So8 10123

Notiuni de sisteme de operare si retele de calculatoare (Linux)
L. Miclea all right reserved Vers. 2.0 I.8.1

8. Programarea n
Linux
Cuprins:
- Programarea n C si C++
- Programarea n PERL
- Alte limbaje de programare sub Linux

2 I.8
Programarea n C si C++
- ANSI C (1983)
- Fisiere header: stdio.h, math.h,
- compilator: gcc
- comenzi pentru aplicatii mari: make, pmake (make paralel),
imake (utilizat pentru aplicatii X11), automake, autconf
- comanda make:
. actualizeaza si construieste automat aplicatii
. Apel: make [-f MyMakeFile ]
. Fisierul MyMakefile (implicit Makefile) este un fisier text
care contine instructiuni de apel a compilatorului si editorului de
legaturi
. Pentru a executa o anumita componenta a fisierului
makefile se pot utiliza definitii tinta (instal, test, man, clean,
archive, bugreport)
- managementul proiectelor software mari:
. RCS (Revision System Control)
. CVS (Concurrent Versions System)

3 I.8
- bibliotecar (arhivar): ar
Ex. ar c bibl.a f1.o f2.0 f3.o
gcc -o prg prgprinc.c bibl.a
- C++ - extensie a limbajului C pentru programarea orientata pe
obiect; pentru dezvoltarea de aplicatii grafice
- compilatorul egcs (pronuntat eggs) - implicit pt. C si C++ la
Red Hat 6.0; similar cu gcc
- UNIX a fost scris n limbajul C; tendinta este de a fi rescris n
C++

4 I.8
- comanda make (cont)
Exemplu de fisier Makefile:
CC= gcc
INS= install
INSDIR = /usr/local/bin
LIBDIR = -L/usr/X11R6/lib
LIBS = -lXm -lSM -lICE -lXt -lX11
SRC = model.c
OBJS = model.o
PROG = model
model: ${OBJS}
${CC} -o ${PROG} ${SRC} ${LIBDIR} ${LIBS}
instal: ${PROG}
${INS} -g root -o root ${PROG} ${INSDIR}
- tipuri de apel:
# make
# make model - doar construire executabil
# make instal - construire si instalare program

5 I.8
Compilare
gcc optiuni <fisier1>
Optiuni mai importante:
-x limbaj - specifica limbajul (C, C++, assembler)
-c - doar compilare si asamblare (rezulta *.o)
-S - doar compilare (rezulta <fisier>.s
-E - doar preprocesare (inserare *.h si macro)
-o fisier - specificare fisier de iesire (implicit a.out)
-l biblioteca - specificare biblioteca utilizata
-I director - cauta directorul specificat pentru fisierele incluse
-w - inhiba mesajele de averizare
-pendantic - strict conform cu ANSI C
-Wall - imprima mesaje de avertizare suplimentare
-g - include informatii de depanare (pentru utilizare cu gdb)
-ggbd - genereaza informatii de depanare n format gbd
-p - produce informatii cerute de prof
-pg - produce informatii cerute de gprof
-o - optimizare cod obiect

6 I.8
Exemple
1. first.c
#include <stdio.h>
void main () {
printf("\nHello world\n");
}
Compilare + Linkeditare
gcc first.c sau gcc -o primul first.c
Executie
./a.out sau ./primul

7 I.8
Exemple (cont)
2. calc_axy - calculeaza A(n,k) pentru n=1..170, k=0..n
// axy.c
double aranjamente (int x, int y) {
// calc. si ret. numarul aranjamentelor de x obiecte luate cate y
double a;
int i;
if(x<1 || x>170)
return -1.0;
if(y<1 || y>x)
return -1.0;
a= 1.0;
i= x-y+1;
while(i<=x)
a *= i++;
return a;
}

8 I.8
calc_axy (cont)
// calc_axy.c
#include <stdio.h>
/* #include <conio.h> */
/* #include "axy.c" */
double aranjamente(int,int);
#define NMAX 20 /* maximum 170 */
void main() {
/* calc. si afis. nr. aranjamentelor de n obiecte luate cate k, pentru n
in intervalul [1,NMAX] si k in intervalul [1,n] */
int k,n;
for(n=1; n<= NMAX; n++) {
printf("actionati o tasta pentru continuare\n"); getc (stdin);
printf("\nn= %d\n",n);
for(k=1; k<=n; k++) {
printf("\tA(%d,%d)=%g\n",n,k,aranjamente(n,k));
if(k%22 == 0) {
printf("actionati o tasta pentru continuare\n"); getc(stdin); }
}
}

