Sunteți pe pagina 1din 15

Liceul tehnologic ,,Henri Coanda Buzau

Proiect
pentru examenul de atestare a
competenelor profesionale



ndrumtor : Elev
Ing.Rdulescu Adriana Zaharia Denis


2014






Sistemul Hidraulic si de
Ungere la Masina de Frezat
Portal


Cuprins

Argument
Capitolul 1
-Mediul hidraulic
Capitolul 2
Masina de frezat longitudinal cu portal FLP
1.1.1 Mesele de lucru
1.1.2 Batiul
1.1.3 Cadrul masinii
1.1.4 Mecanismul de avans axa X
1.1.5 Traversa mobila
1.1.6 Mecanismul de avans axa Y
1.1.7 Mecanismele de avans axa Z
1.1.8 Cap de frezare
1.1.9 Sistem de masura
1.1.10 Sistemul hidraulic si de ungere
1.1.11 Instalatia electrica

MASINI DE FREZAT PLAN

1.1 Maina de frezat longitudinal
1.1.1 Masina de frezat plan


Bibliografie








Argument
Termenul de mecatronic a fost introdus de un inginer de la compania
japonez Yaskawa n 1969.Astfel termenul a aprut n mod oficial n Frana in
Larousse 2005. Mecatronica este rezultatul evoluiei firesti n dezvoltarea
tehnologic. Tehnologia electronic a stimulat aceasta evoluie. Dezvoltarea
microelectronicii a permis integrarea electromecanic. n urmatoarea etap, prin
integrarea microprocesoarelor n structurile electromecanice, acestea devin
inteligente i, astfel s-a ajuns la mecatronic
Denumirea hidraulicii provine din cuvintele greceti (hydor sau hidro - n
romnete ap) i (aulos - eav sau conduct), reflectnd astfel
importana pe care o aveau n antichitate problemele transportului apei pe conducte.
Primul nume legat de domeniul hidraulicii dateaz nc de pe timpul Greciei antice,
atunci cnd Arhimede se ocupa cu studiul hidrostaticii.
Freza este o unealta aschietoare cu unul sau cu mai multe taisuri, dispuse
simetric in jurul unui ax si avand o miscare de rotatie, folosita la prelucrarea
metalelor, a lemnului si a unor materiale dure.















Capitolul 1


Mediul hidraulic


Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite
frecvent fluidului utilizat in sistemele hidraulice de actionare. Acest fluid este supus,
in timpul functionarii sistemului, unor conditii de lucru deosebit de grele pentru
transmiterea miscarii si efortului, cum sunt: variatia intr-un domeniu larg a
temperaturii, presiunii si vitezelor de lucru, conditii in care trebuie sa-si mentina
propietatile fizico-chimice si mecanice pe o perioada determinata.

Conditiile grele de lucru expuse ridica restrictii deosebit de severe si impun o
selectare riguroasa a categoriilor de fluide care sa corespunda la majoritatea
cerintelor ce se impun acestora. Dintre cele mai importante cerinte care se impun si
pe baza carora se aleg aceste lichide de lucru, se mentioneaza urmatoarele:
-bune propietati lubrifiante si inalta rezistenta mecanica a peliculei de lichid;
inalta rezistenta si stabilitate chimica si termica spre a prevenii oxidarea,
descompunerea si degradarea acestuia;
-variatie minima a vascozitatii cu temperatura;
-sa nu degaje vapori la temperaturi obisnuite de functionare si sa nu contina
impuritati care sa faciliteze degajare de vapori;
-sa nu contina, sa nu absoarba si sa nu degaje aer peste cantitatea admisa de
prescriptiile tehnice;
-sa aiba un punct ridicat de inflamabilitate si cat mai scazut de congelare;
continut minim de impuritati mecanice si tehnice.
Lichidele care corespund cel mai bine la aceste cerinte si care au capatat o larga
raspandire sunt uleiurile minerale. In afara de acestea se folosesc si o serie de
lichide de sinteza precum si alte medii, in conditii speciale de functionare.
Pompa hidraulic, antrenat de ctre motorul electric, absoarbe fluidul
hidraulic din rezervor i l vehiculeaz spre aparatura de distribuie, reglare i control,
cu un anumit debit i o anumit presiune. Aparatura menionat realizeaz
succesiunea fazelor unui ciclu de lucru, precum i reglarea debitului de fluid i a
presiunii acestuia la valorile necesare funcionrii corespunztoare a motorului
hidraulic care acioneaz dispozitivul acionat. Fluidul hidraulic care iese din motorul
hidraulic se rentoarce n rezervor. De asemenea, i de la nivelul aparaturii de
distribuie, reglare i comand, poate exista o conduct care trimite fluidul n surplus
napoi n rezervor. Schema prezentat este cea a unui sistem hidraulic deschis.

