Sunteți pe pagina 1din 109

RADU VASlLE

Amintirile
unui prim-ministru
RADU VASILE. Nscut la 10 octombrie 19!" la Sibiu. Absol#ent al $aculttii %e Istorie"
Uni#ersitatea &ucuresti '19()* Doctor +n stiinte economice '19))* ,ro-esor uni#ersitar la ASE
'199.* ,rim-ministru al Rom/niei0 1991-1999.
Autor a numeroase lucrri +n %omeniul istoriei economiei* autor al romanului $abricius si al
#olumelor %e poe2ii ,acientul rom/n si Ec3ilibru +n toate.
Doresc s multumesc c+tor#a persoane -r %e care aceast carte nu ar -i e4istat. Lui Sorin La#ric"
re%actorul acestor pa5ini" care m-a a6utat spun +n -orm -inal e4perienta acestor ultimi 1! ani
%in #iata mea" cu tot alaiul %e5+n-%uri si sentimente care i-a +nsotit. 7abrielei Stoica" -osta mea
consilier" care m-a a6utat s re-ac traseul sinuos al e#enimentelor pe care le-am trit.
De%ic aceast carte mamei" sotiei si copiilor mei" a cror %ra5oste a -ost si este a%e#rata mea
putere.
8UV9N: 9NAIN:E
;-am +ntrebat %eseori %e un%e ne#oia politicienilor %e a-si pune pe 3+rtie amintirile -r s se
+ntrebe mai +nt+i %ac 5estul lor ser#este cui#a sau la ce#a. ,ornirea %e a scrie %espre orice si
oricine" si %e a te plasa +n centrul unor e#enimente %oar pentru c ai a#ut oca2ia" +n cursul lor" s
-aci politic la #+r- ascun%e o ten%int e43ibitionist a crei 6usti-icare e %e cutat +n cutele
insesi2abile ale #anittii umane. :ru-ia celor care" scriin%" +si +nc3ipuie c %e mrturisirile lor
poate at+r-na mcar o parte in-im %in soarta politicii rom/nesti %e %up ei tine %e o ilu2ie
str#ec3e" a%+nc +nr%cinat" aceea c %escriin% rul petrecut" +i poti micsora consecintele c3iar si
%up ce el s-a +nt+mplat* sau c mcar +l poti pre#eni pe cel care urmea2 s se +nt+m-ple. Nu e
ca2ul acestei crti. Scriin%-o" mi-am reprimat orice pornire morali2atoare si am cutat s nu-i
6u%ec pe ceilalti %ec+t urm+n% -irul e#enimentelor si lo5ica" eminamente irational" a istoriei %in
timpul man%atului meu %e prim-ministru. Nu e4ist e#eniment cruia s nu i se poat 5si cau2e
si e4plicatii %up ce el a a#ut loc. Dar c+t timp are loc" e#enimentul scap e4plicatiilor si
pre#i2iunilor0 acesta e momentul +n care intr +n 6oc omul politic. El trebuie s actione2e acolo
un%e teoreticienii si analistii s+nt neputinciosi" el trebuie s aib +n%r2neala -aptei acolo un%e
ceilalti au %oar cura6ul opiniei. ,e scurt" el trebuie s -ac ce#a acolo un%e toti se multumesc s
%iscute. Recitin% cartea si simtin% ne#oia %e a-mi e4plica mie +nsumi ce contine ea" am %at peste
c+te#a -ete ale ei.
,e cea %int+i am pomenit-o %e6a0 -ata moral. stiu" pare o obr2nicie stri5toare la cer ca unui
politician s-i ceri s scrie o carte cu #irtuti morale" c+n% e bine stiut c" +n politic" cu#+ntul
<moral=" c+n% e rostit" e pra- aruncat +n oc3ii electoratului. Dar nu la moral +n sensul ei etic m
5+n%esc eu" ci la le5ile nescrise ale politicii" la acele mora#uri +n plasa crora ca%e orice politician
%in orice colt al lumii" %in c3iar clipa +n care +ncepe s -ac politic. si c%erea lui +n aceast plas
e cu at+t mai a%+nc cu c+t moti#atiile -ilantropice si patriotice cu care a pornit la %rum au -ost mai
sincere. E4ist o moral a politicii ce nu are nimic %e-a -ace cu morala. A sti s te porti politic nu
tine %e e%ucatie" ci %e instinct. 8on%uita politic tine +n +ntre5ime %e -ler psi3olo5ic" %e #oint %e
%ominare si %e -on%ul %e a5resi#itate pe care" purt+n%u-1 +n tine tot timpul" stii s +l +mbraci
ne+ncetat +n straiele unei politeti mon%ene c+t mai cuceritoare. >r" -lerul cu care stii s +nre5istre2i
cu antenele ne#2ute ale mintii croiala temperamental a a%#ersarului" #rerea %e a -ace ce#a +ntr-o
situatie +n care altii stau pe mar5ine c3ibit+n% -r -r+u si" +n -ine" -on%ul %e a5resi#itate con#ertit
+n senintate mon%en s+nt -acultti +nnscute. Le ai %e c+n% esti" si-atunci poti -ace politic" sau
nu le ai" si atunci e bine s -aci politolo5ic. Din acest punct %e #e%ere" cartea aceasta" -r a -i
morali2atoare" este ne+n%oielnic moral" +n msura +n care +ntele5 morala ca -iin% sinonim cu
practica" asa%ar ce#a care se trieste %eplin" se -ace 2i %e 2i" %ar se %iscut mai rar. 8unostintele
teoretice le poti +n#ta %in orice carte" e4perienta" +ns" nu ti-o poate %a nimeni. Iat cau2a pentru
care cei mai titrati politolo5i si cei mai 5ustati analisti politici s+nt" %in momentul +n care li se %
puterea" %e o %eplorabil incompetent politic. Stp+ni su#erani pe %isciplina lor" 5ata tot timpul
s-ti o-ere solutii teoretice la orice problem si +n orice impas" ei se trans-orm" %e +n%at ce le-ai
%at %rumul +n apa politicii" +n spectre %eprimante ale neputintei. Impenetrabila si5urant %e sine
cu care +si ple%ea2 neostenit teoriile si necrutarea cu care 6u%ec +n 2iare sau +n interminabile
%iscutii tele#i2ate pe cutare sau cutare politician se trans-orm brusc +ntr-o ne3o-tr+re %e a5eamii.
Si-atunci +ti %ai seama c -ilo2o-ia politic e un tr+m %e sine stttor" cu re5ulile lui" cu i%olii si
cu a%eptii lui" +ns un tr+m care are prea putin %e-a -ace cu politica. Dac pro-esorii %e -ilo2o-ie
politic ar sti lucrul acesta ' %ar nu-1 stiu pentru c ei -ac teoria unei politici pe care n-au
practicat-o '" si-ar mai %iminua #anittile bine ascunse sub mor5a misiunii lor pe%a5o5ice. De
alt-el" societatea i-a pus la locul lor" mar5inali2+n%u-i +ntre peretii unor aule +n care #orbesc unora
care le seamn leit0 biete -pturi teoretice" incapabile %e a lua #reo 3otr+re c+n% e #orba %e #iata
asta impre#i2ibil si cru%" cu atrocittile" e4uberantele si elanurile ei sublime. Dac un politolo5
ar sti ce 3a2 nebun poate tri un politician citin%u-i apo-te5mele scpr+n% %e inteli5ent" si-ar lua
lumea +n cap. Dac un analist politic ar sti c +n clipa +n care el #orbeste +ntr-un stu%io %e
tele#i2iune +n -ata tele#i2oarelor s+nt 2eci %e politicieni care se amu2 asculti3%u-l" ar +ntre2ri
%esertciunea burlesc a crei +ntruc3ipare este el pe ecran. ,olitica se -ace" nu se %iscut" si acum
a6un5 la cea %e-a %oua -at a crtii ' -ata politic.