9 I.8
calc_axy (cont)
Fisierul Makefile
CC = gcc -g -c -o
GCC = gcc -g -o
OBJS = axy.o calc_axy.o
calc_axy : $(OBJS)
$(GCC) calc_axy $(OBJS)
axy.o : axy.c
$(CC) axy.o axy.c
calc_axy.o : calc_axy.c
$(CC) calc_axy.o calc_axy.c
clean :
rm *.o
rm *.*~
Compilare + Linkeditare
make
Executie
./calc_axy

10 I.8
1. Introducere
- dezvoltat la mijlocul anilor '80 de Larry Wall
- este un limbaj interpretat
- dupa aparitia WWW, la nceputul anilor '90, Perl a devenit
limbajul cel mai uzitat pentru programarea CGI (Common
Gateway Interface)
- recentul interes pentru miscarea Open Source a facut ca Perl sa
aiba cel putin atta pres a ct Linux
- Perl - sa faci usor lucrurile usoare si sa faci posibile lucrurile
grele
- nu trebuie sa te gndesti la lucruri ca alocarea memoriei si
tipul variabilelor
- contine cele mai bune caracteristici ale limbajelor C, Basic
si ale altor limbaje, mai ales ale limbajelor "awk", "sed" si "shell"
- avantaj: poate procesa fisiere binare
Programarea n Perl
(Practical Extraction and Report Language)

11 I.8
Programarea n Perl (cont)
- Moto (neoficial): "in Perl exista mai multe moduri de a face un
lucru (TIMTOWTDI - there is more than one way to do it)"
- O versiune de Perl vine cu majoritatea distributiilor Linux.
- Se poate determina versiunea instalata cu comanda:
perl -v
- Interpretorul
. vine cu distributia
. download http://www.prel.com/
2. Un program Perl simplu
--------------------------------------
#!/usr/bin/perl
print Look at all the camels!\n";
--------------------------------------
- se editeaza n fisierul ex1.pl
- chmod +x ex1.pl
- executia: perl ex1.pl

12 I.8
Observatii.
- caracterul # nseamna comentariu pna la sfrsitul liniei curente;
exceptii: - cnd este ntr-un sir
- cnd este utilizat ca delimitator ntr-o expresie regulata
- linia #! - spune shell-ului unde sa caute executabilul pentru lansarea
programului; aceasta este o practica standard n programarea shell
- se poate afla localizarea Perl, cu comanda:
which perl
- propozitiile Perl se termina cu caracterul ; si se pot ntinde pe mai
multe linii; mai multe propozitii Perl pot fi pe aceeasi linie
- n instalarea Perl este inclus un document denumit "perlfunc", care
contine toate functiile disponibile si utilizarea lor
- vizualizare: perldoc perlfunc
http://www.cpan.org/doc/manual/html/pod/perlfunc.html
- Informatii despre comanda perldoc: perldoc perldoc
- Informatii despre Perl (doua variante):
perldoc perl sau man perl

13 I.8
3. Variabile si structuri de date Perl
- n Perl nu trebuie declarat tipul variabilelor
- variabilele Perl au tipul pe care trebuie sa-l aiba si si pot schimba
tipul daca se doresc
- sunt 3 tipuri: scalare, tablouri si structuri (hash)
3.1. Variabile scalare
- numele ncepe cu caracterul $ ex: $pinguin
- pot fi numerice sau siruri de caractere (string)
- si pot schimba tipul; daca un numar este tratat ca un string, atunci
este string; daca un string este tratat ca un numar, el va fi convertit ca
numar daca asta are sens, altfel va fi probabil evaluat ca zero;
Ex: "76sir" va fi evaluat ca numarul 76
"urs polar" va fi evaluat ca 0

14 I.8
3.2. Tablouri (arrays)
- numele ncepe cu caracterul @ ex: @peste
- un tablou este o lista de valori referite prin index numeric, ncepnd
cu indicele 0
- fiecare element al tabloului este o valoare scalara; numele unui
element al tabloului ncepe cu caracterul $ ex: $peste[2]
3.3. Structuri (hashes)
- numele ncepe cu caracterul % ex. %angajat
- este o lista de perechi nume-valoare
- elementele individuale sunt referite prin nume si ncep cu
caracterul $
ex. $angajat{nume}
- functii utile (vezi ex2.pl):
keys - returneaza un tablou continnd toate cheile structurii
values - returneaza un tablou cu valorile structurii

15 I.8
Ex2.pl - afiseaza variabilele ambientale
#!/usr/bin/perl
foreach $key (keys %ENV) { print "$key = $ENV{$key}\n"; }
3.4. Variabile speciale
- o mare varietate
- $_ - variabila implicita; se utilizeaza cnd nu se specifica
argument; Ex: chomp; este echivalent cu chomp($_);
- $! - mesajul de eroare returnat de sistemul de operare
- $] - numarul versiunii Perl
Urmatoarele doua bucle sunt egale:
for $vaca (@vite) { for (@vite) {
print "$vaca face moo.\n"; print "$_ face moo.\m";
} }
- lista completa a variabilelor se poate afla cu comanda
perldoc perlvar
sau la adresa
http://www.cpan.org/doc/manual/html/pod/perlvar.html

