Galati

Pozitia geografica
Situat n partea central-estic a rii, la vrsarea Siretului i Prutului n Dunare,
judeul Galai ocup o suprafa de 4.466 kp, repre!ent"nd #,$ % din suprafaa
&oaniei. 'udeul are ( unicipii Galai i )ecuci i ( orae, *ereti i )"r+u
*ujor, ,6 de coune cu #-6 de coune
.rasul Galati se +aseste la confluenta Dunarii cu raul Siret, fiind situat in partea
cea ai sudic a /oldovei si a judetului. Spre sud Dunarea sta0ilete liita cu
judeul )ulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeul *raila.
1ste situat relativ aproape de /area 2ea+ra, la confluenta a trei ari ape
cur+atoare, Dunarea, Siret si Prut, si la incrucisarea a unor iportante druuri
coerciale.
3ceasta po!itie +eo+rafica a deterinat o serie de particularitati specifice
evolutiei peisajului natura, populatiei si preocuparilor acesteia de-a lun+ul
tipurilor.
Sisteul teritorial, Galati este al ,-lea oras al rii ca arie 45($.566
locuitori7 si cel ai are port situat pe Dunarea ariti. .raul Galai este situat
la #56 k de arul /rii 2e+re i la apro8iativ (,6 k de *ucureti 4capitala
&oaniei7. 3vand apro8iativ 6,, k de c9ei si pescajul de :,5 , portul asi+ura
un trafic +eneral de arfuri de $.5(-.-,: tone 4#$$:7, peritand accesul navelor
de pana la 56.666 td;.
Po!itia sa +eo+rafica proiectata pe fundalul istoriei poporului roan a insuat
un cople8 de factori cau!e si consecinte, acest stravec9i paant al /oldovei
invecinat cu cel al Do0ro+ei si /unteniei, pe el interferindu-se fapte, oaeni, idei,
resurse, druuri coerciale.
Abordarea sistemica a spatiilor amenajate
<&ealitatea teritoriala este tot ai cople8a si se afla intr-un peranent proces
de restructurare spatiala, dar si calitativa. Pentru a o cunoaste ai 0ine si pentru a o
+estiona ca atare, este necesara decuparea ei in ansa0luri functionale, respectiv
sisteme teritoriale, constituite din eleente si relatii, care au ca finalitate atin+erea
unor teluri coune. Pornind de la aceasta idee, teritoriul poate fi repre!entat in
doua oduri deose0ite= unul prin care acesta apare ca suportul necesar e8istentei
uane si al doilea prin care este considerat ca un cadru teoretic, in care se
#
desfasoara proce!e 0iofi!ice si antropice deose0ite.<4>. >anos,(666, <Sistee
teritoriale<, 1ditura )e9nica *ucuresti7.
Caracteristicile sistemului teritorial
?aracteristica +enerala a sisteelor teritoriale este aceea ca ele nu repre!inta
nuai o realitate spatiala, ci constituie c9iar concreti!area unei anuite
etodolo+ii de cercetare a naturii in interactiune. &elatia de 0a!a intr-un siste
este cea dintre potentialul ecolo+ic si tipul de e8ploatare al acestuia, cu
ateriali!area directa in peisaj.
Componenta naturala
Relieful
&elieful are un aspect onoton, cu inalti ce scad de la peste 566 la su0 #6
pe valea Dunarii. .data cu scaderea altitudinii se o0serva si descresterea
fra+entarii reliefului de la nord la sud, pana in ?apia Siretului.
Galai poart n peisaj aprenta unor influene datorate acelor entiti
+eo+rafice europene care se interferea! pe p"ntul &o"niei.
Prin po!iia sa la e8teriorul arcului carpatic, judeul Galai ocupa !ona de
ntrepatrundere a ar+inilor provinciilor fi!ico-+eo+rafice, est-european, sud-
european i n parte central-european, ceea ce se reflect fidel at"t n condiiile
cliaterice, n nveliul ve+etal i de soluri, ct i n structura +eolo+ic a reliefului.