-?-
Rom/nia a -ost %in 1919 p+n acum tara ai crei politicieni s-au ales %in r+n%ul teoreticienilor" +n
comunism" e4ercitiul politic -iin%u-ne inter2is" toti ne-am re-u5iat +n teorie. Respiram teorii"
triam %in teorii" nscoceam teorii" ne c3eltuiam noptile str%uin%u-ne s ne con#in5em prietenii
c noi a#em %reptate si nu ei" luptam pentru teorii" su-eream %in cau2a lor" 6ubilam pe seama lor si
tot asa. Dup 1919" cei +nsetati s-si pun +n practic teoriile %espre politic au intrat +n politic"
%ar" o %at intrati" teoriile lor au amutit. E4plicatia e simpl0 politica e acea re5iune a #ietii sociale
+n care nu teoriile se pun +n practic" ci interesele. Un interes" spre a se +mplini" poate lua c3ipul
mai multor teorii" %ar o teorie" spre a %e#eni una practic" nu poate lua %ec+t c3ipul unui sin5ur
interes. E interesul teoretic al omului in%i#i%ual str%uin%u-se s %ea #iat practic i%eii care +l
anim. Dar -iin% in%i#i%ual" acest interes nu poate atin5e treapta politicii. Asta este %rama oricrei
teorii in%i#i%uale" c nu-si 5seste ca aliati un numr su-icient %e oameni pentru a se presc3imba
+ntr-un interes practic. Si nu-i poate 5si nu pentru c oamenii ar -i prosti si nu ar putea s o
+ntelea5 sau pentru c cel care o propo#%uieste nu e +n%ea6uns %e %estept pentru a-i con#in5e pe
altii" ci -iin%c blestemul oricrei i%ei teoretice este c nu poate s se trans-orme +n interesul
practic al mai multora. Intelectualilor rom/ni le-a trebuit un %eceniu ca s +ntelea5 acest lucru0
teoria e c3ipul sc3imbtor al unui substrat nesc3imbtor" interesul. De aici esecul intelectualilor +n
politic" +n politic nu ai cum s reusesti plec+n% la %rum cu o teorie 5ata--cut si c3inuin%u-te s-
o pui +n practic* asa ce#a reuseste +n stiint" -ilo2o-ie sau reli5ie" %ar nu +n politic" +n politic"
teoria se naste %in +nt+lnirea intereselor celor a-lati +n %isput" iar ceea ce contea2 nu e #ictoria
teoriei" ci impunerea intereselor. Asta-i tot" restul e teorie. Eu +nsumi #in %in r+n%ul ca%relor
uni#ersitare %e la ASE. Am pre%at ani %e 2ile istoria economic" -r s-mi treac #reo%at prin
cap c %in lector a#eam s a6un5 +ntr-o bun 2i prim-ministru. Aceast %isciplin a -ost sin5ura
care mi-a %at posibilitatea s le #orbesc +n mo% concret stu%entilor %espre economia capitalist"
ceea ce mi-a o-erit un a#anta6 teoretic important" cci ime%iat %up 1919" eu stiam %e6a un lucru
%espre care ceilalti se multumeau %oar s #orbeasc. 8+n% am intrat +n politic" abstractiunile au
%isprut. Au rmas -aptele si problemele" %ar niste probleme ce nu puteau -i re2ol#ate teoretic" ci
practic" a%ic politic. Despre aceste re2ol#ri practice e #orba +n cartea %e -at" asa cum a stiut s
le 5seasc autorul acestor r/n%uri. Iar %ac spuneam c p+n acum politicienii rom/ni s-au ales
%in pepiniera teoreticienilor" aceast a-irmatie #rea s lase %e +nteles c" asa cum se +nt+mpl
+ntot%eauna" a e4istat si o e4ceptie* ea s-a numit 8orneliu 8oposu" sin5urul om politic %e ras pe
care 1-a a#ut Rom/nia %up 1919 si toto%at sin5urul om %espre care se poate spune -r retinere
c a#ea +n2estrarea necesar pentru a %e#eni un a%e#rat brbat %e stat. Da" 8orneliu 8oposu" %e
ar mai -i apucat c+ti#a ani %e #iat" ar -i a6uns un brbat %e stat. Nu" s nu cre%eti c #oi aluneca
pe panta melancoliei e#ocatoare si c" pra% unei %uiosii a reamintirii" +l #oi t-m+ia pe acest om
cu lau%e. Nu asta am +n 5+n%" ci un a%e#r trist pentru rom/ni. tara e plin %e politicieni" biete
-antose ce se +nc3in unui sin5ur i%ol ' propriile interese '" apoi mai 5sesti c+ti#a oameni
politici" pe care poti s-i numeri pe %e5etele unei m+ini" si" totusi" +n tara asta" oric+t te-ai str%ui"
nu 5sesti nici un om %e stat. ,rin om politic +ntele5 brbatul care a +n#tat smerenia %e a slu6i
parti%ul cruia +i apartine si nu pro-itul -amiliei si o-icinei %in care s-a i#it" iar prin om %e stat
acea rar i#ire +n mi6locul oamenilor politici care poate s %ea %eoparte ambitii" nra#uri si
c+r%sii obscure +n numele trii al crei cettean s-a +nt+mplat s -ie. 8u 8orneliu 8oposu a luat
s-+rsit o specie %e oameni %e care Rom/nia a %us lips aproape mereu" specia celor care +si
sacri-ic interesul si #iitorul parti%ului %e %ra5ul trii" pltin% cu c3in si ne+mpliniri +mplinirea
unor oameni pe care nu i-a +nt+lnit nicio%at" %ar cu care i-a -ost %at s triasc +n aceeasi tar si +n
aceeasi limb.
8ititorul nu are %e ce s se team0 nu e4ist o iot %e teorie politic +n r+n%urile acestei crti. si
totusi %in ea transpare mai mult teorie %ec+t %intr-un tratat %e specialitate. Unui asemenea
para%o4 r+n%urile %e mai sus i-au %at %e6a o lmurire* e #orba %e practica politic" care e totuna cu
morala ei" a%ic %e o con%uit ce nu +si ia %rept clu2 teoria %eoarece nu are ce -ace cu ea" %ar
+n acelasi timp e #orba %e o con%uit %in care ulterior se poate %esprin%e o teorie %e sine
stttoare" pra5matic sau -eroce" tran%a-irie sau nemiloas" %ar o teorie care nu poate a#ea nici o
repercusiune asupra con%uitei propriu-2ise. E treaba teoreticienilor s e4tra5 teoria %in aceast
carte. :reaba mea a -ost s %escriu con%uita politic" cu alte cu#inte acea -at ne#2ut a politicii
pe care rom/nii nu o pot a-la citin% 2iarele sau pri#in% la tele#i2or. In -on%" asta am urmrit
scriin% cartea0 s -ac #i2ibil partea sub+nteleas a practicii politice" o parte p+n +ntr-at+t %e
sub+nteleas +nc+t politicienilor nici mcar nu le trece prin minte s o %escrie. Dar %e2#luirea
-etei acesteia %e neperceput cu oc3iul liber nu o pot -ace %ec+t %esprin2+n%-o %in amintirile mele*
aceeasi -at le apare tuturor celor implicati +n politic ' aici +ns cel implicat s+nt eu. +mi place s
cre% c aceste amintiri pot ser#i ca +n%reptar politic pentru o 5eneratie ce #a apuca 2ile mai bune.
+n sc3imb" -ata i%eolo5ic a crtii lipseste cu %es-#+rsire. N-am scris aceast carte ca s lau% #reo
i%eolo5ie a #reunui parti%" cu at+t mai putin a ,arti%ului National trnesc. Desi comple4itatea
lumii %e a2i a %us la trans-ormri ra%icale la ni#elul i%eolo5iilor" nu +mprtsesc opinia lar5
rsp+n%it a2i +n ca%rul stiintelor politice potri#it creia i%eolo5iile" %ac nu au murit +nc" s+nt cu
si5urant pe cale %e %isparitie. Sustin +ns cu trie c +n Rom/nia a #orbi %espre i%eolo5ii %up
1919 este mai %e5rab... un e4ercitiu lin5#istic" +n Rom/nia %e a2i" o tar a parti%ului unic"
,arti%ul Structurilor" i%eolo5iile s+nt #lul %e pe -rontispiciul parti%elor" %ar un #l care" %ac nu
este ales +n c3ip aleatoriu" atunci +n mo% si5ur e unul -ormal" al crui rost e unul pur %ecorati#.