16 I.8
4. Operatori
- categorii: de comparare, de compunere, aritmetici si constante sir
speciale
4.1. Operatori de comparare
- sunt similari cu cei din C, awk si shell UNIX
- se folosesc cel mai adesea n fraze if sau bucle
- Perl are operatori de comparare pentru numere si siruri
- operatorii pentru comparatii numerice: ==, <, >, <=, >=, !=, ..
(variatie ntre >= primul operand la <= al doilea operand), <=>
(returneaza -1 daca mai mic dect, 0 dac egal, si 1 daca mai mare
decat)
- operatori pentru comparatii de siruri: eq (egal), lt (mai mic dect),
gt (mai mare dect), le (mai mic sau egal cu), ge (mai mare sau egal
cu), ne (diferit), cmp (returneaza -1 daca mai mic dect, 0 daca egal
cu, si 1 daca mai mare dect), =- (potrivire de expresii regulate), !-
(nepotrivire de expresii regulate)

17 I.8
4.2. Operatori de compunere
- sunt similari cu cei din C, awk si shell UNIX
- sunt notatii utilizate pentru a combina alte operatii ntr-o forma
logica complexa
- operatori: && (SI logic), || (SAU logic), ! (NU logic), () (paranteze;
utilizate pentru a grupa fraze compuse),

18 I.8
4.3. Operatori aritmetici
Operator Scop
x**y x la puterea y (la fel ca x^y)
x%y restul mpartirii x/y
x+y aduna x la y
x-y scade y din x
x*y nmultire x cu y
x/y mparte x la y
-y schimba semnul lui y (minus unar)
++y incrementare y cu 1 si apoi utilizeaza valoarea
y++ utilizare valoare y si apoi incrementare cu 1
--y decrementare y cu 1 si apoi utilizeaza valoarea
y-- utilizare valoare y si apoi decrementare cu 1
x=y atribuie lui x valoarea lui y. Sunt suportati si operatorii
+=, -=, *=, /=, %=, **=, etc
- n propozitiile aritmetice se pot utiliza de asemenea operatori de
comparatie si de compunere. Acesti operatori iau valoarea 0 pentru
false si 1 pentru true

19 I.8
4.4. Alti operatori
Operator Scop
-y NU pe biti (schimba bitii 0 in 1 si bitii 1 in 0)
x & y SI pe biti
x | y SAU pe biti
x ^ y SAU EXCLUSIV pe biti
x << y deplasare stnga a lui x cu y biti
x >> y deplasare dreapta a lui x cu y biti
x . y concatenare y la x
a x b repeta sirul a de b ori
x , y evalueaza x apoi y
x ? y : z expresie conditionala -daca x este T evalueaza y, altfel z
- n afara operatorului virgula, ceilalti operatori se pot combina cu
operatorul de atribuire Ex: x&=y

20 I.8
4.5. Constante sir speciale
Expresia Sens
\\ \
\a BEL
\b BS
\cC Ctrl/C
\e ESC
\f FF
\n NL
\r CR
\t TAB orizontal
\v TAB vertical
\xNN indica ca NN este numar hexazecimal
\0NNN indica ca NNN este numar octal

21 I.8
5. Frazele conditionale: if/else si unless
5.1. Fraza if
if(conditie) {
fraza sau bloc de cod
}
elsif (conditie) {
}
else {
}
- conditie poate fi o fraza care returneaza o valoare true sau false
- True n Perl este orice altceva diferit de 0 (cifra 0), "0", "" sau o
valoare nedefinita.

22 I.8
- Autorul Perl este un lingvist de aceea limbajul contine multe cai de
exprimare (TIMTOWTDI), specifice englezei vorbite. n plus autorul
mbunatateste continuu limbajul cu noile expresii uzitate si le elimina
pe cele nefolosite.
Ex. Se poate spune:
if($nume eq "Ion") {
print "Servus Ioane!\n";
}
Alternativ, se poate spune:
print "Salut Ioane\n" if $nume eq "Ion";
5.2. Fraza unless
- este inversa lui if - prelucreaza fraza sau blocul daca conditia
este falsa
Ex. unless ($nume eq "Ion") { print "Pleaca, nu esti primit aici!\n";}
sau
print "Pleaca!\n" unless $nume eq "Ion";

