la sin in primele 5-6 luni de viata
alimentatia mamei care alapteaza trebuie sa fie echilibrata si suplimentata cu vit.D, in aceleasi
doze ca si pentru gravide.


IN PROFILAXIA RAHITISMULUI ,LAPTELE MATERN ARE URMATOARELE
AVANTAJE:

contine metaboliti activi ai vitaminei D
asigura un raport calciu-fosfor optim pentru absorbtia celor 2 minerale
asigura ph acid continutului gastric si intestinal si are lactoza ceea ce favorizeaza absorbtia
calciului si a vitaminei D.
SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VIT.D
ESTE OBLIGATORIE IN PREVENIREA RAHITISMULUI IN TARA NOASTRA !
De obicei se incepe chiar din prima saptamina de viata. Deficitul tranzitoriu de hidroxilare
hepatica a vitaminei D, este controversat si, in orice caz, pentru copilul nascut cu G> de 1500 g
nu constituie o contraindicatie a inceperii profilaxiei antirahitice din a 7-a zi de viata.
SCHEME DE PROFILAXIE
De la 7 zile pina la 18 luni: 500-1000 ui zilnic (la sugarii alimentati la sin sunt suficiente 500
ui/zi)
De la 18 luni pina la 12 ani, aceleasi doze dar numai in perioadele reci ale anului
( lunile cu r: septembrie aprilie)
Preparatele de vit. D,de obicei sunt dozate la 500 ui/pic.Deci se adm. 1-2 pic/zi
Preparatul cel mai utilizat la noi este VIGANTOL
PROFILAXIA CU DOZE STOSS sub forma injectabila
Trebuie rezervata numai unor categorii:
famillii necompliante la administrarea zilnica a Vigantolului
sindroame de malabsorbtie
diarei cronice
SCHEMA:
cite 200 000 ui dupa nastere apoi la 2,4,6,9,12 si 18 luni, si ulterior numai in anotimpul rece,
aceeasi doza din 2 in 2 luni, pina la 15 ani.
INFECTIILE INTERCURENTE NU CONTRAINDICA ADMINISTRAREA PREPARATELOR
DE VIT.D!
ADMINISTRAREA DE CALCIU NU ESTE NECESARA IN PROFILAXIA RAHITISMULUI
DACA ALIMENTATIA COPILULUI CONTINE MINIM 500 ml LAPTE/ZI! ( este insa
obligatorie in tratamentul rahitismului).
TRATAMENTUL CURATIV
Aparitia semnelor de rahitism carential impune:
trecerea de la dozele profilactice de vit.D la doze terapeutice
administrarea concomitenta de Ca
Initierea tratamentului presupune existenta a cel putin doua semne clinice caracteristice
Investigatiile biologice si radiologice se impun doar in caz de:
diagnostic incert
forme grave de rahitism
lipsa de raspuns la dozele terapeutice uzuale de vit.D.
FORMELE USOARE SI MEDII

Administrarea zilnica a 4000 ui/zi de vit D ( 8 pic. de Vigantol/zi),timp de 6-8 saptamini, apoi se
revine la doza profilactica de 2 pic/zi ( 1000 ui/zi)

FORMELE GRAVE CU HIPOCALCEMIE MANIFESTA (CONVULSII) SI COPII CU
MALABSORBTIE

Administrarea a 3 doze stoss a cite 100 000 ui de vit.D2 sau D3 im, la interval de 3 zile, apoi o
doza de 200 000 ui dupa 30 de zile im sau po.
Aceasta schema se poate folosi si in formele usoare si medii, dar numai la copiii a caror familii
sunt necooperante la administrarea zilnica.
TRATAMENTUL RAHITISMULUI PRESUPUNE SI ADM. DE CALCIU
3-4 sapt. in formele comune
6-8 sapt. in formele hipocalcemice


DOZA UZUALA:
500 mg/zi ( 1 tb de Ca lactic sau 5 ml de Ca gluconic 10%) po pina la virsta de 5 ani si 1000
mg/zi la copiii mai mari.
I n hipocalcemii severe, diagnosticate adesea dupa crize de convulsii hipocalcemice, se impune
tratament cu doze mari de calciu si anume 2 ml/kg Ca gluconic 10% initial in perfuzie ,apoi per
os timp de 6-8 sapt.
EFECTELE TRATAMENTULUI
Dupa aplicarea uneia din schemele mentionate, rahitismul se vindeca in trepte:
Ca si P seric se normalizeaza in 7-10 zile
FA se mentin crescute cit timp se mentin si modificarile radiologice ( aprox. 3 sapt.)
Vindecarea radiologica se evidentiaza prin aparitia unei linii de calcificare si aparitia nucleilor de
crestere.
DACA RAHITISMUL CONTINUA SA EVOLUEZE DUPA APLICAREA COMPLETA A UNEIA
DIN SCHEMELE MENTIONATE, TREBUIE DE EVALUAT DACA:
tratamentul a fost corect aplicat
preparatul utilizat este activ sau nu
( perioada lunga de la fabricare,conditii necorespunztoare de pastrare)
sau este o forma de rahitism vitamino D rezistent, pentru care trebuie investigatii suplimentare.