I%eolo5ia e re2ultatul -luctuant si a%esea 5reu %e pre#2ut al 5ra%ului %e #i5ilent %octrinar la
care a6un5 capii unui parti%" %e aceea ea este secun%ar si" +n ultim instant" -r important. Dar
ceea ce are important e #iata politic a parti%ului %in care a iesit %octrina. Despre aceast #iat
politic #reau eu s #orbesc" nu %espre #esm+ntul trector" supus mo%elor si imperati#elor %e-o
clip" al i%eolo5iei %e parti%. ,e %easupra" cum miscarea politic a trnistilor a luat s-+rsit +n
Rom/nia" orice re-erire la i%eolo5ia lor e tar%i#. Ea ar semna cu un pri#e53i -cut pe nepus
mas. Despre morti" numai %e bine@
A treia -at a acestei crti e cea istoric. 8um amintirile mele s+nt le5ate %e e#enimente crora li
s-a %at
1.
toat atentia atunci c+n% s-au petrecut" cre% c aceast carte se #a bucura %e interesul istoricilor. >
spun -r tru-ie" %esi stiu prea bine c una %in m+n%riile ascunse ce se naste +n su-letul unui
politician +n clipa +n care a atins un ran5 +nalt este c %in acea clip <a intrat +n istorie=. De ce n-
am o ast-el %e m+n%rie o #oi mrturisi ce#a mai t+r2iu. Dac pe alocuri %escriu conte4tul social-
politic al unui e#eniment o -ac pentru a-1 pune pe cititor +n tem cu o parte a istoriei noastre care"
-iin% prea recent" cei mai multi au si uitat-o. +l ro5 pe cel care m citeste s-si aminteasc patima
cu care a trit si a %e2btut mineria%ele si apoi s compare patima %e atunci cu nepsarea pe care
o simte a2i amintin%u-si %e ele. Amne2ia pe care o %o#e%im c+n% e #orba %e istoria recent e un
-enomen psi3olo5ic %emn %e toat atentia. Seamn -oarte mult cu acel 5en %e amne2ie %in unele
boli psi3ice" c+n% pacientul uit tot ce a urmat %up sur#enirea traumatismului psi3ic" +si
aminteste tot ce a -ost +nainte" %ar c+n% e s e#oce ce s-a +nt+m-plat %up aceea" nu este +n stare s
po#esteasc nimic. Rom/nilor traumati2ati %e at+tea 25u%uiri sociale parc li s-a sters memoria
a-ecti# a anilor celor mai apropiati. ,oate peste 10 ani" primul %eceniu %e %up 1919 ni se #a
prea mai limpe%e" %ecantat cum #a -i %e 25ura +nt+mplrilor -r important istoric si %e
apsarea traumati2ant a 2ilelor %e atunci" iar peste A0 %e ani oamenii nu #or mai pstra pesemne
+n amintire %ec+t mineria%ele" #enirea ,apei si a Re5elui ;i3ai. ; +n%oiesc c se #a mai sti
atunci cine a -ost prim-minis-trul trii +n timpul acestor e#enimente" cum m +n%oiesc %e alt-el c
amnuntul acesta ar mai a#ea" atunci" #reo important" +ns pentru mine" cel %e a2i" cruia nu +i
este totuna %ac si-a pus #iata +n slu6ba unui i%eal
1
8UV9N: 9NAIN:E
sau a lsat-o s se scur5 %e la sine +n #irtutea inertiei %e a se -i apucat %e politic" nu-i poate -i
in%i-erent nepsarea abulic si in%olenta btoas cu care istoricii si analistii politici #orbesc
%espre istoria recent a Rom/niei. si cum m numr printre cei c+ti#a care au -cut istoria
Rom/niei timp %e aproape %oi ani" nu #% %e ce i5noranta cras a celor care se mr5inesc s
comente2e ceea ce eu am -cut nu ar primi o corectie +n pa5inile acestei crti. Istoricii" ca si
politolo5ii" sporesc r+n%ul c3ibitilor +n materie %e politic" +si %au cu prerea %espre orice"
con-irm+n% acea #orb #ec3e con-orm creia c3ibitii +n politic nu se %eosebesc cu nimic %e
c3ibitii %in sa30 toti stiu re5ulile 6ocului" %ar nimeni nu se pricepe cu a%e#rat s-1 6oace. :ot
ast-el si +n politic0 a%e#ratii 6uctori se recunosc %up e-icienta mutrilor" iar nu %up tonul
belicos al comentariilor -cute" %e pe mar5ine" %up re5uli prestabilite. Asa%ar" %e ce +mi scriu
amintirileB 8ui pot ser#i memoriile meleB Nu ca% si eu +n 5reseala" %e care pomeneam la
+nceputul capitolului" %e a scrie -r s m +ntreb cui si la ce -olosesc aceste r+n%uriB Dar" +ntr-un
-el" la +ntrebarea aceasta r+n%urile %e p+n acum au rspuns %e6a. 8ele trei -ete ale crtii %au
-iecrui cititor posibilitatea %e a ale5e ceea ce +si %oreste" %up cum +l taie capul si %up cit +l tin
puterile mintii. $iecare %intre noi #e%e +n orice lucru ceea ce stie. 8ine #a cuta scan%al #a a-la
scan%al. 8ine #a urmri %e2#luiri neobisnuite #a 5si %e2#luiri neobisnuite. 8ine #a #+na
subiecte pe seama crora s se in%i5ne2e le #a 5si. 8ine #a #oi s se amu2e se #a amu2a. 8ine #a
%ori teme %e me%itatie national #a a#ea parte %e ele. Numai c eu am scris cartea nu cu 5+n%ul la
acesti cititori" rs-oitori +nt+mpltori ai tuturor maculaturilor ce le ca% +n m+n"
1A
ci a#+n% necontenit +n #e%ere cititorii inteli5enti si priceputi" +n a cror -iint +nclinatia estetic
pentru lucrul bine -cut se +mpleteste -iresc cu curio2itatea pentru -ata ascuns a politicii" cea pe
care n-o cunosti %ec+t %ac o triesti. Eu am trit-o" %e aceea o po#estesc. Altii" cei multi" n-o #or
tri +n #eci" %ar cartea aceasta +i poate a6uta s-si -ac o ima5ine #ie %espre ce +nseamn politica
rom/neasc. Acesta e unicul scop cruia +i poate ser#i cartea mea.
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
N-am -ost nicio%at superstitios. ;-a -erit Dumne2eu %e teama nruitoare a celor care nu se
apuc %e ce#a %ec+t %up ce au +nlturat %in c+mpul constiintei presimtirile rele. Am -ost scutit %e
so#ielile c3inuitoare ce premer5 luarea unei 3otr+ri" si nu am tremurat nicio%at la 5+n%ul c o
-apt poate -i 2%rnicit %e semnele ru-pre#estitoare ce s-au a%unat +n ceasul s#+rsirii ei. 8i-ra
1." pisica nea5r tin%u-ti calea" crucea -cut cu limba +n cerul 5urii" 53icitul +n 53ioc sau citirea
+n 2atul ca-elei le-am pri#it pe toate ca pe niste simptome ale lipsei %e cre%int. 8ine cre%e are
n%e6%ea %e partea lui" iar senintatea -erm si cu neputint %e tulburat %e potri#nicia
+nt+mplrilor e4terioare este consecinta con#in5erii intime c p+n si cel mai -r %e sens lucru +si
are sensul lui ascuns. E o msur +n toate" ba c3iar o -inalitate %iscret +n -iecare circumstant" si
atunci cum s te -rm+nti +n #an calcul+n% temtor %ac cutare sau cutare lucru a -ost sau nu %e
bun-au5urB Sincer #orbin%" nu i-am putut +ntele5e mult #reme pe superstitiosi.
Dar am %e#enit prim-ministru +n Vinerea ;are a ,astelui orto%o4 %in 1991" iar +n acea 2i +n
mintea mea s-a insinuat" asemenea unei +nr+uriri male-ice +n -ata creia nu te poti +mpotri#i"
5+n%ul a5asant c s-ar putea s -iu eu +nsumi rsti5nit. 8u %ou 2ile mai %e#reme"
1)
la aproape %ou 2ile %e c+n% 8omitetul Lr5it al &888 al ,N:8D 3otr+se ale5erea mea ca prim-
ministru" c+nci stiam asa%ar c #oi con%uce 5u#ernul" am +ntreprins o cltorie -ul5er la
;iercurea-8iuc. Era sear rcoroas si cu aer +nteptor c+n% am intrat +n 8ate%rala Episcopiei
>rto%o4e %in oras" un%e episcopul loan al Car53itei si 8o#asnei +si tinea slu6ba. In acea sear" +n
incinta +ntunecoas a bisericii" +n#luit %e mirosul t-m+iei si luminat %iscret %e luminri" i-am
spus ,rea-S-intiei Sale0 <,rinte" s #e%eti c or s m rsti5neasc@= si rspunsul lui loan" %+n%u-
mi binecu#/ntarea" nu a +nt+r2iat0 <Nu numai c or s te rsti5neasc" %ar or s te si tr%e2e@=
Vorbele episcopului loan a#eau s se a%e#ereasc +n +ntre5ime" iar ast2i" c+n% pri#esc icoana pe
care mi-a %ruit-o atunci" +mi spun c" -r #oia mea" am %e#enit superstitios. S+nt #orbe rostite %e
5ura altuia care ti se potri#esc at+t %e bine c parc +n ele +ti poti citi #iitorul" +n acea ;iercuri a
Sptm+nii ;ari" nu stiam c+t %e bine a#eau s-mi %escrie #orbele iui loan man%atul meu %e prim-
ministru.
