Sunteți pe pagina 1din 3

Frici, fobii i angoase - cum se nate frica?

Frici, fobii i angoase - cum se nate frica? frica, psihologie, fobie, boli, agorafobia,
angoase, atacuri de panica, realitate virtuala, claustrofobie, arahnofobie, frica de gandaci, fobia
de avion
In istoria evolutiei umane, frica a reprezentat un element indispensabil pentru supravietuirea speciei, nu si
fobiile, fricile patologice, niste "monstri" inventati de om si care acum il persecuta. Acestea din urma nu
sunt insa incurabile.
Alarma ce se declanseaza din greseala
Sa te gandesti la posibilitatea de a ramane blocat intr-un ascensor in timpul unui cutremur este un fapt
normal. aca insa acest gand te face sa nu mai urci niciodata intr-un lift si sa refuzi sa-ti mai vizitezi
prietenii care locuiesc in cladiri cu mai mult de un eta!, atunci ai o problema. "a se numeste claustrofobie -
teama incontrolabila de spatii inchise - si este una dintre manifestarile agorafobiei, care afecteaza #$ din
populatia planetei.
Agorafobia (teama excesiva de locurile publice, prea mari, prea mici sau prea aglomerate) este de
obicei insotita de atacuri de panica - stari de frica intensa, un fel de frica de frica declansarii unei astfel
de crize, care te-ar putea lovi brusc in lift, pe scara rulanta, in avion, la supermar%et sau chiar in timp ce
esti "captiv" intr-un scaun din sala de cinematograf, situat la mi!loc de rand. Atunci cand nu mai poate fi
controlata, frica devine patologica, iar impactul psihologic este atat de mare, incat genereaza reactii
somatice& iti accelereaza ritmul cardiac si pe acela al respiratiei, te face sa transpiri, muschii ti se
contracta, iar mainile iti tremura - toate acestea fiind provocate de activarea sistemului nervos simpatic si
de doi neurotransmitatori, adrenalina si noradrenalina, care actioneaza asupra intregului organism, la
aparitia starii de panica.
In creier, frica activeaza o serie de circuite neurologice care ne permit sa reactionam la evenimente
neasteptate si sa ne ferim de pericole in cazul fobiilor, aceleasi mecanisme se activeaza in lipsa
vreunui pericol real, ca o alarma declansata din greseala. "Familia" fobiilor este e'trem de numeroasa.
e fapt, orice obiect, fiinta sau situatie pe care ne-o putem imagina ne poate provoca o fobie. Asta insa
numai daca - spun specialistii - suntem "predestinati" genetic.
! fobie poate fi si "invatata", iar acest lucru se petrece in trei feluri&
(. ca urmare a unei e'periente traumatice unice)
*. prin mici e'periente stresante repetate) sau
+. prin efectul retroactiv al unui eveniment "dramatizat" dupa producerea lui.
Asadar, fobia este ereditara, insa totodata, cand boala se declanseaza, inseamna ca vulnerabilitatea
genetico-constitutionala a individului a fost "incura!ata" si de factorii de mediu.
,onform psihologilor evolutionisti, selectia naturala a influentat atat existenta, cat si persistenta
temerilor omului, astfel incat ma#oritatea au ca obiect lucrurile ori situatiile care au reprezentat
pericole pentru stramosii nostri indepartati$ animalele, intunericul, inaltimile, apa. Fobiile cele mai
frecvente se pot incadra in trei mari familii$
(
fobiile specifice - fata de animale si fata de fenomene naturale -,
fobiile sociale
si agorafobiile%
,a versiune "adaugita" a timiditatii -varianta sa patologica., fobia sociala se dezlantuie chiar si in cea
mai banala interactiune a omului cu semenii sai. Aspectul central al acestei tulburari este frica
obsedanta de privirea si de parerea altor persoane, teama de a fi ridicol sau de a afisa un comportament
neadecvat) in acest tip de fobie, orice situatie sociala este potential amenintatoare& persoana afectata crede
ca toata lumea o priveste si o !udeca, fiindu-i frica de faptul ca oamenii isi vor bate !oc de ea si o vor
agresa verbal. Fobia sociala, care afecteaza de la & la '( din populatia lumii, ii expune pe subiecti
unor complicatii grave$ depresie, alcoolism, suicid%
In ceea ce priveste stresul posttraumatic, acesta intruchipeaza un fel de fobie e'perimentala& anumite
evenimente traumatice antreneaza fi'area la nivelul circuitelor corticale si subcorticale a unor temeri
irationale. In aceste conditii, persoana nu mai poate face fata situatiilor care ii amintesc de circumstantele
socului psihologic suferit.
Forta imaginatiei - realitatea virtuala vindeca fobiile
Ideea de a recurge la imersiunea in realitatea virtuala pentru a trata fobiile le-a venit
comportamentalistilor americani pe la mi!locul anilor /01. 2ealitatea virtuala utilizeaza de obicei
informatii vizuale si sonore -cercetatorii americani au reusit sa produca virtual chiar si senzatii tactile. si -
cu toate ca scenariile virtuale contin mult mai putini stimuli senzoriali decat cei e'istenti in realitate -
reusesc sa le induca pacientilor iluzia prezentei lor in realitatea construita. e ce? 3entru ca fiinta umana
nu poate procesa simultan decat un numar limitat de informatii, dar poate umple "gaurile" de
perceptie prin puterea imaginatiei%
3ana la urma, tehnica realizeaza prin mi!loace specifice aceeasi desensibilizare prin e'punere pe care o
practica si terapiile comportamentale si cognitive, insa pare a fi mult mai eficienta. 4otusi, in unele cazuri,
la schizofrenici de exemplu, iesirea din real furnizata de virtual poate avea consecinte negative.
