EXCEPTIILE PROCESUALE

Art 31 aparari si clasificarile lor ca fiind de fond / procedurale. Am discutat si despre

exc de fond cand am vb despre cond de exercit act civ.
Aparari sens larg e un mijl procesual. Nu e vb numai de parat, ex: exc necompet
materiale poate fi inv si de reclam/inst din oficiu. Nu doar paratul apeleaza la acc mijl
procesual in sens larg, inclusiv proc poate: a exercit el act/ a pus concl, dar si inst din oficiu.
rin admiterea lor se obt fie
! Amanarea cauzei "lipsa dovezii calit de reprez#
! Resp act "admitere exc abs a totlului de care reclam se prevaleaza in act in
revendicare#
! Alte sanct perimare s.a.m.d.
Aparari sens restrans am discutata despre ap de fond si exc procesuale. Azi vb
mai mult de exc dar va reamintesc si de ap de fond: se fundamenteaza pe incalc de nj de dr
subst. ex: eu sunt vanzator intr!un $ v!c si cer sa mi se plateasca pretul ce ap de fond ar
putea inv cumparatorul% Nulit abs/rel a $, exc de neexecut a $, caract subsidiar al imbog fara
justa cauza.
Exc procesuale incalc unor nj de dr procesual &' clasif: exc de fond & cond de
exercit a act civ : capac, calit, interes, form unei pretentii sau cond sp de exercit sa act civ:
lipsa procedurii prealab, autorit de lucru jud, inadmisibilit act in constatare daca am o act in
realizare. (ai avem exc de procedura : viz incalc tutu)ror celorlalte nj de procedura.
*n leg cu ap de fond: pot fi inv de inst din oficiu% +x: am o act in revendic si reclam se
prevaleaza pt a!si dovedi dr asupra unui imob de un act sub semnat prv nu imbraca forma
aut ceruta pt transf dr de propr poate inv inst din oficiu nulit abs a titlului de care se
prevaleaza reclam pt resp act% ,au doar paratul poate % alt ex: execut $, reclam se prevaleaza
de un titlu si ar exista un motiv de nulit rel a actului: consimt paratului la inc- acc e viciat.
$ine poate inv nulit % N.(A* paratul, aici suntem de acord. +xc de neexecut a $ cine o poate
inv% N.(A* paratul/ 0ar nulit abs a titlului de care se prevaleaza reclam at cand verif calit
procesuala activa a acc ceea ce inseamna ca e titularul dr%poate si inst din oficiu% DAAA///
At cand prin inv lor tinde la RESP unei pretentii.
0ar daca reclam solicita anularea unui $ pe motiv de nulit rel care nu e fondat dar inst
obs ca exista un motiv de nulit abs% poate inv inst acc lucru% N.... *nst ar incalca
disponibilitatii, ar constitui o pretentie si nu o ap. *nst nu poate formula o pretentie in folosul
partilor.
0eci daca o face ca ap care sa duca la resp act poate sa o faca dar nu poate sa o faca
adaugand ceva la pretentia unui reclam pt ca nu e o ap ci e o pretentie care ar duce la incalc
disponibilit.
$e sunt exc procesuale% Art 123: def: un mijl procesual, pot fi inv de parti, proc, inst
din oficiu, prin care N. se pune in discutie fondul dr "deoseb fata de ap de fond#, prin care se
inv neregularit procedurale ce priv: compet, compunere/constit complet de jud, procedura de
jud sau lipsuri ref la dr la act. 0eci obj: lipsuri ref la dr la act, nj de compet , compunere si
constit inst si nj de procedura propriu!zise.
$e se obt% Amanare jud "citare#, declinare compet, refacerea unor acte "nulit acte
procedura, nulit rap expertiza topo pt ca nu au fost citate partile de ex#, anularea "exc lipsei
calit de reprez, e da 4, nu se depune imputernicirea, se anuleaza cererea#,
respingerea/permarea cererii.
$lasif: exc de fond "cond de exercit act civ# si de procedura "toate celelalte nj#
0upa ef urm: dilatorii amanare , peremtorii resp/anularea/perimarea cererii deci
duc la o -ot fin "exc lipsei capac de fol reclam era decedat la mom inreg cererii de c-emare
in jud# , care incep prin a fi dilatorii si se termina ca fiind peremtorii "lipsa calit de reprez,
lipsa capac de ex#.
+xc de neconpet gen are regim j distinct dupa cum compet de sol apartine unui org
cu/fara activit jurisd cu &' admiterea duce la declinarea compet pt ca daca e fara duce la
resp compet -ot poate fi atacata numai cu recurs.