Exist cazuri cnd pompa hidraulic aspir fluidul refulat de ctre motorul
hidraulic, pe care l trimite din nou n motor. n acest caz sistemul hidraulic este de
tipul nchis.
Acionrile hidraulice prezint o serie de avantaje, cum ar fi: la acelai gabarit
realizeaz puteri mai mari de acionare dect motoarele electrice; realizeaz fore i
puteri mari; eforturi mici pentru acionarea elementelor de comand; controlul
permanent asupra forelor; posibilitatea reglrii automate a vitezei n timpul
funcionrii; posibilitatea tipizrii elementelor componente; inversare uoar a
sensului de micare; funcionare linitit fr zgomot; posibilitatea amplasrii n locuri
uor accesibile a elementelor de comand i a celor de acionare, etc.

Ca dezavantaje se pot enumera: viteza de circulaie a lichidului hidraulic
este dependent de pierderile locale i liniare de presiune; vscozitatea lichidului
hidraulic scade odat cu creterea temperaturii de lucru, ceea ce determin n unele
cazuri folosirea de instalaii de rcire; componente scumpe ( datorit execuiei
precise); necesit personal calificat de ntreinere i reparaii; pierderile hidraulice pe
conducte limiteaz lungimea acestora, etc.
Capitolul 2

Masina de frezat longitudinal cu
portal FLP

Masina de frezat cu portal FLP este proiectata pentru operatiuni de prelucrare
mecanica a pieselor turnate din otel sau fonta, piese forjate din otel, constructii
sudate. Utilajul poate executa frezare de degrosare, finisare si super-finisare, gaurire,
filetare. Masina poate fi controlata fie in modul automat, prin intermediul
echipamentului CNC, sau in modul manual (MDI), de la panoul de control central.

Masina este prevazuta, in varianta standard, cu patru axe controlate numeric:


-axa X - deplasara orizontala a mesi de lucru
-axa Y - deplasarea orizontala a saniei capului de frezare
-axa Z - deplasarea verticala a capului de frezare
-axa W - deplasarea verticala a traversei mobile

Pentru varianta optionala cu cap de frezare birotativ CNC sunt prevazute inca
doua axe de lucru:
-axa A
-axa C.
DESCRIERE GENERALA

1.1.1 Mesele de lucru

Masa de lucru are lungimea de 5000 mm si cursa de 5400mm, realizata din
fonta speciala, prevazuta cu canale "T" pentru fixarea piesei de prelucrat.
Contraghidajele meselor sunt placate cu materiale anti-frictiune si si prevazute cu
buzunare hidrostatice. Presiunea hidrostatica este controlata de supape de presiune
si debit ce permit mentinerea inaltimii de sustentatie constanta indiferent de
greutatea piesei de prelucrat.

1.1.2 Batiul

Batiul este montat pe fundatie si este puternic pentru nervurat pentru a oferi o
mare rigiditate a ntregii masini. Ghidajele sunt tratate termic(50-52 HRC). De-a
lungul ghidajelor batiului se deplaseaza masa de lucru.

1.1.3 Cadrul masinii

Cadrul masinii este compus din doi montanti, traversa fixa si traversa mobila.
Montantii sunt executati din fonta cenusie FcX250 sisunt puternic nervurati pentru a
oferi o mare rigiditatemasinii.

1.1.4 Mecanismul de avans axa X

Masa de lucru este actionata de un servo-motor digital de curent alternativ,
printr-o lant cinematic bazat pe un mecanism dublu pinion-cremaliera prevazut cu
sisttem de preluare de joc in agrenaj. Deplasarea mesei de lucru de-a lungul axei "X"
este controlata de unitatea de CNC.