3ceasta din ura ofera o privelite cu nalii doolite, cuprinse ntre 5#6 n
nord si ,-#6 la sud. &e+iunea n sine pre!int un relief ta0ular cu o fra+entare
ai accentuat n nord i ai sla0 n sud.
3ici se intalnesc cele doua ari unitati de relief= ?apia &oana si Podisul
/oldovei. @enoenul intrepatrunderii se reflecta in structura +eolo+ica a
reliefului, in conditiile cliatice, invelisul ve+etal si soluri.
?arpatii au e8ercitat o influenta oderata asupra naturii aecstor locuri, prin cele
doua rauri, Siret si Prut, care tocai pentru ca sunt carpatice se deose0esc net de
celelalte ape firave si ai putin insenate, care 0ra!dea!a teritoriul judetului dintre
Siret la vest, Prut la est si Dunarea la sud.
Clima
Dat fiind faptul c judeul Galai repre!int o desc9i!tur spre nord-est i spre
sud-vest, el se +sete su0 influena aselor de aer continental estice i ai putin
sudice, lipsind aproape cu totul influena aerului vestic care este oprit de paravanul
unilor ?arpai.
Temperatura medie anual, calculat pe o perioad de :6 de ani, este de #6
+rade ?. Temperatura medie a verii este de (#,5 +rade ?. An tipul iernii, deasupra
judeului Galai vin din nord i nord-est ase de aer rece care produc scderi de
teperatur care oscilea! ntre 6,( +rade ? -5 +rade ?. Temperatura medie lunar
(
este ai sc!ut n ianuarie c"nd are valori de -5 +rade ? -4 +rade ?. Temperatura
medie a lunii iulie este de (#,: +rade ?. An tipul anului sunt cca. (#6 !ile cu
teperaturi de peste #6 +rade ?.
&epartiia anual a precipitaiilor este neunifor, cele ai ari cantiti de
ap cad n anotipul de var, su0 for de averse. B"ntul predoinant este
?rivul, care repre!int ($% din frecvena anual a v"nturilor. 3l doilea v"nt
predoinant este cel din sud, cu o frecven de #6% i 0ate ai ult vara i este
destul de uscat.
?lia, aa cu re!ult din cele pre!entate, este temperat-continental.
?onfor unui eoriu de pre!entare a judeului Galai, ediile ultianuale n
unicipiul Galai sunt= Presiune edie la nivelul staiei= #66-,4 0 presiune edie
la nivelul rii= #6#:,4 0, teperatura edie anual #6,,= +rade ?elsius
teperatura a8i edie #,.,= +rade ?, teperatura ini edie 6.#= +rade ?.
?antitatea lunar de precipitaii edie= 4:: lC(,nur de !ile 4ediu7 cu
precipitaii= 66 !ile, durata de strlucire a soarelui 4edie7= #-4,5 ore.
Vegetatia
Be+etatia repre!inta re!ultatul interferentei ariilor de influenta est - europeana,
atlantica, sudica, al eleentelor climatice si al activitatii antropice.
>n functie de relieful si influentele cliatice specifice teritoriului judetului
Galati, ve+etatia pre!enta este cea de stepa si silvostepa. >n !ona luncilor Dunarii si
Siretului predoina cran+urile de salcie si diverse specii de plante= iar0a scaioasa,
iar0a vantului etc. 1ste sla0 repre!entata ve+etatia forestiera, pasunile si fanetele.
Be+etatia lenoasa de silvostepa repre!entata de stejar 0ruariu, stejar pufos, cer
si +arnita este specifica Podisului si ?apiei ?ovurluiului.
/ari suprafete sunt cultivate cu vita de vie, poi fructiferi, cereale si plante
te9nice.
>n luncile Siretului si Prutului, ca si in aceea a Dunarii apar terenuri a+ricole si
pajisti cu +rupari de 3+ropDru repens, alternand cu paduri de lunca si pe alocuri
cu Euercus ro0ur si alte foioase.
