Modele de retele

Reteaua cu comutarea de circuit modelata ca o retea cu pierderi

Reteaua cu comutarea pachetelor modelata ca o retea cu asteptare
Modelul traficului in cadrul unei retele bazata pe comutarea de
circuit
Fie o retea cu comutare de circuit
de exemplu: reteaua telefonica
Traficul:
apelurile telefonice
fiecare apel prelucrat ocupa un canal al liniei de-a lungul careia se
propaga
Sistemul:
terminalul (aparatul) telefonic
nodurile retelei
liniile de acces
trunchiul de retea
A
B
Reteaua cu comutare de circuit
QoS:
Data de probabilitatea de blocare a apelului de la terminal la terminal-
end-to-end ( probabilitatea ca, conexiunea dorita sa nu poata fi stabilita
datorita congestiei de-a lungul caii acesteia)
In cadrul modelului facem presupunerea ca:
Nodurile de acces si reteaua de acces nu pot produce blocarea
Un apel este blocat daca si numai daca toate
canalele sunt ocupate in orice trunchi de retea
de-a lungul traseului apelului prelucrat
A
B
Liniile (legaturile)
n cadul modelului toate liniile sunt dublu sens
Liniile in trunchiul de retea se indexeaza dupa j ,
- de expl.
Fie numarul de canale aferente linie j = capacitatea liniei

Fiecare linie e modelata ca

un sistem pur cu pierderi
6 J =
A
B
1
2
3
4 5
6
1, j J =
1, j J =
j
n
1
( , )
J
n n n =
Cai
Se defineste o cale ca fiind:
Un set de legaturi (dublu sens) consecutive ce leaga 2 noduri de retea
Caile se indexeaza prin r,
In exemplu:
exista 3 cai intre nodurile a si b:
Sa notam:
daca legatura j apartine caii r
in caz contrar
{1,2},{6,3},{5,4,3}
A
B
1
2
3
4 5
6
a
b
12 10 7 3 32 R = + + + =
1, , r R =
1, , r R =
1
jr
d =
0
jr
d =
( 1, ; 1, , )
jr
D d j J r R = = =
Clase de trafic
Se presupune ca:
Probabilitatea de blocare, end to end este aceeasi pentru toate conexiunile
apartinand unei anumite cai
Clasa de trafic a anei conexiuni este determinata de calea r pe care
aceasta o urmeaza
Exemplu: conexiunea intre A si B apartine
clasei ce utilizeaza calea {6,3}
Sa notam prin numarul de conexiuni
active ce urmeaza calea r

Vectorul x reprezinta starea sistemului

A
B
1
2
3
4 5
6
a
b
r
x
1
( , )
R
x x x =
Spatiul starilor
Numarul de conexiuni active ale unei clase de trafic
r este limitat de capacitatile de-a lungul caii
corespunzatoare r
Acelasi lucru se poate scrie sub forma vectoriala:
Spatiul starilor S reprezentand spatiul starilor permise
este:
Nota: Datorita capacitatii finite a liniei setul S este finit
D x n =
{ 0 } S x D x n =
r
x
,
1
R
jr r j
r
d x n pentrutoti j
=

j
n
Exemplu
3 linii cu capacitatile:
Linia a-c: 3 canale
Linia b-c: 3 canale
Linia c-d: 4 canale
2 cai:
calea a-c-d
calea b-c-d
celelalte 4 cai (a-c-b, a-c, c-d, b-c)
sunt ignorate in cadrul modelului
Spatiul starilor:
S= {(0,0),(0,1),(0,2),(0,3),(1,0)
(1,1),(1,2),(1,3), (2,0),(2,1),
(2,2),(3,0),(3,1)}
Setul de stari Sr care nu produc blocarea in cadrul clasei r
Sa consideram un apel care soseste, apartinand clasei r (adica urmeaza
calea r)
Acesta nu va fi blocat de linia j apartinand caii r daca:
Acelasi lucru exprimat sub forma vectoriala este ( reprezinta vectorul
unitate in directia r)
Setul de stari S
r
care nu produc blocarea in cadrul clasei r este:
' '
' 1
1
R
jr r j
r
d x n pentru toti j r
=