0upa caract nj inv: exc abs si rel: e imp pt ca tb vazut cine poate inv exc si in ce stadiu
al procesului. $ele abs & de oricare din parti, proc, inst din ofic, in orice stadiu al procesului
daca pron lege nu se prevede altfel "ex: exc necompet materiala e abs dar si inst o poate inv
doar la promul 4 de jud cu procedura completa#. +xc rel: doar pers interesata si doar la 4 la
care s!au sav daca partea era prez sau la primul 4 urm sav neregularit procedurale, in et
cercet procesului si inainte de a se pune concl in fond. 125 face o clasif subtila a exc abs si
rel. Neregularit citarii ce fel de exc e% la 4 la care e sav% *nst poate inv 6 dar la 4 urm% oate
inst sa o inv% N./ 7a acc 4 numai partea cu care a fost lipsa de procedura, iar daca nici la acc
4 nu e cu ea, la primul 4 urm la care e legal citata.
Art 389: inainte de a se trece la dezb fondului cauzei, inst din oficiu sau la solicit
partilor pune in disc acc cereri, exc procesuale si ap care nu au fost sol in cursul cercet
procesului precum si cele care potriv legii pot fi inv in tot cursul judecatii. 0aca nu a fost cu
mn procedura cand s!a inc-is cercet jud, eu vin la 4 de la dezb pe fond, nu spun nimic, inst
intreaba, eu spun nu am nimica, inst spune: bun, incepem dezb pe fond, eu mai pot spune ca a
fost lipsa de procedura cu mine% N.../// 0eci la primul 4 urm la care e procedura cu mine
dar inainte de a se pune concl pe fond.
$ine poate inv acc sanct "decaderea# pt inv exc rel peste 4 prev de lege sau a celei abs
"ex necompet materiala care poate fi inv numai in limine litis#% si inst din oficiu pt ca acc e un
4 de decadere de ord pub///
125 l!am mai discutat cu toate acc partile sunt oblig sa inv toate mijl de ap si exc
proces de indata ce le sunt cun si daca nu vor rasp pt pagubele pricinuite.
7a nulit abs ce am spus% oate fi inv in orice faza a procesului dar toate cauzele de
nulit ale actelor de procedura deja efectuate tb inv deodata sub sanct decaderii partilor de a le
mai inv. 0eci c-iar daca ar fi motiv de nulit abs/// decaderea se apl partii si nu inst 6 inst
poate sa o inv din oficiu in orice stadiu al procesului. *n recurs am niste dispoz sp : sg pb
admisib sunt inscrisurile. 0aca ar fi nevoie de verif unor imprej de fapt nu o mai poate inv pt
ca nu o mai poate pb. : motivele care puteau fi inv in apel nu mai pot fi inv omissio medio in
recurs cu exc cazului in care legea prevede expres astfel"ex: cazul autorit de lucru jud poate
fi inv de inst/de parti in orice stadiu al procesului c-iar si inaintea inst de recurs#/ Nu pot sa
sar peste o cale de atac.
0eci reg de inv: cele abs & inv de oricine, inclusiv de reclam "a sesiz gresit o inst
necompet#, proc, inst oficiu , in orice stadiu al procesului daca legea nu prev altfel "exc
necompet legea prevede altfel, desigur inainte de dezb fond#. $ele rel : numai de partea int cel
tarziu la primul 4 de jud la care e procedura legala cu ea, dar si la acc 4 pana sa se inc- cercet
jud daca inca nu s!a inc- iar daca s!a inc- cercet jud si avem 4 pt dezb pe fond, inainte de a se
incepe dezb pe fond.
rocedura de solut am discutat!o.
$lasif exc dupa caract nj incalcate: exista exc mixte/ t ca sunt exc care imprumuta
din regi;mul j atat al exc abs cat si al celei rel. ex: exc lipsei capac de exercitiu.poate fi inv de
oricine dar poate fi acoperita. 7ipsa proced de citare la 4 de jud la care e lipsa proced de
citare poate fi inv si de inst din oficiu si de cealalta parte dar la urm 4 doar de partea
interesata.