Fauna
Specifica !onei de stepa si silvostepa, fauna din partea de sud a Galatiului este
0ine repre!entata de ro!atoare ca 9arcio+ul, popandaul, or0etele si nueroase
specii de soareci de cap si iepuri.
Dintre pasari, ai des intalnite sunt potarnic9ea, prepelita, ciocarlia
etc.3nialele sunt repre!entate de soparla, sarpe colu0ar, soparla de stepa s.a.
Padurile seculare de la 3da, *uciueni si Biile adapostesc specii faunistice de
interes cine+etic 4istret, vulpe s.a.7.
5
3pele Siretului, Prutului si afluentilor lor sunt populate de o 0o+ata fauna
acvatica.
Componenta demografica
Populatia judetului Galati repre!inta eleentul activ, dinaic, de care depinde
folosirea, valorificarea superioara si odificarea continua a peisajelor. Populatia de
asta!i este o re!ultanta a evolutiei deo+rafice care s-a petrecut identic, din
paleolitic si pana in perioada conteporana, pe spatiul vetrei stra0une, spatiul
carpato-ponto-danu0ian.
)eritoriul judetului poarta arturii ateriale ale pre!entei oului din tipuri
stravec9i, preistorice, pre!enta doveditata a fi intr-o continuitate neintrerupta.
3nali!a succesiunii si repartitiei dove!ilor ar9eolo+ice de cultura ateriala arata ca
teritoriul judetului a fost populat si a intrat in circuitul folosintei uane din tipuri
preistorice, care corespund cu insasi pre!enta oului pe teritoriul actual al
&oaniei.
. crestere puternica are loc in /unicipiul Galati, care la sfarsitul celui de-al >> -
lea &a!0oi /ondial avea -6 44# de locuitori. >n anul #$:$ nuarul de locuitori a
ajuns la (6# #4#. 3ceasta crestere se datorea!a puternicului avant al /unicipiului
in anii constructiei socialiste, ea fiind ult superioara nivelului national.
@actorul deterinant al acestei cresteri ipresionante a fost constructia
co0inatului siderur+ic care a atras un nuar are de uncitori, aenjand peste
46 666 de locuinte.
>n #$:: ritul sisteului teritorial a intrat intr-o relativa sta0ili!are datorita
evolutiei constante a celor doua coponente ale cresterii populatiei, sporul natural
si sporul i+ratoriu.
?onfor datelor recens"ntului din #$56 unicipiul Galai nura #66.6##
locuitori, dintre care 6-.6,6 ro"ni 46-,(%7, #$.(,( evrei 4#$,#%7, (.$,5 rui
4(,$%7, (.$(( +reci 4(,$%7, (.#,, a+9iari 4(,#%7, #.(,: +erani 4#,(%7, ,:#
areni 46,,%7 .a. Su0 aspect confesional populaa oraului era alctuit din
:4,,5-# ortodoci 4:5,$%7, #$.$#, o!aici 4#$,-%7, 5.$5# roano-catolici 45,$%7,
:6$ luterani 46,:%7, 46# reforai 46,,%7, 5,( +reco-catolici 46,5%7 .a.
>n pre!ent orasul are o populatie de ($-.,-4 locuitori si o suprafata de (4#,,
kF. Din punct de vedere etnic= 6-.6,6 sunt roani, #$.(,( evrei, (.$,5 rusi, (.$((
+reci, (.#,, a+9iari, #.(,: +erani, ,:# areni. Din punct de vedere
confesional= :4.5-# ortodocsi, #$.$#, o!aici, 5.$5# roano-catolici, :6$ luterani,
46# reforati, 5,( +reco-catolici.
4
1volutia nuarului de locuitori in orasul Galati
Si in privinta densitatii se constata ca evolutia a fost ascendenta, producandu-se
o indesire continua a populatiei, datorita ai ales sporului natural in ediul rural si
sporului i+rator si natural in ediul ur0an.