1.1.5 Traversa mobila

Traversa mobile este de tip box, cu nervuri interne, si ghidaje durificate (50-52
HRC) si rectificare (Ra = 0,4). Precizia si de duritatea ghidajelor longitudinale sunt
foarte mari, pentru a oferi o rezistenta ridicata la uzura si buna functionare n timpul
miscarilor capului de frezare.

1.1.6 Mecanismul de avans axa Y

Deplasarea orizontala a capului de frezare este realizata de lantul cinematic
prevazut cu servo-motor digital, cutia de avans planetar de tip PG500-ZF si surub cu
bile cu piulita dubla.

1.1.7 Mecanismele de avans axa Z

Deplasarea verticala a capulu de frezare, axa Z, se realizeaza prin intermediul
lantului cinematic prevazut cu servo-motor digital, cutia de avans planetar de tip
PG500-ZF si surub cu bile cu piulita dubla.

1.1.8 Cap de frezare

Capul de frezare este compus dintr-o sanie care se deplaseaza pe ghidajele
traversei mobile (axa Y) - piesa turnata din fonta cenusie FcX250, in interiorul acestei
sanii se afla culisa ce se deplaseaza vertical si contine mecanismul de actionare
principala si axul de frezare. Ghidajele culisei sunt tratate termic (CIF) la circa 50-52
HRC. Contraghidajele saniei culisa sunt placate cu material compozit anti-frictiune -
Turcite B. Culisa este echilibrata hidraulic prin intermediul a doi cilindri montati pe
sania culisa. Sania culisa si culisa sunt prevazute cu mecanisme de blocare
actionater hydraulic.

Port-scula de frezare este prinsa prin intermediul unui mecanism actionat de un
set de arcuri disc ce dezvolta o forta de strngere de 2200 daN. Desprinderea se
realizeaza cu un dispozitiv hydraulic.

Axul de frezare este actionat de un motor digital builtin de tip OMC-352 Omlat,
putere 45/52 kW (S1/S6), cuplu 830/973 Nm (S1/S6), turatie maxima 7.000 rpm,
prindere port-scule ISO 50 DIN 69871.

1.1.9 Sistem de masura

Masina este dotata cu sisteme de masura liniare si rotative magnetice, de
fabricatie Amo-Sin, compatibile cu echipamentul de comanda numerica.

1.1.10 Sistemul hidraulic si de ungere

Instalatia hidraulica si de ungere este compusa din panouri hidraulice si unitati de
lubrifiere centralizata. Panourile hidraulice realizeaza urmatoarele functiile:
- sustentatie hidrostatica masa - axa X;
- ungere cutie de avans axa X;
- ungere si de racire reductor ZF actionare principala;
- desprindere port-scula;
- echilibrare culisa;
- blocare-deblocare sanie culisa;
- blocare-deblocare culisa;

Masina este echipata cu elemente hidraulice Atos si Dropsa.

1.1.11 Instalatia electrica

Instalatia electrica este alcatuita din:
- Dulap electric;
- Instalatie electrica pe masina;
- Echipament CNC: control numeric Fanuc GE 31iMb;
- Servo-motoare, GE Fanuc;
- Aparate conventionale (contactoare, ntrerupatoare, sigurante), fabricatie
SIEMENS;
- Panoul de comanda;

Echipamentul electric asigura functionarea, diagnosticarea si monitorizarea
functiilor masinii, programarea si interfatarea operatorului cu masina.

Executia dulapurilor electrice, cutiilor de conectare si cablurile de pe masina
sunt n conformitate cu standardele internationale.

Motoarele pentru axul principal si pentru actionarea axelor sunt de tip AC cu
viteza reglabila fara trepte (productie GE Fanuc).



MASINI DE FREZAT PLAN

1.1 Maina de frezat longitudinal

Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas, se utilizeaz
maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai multe capete de frezat, care asigur
o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultan a mai multor suprafee.
Aceste maini mai poart i denumirea de maini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala

n figura 7.1. este reprezentat maina de frezat longitudinal. Piese
le de prelu- crat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de avans longitudinal
de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate n capetele de frezat 5 i
execut micareaprincipal de achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina
de frezat portal (longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n
funcie de poziiasuprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este executat de
scula achietoare,prin capul de frezat respectiv, care poate executa o micare de
avans de-a lungul ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La
unele maini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putndu-se
prelucra astfel piese cu suprafee nclinate.

Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa ver-
tical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive
iaccesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal.
La partea superioar a batiului sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa
sau bloca n poziia necesar capul de frezat, mpreun cu arborele principal.
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui
2.micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje;
3.micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4.micarea de avans longitunal III, efectuat de masa.
Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi executate manual i
automat. Celelalte micri de potrivire se execut manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal
Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor
plane, orizon-tale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari avnd
o dimensiune domi-nant (lungimea) spre exemplu ghidajele de pe batiurile
mainilor-unelte. Masa de lucru execut o singur micare de avans, longitudinal (de
unde i denumirea mainii), fiind total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat
lungimea cursei.



Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast construcie
specific, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu
obinereaunei caliti superioare a suprafeelor prelucrate. Prin echiparea mainii cu
mai multe capete de frezat i utilizarea simultan a acestora se asigur o
productivitate ridicat; de asemenea, suprafeele prelucrate n acest mod, la aceeai
prindere a piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile deprecizie n ceea
ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care prelucrarea s-ar face n
mod obinuit, din mai
multe prinderi succesive. Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au
conceput mai multe variante constructive ale mainii de frezat longitudinal.
Dintre acestea, n figura 7.2. este prezentat maina de frezat longitudinal de
tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de frezat (dou orizontale i dou
verticale). Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n micarea de
avans
longitudinal II. Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziia
de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele
montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de frezat orizontale, 4 i traversa mo-
bil V, prin micrile de poziionare III, respectiv VI.

Capetele de frezat verticale 6 execut micarea de avans poziionare IV peghidajele
traverse i micarea de poziionare unghiular VII, aceasta din urm permind
prelucrarea suprafeelor nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit executarea
micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre suprafeele prelucrate
sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de achiere dorit.Batiul mainii,
mpreun cu montanii i cu traversa de rigidizare 7, formeaz un cadru nchis i
rigid.

Fiecare cap de frezat reprezint o unitate cinematic independent, cu reglarea
turaiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al micrilor de
avans este prevzut cu mai multe ramificaii, pentru mas i pentrumfiecare cap de
frezat. Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i n carcasele
solidare cu traversa mobil.

Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul de acionare M5,
cutia de avansurinCA, cutia de distribuiem CD1 i un mechanism melc
cremaliermelcat pentru transformarea micrii de rotaie n micare de translaie.

Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt derivate din
cutia de distribuie CD 2. O cutie de distribuie cuprinde mecanisme de inversare i
cuplaje pentru nchiderea lanurilor cinematice aferente.

Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de frezat
verticale in-clud bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD
(dispus pe traversa mobil) i mecanismele de transformare cu urub conductor.

Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine motorul M,
reductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire sincronizat.
Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele montanilor.

1.2 Masina de frezat plan

La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentrufixarea
piesei de prelucrat, se obine creterea rigiditii fa de cazul mainilor defrezat cu
consol. n aceste condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense,dar se
mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate.

De aceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau profilate,
laproducia de serie. Mainile de frezat plan se clasific dup numrul micrilor
executate de pies idup poziia capului de frezat (orizontale, verticale). Exist i
variante constructivecu dou sau trei capete de frezat, asemntoare cu mainile
de frezat longitudinal (cevor fi prezentate n paragraful urmtor).
n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei maini verticalede
frezat plan, avnd masa deplasabil pe dou direc ii perpendiculare, n plan
orizontal (micrile II i III); celelalte micri de generare sunt:
Imicarea principal (rotaia sculei achietoare) i IVmicare de avans vertical
efectuat de ctre capul de frezat. Micarea V este utilizat la poziionarea pinolei port-
scul pentru stabilirea adncimii de achiere.

Principalele pri componente ale mainii sunt:
1batiu;
2montant;
3cap de frezat;
4arbore principal;
5 mas de lucru;
6 sanie transversal.

Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de poziionare, micarea de
rotaiefurnizat de M3 se nsumeaz prin intermediul unui mecanism diferenial
DIF cu
micarea de rotaie furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de
avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica
Bibliografie

1. www.google.ro
2. www.didactic.ro
3. www.wikipedia.ro
4. www.scribd.ro
5. Corneliu Botan, Ilie Papadache;Acionari i automatizri manual pentru clasa
a XII-a ,licee industriale i de matematic-fizic ;Editura didactic i
pedagogic Bucureti, 2006