$um se jud acc exc% Admitere amanare cauza/resp inst trece mai departe sa solut
alte exc, sa solut pb s.a.m.d. +xista posibilit unirii exc cu fondul inst nu se pronunta la 4 la
care e inv exc pt ca mai are nevoie de admin unor pb sau pt ca pt a o solut e nec sa se admin
acc pb ca si pt solut fondului alin"2# exc pot fi unite cu admin pb/ fondul cauzei numai daca pt
jud lor e nec sa se admin acc dovezi ca si pt finaliz et cercet procesului sau pt solut fondului.
ex: lipsa calit procesuale active vedem e propr/nu e propr. 0eci destu de rar se pot uni6
<eg: tb solut de indata/ =ie la 4 la care au fost inv fie la 4 urm cand iti impune legea
sa da>i un 4. de la acc reg exista exc pt solut lor am nevoie de admin pb &' le voi uni cu
admin pb iar daca e nevoie de acc pb si pt fond &' le unesc cu fondul.
$are e ordinea de solut in sit in care se inv mm exc% *nst se pronunt mai intai asupra
exc de procedura precum si asupra celor de fond care fac inutila in tot sau in parte admin de
pb ori dupa caz cercet in fond a cauzei.
0aca se inv lipsa capac de ex si lipsa calit proces active &' ma pronunt pe capac de
ex/ + mai simplu. $alit procesuala activa poate implica si admin unor pb. ,au daca se inv
nulit titlului, poate implica admin unor pb.
0aca se inv mm exc% *nst va det ordinea de solut in fct de ef pe care acc le prod, iar
daca nu se pot pronubnt de indata amana jud si stab un 4 scurt.
+x: necompet pe parat fictiv "tratata la necompet tert# dar daca s!ar rata ca necompet
materiala% +x: se introd fictiv org admin pub centrale alaturi de org admin pub locale a carui
org emitent6 as putea inv lipsa calit procesuale pasive a paratului fictiv si exc de necompet
materiala si sa cer declinarea compet% 7a o astfel de c-estiune inst ar avea nevoie de timp sa
se gandeasca 6 ! tema de casa
<eg: de indata/4 scurt sau in sit de exc la 4 urm.
0aca e inv mm deodata% 0e unde stiu ordinea% rima data sol exc de procedura, apoi
de fond si cand se inv mm am in vedere ef acc. 0ar acc reg nu e intotdeauna valab6
Ex
! Lipsa calit de reprez & exc de procedura
! Lipsa calit procesuale acti!e & exc fond
,e solut prima cea de procedura/
! Lipsa calit de reprez
! Exc de necompet
rima care se solut & lipsa de procedura/ ?rice exc se pune in discutia partilor/ Acc 1
se verif primele/ oate pune acc av care nu are imputernicire av concl pe exc de
necompet% $are o verif prima atunci% Ambele sunt exc de procedura/// 7ipsa calit de
reprez.
! Lipsa procedurii preala" & de fond
! Conexitatea & de procedura
Are rost sa mai conexez cauzele daca una tb resp pt ipsa procedurii prealab% Nu/ 0eci
aici solut mai intai ec de fond apoi cea de procedura/
! Lipsa calit procesuale acti!e
! Lipsa calit procesuale pasi!e
Active
! Lipsa capac de fol
! Lipsa calit procesuale acti!e
=ol
Rezumat
1# rocedura de citare
1# $alit de reprez "daca nu s!a verif in procedura regularizarii#
3# <ecuzare "compunere#
2# Necompetenta
.neori s!ar putea sa fie si invers: la litigiul de munca prima data calif litigiul, verif cine e
compet sectii sp ale trib calific nat j a cererii da, e litigiul de munca, da, e de compet
sectiei si apoi verif constituirea.
3# 4imbrajul daca nu s!a obs in procedura regulariz, in et scrisa el tb sa fie stab de
o inst compet &' necompet se verif inaintea lui.
rin ce act se pronunta% 0epinde, prin inc-eiere si judeca mai departe / sentinta si se
dezinvesteste.
=aza cercet jud cuprinde exc si pb///
PRO#ELE
Art 138 e din faza cercet jud dar care spune ca la primul 4 de jud daca sunt prez
partile ele pot sa se inteleaga ca pb sa fie admin prin av in mas in care toate partile sunt repez
de av.
Art 128 3;; dispoz gen in mat de pb, pb distinct si mas de asig a pb si admin pb
prin av.
Apl nj dr procesual in timp art 15 distinctie pb preconstit, putere doveditoare pb si
admin acc difera de art 3 din legea de punere in aplic care nu face acc distinctie , nu revin.
b & sens larg: mijl de convingere admis de lege pt a dovedi existenta actului sau
faprtului j generator de raportul j. mijl concret pe care il foloseste.
$ui ii revine sarcina pb% $elui ce aduce o pretentie in face jud/ cel care se ap.