Am -ost #ali%at ca prim-ministru +n Vinerea ;are a ,astelui si %e atunci +n nici o 2i %e #ineri nu
+ncep ce#a" nu iau 3otr+ri importante si nu -ac planuri %e perspecti#. Astept s treac 2iua"
%eoarece am a6uns s am o -ire superstitioas" +n a6unul #ali%rii mele %e ctre ,arlament" +n c3iar
noaptea care m %esprtea %e 2iua c+n% urma s preiau con%ucerea ,alatului Victoria" am plecat la
Dr5sani" la morm+ntul tatlui meu. In -iecare om e4ist o pornire irepresibil %e a se +ntoarce la
locurile %e ori5ine" la locurile care si-au strecurat -iinta topo5ra-ic +n su-letul celui care a trebuit
s se %esprin% %e ele. si cu c+t %esprin%erea %e ele a pus o %istant mai mare +ntre cel care esti a2i
si cel care
11
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
-usesesi o%at" cu c+t ruperea %e ele este mai %rastic si mai cu neputint %e acoperit" cu at+t
ne#oia %e a sri peste aceast %istant= %e neacoperit" pentru a-1 re5si pe cel care erai o%inioar"
este mai acerb. Asa se -ace c nostal5ia -at %e melea5urile copilriei nu este %uiosie
sentimental i2bucnit +ntr-un moment %e slbiciune melancolic" ci pasul obli5atoriu pe care
trebuie s-1 -aci spre a te re+nt+lni cu tine prin interme%iul +ntoarcerii +n locul %in care ai pornit.
Eu asa s+nt construit" nu pot -ace pro5rese %ec+t re5res+n% spre +nceputuri. Am plecat noaptea +ntr-
o suit restr+ns" alctuit %in masina mea si a 5r2ilor %e corp" -r s anunt pe nimeni +n
Dr5sani %e sosirea mea. Am tra#ersat Dr5saniul -r oprire si am a6uns la calea -erat %incolo
%e care se +ntin%e cimitirul orasului" cu crucile si ca#ourile lui mcinate %e trecerea #remii" puse
alturi %e monumentul eroilor c2uti +n cel %e Al Doilea R2boi ;on%ial. > noapte rcoroas si
calm" a crei liniste era +ntretiat %in c+n% +n c+n% %e -osnetul -run2elor tremur+n% +n btaia
ra-alelor %e #+nt. Acolo" +n -ata montantului tatlui meu" care nu apucase s #a% Rom/nia %e
%up 1919 si care murise -r s bnuiasc -aptul c -iul lui #a a6un5e prim-ministrul trii" mi-am
-5%uit mie si lui s -iu ceea ce 8orneliu 8oposu" %ac ar -i trit" ar -i -ost +n locul meu0 un om
%e stat" nu om politic" nu politician* a%ic nu lic3ea curtenitoare a crei minte s -ie preocupat %e
interesele parti%ului si nici aren%asul ar53iro-il care +si presc3imb parti%ul +n mosia cptuielii
personale. I-am spus s %oarm +n pace" cci nu-1 #oi -ace %e rusine. $usese trnist +n perioa%a
interbelic" alunecase apoi spre e4trema %reapt" ispsin%u-si a#entura politic ca %etinut politic.
El -iin% %etinut politic" eu nu am putut %e#eni
19
membru al parti%ului comunist" iar atunci c+n% as -6 putut" n-am mai #rut s -iu.
Recule5erea %e care am a#ut ne#oie la morm+ntul tatlui" -r %e care nu m-as -i simtit +n or%ine
cu mine +nsumi" si -ermitatea interioar pe care am cptat-o +n cele c+te#a minute petrecute +n
cimitirul %in Dr-5sani nu au putut sc3imba cursul e#enimentelor pre#estite %e #er%ictul
episcopului loan. ,are ciu%at s-o spun" %ar nu mi-a plcut s -iu prim-ministru. Dar cine m-ar
cre%eB 8um s %ai cre2are unui om ce a-irm c puterea nu i-a priit" c" %impotri#" ea 1-a a%us +n
pra5ul in-arctului si i-a %at posibilitatea s a-le c+t #ersatilitate poti a-la la niste oameni care"
nels+n%u-i tu s moar" s-au %at +n br+nci ca s nu te lase s triestiB De c+t cre%ibilitate poate
a#ea parte 5ura unui om ce %eclar senin c a intrat +n politic cu entu2iasm si ambitie si este pe
cale s ias %in ea sc+rbit peste msurB 8um s -iu cre2ut c+n% #isul tuturor ari#istilor s-re%eliti
%e patima puterii si purt+n% tru-as titulatura %e senator si %eputat este s a6un5 si ei +n -unctia +n
care am -ost euB 8um s -iu cre2ut c+n% +n Rom/nia Structurilor puterea si e4ercitarea ei
<normal= s+3t percepute numai prin prisma puterii comunisteB +n -on%" nici nu caut b con#in5
pe cine#a" ceea ce caut e s %epun mrturie %espre c+t %e -als si aparent e lumea politic
rom/neasc. Iar pentru asta mi-este su-icient cre%inta mea +n Dumne2eu si 5lasul acela luntric
ce +mi sopteste ne+ncetat c spun a%e#rul.
S+nt cre%incios. ; ro5 +n sin5urtate si triesc ti3na bucuroas a ru5ciunii %in mine. 8+n% un
om politic mrturiseste pe 3+rtie c este cre%incios" #a -i +nt+m-pinat %e pri#iri sceptice. Iar %ac"
pe %easupra" #a mai spune c a -ost cre%incios si +n timpul man%atului %e
!0
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
ol6m-niinistru" scepticismul pri#irilor abtute asupra lui #a atin5e pra5ul unei ne+ncre%eri -tise. si
totusi" am -ost cre%incios si arunci" cum s+nt cre%incios si acum" iar %ac am iesit tea-r %in
5ol5ota man%atului meu este pentru c rea2emul cre%intei m-a a6utat s m pstre2 pe linia %e
plutire. 8eea ce caracteri2ea2 libertatea interioar pe care ti-o % cre%inta este c ea nu poate -i
a-ectat %e imprecatiile si intru2iunile #enite %in a-ar. E +n tine ce#a care te tine senin si
netulburat +n ciu%a celor mai nepre#2ute lo#ituri si +n po-i%a celor mai neasteptate e#enimente" e
+n tine ce#a ce +ti % puterea %e a-ti pstra nai#itatea" umorul si buna-%is-po2itie c3iar si %up ce
ai trecut prin clipe cum unui alt prim-ministru post%ecembrist nu i-a -ost %at s treac. 8re%inta
am primit-o +n parte prin e%ucatie" iar +n parte +n urma unei cutri %e unul sin5ur" +n copilrie
bunica m punea s-i citesc &iblia" o e%itie #ec3e %in 190" scris cu litere prea mici pentru oc3ii
ei #+rstnici. 8a s m moti#e2e" mi-a promis 100 %e lei %rept rsplat %ac #oi reusi s-i citesc
toat &iblia. I-o citeam aproape 2ilnic" c3iar si pasa6ele plicticoase %in Numerii sau Re5i" un%e
interminabilele enumerri si repetitii pun la 5rea +ncercare rb%area oricrui copil" +ns #+r-sta la
care am psit %e-initi# pe calea unei cre%inte e4plicite si constienti2ate a -ost cea %e .0-.A %e ani"
c+n% am reali2at c ceea ce este pe ,m+nt" tot acest -enomen biolo5ic pe care +l numim
con#entional #iat" nu e ro%ul +nt+mplrii si nici al e#olutiei naturale. S+nt prea multe coinci%ente
+n istoria omenirii ca ele s poat -i puse pe seama +nt+mplrii. 8ut+n% s le e4plic pentru mine
+nsumi" am coc3etat o #reme cu i%eea unei inter#entii e4traterestre" sub in-luenta lecturilor ce
-ceau %eliciile 5eneratiei mele" +n -runte cu Amin-
!1
Uri %espre #iitor %e Eric3 #on DniDen. Apoi" citin% -i" 2ic si astronomie" mi-am %at seama c
-antasma e4traterestr era %oar o #eri5 a unui lant care nu putea sa +nceap cu ea" c mai +nainte
%e ea -usese o alt -iint atot2mislitoare ce-i ser#ise %rept cau2 si c +mpin5erea lucrurilor p+n
la captul lor %e +nceput te silea s accepti i%eea unei -iinte %umne2eiesti. Ulterioarele lecturi
reli5ioase mi-au +ntrit aceast i%ee" iar ast2i stiu c oamenii s+nt cu a%e#rat importanti" %e
#reme ce Dumne2eu si-a 6ert-it propriul -iu pentru binele lor. ;rturisesc asta nu pentru a -ace
bra#a% %e cre%int" %ar %e #reme ce am %ecis s-mi astern pe 3+rtie amintirile nu pot trece peste
sin5ura trire %e -on% -r %e care alte amintiri probabil c n-as -i a#ut. N-am nimic %intr-o -ire
bi5ot" iar la biseric mer5 -oarte rar. 8re% -r clintire c relatia cu Dumne2eu st +n ru5ciunea
mea #ie si 2ilnic" rostit cu cu#intele mele si %up tipicul meu" -r retete pre-abricate si -r
sperante lipsite %e acoperire. Apoi mai stiu c sc3imbarea luntric prin ru5ciune nu e #orb +n
#+nt" ci e4perient aie#ea" mai aie#ea %ec+t multe %in lucrurile pe care le cre%em reale -r s le -i
#2ut #reo%at. 8+n% m ro5 cer" %ar a%au5 c mi se #a %a nu %up a mea #oie" ci %up a Lui. De
aceea nu m r2#rtesc si tot %e aceea nu m +ncearc ispita aposta2iei. 8re%intei mele +i %atore2
nai#itatea %e nealterat -at %e -iinta uman" o anume can%oare cre%ul +n raport cu -iecare om. ,us
+n -ata oamenilor" s+nt tot timpul +nclinat s-i 6u%ec in%i#i%ual" pe -iecare cu -elul lui %e a -i si cu
slbiciunile sau calittile lui" -erin%u-m s lipesc etic3ete si s 5+n%esc 5lobal" #+r+n%u-i pe toti +n
aceeasi oal a pre6u%ectilor u2uale.