3stfel de la :5,5 locCk
(
4#$567 densitatea sporeste la ::,( locCk
(
G la ,
ianuarie #$:: densitatea populatiei inre+istrase #5#,4 locCk
(
.
Componenta economica
1conoia judetului Galati este re!ultanta raporturilor de interactiune si
interconditionare dintre activitatile populatiei si potentialul natural, peisajul actual
fiind consecinta de!voltarii ijloacelor te9nice in decursul diferitelor perioade
istorice.
1leentele sc9i0atoare, in functie de de!voltarea fortelor de productie, de
cerintele consuului si conjuncturii econoiei nationale, activitatile econoicee
au fost sincrone cu pre!enta si evolutia eleentului deo+rafic si a nucleelor
prielor ase!aru peranente pe acest teritoriu.
>n ansa0lul sau, econoia a fost influentata in are parte de factori naturali
ca fertilitatea solului, pre!enta Dunarii si apropierea de /area 2ea+ra, conver+enta
insenatelor a8e 9idro+rafice si rutiere Siret si Prut, pasul su0carpatic al .itu!ului.
1conoia astfel a fost deterinata de factori social-econoici care au actionat
diversificat, dar continuu, de-a lun+ul succesiunii diferitelor oranduiri sociale.
,
>n cadrul judetului se desfasoara activitati econoice din intrea+a sfera de
productie ateriala - industriale, a+ricole, de transporturi, de coert si circulatie
turistica - ele inte+randu-se, pe plan superior, in od or+anic si rational, in
econoia nationala unitara a &oaniei.
>ndustria
>n ceea ce priveste de!voltarea industriei - luand in consideratie avantajul caii
fluvio-aritie a Dunarii, pe care se pot transporta ari cantitati de aterii prie
si de produse finite cu volu are, precu si disponi0ilitatile de forta de unca -
aceasta a fost orientata spre industria etalur+iei feroase, careia i-au fost alocate
ari fonduri. >nvestitiile in doeniul industriei etalur+iei feroase au repre!entat,
aproape in fiecare an, ai ult decat juatate din totatlul raurii pe tara.
>ndustria oderna a judetului a aparut in a doua juatate a secolului al H>H-lea
caracteri!andu-se prin insuficienta de!voltare a industriei +rele, cu toate ca
teritoriul oferea unele conditii pentru aceasta.
Industria metalurgiei feroase a fost repre!entata prin intreprinderi vec9i si noi
aceeasta este raura care a fost de!voltata verti+inos in anii constructiei
socialisului si, in special, incepand cu anul #$6,, cand a intrat partial in functiune
cea ai are intreprindere sideru+ica de pe teritoriul tarii. Dupa cu s-a aratat,
etalur+ia feroasa are o e8istenta indelun+ata si o 0una traditie pe teritoriul
judetului.
Desi po!itia +eo+rafica a ipriat Galatiului un caracter coercial si portuar,
totusi orasul s-a de!voltat inainte de toate ca centru de productie estesu+aresc.
3devaratul reverient al etalur+iei feroase avea sa se intaple din oentul
aparitiei productiei siderur+ice in cadrul ?o0inatului Siderur+ic Galati.
Iocali!area +eo+rafica a co0inatului s-a 0a!at pe folosirea unor principii
derne ca litorali!area, si, deci, transportul ieftin fluvio-ariti, stocarea
ateriilor prie provenite din iport, respectiv inereurile de fier din >ndia,
*ra!ilia, J.&.S.S., precu si prelucrarea lor.
?o0inatul Siderur+ic 3rcelor/ittal,industria etalur+ic din Galai,
reali!ea! ,,,6% din producia de oel a &o"niei, ,,% din cea a produciei de
lainate i $6,4 % din producia de ta0l i 0en!i lainate la rece. . 0una parte
din produsele co0inatului se e8porta in peste (6 de tari, ducand faia
etalur+istilor +alateni pe ulte eridiane ale +lo0ului.