3rimul studiu terapeutic realizat pe baza realitatii virtuale - incercarea de a trata fobiile de inaltime a *1 de
pacienti - a fost publicat in (005 de catre 6arbara 2othbaum, de la 7niversitatea de 8edicina din "mor9,
Statele 7nite. (* dintre pacienti -ceilalti : au fost pusi pe o lista de asteptare. au urmat timp de :
saptamani, individual, sedinte de imersiune in situatii virtuale, pe balcoane, poduri suspendate si in
ascensoare transparente. )*( dintre cei astfel tratati au confirmat intrarea in regresie a fobiei lor in
viata de zi cu zi%
In *11*, A. ;arcia-3alacios, de la 7niversitatea <aume-I din ,astellon, Spania, a realizat un studiu asupra
arahnofobiei -frica de paian!eni.. upa o serie de sedinte in cadrul carora pacientii trebuiau sa se
"imprieteneasca" atat de bine cu un paian!en virtual, incat sa aiba chiar cura!ul de a-l "atinge", :+$ dintre
subiecti au inceput sa-si controleze aceasta fobie si in lumea reala. ,ea mai e'plorata, in testele realizate
prin intermediul realitatii virtuale, ramane totusi fobia de avion, considerata o tulburare comple'a care
asociaza fricii de prabusire si celei de altitudine o componenta claustrofobica. +e fobia de avion sufera
cel putin ,*( din intreaga populatie a globului si, potrivit estimarilor facute de companiile aeriene,
cel putin &*( dintre pasageri recurg la calmante inainte de decolare%
*
-ui pe cui se scoate
.erapiile comportamentale si cognitive (.--) trateaza fobiile prin asa-numita desensibilizare prin
expunere, un fel de "cui pe cui se scoate". 8ai intai, terapeutul trebuie sa-l obisnuiasca pe pacient, in
mod gradual, cu obiectul sau situatia care-i provoaca angoasa, iar tratamentul se bazeaza pe ideea ca
aceasta e'punere progresiva permite reglarea alarmei an'ioase, adica modifica circuitele cerebrale activate
in prezenta stimulului. Fobia este asociata unei dereglari a alarmei an'ioase, iar alarma este modulata la
nivelul nucleului amigdalian, care poate primi informatia de la un stimul e'tern pe doua cai diferite& una
scurta, rapida, inconstienta, care trece direct din talamus in amigdala, si o alta elaborata, precisa si
constienta, care trece prin corte'. "secul acestor terapii se datoreaza faptului ca nu toti pacientii reusesc
sa-si imagineze scenele anxiogene sau sa-si infrunte direct "demonii"%
Angoasa care se ascunde in spatele oricarei fobii este greu de suportat, in primul rand pentru ca nu
poate fi constientizata% 7nii oameni de stiinta cred ca aceasta incapacitate ne vine din copilarie, cand inca
nu detineam instrumentele necesare pentru a ne reprezenta si a comunica altora ceea ce simtim. 7nele
terapii isi propun sa vindece fobia pornind de la obiectul fobogen. ar fobia nu poate fi redusa la acesta.
3sihanaliza ii ofera celui care sufera de fobii un spatiu prote!at, unde gandurile sale pot incepe sa se
indrepte si spre teritoriul dificil de e'plorat al inconstientului. 3regatit sa asculte "vocea" inconstientului
dincolo de discursul liber al pacientului sau, psihanalistul utilizeaza relatia stabilita cu el si cadrul
terapeutic necesar pentru a-i asigura acestuia confortul unei constientizari treptate.
FA-./
6iologic, atunci cand ne este frica, simturile transmit semnale catre talamus, un fel de centrala de
distributie a influ'urilor nervoase. ,onfruntat cu mesa!e care indica pericolul, talamusul lanseaza
semnalele catre una dintre cele mai primitive parti ale creierului nostru - rinencefalul - care
declanseaza reactiile fiziologice ale fricii inainte ca gandirea constienta si corte'ul sa aiba timp sa
intervina.
=obul temporal, zona laterala a corte'ului cerebral, reprezinta centrul de coordonare a reactiilor de
teama, iar zona implicata in tulburarile din categoria fobiilor este nucleul amigdalian, care se
gaseste in interiorul lobului temporal
<ean ,ottrau', psihiatru la 7nitatea de 4ratament al An'ietatii din cadrul Spitalului 7niversitar de
>eurologie din =9on, coordoneaza un program de studiu clinic al tratamentului agorafobiei prin
realitatea virtuala, in care au fost inclusi 01 de pacienti. (* scenarii virtuale, sonore si vizuale in
egala masura, au fost stabilite tinand cont de situatiile cel mai frecvent raportate ca generatoare de
an'ietate pentru agorafobici) printre acestea - intrarea intr-o sala de cinema sau condusul unei
masini pe un drum de tara izolat.
4ot in Franta, un studiu cu privire la fobiile sociale se realizeaza in prezent in cadrul unui proiect
european denumit ?eps9, care isi propune sa analizeze comparativ efectele celor doua terapii,
terapia comportamentala si cognitiva -4,,. si terapia realizata pe baza realitatii virtuale. 3atru
scenarii virtuale au fost create pentru a-i confrunta pe pacienti cu diferitele forme ale fobiei
sociale& acestia trebuie sa reziste asalturilor unui vanzator insistent, sa poarte o conversatie amicala
intr-un apartament, sa se deplaseze
+