si mai este un lucru pe care 1-am +n#tat citin% &iblia. 8 istoria nu este o +nsiruire -a% %e
e#enimente"
!!
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
ci +nlntuirea unor +nt+mplri #ii" c+n% atroce si recu2abile" c+n% sublime si atinse %e aripa nobletei
uma-ne" %ar +ntot%eauna a unor +nt+mplri %es-c+n%u-se unele %in altele si cpt+n%u-si
semni-icatia prin raportarea la o instant ce se a-l mereu +n a-ara lor. Vec3iul :estament este o
istorie a e#reilor +n cursul creia re5ii si c+rmuitorii s+nt 6u%ecati in#ariabil +n -unctie %e relatia lor
cu Dumne2eu. Asta contea2 cu a%e#rat +n &iblie" nu -aptele ca atare" ci msura +n care aceste
-apte ale re5ilor s+nt sau nu pe placul lui Dumne2eu. 8on-orm acestui criteriu" oamenii %e stat a
cror #aloare este incontestabil s+nt cei care au -cut #oia Domnului" -iin% plcuti Lui. Ascult ei
%e planul %i#in" +nseamn c s+nt con%uctori %e seam" nu ascult %e pro#i%ent" atunci menirea
lor %e c+rmuitori e stearp. Iar acum" %up ce eu +nsumi am -ost aproape %oi ani %e 2ile unul %in
c+rmuitorii Rom/niei" %e ce s nu m +ntreb cum ar arta istoria Europei %in perspecti#a planului
lui Dumne2euB $ireste c ar -i o alt istorie" o istorie cum nici un istoric %e a2i sau %e alt%at nu
ar putea scrie. De pil%" +mi pun +ntrebarea0 De ce a -ost ne#oie %e comunism +n Europa %e EstB
De ce tocmai aiciB si %e ce tocmai acumB S -ie aceast pri5oan la care au -ost supuse bisericile
crestine un %e5et %e a#ertisment +n%reptat ctre eleB Sau a -ost o +ncercare pentru care se cu#ine
s-i multumim lui Dumne2eu" %eoarece -r ea nu ne-am -i +ntrit +n cre%inta noastrB E4emplul
&isericii 8atolice %in ,olonia este 5ritor +n aceast pri#int. Nici o alt biseric nu a -ost supus
unui proces mai crunt %e e4terminare" si totusi nici o alt biseric nu a iesit mai puternic %in
aceast lupt pe #iat si pe moarte. A -ost la un pas %e %isparitie" si totusi capul &isericii 8atolice
este ast2i o -at
!.
bisericeasc polone2. 8el care este tentat s #a% aici o simpl +nt+mplare este bine s-si #a% %e
treburile lui" cci nu are -lerul necesar unei +ntele5eri ce#a mai a%inei %ec+t cea a bunului-simt.
Si %ac tot am -ost aproape %oi ani %e 2ile con%uctorul acestei tri" %e ce s nu +mpin5 +ntrebarea
%e mai sus si mai %eparteB De ce s nu m +ntreb %e ce a trebuit eu s -iu prim-rninistruB De ce a
trebuit s trec prin ce am trecut" %e #reme ce nici unul %in prim-mi-nistrii Rom/niei
post%ecembriste nu a a#ut parte %e at+ta 2bucium si sin5urtateB De ce am ales m+nsti-rea 8o2ia
ca loc %e tratati#e +n timpul mineria%ei si nu un alt locB De ce am reusit atunci s sal#e2 o tar
care se +n%repta sinuci5as spre o i2olare comparabil cu cea a &asarabiei %e a2iB De ce a trebuit s
trec prin pur5atoriul acelor 2ile ale %emiterii mele %in %ecembrie 1999" si %e ce a trebuit ca pe 1)
%ecembrie s m tre2esc %imineata prim-ministru pentru ca seara s m culc stiin% c +n scurt
timp nu #oi mai -i nici mcar membru al parti%ului meu" %armite prim-ministruB Sin5urul meu
rspuns este man%atul meu si ce am -cut +n timpul lui" iar acest rspuns e tema acestor r+n%uri.
8ellalt rspuns" cel neomenesc al planului %i#in" am s +l a-lu c+n% o s mor. 8ine stie" poate c
menirea mea se +nc3eiase atunci" poate c acea c%ere %e -oarte %e sus un%e#a 6os era o -orm %e
+ncercare %i#in pentru mine ca persoan si c %emiterea mea con-irm a%e#rul crestin c
Dumne2eu ne #orbeste prin 5ura celor care ne c3inuiesc.
Din pcate pentru un om politic" cre%inta aceasta a mea" creia +i %atore2 pstrarea inte5r a
su-letului meu %up contaminarea la care am -ost supus +n cursul celor 1! ani %e politic" m-a
-cut s +ncalc un principiu
!
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
politic elementar0 c+n% a6un5i +ntr-o asemenea -unctie trebuie s renunti la tot ce poate -i uman +n
-iinta ta" la orice scrupul sentimental si moral" cci %ac nu o -aci te #ei lo#i %e oameni care stiu
s respecte cu strictete acest principiu" m+nc+n%u-te cu -ul5i cu tot. Iar eu" +n loc s-mi consoli%e2
puterea prin orice mi6loace si +n loc s-i supun pe oameni planului urmrit %e orice politician" si
anume sporirea puterii" m-am lsat abtut %e la acest plan %e sentimente si reticente morale.