A pb & a dovedi.
b sens restrans mijl de pb vs fapt probator faptul material folosit pt a dovedi alt
fapt material determinant in solut pricinii care de fapt imi duce la o distinctie intre fapte
princip care se ref c-iar la rap juridic dedus jud si fapte pb care doar contrib la doved acc fara
sa constituie rap litigios "nu va cer distinctiile astea#.
$are e obj pb si cn e subj pb% Art 139: obj pb & ce anume dorim sa dovedim. 0ovada
unui aj sau fapt j se poate face prin 6 c anume vrem sa dovedim% .n fapt j in sens larg.
=aptele & pozitve/ negative : materiale "mi!ai dat in cap# / psi-ologice "viciu de
consimt am fost in eroare#. 7egea tb sau nu dovedita% 7egea tb sa fie cun de jud/ *nst de jud
tb sa ia cun din oficiu de legea aplicab in ro. 7egea str inst de jud poate lua la cun din oficiu
legea unui st str cu cond ca acc sa fie inv si pb legii str se face conf dispoz dr ro civ. 1351,
1353 continutul legii str se stab de inst de jud prin atestari obt de la org st care a edicatat!o
prin avizul unui exp sau alt mod adecvat. artea care nv o lege str poate fi obligata sa faca
dovada continutului ei.
,i textele de lege care nu sunt pub in monitorul oficial trebe dovedite de parti.
$un faptelor pb de catre jud personal ex: jud a fost la locul faptei la prod
accidentului si a vazut cu oc-ii lui ce s!a petrecut &' poate sa fol asta in motivare si fara sa
mai fie pb de parti% N.../// 4b sa oblige partea care inv faptul respectiv sa il dovedeasca.
0aca jud ar fi propus ca martor de una din parti ar trebui sa se abtina si sa depuna
marturie/
=aptele notorii art 133"1# daca un anum fapt & de notorietate pub/ necontestat inst va
putea decide in fct de circ cauzei ca nu mai e nec dovedirea lui. Aici in sc- tb sa dovedesti
notorietatea. "notorietatea e la aprecierea jud#
?fiterul de st civ poate refuza cerebrarea casat daca pe baza verif e care e obligat sa le
efect, info pe care le detine constata ca nu sunt indepl cond prev de lege.
?biceiuri, uzante, reg deontologice, regulam/ reglem locale au o reglem istincta in
ceea ce priv pb lor ele tb pb in cond legii de cei care le inv ex: practicile dintre profi tb
dovedite. <egulam locale tb dovedite doar daca inst le cere acc lucru.
=aptele necontestate si admin din oficiu a pb tb sau nu dovedite faptele necontestate%
0aca reclm cere de la parat sa ii plateasca suma de bani si vine paratul si spune da, recunosc,
mai are rost sa admin pb% N.../ 0octrina spune: bun, dar s!ar putea prejudicia int unor terti
sustragere b de la urm unor crediori a unuia din soti. ,i atunci care e sol de mijloc% 0aca o
parte vine si recun pretentiile celorlalte parti at cand e vb de dr de care se poate dispune
inst la cererea partii interesate poate sa pronunte o -ot pe baza recun partii. ,i daca e doar o
recun partiala va da o -ot numai in mas recun iar pt dif va ramane sa admin pb. Acc -ot data
in baza recun partii nu imi intra in autorit de lucru jud ca o -ot pe fond.
+x: propr unui imob are o serie de $ care nu au garantii reale. $el mai val b e un imob,
el ca sa nu para ca l!a instrainat face o promisiune de v!c la care ii da o data ant "inopozab
tertilor#, o antedateaza cu 3 ani si se face ca nu vrea sa inc- $ promis si vine promitentul
cumparator si il da in jud ca sa obt o -ot jud ce tine loc de un $ aut de v!c. promitentul vanzat
nici nu se prez sa isi faca ap si inst la primul 4 ii da o -ot sa tina loc de un $ aut. Acc -ot ar
putea fi atacata de $% 0AAA/// @ot asta jud suplineste $ aut promis, are acc regim j. ar putea
ataca $ o pe calea act pauliene un $ de v!c% da/ 7a fel poate si -ot j sa fie atacata.
=aptele j in sens larg tb dovedite/ "concl#
@ot pen art 1; N$ e dif de fostul txt al art 18 6 art 18: -ot jud pronunt in pen are
autorit de lucru jud in civ cu priv la existenta faptei ilicite, pers faptuitorului si vinov acc.