23 I.8
6. Bucle
- o bucla este o modalitate de a face ceva de mai multe ori
- constructii de buclare: for, foreach, while si until
6.1. Bucla for
- executa a fraza (bloc de cod) pentru un set de conditii definite
astfel:
for (conditia de start; conditia de final; functia increment) {
fraza
}
- conditia de start este setata la nceputul buclei; de fiecare data dupa
executia buclei se evalueaza functia de incrementare pna cnd
conditia de final este ndeplinita
Ex:
for ($i=1; $i<=10; $i++) {
print "$i\n";
}

24 I.8
6.2. Bucla foreach
- prelucreaza o fraza (bloc) pentru fiecare element al unei liste sau al
unui tablou
Ex.
foreach $name (@names) {
print "$name\n";
}
- variabila buclei ($name n exemplu) nu este setata valorii
elementului ci este conectata cu elementul; aceasta nseamna ca o
modificare a variabilei buclei nseamna modificarea tabloului
- daca nu se specifica o variabila a buclei, se utilizeaza variabila
implicita $_:
for (@names) {
print "$_ a fost aici\n";
}
- aceasta sintaxa poate fi foarte convenabila dar poate duce la un cod
dificil de citit si deci de ntretinut
- foreach este adesea abreviat ca for

25 I.8
6.3. Bucla while
- prelucreaza un bloc atta timp ct o anumita conditie este ndeplinita
Ex.
while ($x<10) {
print "$x\n";
$x++;
}
- conditia poate fi orice returneaza o valoare true sau false, deci poate
fi si un apel de functie
while (InvalidPassword($user, $password) ) {
print " Parola invalida. ncercati din nou\n";
$password = GetPassword;
}

26 I.8
6.4. Bucla until
- este opusul frazei while; prelucreaza un bloc pna ce conditia devine
true
Ex.
until (ValidPassword($user, $password) ) {
print " Parola invalida. ncercati din nou\n";
$password = GetPassword;
}
6.5. last si next
- last - permite iesirea fortata dintr-o bucla (similar cu break din C)
- next - salt peste restul buclei (similar cu continue din C)
- nu lucreaza cu do while
6.6. do whilesi do until
- verificarea conditiei se face la sfrsitul buclei
- bucla se executa cel putin o data

27 I.8
7. Expresii regulate
- marea putere a lui Perl este n manipularea textelor si a fisierelor
- se utilizeaza biblioteca de expresii regulate (regex)
- regex permit ca verificarea potrivirii cu un sablon si nlocuirea sa se
faca usor si eficient
Ex. nlocuirea oricarei aparitii a sirului ion sau a sirului maria cu
sirul vasile ntr-o linie de text:
$sir =~ s/ion|maria/vasile/gi;
unde:
. $sir =~ - operatia de cautare se face asupra textului pastrat
n variabila $sir
. s - substituire
. g - substitutie globala (de cte ori apare)
. i - textul NU este case-senzitiv

28 I.8
8. Acces la shell
- Perl este util pentru functii administrative din urmatoarele motive:
1. are acces la comenzi shell utiliznd sintaxa ` ` (tasta de
deasupra tastei TAB)
Ex. $dir_curent = `pwd`;
@listare = `ls -la`;
print Listare pentru $dir_curent\n;
foreach $fisier (@listare) {
print $fisier;
}
2. Modulul Shell (este n distributia Perl) permite acces la shell:
Ex. use Shell qw(cp);
cp (/home/httpd/logs/access.log, /tmp/httpd.log);
3. Acces la shell prin intermediul functiei system:
Ex.
$rc=0xffff & system(cp /home/httpd/logs/access.log /tmp/httpd.log` ) ;
if ($rc == 0) { print cp sistem efectuat \n); }
else { print cp sistem esuat \n); }_

29 I.8
9. Optiuni (selectie)
- pot apare n linia de comanda sau n linia #! de la nceputul
programului
-0[cifre] - specifica separatorul de intrare ($/) ca fiind un numar octal;
implicit este NL; 00 specifica citirea unui paragraf/articol de fisier
- e linie_de_comanda - urmeaza cod Perl
-v - afiseaza versiunea Perl
10. CPAN (Comprehensive Perl Archive Network)
- mii de module Perl care pot fi utilizate
- la http://www.perl.com/CPAN/ se gaseste CPAN Multiplex
Dispatcher - dispecer care va ajuta sa gasiti modulul dorit
- lista modulelor instalate
# perldoc perlmodlib

30 I.8
Alte limbaje de programare sub Linux
- Shell - nlantuire de comenzi Linux
- Motif - programare sub X11
- gawc (GNU awk - Aho, Weinberger, Kernighan) - creare de
rapoarte
- tcl si tk - creare interfete grafice sub X11
- Python - orientat pe obiect; dezvoltare rapida de aplicatii
- Java - obiectual


So8 10123

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

So8 10123

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de sisteme de operare si retele de calculatoare (Linux)

L. Miclea all right reserved Vers. 2.0 I.8.1

S-ar putea să vă placă și