7reseal enorm" %e neiertat" care m-a costat %e -apt -unctia %e prim-ministru. Da" nu mi-a plcut
s -iu prim-rninistru" %e aici usurinta cu care am am+nat stri#irea unor opo2anti %in ,Nt8D %espre
care stiam %e mult c-mi poart s+mbetele. Dar" %espre asta" mai +ncolo. Asa%ar" am a6uns prim-
ministru +n Vinerea ;are a ,aste+ui. ;ai e ne#oie s spun c in-arctul su-erit m-a surprins tot +ntr-
o 2i %e #ineriB ;ai e ne#oie s spun c mi-am %at %emisia tot +ntr-o 2i %e #ineri a lunii %ecembrie
1999B S mai a%au5 oare c 2iua %e !! ianuarie 1999" 2iua +nt+lnirii %e la 8o2ia" c+n% Rom/nia s-a
a-lat la un pas %e prpastie" a c2ut tot +ntr-o 2i %e #ineriB Simple coinci%ente" #eti spune" potri#iri
+nt+m-pltoare a %ou lucruri care" +ncrucis+n%u-se +n %es-surarea lor" se +nt+lnesc +ntr-un acelasi
punct al #ietii si las impresia c +n%rtul acelui punct s-ar ascun%e cine stie ce semni-icatie
obscur. 8+n% %e -apt semni-icatia lipseste si numai mintii noastre biciuite %e temeri +i este
+ntiprit aceast a-urisit propensiune %e a cuta t+lcuri acolo un%e ele %e -apt nu s+nt. Dar ce e o
coinci%ent %ac nu circumstanta impre#i2ibil +n care n%e6%ea %at %e cre%int se clatin sub
lo#itura 3a2ar%ului implacabil al acestei lumiB E4ist lucruri pe care nu le poti controla si tocmai
ele ti se
!A
pun %e-a curme2isul" iar superstitia este msura %e si5urant pe care un om con#ins c nu totul
%epin%e %e el si-o ia ca pa#2 +n -ata nepre#2utului neprielnic. Superstitia e atitu%inea %e
precautie +n -ata unui ru pe care cauti s-1 pre#e2i %up semnele lui +nsotitoare" semne ce apar %e
tot at+tea ori %e c+te ori apare spectrul male-ic al nepre#2utului. ,entru mine" semnul +nsotitor al
rului este 2iua %e #ineri* nu as putea spune c +n -iecare #ineri mi se poate +nt+mpla ce#a ru" %ar
pot spune +n sc3imb c rul" atunci c+n% apare" m lo#este +ntr-o 2i %e #ineri. 8+t %espre
coinci%entele -ericite" acelea tin %e %o2a %e noroc pe care le-a pus Dumne2eu +n noi" ele s+nt
rs-r+n5erile -a#orabile ale unei pro#i%ente %espre care ast2i nu poti #orbi -r s -ri2e2i
ri%icolul" %ar %e al crei e-ect" eu unul" nu m +n%oiesc.
Norocul e partea %e asistent %umne2eiasc %e care are parte un om care" cre2+n% +n puterea %in
cer" a ales s intre +n 6ocul puterii %e .pe ,m+nt. Nu e nici o contra%ictie aici" si n-am a#ut
nicio%at +ntele5ere pentru cei care cutau s m con#in5 c puterea lumeasc %intr-o
%emocratie laic in-irm cre%inta +ntr-o putere supralumeasc. Din contr" am a#ut toat
+ntele5erea pentru cei care +mi spuneau c un politician" %ac n-are noroc" e bine s se lase %e
politic. si c3iar asa este" norocul e at+t %e %ecisi# +n cariera unui om politic +nc+t -r el nici cel
mai +n2estrat om nu poate r2bi.
> alt consecint a seninttii pe care mi-a %at-o cre%inta e %etasarea %e2in#olt cu care m misc
printre oameni" ca si buna-%ispo2itie pe care mi-o mani-est sub -orma umorului. Umorul e
re#ansa oamenilor superiori +n -ata tra5ismului inerent #ietii. Dac nu stii s r+2i" %ac nu stii s
%etensione2i cele mai apstoare
!(
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
clipe cu o 5lum sau cu o obser#atie caustic" e-ortul tu %e a +nota +n apele politicii #a -i %e
scurt %urat. p/r mo%ulatiile 3istrionice pe care le implic orice art a %isimuirii sentimentelor"
asa%ar -r masca %e umor in%ispensabil unui om politic care #rea s se %escurce +n orice
situatie" oric+t %e st+n6enitoare sau %e 5rea ar -i ea pentru el" sansele %e reusit +n %isputa politic
s+nt anemice. Nici cele mai belicoase %eclaratii si nici cea mai intransi5ent atitu%ine nu pot
+ntrece" ca e-ect" o #orb %e %u3 spus atunci c+n% trebuie. Dac am iesit +n#in5tor +n momentele
%e cumpn ale man%atului meu este pentru c am stiut s %escretesc -runtile +n circumstante c+n%
toti cei %in 6urul meu +si pier%user cumptul. Da" un cu#+nt %e spirit poate c+ntri mai mult %ec+t
orice calcul preme%itat si %ec+t orice in-ormatie secret. Un politician -r simtul umorului nu e
politician. E %rept c 2e-lemeaua cu care i-am lo#it pe altii s-a +ntors %eseori +mpotri#a mea" %ar
asta tine %e re5ula nescris a 6ocului. Apoi" aceast %esc3i%ere spontan ctre ceilalti" prin care
puteam s m +ntele5 cu oricine" ani3il+n% orice antipatie si orice pre6u%ecat a celuilalt -at %e
mine" mi-a prins bine" %ar" pe %e alt parte" %in cau2a ei" am lsat %e multe ori impresia c s+nt
prea accesibil. Este %rept c -at %e oamenii obisnuiti" cei %in a-ara politicului si a a-acerilor" acest
comportament al meu a -ost mereu unul cu a%e#rat sincer" +ntre politicieni +ns" -elul meu %e a -i
mi-a permis a%esea s %au 5las cu nonsalant unor critici si obser#atii care" spuse %e un altul si +n
alt -el" ar -i putut o-ensa ireme%iabil persoanele +n cau2. 83iar si asa" multe %in aceste <tinte= ale
atacurilor mele nu m-au iertat.
Da" umorul" senintatea si %etasarea m-au +nsotit +n toate episoa%ele carierei politice. Ele s+nt
-etele lumi-
!)
noase ale cre%intei mele" cum superstitia e partea ei tulbure" +ncercarea %e a e#ita sorocul male-ic
si clipa pie-2ei rele este un -el %e con%itionare psi3olo5ic prin care cauti un punct -i4 si stabil +n
cur5erea %ebor%ant si 3aotic a +nt+mplrilor. +ti cree2i o meto% a ta %e %epistare a rului
stabilin% o corelatie in#ariabil +ntre un reper cronolo5ic +n aparent male-ic" ce ca%e o %at pe
sptm+n Ecum e 2iua %e #ineriF" si +ntrea5a 5am %e rele pe care le poti pti" %ar niste rele a
cror esent e cu a%e#rat rea. Vinerea e %oar +n aparent rea" %ar neca2urile s+nt +n esent" nu +n
aparent" rele. Si c+te nu s+nt ca2urile +n care lucrurile se petrec e4act asa" esenta male-ic
+mbrc+n% -orma aparentei beni5neB S iau e4emplul politicii" %oar la ea #roiam s a6un5" +n -on%"
superstitia m pri#este %oar pe mine" %ar politica acestei tri ne pri#este pe toti laolalt si pe
-iecare +n parte" +n pri#inta ei" a acestei politici rom/nesti" i%eea %e mai sus este +n +ntre5ime
#alabil0 +n aparent" politica rom/neasc e beni5n si natural" c+n% %e -apt" +n esenta ei" st
ascuns un element male-ic. S -iu mai clar.
+n aparent +n Rom/nia s+nt mai multe parti%e" +n realitate nu e4ist %ec+t un parti%" cel al
Structurilor" prin Structuri +ntele5+n% matricele sociale alctuite %in -ostii securisti si ca%rele
aparatului comunist %e parti%. Aceste matrice" #eritabile p+r53ii %e putere +n or5anismul societtii"
au ptruns peste tot" +n mass-me-%ia" +n lumea a-acerilor" +n reteaua bancar pri#at sau %e stat" si
-ireste +n toate parti%ele" +mprumut+n% ca-meleonic c3ipul i%eolo5iei parti%ului +n care s-au
re-u5iat. $lu4ul si re-lu4ul sc3imbrilor politice au lsat netulburat stratul a%+nc al apei +n care se
a%postesc acesti supra#ietuitori cu stabilitate %e miriapo%e si cu
!1
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
elasticitate %e amoebe. Se misc +n orice %irectie" iau orice -orm si au un ar53irotropism
+nnscut. Dumne-2eul lor %e acum e banul" iar +n mintea lor nu poate +ncpea 5+n%ul c e4ist
oameni care s nu poat -i cumprati" santa6ati sau intimi%ati. S+nt latenti" %ar ies la supra-at prin
prelun5iri pseu%opo%ice" pe care -ireste c le poti tia" +ns %e5eaba" se re5enerea2 miraculos
i#in%u-se %in nou" printr-o nou prelun5ire pseu%opo%ic al crei c3ip e altul" %esi structura %in
care a rsrit e aceeasi.