r
e
( )
r
D x e n +
{ 0 ( ) }
r r
S x D x e n = +
Setul de stari Sr
B
care produc blocarea pentru clasa r
Setul starilor care produc blocarea in cazul clasei
r este:
Un apel apartinand clasei r este blocat si pierdut
daca si numai daca starea x a sistemului apartine
setului
Exemplu:
Starile de blocare corespunzatoare
conexiunilor din clasa 1 ( ce utilizeaza
calea a-c-d) sunt marcate pe figura
B
r
S
1
B
S
1
{(1,3),(2,2),(3,0),(3,1)}
B
S =
B
r
r
S
S
S
=
B
r
S
Retele cu pierderi
Presupunem ca:
Cererile de noi conexiuni apartinand clasei de trafic r sosesc
independent potrivit unui proces Poisson de intensitate (
parametru)
Timpii de mentinere a apelurilor sunt sunt variabile iid de medie
h
Notam
intensitatea traficului pentru clasa r
r r
a h =
Distributiile in conditiile de echilibru (Probabilitatile de stare)
Se poate demonstra
- probabilitatea de stare pentru orice stare este
Unde G este constanta de normalizare:
Si functiile sunt definite astfel:
x

1
1
( )
R
x r r
r
G f x

=
=

1
( )
R
r r
x S r
G f x
=
=

x S
( )
r r
f x
( )
!
r
x
r
r r
r
a
f x
x
=
Distributiile in conditiile de echilibru (Probabilitatile de stare)(2)
Probabilitatea de stare este sub forma de produs
- totusi numarul de conexiuni active al diferitelor clase nu
este independent ( intrucat constanta de normare depinde de
fiecare )
- numai daca toate liniile ar avea capacitati infinite toate
clasele de trafic ar fi independente intre ele
- rezulata ca dependenta intre diferitele clase de trafic este
data de numarul limitat al resursele
r
x
x

PASTA
Sa consideram
orice model simplu de trafic cu sosiri de tip Poisson
Potrivit proprietatii numite PASTA (Poisson Arrivals See
Time Averages)
apelurile care sosesc (potrivit unui proces Poisson)
gasesc sistemul in stare de echilibru
Aceasta este o importanta observatie
aplicabila in numeroase probleme
De exemplu
ne permite sa calculam probabilitatile de blocare end-
to-end in cadrul modelului de retea cu comutare de
circuit ( intrucat am presupus ca sosirea apelurilor se
face potrivit unui proces de tip Poisson)
Blocarea end-to end: formula
Probabilitatea ca sistemul sa se afle intre-o stare in care sa nu
mai poata accepta apeluri din clasa r este data de relatia:
In continuare vom numi aceasta probabilitate: probabilitatea de
blocare de timp pentru clasa r
Datorita proprietatii PASTA probabilitatea de blocare end-to-end
de apel egaleaza aceasta probabilitate:
Intrucat nu exista diferente intre probabilitatea de blocare de timp
si cea de apel vom numi in continuare aceasta probabilitate
simplu probabilitatea de blocare
B
r
r x
x S
B

B
r
x
x S

r
B
Exemplu
Fie sistemul prezentat anterior ( slide + slide)
Probabilitatea de blocare end-to-end pentru clasa 1 este:
1
1 3 2 2 3 1
1 2 1 2 1 2
1 2 3 1 1 2 3 2 1 2 3 1
2 2 2 1 2 2 2 1 2 2 1 2
(1,3) (2,2) (3,0) (3,1)
1
1!3! 2!3! 3! 1!
1 1 1 1
1! 2! 3! 1! 1! 2! 3! 2! 1! 2! 3! 1!
B
a a a a a a
a a a a a a a a a a a a
= + + + =