0eci in dr civ mai tb sa dovedesc prejudiciul si rap de cauzalit intre fapta si prejud. Art 1;
N$ e dif pt ca vb despre autorit de lucru jud a inst pen asupra proc civ, spune ca -ot def a
inst pen are autorit de lucru jud in fata inst civ cu priv doar la existenta faptei si pers
faptuitorului. *nst civ nu e legata de -ot def de ac-itare/ incetare a proc pen in ceea ce priv
existenta prejud ori a vinov autorului faptei ilicite. *n acc sit vinov si prejud tb dovedite in
proc civ dar nu in toate sit/ ,pune ca -ot de ac-itare/ incetare a procesului pen. ,igur ca la
condamnare daca s!a constata vinovat acolo ar avea. 0ar la ac-itare nu ma intere ca l!a consid
inst pen nevinov pot sa vin in proc civ si sa admin pb pe vinov pt ca nu ma leaga -ot data in
pen.
*n ceea ce priv subj pb cine e% A.0+$A4?<.7/// t ca pb lui * se adreseaza/ 7ui tb
sa oo dovedesc starea de fapt.
,arcina pb ii revine celui care afirma ceva. $el care face o sustinere in cursul
procsului tb sa o dovedeasca in afara cazurilor expres prev de lege " ex: legea nat, jud tb sa o
cun#. 0eci ii revine sarcina pb reclam. aratul e tinut sa pb ceva% 0a, la cererea reconv
evident. 0ar altfel, el nu va fi tinut sa probeze pretentiile reclam6 dar daca inv ap sigur ca el
tb sa le dovedeasca.
*ntervenientii! cel princip are poz de reclam &' tb sa faca dovada pretentiei. t cei
fortati tb sa faca pb cei care i!au introd in proces. *ntervenientulaccesoriu e obligat sa pb
ceva% +l sprijina poz partii in fav careia intervine. 0aca inv ap in fav lor va trebui sa le pb.
0aca inst e cea care prop pb din oficiu% oate% 0a/// $-iar daca partile se opun/ 0aca
pb prop nu sunt indestulatoare pt lamurirea procesulu iinst va dispune ca partile sa
complineasca pb si desigur poate din oficiu sa puna in discutia partilor nec admin altor pb pe
care le poate ordona c-iar daca partile se impotrivesc. 0aca partile nu au solicitat pb in 4 in
care trebuia "cerere de c-em in jud, intampinare, cerere modificat de c-emare in jud/ * 4 de
jud 6# % jud poate incuv pb pe care partile le prop tardiv% Noi asa l!am interpretat6 unii din
doctrina spun : pai jud nu ar putea prop decat pb pe care partile nu le!au prop. 0aca partile au
prop pb c-iar cu nerespect 4 prev de lege le va decadea din dr de a prop pb. 0eci el poate
prop numai pb pe care le poate face din oficiu6 mi se pare un non sens 6
+u cred ca se coroboreaza acc text cu art 11 daca partile inv tardiv o pb si ea duce la
dezlegarea cauzei &' jud poate sa o admin din oficiu. 132"1# pb pot fi prop si cu depasirea 4
prev de lege daca toate partile cad de acord. 0ar daca nu toate cad de acord &' intervine rolul
jud.
,!a spus in doctrina ca acc lucru poate duce la abuzuri6 da/ +ste un risc/ 0ecaderea
se refera la acc faza a procesului "daca mergi pe ideea ca poti fi decazut c-iar daca pb e utila,
conclud# &' pot sa o admin in apel/ 0eci sunt decazut doar in fata acc inst6 deci eu ca prima
inst pot spune ca nu e corect, inst de apel oricum va admin pb pt ca e buna, nu are sens sa neg
admin pb.
rezumtiile legale dispenseaza de sarcina pb prezumtia timpului legal de conceptie
dar tb sa dovedesc in cazul lor faptul vecin si conex : al nasterii. .neori mi se poate rasturna
sarcina pb &' reclam inv o pretentie si totusi paratul e cel care tb sa o dovedeasca, caract
fondat/nefondat al acc. ,arcina pb incuba angajatorului. *n mat de marci: pot fi decazut din dr
la marca daca nu am fol timp de 3 ani. $ui revine sarcina de a pb fol marcii% aratului titular
al marcii se rastoarna sarcina pb.
AD$ISI#ILITATEA P#
b tb sa fie legala/ Berosimila/ ertinenta "leg cu procesul#/ $oncludenta "duce la sol
cauzei/
CO%&E%TII ASUPRA P#
135: ,e pot referi la sarcina pb, obj pb, admisibilit pb, puterea dovedit a pb, admin pb.
$u priv la admin pb nu pot spune partile ca sunt de acord sa fie audiat un martor cel care a
fot condamnat la marurie mincinoasa. 0eci partile nu pot sa deroge de la nj care au caract
imperativ, de ord pub.
ot deroga numai de la nj care nu au caract de ord pub.
ot sa acorde o alta putere doveditoare.