Iat moti#ul pentru care scena politicii rom/nesti se aseamn cu o tabl %e sa3. ,ri#it -r
piesele %e pe ea" tabla %e sa3 surprin%e prin monotonia ase2rii ptrtelelor ei. >ricum ai pri#i" +n
orice %irectie ti-ai lsa oc3ii s alunece" peste tot esti +nt+mpinat %e aceeasi +nsiruire implacabil a
%ou culori care -ie alternea2 mereu pe coloanele #erticale" alb-ne5ru" ne5ru-alb" -ie se
contopesc +ntr-una sin5ur pe %ia5onalele ei" alb si numai alb" sau ne5ru si numai ne5ru. Un
pri#itor neinitiat +n esenta sa3ului #a tri cu con#in5erea c cele ( %e ptrtele ale tablei %e sa3
alctuiesc un mo2aic inert +n interiorul cruia nici un ptrtel nu este mai pri#ile5iat %ec+t altul.
:oate s+nt oto#a" unul l+n5 altul si unul %up altul" -r nici o %eosebire +ntre ele si -r nici o
%istinctie %e ran5. Nimic mai -als. Sub aparenta monotonie a %alelor ptrate sau rombice" %epin%e
cum le pri#esti" se ascun%e o ierar3ie %e -ier a unor #eritabile c+mpuri %e -ort. 8iu%tenia si
%eopotri# +nsusirea -ascinant a acestor c+mpuri %e -ort este c s+nt insesi2abile c+t timp n-ai
ase2at piesele pe tabl. :e uiti la tabla 5oal si nu le #e2i" %ar e su-icient s le pui +n po2itia %e
+nceput si s -aci c+te#a mutri ca s-ti %ai seama c #aloarea unei piese e %at nu at+t %e puterea
ei intrinsec" a%ic %e numrul %e ptrtele
!9
pe care le are +n btaie" c+t prin po2itia pe care o ocup acea pies +n ierar3ia c+mpurilor %e -ort.
8u c+t piesele ocup po2itii mai centrale +n ca%rul celor patru br+ie %e -ort care s+nt ase2ate
concentric %in centrul tablei spre mar5inile ei" cu at+t puterea pieselor este mai mare. 8u alte
cu#inte" #aloarea piesei %epin%e mai putin %e -orta ei %e atac si mai mult %e c+mpul +n care se a-l.
Un 6uctor a%e#rat %e sa3 e cel care nu pier%e nici o clip %in #e%ere e4istenta acestor c+mpuri
ina-parente +nluntrul crora urmea2 s-si mute piesele. Ei bine" structurile -ostelor ca%re ale
securittii s+nt +ntocmai c+mpurilor %e -ort %e pe tabla %e sa3. S+nt latente c+n% le pri#esti %in
a-ar" at+t %e latente +nc+t +ti las impresia c s+nt inerte" %ar %e +n%at ce +ncepi" ca politician" s te
misti printre ele te lo#esti %e c+mpul %e -ort pe care ele +l e4ercit %iscret" %ar ine4orabil. 8ine
cre%e c poate %a iama +n aceste c+mpuri -c+n-%u-le una cu pm+ntul" pentru ca apoi s reia 6ocul
politic %in nou +n lipsa acestor c+mpuri" #a tri aceeasi surpri2 ca cea +ncercat %e cine#a care
#rea s 6oace sa3 -r tabl. 8ci aici e %rama" +n absenta c+mpurilor %e -ort" piesele %e sa3" ca si
oamenii politici %e pe esic3ierul politic" nu -ac %oi bani. Iar +n politica rom/neasc %rama e %ubl.
Un om politic" %ac #rea s miste c+t %e c+t" nu numai c este silit s se supun co-ercitiei
e4ercitate %e Structuri" %ar" mai mult" el este obli5at s -ac parte %in Structuri. 8ine nu -ace parte
%in Structuri este un pion a crui e-icient este nul. Aceasta este te2a mea0 nu te poti pstra la
putere %ac nu -aci parte %in Structuri" tot asa cum nu te poti misca e-icient pe tabla %e sa3 %ac
nu te -olosesti %e c+mpu-rile %e -ort ale ei. 8ei mai %e succes oameni %e a-aceri pro#in %in
Structuri. Luati-i pe r+n% si #eti #e%ea c toti au acelasi trecut" se tra5 %in aceeasi pepinier
institu-
.0
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
tional. ,uietii lor" -iii" 5inerii" nepotii s+nt croiti pe acelasi calapo%" si cum cine se aseamn se
a%un" toti se stiu si se recunosc +ntre ei. 8+n% Emil 8onstantines-cu %eclara la s-+rsitul
man%atului pre2i%ential c a -ost +n#ins %e Structuri" %%ea 5las unei stri %e -apt incontestabile.
si totusi a#usese la +n%em+n un inter#al %e patru ani %e 2ile" nu un an si nou luni c+t mi se
acor%aser mie" tinuse +n m+n toate p+r53iile prin care ar -i putut s sc3imbe ce#a" si +n loc %e
asta a reusit %oar s 25+rie la supra-at crusta unei la#e ce mocnea slobo% +n craterul Structurilor"
+n asteptarea ale5erilor %in !000. S-a multumit s numeasc la con%ucerea SRI si SIE niste
oameni c+t %e poate %e amabili" %ar a cror incompetent +n materie era #i2ibil cu oc3iul liber.
Carna5ea a -ost precum o marionet pus +n -runtea SIE spre a %a institutiei o aparent nou si
%emocratic" +n #reme ce sub el o-iterii %e securitate +si #e%eau %e treab -r stiinta se-ului lor.
8ostin 7eor5escu" ce#a mai rsrit %ec+t omolo5ul lui %e la in-ormatii e4terne" n-a reusit nici el s
ptrun% +n 3tisul -oarte bine or5ani2at al SRI" -iin% silit s patrone2e %e -ata% o institutie ai
crei o-iteri si-au pro-esat netulburati meseria +n#tat %up niste norme iesite %in u2. 8+t am -ost
prim-ministru" aproape toate in-ormatiile <secrete= e4terne pe care cele %ou ser#icii mi le-au pus
la +n%em+n le stiam %e6a %e la 8NN. Nu-mi amintesc %ec+t %e %ou +mpre6urri +n care s -i simtit
c aceste ser#icii au cu a%e#rat o utilitate %in punctul %e #e%ere al prim-ministrului. +naintea
#i2itei +n $ranta" am -ost in-ormat c -rance2ii %e la Renault nu au nici cea mai mic intentie s
in#esteasc iarsi +n -abrica %e automobile Dacia" pe care o consi%erau %e-initi# compromis %in
punct %e #e%ere te3nic si -inanciar. 8+n% primesti o asemenea in-ormatie" ai tentatia s-o accepti ca
.1
pe o -atalitate +n -ata creia nu-ti rm+ne %ec+t s te resemne2i. Si totusi am -ost la Renault si am
reusit ceea ce pre#i2iunile SIE e4clu%eau +n +ntre5ime" s-i con#in5 pe -rance2i s preia Dacia si
s o rea%uc pe linia %e plutire" trans- orm+n%-o c3iar +ntr-o +ntreprin%ere pro-itabil. ;i-amintesc
si acum uimirea o-iterilor %e la SIE c+n% s-au #2ut +n -ata -aptului +mplinit" a acor%ului +nc3eiat
%e partea rom/n cu -abrica Renault +n #e%erea prelurii +ntreprin%erii Dacia. ,oate cine#a s-rni
conteste acest meritB ,oate cine#a s spun c %ac aceast emblem national care este Dacia
mai pro%uce si ast2i masini" asi5ur+n% locuri %e munc rom/nilor" este pentru c un altul si nu eu
a -ost cel care i-a con#ins pe -rance2iB A %oua +mpre6urare +n care SIE a %o#e%it c e4ist pentru
mine a -ost +n timpul mine-ria%ei %in ianuarie 1999" c+n% am -ost +nstiintat c +n urma tulburrilor
sociale care scpaser %e sub control +n tar" ambasa%orii acre%itati la &ucuresti se pre5teau s
+si trimit -amiliile acas" restr+nseser personalul la minimul necesar si stteau cu ba5a6ele -cute
astep-t+n% cursul e#enimentelor. Arunci mi-am %at seama c Rom/nia se a-la pe muc3ia
prpastiei" c nu ne mai lipsea mult si ieseam poate pentru tot%eauna %in socotelile cancelariilor
occi%entale" c %ac nu urma s se +nt+mple ce#a ra%ical" nebunesc si impre#i2ibil" Rom/nia a#ea
s se +ntoarc la anii %e a5onie comunist. 7estul acela ra%ical" nebunesc si impre#i2ibil s-a numit
+nt+lnirea %e la 8o2ia si acum" retrin% -ul5ertor clipele %e atunci" m +ntreb c+ti rom/ni si-au %at
cu a%e#rat seama c tara lor" +n ianuarie 1999" a -ost la un pas %e moarte ca tar europeanB Au
stiut oare acei rom/ni care le tineau pumnii minerilor" ru5+n%u-se +n tain ca 5u#ernul Ra%u Vasile
s ca% si pri#in% cu satis-actie la tele#i2or cum marsul trium-tor al acelor
.!