+ + +




+ + + + + + + + + + + +



Metode aproximative
In practica este deosebit de greu( chiar imposibil) de aplicat o astfel
de formula
- acest lucru se datoreste asa numita explozie a starilor: sunt
atatea dimensiuni in spatiul starilor cate cai avem in model ceea ce
determina o crestere exponentiala a spatiului starilor
Astfel sunt necesare in metode approximative
- una dintre cele mai simple: metoda marginii produsului
Product Bound method
- se estimeaza, mai intai probabilitatile de blocare in fiecare linie
separat ( comune pentru toate clasele de trafic)
- se calculeaza apoi probabiliattile de blocare end-to-end pentru
fiecare clasa pe baza ipotezei conform careia blocarea apare pe
fiecare linie in mod independent
Product Bound (1)
Sa consideram probabilitatea de blocare intr-o linie arbitrara
j
- fie setul de cai care utilizeaza linia j
Daca capacitatile tuturor celorlalte linii ar fi infinite,
Linia j ar putea fi modelata ca un sistem cu pierderi in care noile
apeluri sosesc potrivit unui proces Poisson de intensitate
- in acest caz probabilitatea de blocare se poate calcula cu formula:
- Aceasta reprezinta in mod clar o aproximare intrucat traficul oferit
liniei j datorita blocarilor in alte linii ( si nici macar nu e tip Poisson)
j
B
( ) R j
( ) j
( )
( )
r
r R j
j

( )
( ) ( , )
j r
r R j
B j Erl n a

=

Product Bound (2)
Sa consideram probabilitatea de blocare end-to-end pentru
clasa r
- fie setul de linii ce apartin caii r
Un apel care soseste, apartinand clasei r nu este blocat daca nu e
blocat in nici in nici o linie
Daca blocarea se produce independent in fiecare linie,
un apel care soseste si apartine clasei r va fi blocat cu
probabilitatea
Pentru valori mici ale lui B(j) se poate aproxima conform:
r
B
( ) J r
( ) j J r
( )
( )
j
j J r
B r B

( )
1 (1 )
r j
j J r
B B

Modelul de trafic in cadrul unei retele cu comutarea pachetelor

Fie o retea cu comutarea pachetelor fara conexiune, la nivelul
pachetelor:
Ex. O subretea in cadrul Internetului
Traficul:
pachete de date
identificate prin sursa A si destinatia B
Sistemul
Statii de lucru si servere (terminale)
Routere( noduri ale retelei)
Linii de acces (de la terminale la rutere)
Linii de trunchi (intre rutere)

B
B
B
B
A
Modelul de trafic in cadrul unei retele cu comutarea pachetelor
Calitatea serviciului
Intarziere medie end-to-end a pachetelor( timpul
mediu necesar unui pachet sa parcurga drumul A-B
Totusi in cadrul modelului
Ne restrictionam la timpul mediu in cadrul trunchiului
de retea( de la ruterul sursei la ruterul destinatiei)
Implicit presupunem ca
intarzierea datorata retelei
de acces este neglijabila
sau cel putin, aproape
determinista)

Componentele intarzierii end-to-end

Intarzierea in cadrul trunchiului de retea consta din:
Intarzierile de propagare ( in linii)
Intarzierile de transmisie ( in linii)
Intarzierile de procesare ( in noduri)
Intarzieri datorate cozilor de asteptare inainte de transmisie si inainte
de procesare)
De notat:
Intarzierile datorate propagarii si cele de transmisie sunt deterministe
Intarzierile cauzate de procesare pot fi aleatoare
Intarzierile cauzate de cozile de asteptare sunt aleatoare
In cadrul modelului
Luam in considerare intarzierile cauzate de transmisie si de cozile de
asteptare
Nu luam in considerare pe cele cauzate de propagare si de procesare
Liniile
In acest caz separam diectiile astfel incat
Toate liniile sunt intr-un sens
Indexam liniile intr-un trunchi dupa j

In figura
Fie capacitatea liniei j in bps;
1, , j J =
1, , j J =
12 J =
j
C
Cai
Se defineste o cale
Un set ordonat de linii consecutive( intr-un singur sens) ce conecteaza doua
noduride retea numite sursa si destinatie
Caile se indexeaza dupa r