Admisibilit pb: peste cuprinsul unui inscris nu se poate pb cu martori. este 139 lei nu
se poate pb decat prin inscris. + o nj supletiva de la care partile pot deroga.
?bj pb: nu tb sa dovedesti acelasi fapt si unul legat de el. +tc 6
Acc conventii nu tb sa fie intelese in sens restrctiv/ $onventiile pot insemna si faptul
ca partile nu se opun/
PROPU%EREA P#
<eclam prin cerere de c-em in jud
aratul prin intampinare, daca form reconv &' prin reconv.
*ntervenientul principal, accesoriu, fortati &' prin cererea de interv/ la * 4 dupa
admiterea in principiu.
$are e sanct% 0+$A0+<+A/ $u atenuarea &' rolul activ al jud priv admin pb.
0aca nj priv prop p e una de ord pub/prv% 4 e imperativ de ord pub/ ord prv% oate inv jud ca
pb au fost prop tardiv%
0aca pb nu au fost prop in acc 4 sunt exc in care totusi inst poate incuv pb prop peste
4: 132"1# pb care nu au fost prop in cond alin "1# "cerere c-em in jud/intampinare# pot fi
incuv in cursul proc daca:
! Necesitatea admin pb &' din modif cererii
! Nevoia admin pb reiese din cercet jud si partea nu o putea prevedea
! artea invedereaza inst ca din motive temeinic justif nu a putut prop in 4 pb cerute
! Admin pb nu duce la amanarea jud
! +xista acordul expres al tuturor partilor "daca nu exista, tardivitatea poate fi inv de inst
din oficiu#
0eci natura acc 4 ramane unul de ord pub / poate inst din oficiu sa inv decaderea dar partile
pot din oficiu sa inlature decaderea/
7a contrapb: 123"3# spune ca in cazul prev la alin 1 oartea adversa are dr la pb
contrara numai asupra acc aspect pt care s!a incuv pb invocata: adica vin cu martorul si spun
ca vreau sa dovedesc cutare imprej si partea adversa poate zice si eu vreau martor dar
N.(A* cu priv la acc imprej.
159"5#: at cand pb cu martor a fost incuv in cond prev la 12"1# dovada contrara va fi
ceruta sub sanct decaderii in acc sed daca ambele parti sunt de fata si alin C: partea care a
lipsit de la incuv dovezii e obligata sa ceara pb contrara la sed urm sau in caz de impiedicare
la * 4 la care se infatis. "e de fapt o repunere in 4, la asta se ref impedicarea de fapt#
?bligatii cu priv la admin pb: ne gandim la nat pb: de ex: incuv un rap de exp peste 4
lit d# sa depuna dovada platii c-elt nec efect exp la 3z de la num exp sau in 4 stab de inst
potriv art 331"1# daca s!a incuv pb exp. 331"1# vb de un 4 la care inst citeaza exp sa il intrebe
care e costul estmativ pt ca ea nu stie. 4ot asa si la incuv unor martorii pt care tb sa depun
c-elt de deplasare, absenta serv etc. lista cu numele martorilor, adresa tb sa fie depusa in 3z de
la data incuv pb/ t ca martorii tb citati si cu cate z inainte tb citati% $u 3z/
0epunere copii,certif de pe inscrisuri invocate cu 3z inainte de 4 fxat pt jud pt ca e suf
acc 4 pt cealalta parte sa il studieze.
?D*+$4.7 D & ce anume tb sa doved
,A<$*NA D & cine e tinut sa doved
<? D & prin ce act, e un act de proced reg & se redacteaza in scris. $odul ne
permite si oral, acc e exc. rop pb, desemnare reprez conv & si oral in fata inst
*N $+ 4, nat j a 4, sanct nerespect lui.
$e se intampla daca se depune un inscris% 0uce sau nu la amanare% Art 1C9 partea
nu poate refuza sa * s domunica actele depuse la 4 de jud. 0ar ar putea sa ceara un 4 pt stud
acc pb. 0eci partea tb sa il ia dar poate spune ca are nevoie de un timp ca sa il stud pt ca nu s!
a depus la dosar cu 3z macar inainte ca sa pot sa il ridic si sa il vad.