Industria constructiilor navale este cel ai 0ine repre!entata prin arele
Santier 2aval si >ntreprinderea ecanica navala, a0ele situate in centrul
industrial Galati. >n anul #-$, productia de nave este or+ani!ata pe 0a!e capitaliste
in intreprinderea ce poarta nuele de <J!ina de constructii ecanice si turnatorie
dee fier si 0eton<, care dispunea de o forta otrice de #( ?P si de 66 de uncitori.
6
>ntre anii #$66 si #$65, Santierul naval Galati contri0uie la dotarea flotei
aritie roanesti cu ,4 666 td;, construind #( car+ouri de 4,66 td; pentru
arfuri +enerale si raspun!and coen!ilor pentru e8port care erau aprecia0ile.
?onstruciile navale, raur de are tradiie n ora, furni!ea! flotei fluviale i
aritie nave de p"n la ,,.666 td; 40arje, vrac9iere, ineraliere, reorc9ere,
petroliere7 i platfore de foraj arin. Galai este unul din cele ai ari noduri de
trafic coercial din &o"nia, conectat la principalele coridoare de counicaie
european= pe cale fluvial la canalul &9in-/ain-Dunre care lea+ /area
2ordului de /area 2ea+r. Santierul naval se situea!a pe priul loc in cate+oria
santierelor navale din tara, iar portul Galati este al doilea din tara dupa cel din
?onstanta.
Industria chimica a aprut in tipul celui de-al doilea ra!0oi ondial, prin
construirea in anul #$45, la Galati, a unei fa0rici de vopsele care, incecpand cu
anul #$4,, poarta denuirea de <Policolor<. >ntreprindedrea produce vopsele,
lacuri, si ceara de parc9ete, pe care le triite in !onele /oldovei, Do0ro+ei si
/unteniei de est.
>n ultiii ani, odata cu aparitia sideru+iei, a fost or+ani!ata si productia
cocsoc9iica, care asi+ura cantitati de cocs etalur+ic necesare ?o0inatului
siderur+ic Galati.
3+ricultura
?onstutie una din coponentele principale ale peisajului +eo+rafic din judet,
fiind, totodataa una din cecle ai vec9i activitati econoice ale populatiei
0astinase.
Jn oent iportant in dinaica peisajului a+ricol l-a constituit destelenirea
stepei si silvostepei si despadurirea !onei stejarului.
&elieful, prin trasaturile sale orfolo+ice, ofera conditii favora0ile si variate
activitatii a+ricole. Sunt pre!ente, insa, si alte procese si fenoene ne+ative, ca
ero!iunea solului, alunecari de teren, arii cu soluri saraturoase, nisipoase sau
supuse inundatiilor.
?onditiile cliatice sunt favora0ile, cu e8ceptia unor perioade de seceta care
alternea!a, uneori, cu inundatii, ai cu seaa pe vaile Prutului si Siretului, ceea
cec ipune lucrari 9idrolo+ice aeliorative.
?onditiile ecolo+ice sunt favora0ile pentru cultura poru0ului in +eneral si
foarte favora0ile in valea Prutului alaturi de care se cultiva +raul si or!ul de
priavara.
Particularitatile odului de folosinta a teritoriului judetului repre!inta sinte!a
interactiunii o-natura, de-a lun+ul tipurilor.
:
?aile de counicatie si transporturile
)ransporturile, iportanta activitate copleentara a econoiei, asi+ura
le+aturile econoice intrajudetene si interjudetene, inlesnind in acelasi tip si o
parte din le+aturile pe plan international.
?aile de counicatie si transporturile au aparut si evoluat odata cu popularea
teritoriului, cu defrisarea padurilor si inultirea si arirea ase!arilor peranente.
De!voltarea econoica a teritoriului a contri0uit la odificarea structurii cailor de
counicatii, la diversificarea transporturilor, la sc9i0area aspectului aceestui
iportant eleent al peisajului.
Principalele a8e feroviare ale judetului sunt conver+ente portului Galati si
diver+ente spre ar+inile judetului si spre arii foarte variate su0 raport +eo+rafic ei
econiic.