In figura
In exemplul considerat

exista 3 cai de la nodul (a) la

nodul (b): (1,3) (11,6) (10,8,6)
pentru aceste cai nodul a este
originea, iar nodul b este destinatia
1, , r R =
1, , r R =
2 (12 10 7 3) R = + + +
Modelul de linie individual
Fiecare linie e modelata ca
Un sistem pur cu asteptare ( cu un singur server si un buffer
infinit
Fie
rata de sosire a pachetelor ce urmeaza a fi transmise pe
linia j (in pachete pe secunda)
L lungimea medie a unui pachet (in biti)
= timpul mediu de transmisie a unui pachet pe
linia j in secunde
Stabilitatea impune conditia:

j j
<
1
j j
L
C
=

Ratele de sosire ale pachetelor pe o linie

Fie
rata de sosire a unui pachet ce urmeaza calea r
setul de cai ce utilizeaza linia j
Se poate duce pe baza tabelelor de rutare
Rata de sosire pe linia j se poate deduce conform:
( ) R j
( ) r
( )
( )
j
r R j
r

Clase de trafic
Nota
Intarzierea medie end-to-end este egala pentru toate pachetele ce urmeaza
aceeasi cale
Astfel, clasa de trafic a unui pachet ete determinata de calea r pe care
conexiunea o urmeaza
1, , r R =
Spatiul starilor
Fie numarul de pachete in coada j (incluzand pachetul in
curs de transmisie)

Vectorul x reprezinta starea sistemului K,

In acest caz poate avea orice valoare nenegativa
Spatiul starilor S este in acest caz:
Spatiul starilor este in acest caz infinit
j
x
1
( , , )
J
x x x =
{ 0} S x =
j
x
Exemplu
2 linii:
linia a-b
linia b-c
3cai:
calea a-b
calea b-c
calea a-b-c
Spatiul starilor:
S = {(0,0),
(1,0),(0,1),
(2,0),(1,1),(0,2),
(3,0),(2,1),(1,2),(0,3),
...}
Retea cu asteptare
Presupunem ca
Noile pachete care urmeaza calea r sosesc (independent)
potrivit unui proces Poisson de intensitate
Lungimea pachetelor este un proces independent si distribuit
exponential de medie L
Rezulta:
noile pachete ce urmeaza a fi transmise pe linia j sosesc
potrivit unui proces Poisson de intensitate conform:
Timpii de transmitere ai pachetelor sunt independenti si
urmeaza o distributie exponetiala de medie
( ) r
( )
j r
r R j
=

1
j j
L
C
=

Probabilitatile de stare
In continuare se presupune ca:
Sistemul e stabil: pentru toate valorile j
Lungimea pachetului este in mod independent refacuta (pe baza aceleasi
distributii) in cadrul fiecarei linii pe care pachetul o strabate
Aceasta reprezinta asa numita ipoteza de independenta a lui Kleinrock
In aceste conditii se poate demonstra ca :
Probabilitatea ca sistemul sa se afle intr-o stare de stationaritate
ori care ar fi este:
Unde prin s-a notat incarcarea cu trafic a liniei j
j

j j
<
x S
1
( ) (1 )
j
J
x
j j
j
x
=
=

( ) x
1
j j
j
j j
L
C

= = <

Probabilitatile de stare (2)

Probabilitate de stare este din nou sub forma de
produs:
acum numarul de pachete in cadrul fiecarei cozi e
independent
Fiecare coada individuala j reprezinta o coada de tipul M/M/1
Numarul de pachete intr-o astfel de coada j este dat de o
distributie geometrica de medie:
1
j
j
j
X

=

( ) x
Intarzierea medie end-to-end
Sa consideram intarziere medie end-to-end pentru clasa r :
Fie setul de legaturi care apartin caii r
In cadrul modelului intarzierea medie end-to-end va fi reprezentata de
suma intarzierilor medii corespunzatoare diferitelor linii de-a lungul
caii respective (care includ intarzieri de transmisie si intarzieri
datorate cozilor de asteptare)
Potrivit Formulei lui Little intarzierea medie a liniei este:
Astfel intarzierea medie end-to-end pentru clasa r:
( ) ( ) ( )
1 1 1
( )
1
j
j j j j j J r j J r j J r
T r T

= = =


( ) J r
1 1 1 1
1 1
j j
j
j j j j j j j
X
T

= = = =