$e se intmpla daca o parte renunta la pb% oate % disponibilit &' partea poate sa
renunte la o pb care i!a fost incuv dar cealalta parte poate sa declare ca isi insuseste p sau
poate inst sa spua ca aprec ca admin pb e absolut nec pt aflarea adev.
artea care nu a prop pb sau le!a prop dupa 4 ramane sa discute pb prop de cealalta
parte si sustinerile acc.
b din oficiu / la cererea proc proc poate sa solicute admin pb nec / inst din oficiu la
fel. Aici se pune prob cine va plati pb/ *nst si nici proc nu/ Aj pub judi e o alta c-estiune/
$ine le va plati deci% arte in fav careia se dispune pb, expertia de ex, sau la partaj de ex
ambele parti, daca sunt vizate int ambelor parti.
$e se intampla daca nu iEsi execut partea oblig de a avansa acc c-elt% 0+$A0+<+A
ei din dr de a admin pb/ 153: partea e decazut iar daca pb era esentiala se resp cererea/ 121
cand constata ca desf normala a procesului e impiedicata din vina reclam prin neindepl oblig
stab in cursul jud potriov legii jud poate SUSP jud aratand in inc- care oblig nu au fost
respect. ,usp e I$PUTA# reclam &' incepe sa curga T de PERI$ARE &' daca in 5l nu isi
indepl oblig &' cererea e perimata.
Asta desigur, op susp doar in cazul reclam ca daca paratul nu isi indepl oblig, inst nici
nu se pune prob sa apl acc text. Nu il pot impiedica pe reclam sa se jud pt ca paratul nu isi
doved pretentiile. aratului totdeauna * se apl 153. ,unt inst care spune ca il decad din dr de a
admin acc pb si salut. 0ar eu prefer sa apl 121 in cazul reclam. *n cazul paratului obligat apl
153 sunt decazut din p, ap ramane nedovedita si inst ramane sa jud cererea.
*ncuv pb 13;: ce tb sa cuprinda inc- inst prin care se incuv pb solicitata in acc
cond% 13;: inc- prin care se incuv pb va arata faptele ce tb dovedite, mijl de pb incuv precum
si oblig ce revin partilor in leg cu admin acc. *nst va putea admin nr martorilor prop. 0eci:
inc- tb sa cuprinda, de ex incuv 1 martori si vreau sa doved culpa in destramarea casat &'
inc- tb sa cupr: se incuv martorul x domic 6 pt reclam prin care doresc sa doved culpa in
destramarea rel de fam si oblig partilor leg de acc pb si sa prec oblig partilor ref la acc pb :
c-elt in priv martorilor. ,au a exp: in fav cui e dispusa, ce tb sa cuprinda, avansare c-elt pt
onorariul exp. inc- preparatorie. 0aca inst a dezl o pb litigioasa de care depinde solut cauzei
!' e interlocutorie, nu mai poate reveni asupra ei. 7a pb, aici, inc- e preparatorie pt ca inst
poate reveni asupra incuv pb 6 de ex am incuv 19 martori dar dupa asc primilor 3 sunt
lamurit, nu ii mai asc si pe restul.
,au pot limita nr martorilor cand se prop un nr excesiv cu priv la doved acc imprej.
*n fata inst investita cu solut cauzei se admin exc:
1# $omisia rogatorie
1# ,tramutarea "pot fi pastrate pb daca se prec astfel in inc-#
b tin de etapa cercte jud se admin in cam de consiliu "pb si exc tin de et cercet jud# dar se
ref str la procedura de judi in fata primei inst "cam consil 1 ian 1915#
*n ce ord% in ord stab de inst inst spune mai intai pb cu martori, apoi cu exp sau merg
in paralel cu ele. e cat posib se vor admin c-iar in sed in care au fost incuv si pt admin
celorlalte se va da 4 si se vor lua mas nec. 7ogic, exp nu are cum sa se faca de indata, tb sa
dau un 4. martorii pot fi audiati daca partea ii aduce, inscrisurile la fel, daca paratul nu
contesta semnat si cuprinsul inscrisului. *naintea incep dezb asupra fondului daca legea nu
prevede altfel, dovada si contra dovada vor fi admin in acc sed pe cat posibil.
0aca s!a dispus o cercet la fata locului, acc se va admin cand e cazul inaintea altor pb
"deci tot inst aprec#.
Aprec pb & o face jud dupa ce reg% 152/ Aprec pb ramane la lumina si intelepciunea
jud/ *nst va examina pb admin pe fiecare in parte si in ansamblul lor.
Aud le aprec in mod liber potriv conving sale in afara de cazul in care legea stab
puterea lor dovedit " ex in cazul inscrisurilor#.