)rasporturile rutiere se desfasoara pe o retea de druuri pu0lice ce totali!ea!a
#464 k. Din totalul druurilor pu0lice ((6 k sunt druuri nationale. Druurile
judetene si counale insuea!a #(44 k. Densitatea druurilor pu0lice este 55,#
kC#66 k
(
, fiind superioara ediei pe tara care este de 56,$ kC#66 k
(.
)ransporturile de apa au jucat un rold deose0it de insenat in de!voltarea
econoica si socialista a acestui teritoriu, inca din antic9itate. Dupa pacea de la
3drianopol, odata cu li0erali!area coertului pe Dunare, portul Galati
inre+istrea!a o ascensiune continua.
Ia inceputul secolului al HH - lea, activitatea portuara creste ereu,
speciali!area raanand aceeasi - e8portul de c9erestea si produse din len.
De!voltarea transporturilor si a econoiei in +eneral a fost insotita de o crestere
pronuntata a activitatii telecounicatiilor. 3sa de e8eplu, nuarul a0onatilor la
telefon a crescut de la ,#(, in anul #$6, la (4-(6 in anul #$::. Si in activitatea
postei s-au inre+istrat cresteri su0stantiale asa cu arata datele coparate ale
acelorasi ani, #$6, si #$::.
@irele i fora de unc
Din totalul de #:.6#4 de operatori econoici nre+istrai la &e+istrul ?aerei
de ?oer, >ndustrie i 3+ricultur din Galai la sf"ritul anului #$$:, #,6 de ari
ntreprinderi asi+ur locuri de unc pentru ajoritatea salariailor din jude.
@irele private repre!int $:,,% din nurul total al ntreprinderilor i ofer
locuri de unc pentru #-% din populaia activ.
Structura firelor dup fora de proprietate= dintre cei #:.6#4 a+eni
econoici, ##6, sunt asociaii failiale i persoane fi!iceG #5- sunt re+ii autonoe
sau or+ani!aii cooperatiste i #6.5## sunt societi coerciale. Dintre cele #6.5##
societi coerciale, #,.:45 sunt cu capital privat inte+ral ro"n, 464 cu
participare de capital strin, #(, cu capital i8t, de stat si privat i 5$ cu capital
inte+ral de stat.
-
Ia 5# dece0rie #$$:, cele #66 de fire e8portatoare situau judeul Galai
printre priele din &o"nia, av"nd un e8port total de peste (,6 ilioane de dolari
aericani, din care ,5,-% produse etalur+ice i (6,, % nave. Dintr-un nur
total de 5$6.666 al populaiei active, populaia ocupat este de 5(-.666 persoane.
2urul total de oeri n judeul Galai este de 5#.666 de persoane 4nivelul
oajului fiind de #6,-%, ai ridicat dec"t cel la nivel naional de -,$%7 din care
6#,5% sunt feei, (6% tineri p"n n (, de ani, ,5,5% din total av"nd o calificare
profesional.
.portuniti de afaceri pentru investitori strini
Po!iia +eo-strate+ic a judeului Galai, aflat la rscrucea principalelor rute
coerciale care traversea! 1uropa, de la 1st la Best i de la 2ord ctre Sud,
e8istena celui ai are cople8 de porturi fluviale pe Dunre, nalta calificare a
forei de unc repre!int atuuri dene de atenia potenialilor investitori strini.
Procesul de restructurare i de privati!are al arilor ntreprinderi industriale,
coerciale, a+ricole sau de servicii, ofer nueroase oportuniti investitorilor,
dat fiind via0ilitatea deonstrat de capacitatea acestora de a-i fi eninut i
c9iar lr+it piaa.
Zona Liber Galai, nfiinat n #$$5, aplasat pe alul Dunrii la sud-est de
oraul Galai constituie un ar+uent n plus pentru atra+erea viitorilor investitori n
aceast !on, prin facilitile fiscale pe care le ofer.