(ijl de pb 139: inscrisurile, martorii, prezumtii, pb specif : expertiza, cercet la fata
locului, mijl mat de pb "in premiera in N$$#
I%SCRISURILE
7egiuitorul introd inscrisul pe suport info vs inscrisul in format electronic"are semnat
electronica#.
*nscris & 53: orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act indif
de suportul ei materialsi orice modalit de conservare si stocare "a acop si aria inscrisurilor
noi#.
*n leg cu consemnarea app spune scriere si consemnare 6 consemnare & a relata in
scris. Bine de la semnat. 4extul vb distinct dee inscriere si consemnare opinii &' si inreg pe
suport video ar fi un inscris si nu o pb materiala. 0ar a consemna inseamna totusi o forma
scrisa tot la scriere ma duc 6 dar ramane o opinie interesanta6
<olul semnat si ce inseamna inscrisurile nesemnate % semnat unui inscris face deplina
credinta pana la pb contrara despre existenta consimt partii care l!a semnat cu priv la
continutul acc iar daca semnat apartine fct pub confera autenticit acc inscris in cond legii.
0aca semnat & electronica & valab numai daca e reprod in cond prev de lege.
*deea & inscrisul pp o semnat. <olul & partea si!a insusit continutul acc. +x 1CC: vb de
inscrisuri nesemnate utiliz de profi dar care sunt utiliz in mod ibisnuit pt a constata un aj face
dovada cuprinsului sau/ + vb ee rap intre profi &' si un inscris nesemnat poate fi opus
impotriva acc.
0aca pe factura trec de ex penalitati de int / cl compromisorie se obliga pers prin
simpla semnat a soferului% N.../// 0eci at cand se cere forma scrisa a inscrisului nu e suf
textul acc.
Diletele, tic-etele doved faptul ca am inc- $ cu cinematograful desi nu poarta nicio
semnat.
0eci:
! *nscrisul tb sa fie o scriere indif de suport, poate fi si info si electronic, nu conteaza
cum e stocata
! 4b sa poarte o semnat " sunt sit in care si inscrisul nesemnat are val inscrisului sub
semnat prv#
=otografiile se ment si ca p cu inscrisuri si ca mijl mat de pb. $and e inscris si cand e
mijl mat% + incris at cand e aanexat unui inscris si semnat de catre parti deci are reg
inscrisului sub semnat prv. 0aca e nesemnata e mijl mat de pb si tb completata cu alte mijl de
pb.
(odif din cuprinsul actului sa nu fie consid contrafaceri &' tb semnate de parti ///
"de cel competent sa il intocm sau de cel de la care emana#.
$lasif cea mai imp: inscrisuri preconstituite 'pt pb actului j, se clasif in orig si
primordiale au recognitive reinoitoare & daca a existat un inscris si s!a pierdut sau nu a fost
intocmit deloc si se intocmeste ulteriorF confirmativ confirmare nulit act# si
nepreconstituite "dupa prod fapt ilicit partile se inteleg asupra cuantum prejud si modalit de
plata#(
Inscris autentic) suc semnat pr!) su" semnat electronica si pe suport info si
inceput de do!ada scrisa eu nu as face o astfel de clasif. *nscrisurile pe sup info si cele in
format electronic au val unui inscris sub semnat prv. As ramane la clasif clasica6
0upa rap dintre ele pot fi orig duplicate! copii. 0ublicatele partile vor primi unul
de pe actul orig si acc are acc forta p" ca si originalul actului. 0aca partile il pierd &' pot
cere elib unuia nou "se ment numele de fam si prenumele fiecarui semnat deci nu se mai
semneaz si se reprod continutul originalului dar si al inc- de uncuv a elib lui#.
$opiile c-iar legaliz de pe orice inscris aut/ semnat prv N. poate face dovada decat
despre ceea ce e cuprins in inscrisul orig. dar partile pot cere confruntarea copiei cu orig,
prezantarea acc din urm putand fi intotdeauna ordonata de inst. daca e imposibil de prezentata
orig sau dub. $opia legaliz poate constitui un *N$+.4 de 0?BA0A ,$<*,A.
0eci daca solicit doar o copie legaliz de notar &' pa>rtea care se prevaleaza de inscris
4D sa prez si orig daca cealalta parte solicita acc lucru/ 0aca nu poate sa il prez &' e doar un
incep de dovada scrisa copia.
$opia de pe copie nu are nicio putere doveditoare/
Art 1;C: copiile facute pe microfilme sau sup info, datele din inscrisuri aut sausub
semnat prv redate pe microfibre sau alte suporturi accesib de prelucr electronica a datelor
facute cu respect dispoz legale au acc putere doved ca si inscrisurile in baza carora au fost
redate.