3vantajele oferite de aplasaentul Zonei Libere Galai 4suprafa total de #5:
9a7 se constituie n accesul la iportantele a+istrale de transporturi fluviale
4canalul &in - /ain - Dunre7, de transporturi feroviare 4inclusiv transferul la
ecartaentul lar+7 i rutiere precu i n accesul la c9ei i la instalaiile portuare,
po!iionarea pe Dunrea ariti la -6 k de /area 2ea+r i foarte aproape de
frontierele cu Jcraina i &epu0lica /oldova.
An Galai se +sete si+urul parc de soft;are din &o"nia. Parcul de soft;are
de la Galai a fost inau+urat n artie (664 i a avut de la 0un nceput un +rad de
ocupare de #66%. An pre!ent, n parcul de soft;are Galati lucrea!a ,66 de an+ajai
peraneni plus nca aproape #66 de cola0oratori, la un nur de 5# de fire,
dintre care patru, .racle, KP, /icrosoft i Sun /icrosDstes, au desc9is,
preuna cu Jniversitatea Dunrea de 'os, centre de cercetare i de!voltare.
Jniversitatea Dunarea de 'os este sin+ura instituie din re+iune care are o facultate
de calculatoare.
An Galai deja se afl 9Dperarketuri= Sel+ros, dou a+a!ine *illa, Laufland,
Praktiker, /etro, &eal, PennD /arket i Min/arkt. ?arrefour, Laufland (, /etro
( sunt prev!ute n contrucie. Deaseenea n !ona +rii de nord, 1uroall a
nceput construcia celui ai are all din ar ce va fi desc9is n octo0rie (66-
sau de !ilele Galaiului (66-.
$
Calitatea vietii
?alitatea vietii este un concept evaluativ, fiind re!ultanta raportarii conditiilor
de viata i a activitatilor care copun viata uana, la necesitatile, valorile,
aspiratiile uane. Se refera atat la evaluarea +lo0ala a vietii 4cat de 0una,
satisfacatoare este viata pe care diferitele persoane, +rupuri sociale, colectivitati o
duc7, cat i la evaluarea diferitelor conditii sau sfere ale vietii= calitatea ediului
ediul a0iant, calitatea uana a uncii 4calitatea vietii de unca7, calitatea
relatiilor interpersonale, calitatea vietii de failie.
Concluzii
Situat la rascrucea unor vec9i si iportante druuri coerciale, la confluenta
apelor ari ae tarii, intre Dunare, Siret si Prut, Galatiul a jucat dintotdeauna un
iportant rol ecoic si socio-cultural in istoria tarii.
Senificativ este faptul ca in preaja orasului de la Dunare s-au consuat cu
re!onante istorice faptele de inalta sitire ale /injinei, din Galati a plect donul
Jnirii, in acest oras s-a ridicat priul onuent de cinstire a arelui 1inescu,
uncitorii <Portului &osu< au fost in priele randuri ale arilor 0atalii ded clasa.
2-a fost evenient de seaa din lupta !0uciuata a tarii pentru afirarea ei ca
stat independent si suveran la care Galatiul sa nu fi fost pre!ent cu intrea+a lui forta
uaana si ateriala.
Galatiul a devenit un puternic centru industrial al tarii, a+ricultura judetului a
cunoscut si parcur+e un aplu proces de oderni!are, cultura, su0 ultiplele ei
aspecte, pulsea!a din plin.
Galatiul, in care traiesc si uncesc peste 566 666 de locuitor, si cu noul sau
peisaj ur0anistic ce insuea!a peste ,6 666 de apartaente de apartaente, si cu
ipunatoare o0iective industriale, constituie in sine o invitatie la cunoastere.
#6
Bibliografie:
#. >oana .prea, 3nica 2astase,(66:, 'udetul Galati - ono+rafie scolara
(. Diitrie .ancea, ?a!iir S;i!e;ski, #$:$, 'udetele Patriei - 'udetul Galati,
1ditura 3cadeiei, *ucuresti
5. 'udetul Galati, 1ditura Sport - )uris, *ucuresti, #$-6
>
##