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
%e2n%6%uiti nu putea -i c3ipurile oprit" au stiut ei oare c" %ac acea semilo#itur %e stat reusea"
un alt prile6 %e satis-actie nu mai a#eau s 5uste pentru c+-%eceniiB Nicio%at Rom/nia nu a -ost
mai aproa-
pe %e %e2astru ca +n acele 2ile %e ianuarie" nicio%at or5anele %e stat %estinate a pstra or%inea +n
tar prin -ort nu au -ost mai lipsite %e -ort ca atunci. Un biet popor %e #ictime pacti2+n% +n urale
cu clii lor. Au stiut Iliescu si V%im c tot spri6inul acor%at %e ei lui 8o2ma putea anula aproape
complet #iitorul european al Rom/nieiB 8re% c %a.
Una %in trsturile %e ba2 ale Structurilor e c cei care le apartin s+nt con#insi c alctuiesc o
elit0 au m+n-%ria castei %in care pro#in" ten%inta %e respin5ere si %e %ispretuire a oricui nu -ace
parte %in aceeasi structur. 8+n% rostesc cu#+ntul <elit=" ei nu se pot 5+n%i %ec+t la ei +nsisi" si li se
pare ne#erosimil c +n tara asta ar mai putea -i si alt-el %e elite" %e un -el ra%ical %eosebit %e cel
stiut %e ei. +n oc3ii lor" un om politic ca mine" -r carnet %e comunist si cu tat %etinut politic" nu
putea -i %ec+t un par#enit" cci #eneam %in a-ara Structurilor si tin%eam spre un ni#el al politicii
care" +n mintea lor" nu putea -i atins %ec+t %e membrii elitei lor. 8 totusi s-a +nt+mplat s urc +n
ierar3ie peste ei si -r +ncu#iintarea lor nu a -ost un episo% at+t %e %ramatic +nc+t s-i %ebusole2e
%e-initi#. Rom/nii trebuie s +ntelea5 c trium-ul %eplin al Structurilor s-a petrecut la ale5erile
%in !000. >cci%entul se +nsal %ac cre%e c sc3imbarea %e limba6 si %e i%eolo5ie a Structurilor
repre2int o sc3imbare %e pro-un2ime a oamenilor lor. Realitatea e c ei nu pot 5+n%i alt-el"
in%i-erent %e circumstant. ,entru ei %ublul limba6 si %ubla 5+n%ire s+nt a %oua lor natur. 8+n% li
se a%resea2 occi%entalilor" ei c3iar cre% sincer +n ceea ce spun" s+nt con#insi
..
%e %esc3i%erea lor occi%ental si %e #ocatia lor capitalist" %ar %e cum se +ntorc +n tar si se +nc3i%
+n biroul lor" msurile pe care le iau s+nt cele ale mlastinei %+m-bo#itene. :ot ce au luat %e la
capitalisti e lu4ul" %ar -iinta lor intim poart tarele %ublei 5/n%iri. ,ersonalitatea lor e scin%at
+ntr-o parte %e u2 o-icial si public" a crei +n-tisare e cea a europeanului spilcuit cu %eprin%eri
%emocratice" si +ntr-o parte intim" si tocmai %e aceea a%e#rat" a intri5antului cu apucturi
-anariote. 8ine cre%e c-i poate sc3imba intr+n% +n sistemul lor si mo%i-ic+n% lucrurile %inluntru
uit c o %at intrat acolo #a semna leit lor" +mprumut+n%u-le m+n-%ria %e cast" %ispretul si lipsa
%e scrupule. ;ass-me-%ia" ser#iciile secrete" parti%ele politice s+nt toate controlate %e ei.
,rocentual" cam 10G %in clasa politic rom/neasc este e4presia Structurilor. De aceea ea nu
merit s e4iste" cum nici ,arlamentul Rom/niei %e %up !000 nu-si merit numele. 8+n% pri#esc
acest -or le5islati#" asa cum apare el a2i" +mi %au seama c e4ist #iat %up moarte. >amenii
acestia au murit %e mult si totusi mai triesc. 8um s numesti ,arlament un loc +n care nu se
+nt+mpl nimicB Nu mai e4ist %ispute" nimeni nu se mai ceart cu rumeni" e4ist un consens %e
tip abulic" ca o +ntele5ere +ntre oameni a cror #oint a -ost neutrali2at. ;oti#ul pentru care clasa
politic rom/neasc nu merit s mai -ie e c %in ea nu se #or naste #reo%at brbati %e stat. Iar
scopul clasei politice tocmai acesta este" s cree2e un me%iu %in care" c3iar %ac rar si ane#oie"
pot s apar oameni cu sto- %e con%uctori %e stat.
Si %ac tot am a%us #orba %e sa3" %e a crui patim nu m #oi lep%a p+n +n ultima 2i" mai e4ist
o trstur a acestui 6oc care se potri#este ca o mnus caruselului %e %esrtciuni al esic3ierului
politic rom/nesc.
.
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
:ocul %e sa3 pare cel mai ino-ensi# 6oc cu putint. 8e poate -i mai inocent si mai ino-ensi# %ec+t
5estul %e a sta aplecat asupra unei table sc3imb+n% niste piese 6in lemn" plastic sau -il%esB S-ar
spune c e ca un %uel trecut prin minte +ntre %oi opo2anti a cror cru2ime a cptat c3ipul mon%en
al unui 6oc %e societate. Doi opo2anti ce intr +n pielea unor strate5i m+n+n%u-si armata la lupt pe
un c+mp %e r2boi +n care soarta btliei nu e 3otr+t nici %e +n2estrarea te3nic a ostilor" cci
ambele s+nt per-ect e5ale ca -ort" si nici %e persistenta %iscret a c+mpurilor %e -ort %e pe tabl"
%ac acceptm c -iecare a%#ersar le cunoaste tot at+t %e bine ca si cellalt" ci %e 5ra%ul %e
a5resi#itate a #ointei %e a +n#in5e" +ntot%eauna +n sa3 +n#in5e cel a crui %orint %e #ictorie este
mai mare. +ntre %oi 6uctori %e -ort e5al" laurii #or poposi pe -runtea celui care a atins un pra5
mai mare al a5resi#ittii mintii. Iat %e ce tabla %e sa3" %esi pe ea nu cur5e nici o pictur %e
s+n5e" este locul unei btlii pe #iat si pe moarte. ,ionii ca%" caii se sc3imb si nebunii s+nt
sacri-icati" %ar %e -apt pe acea tabl nu piesele mor" nu re5inele ca% #ictime" nu re5ii s+nt
+ncon6urati +n plasa matului" ci ilu2iile si sperantele strate5ilor" planurile si lo#iturile 5+n%ite %e ei
+n secret" #olupttile #ictoriei si eu-oria puterii presimtite c+n% cellalt" %esi pare a -i +n pra5ul
%e2astrului" reuseste s se sal#e2e +n ultima clip. sa3ul este un 6oc e4trem %e a5resi#" %ar %e
lucrul acesta nu-si %au seama %ec+t cei a cror inteli5ent a atins la r+n-%ul ei pra5ul a5resi#ittii
pure" o a5resi#itate care nu este consecinta %untoare a inteli5entei" ci con%itia ei %e -unctionare.
$on%ul inteli5entei umane este a5resi#itatea" a%e#rul acesta mi se pare at+t %e cu neputint %e
respins" +nc+t +l trec +n r+n%ul e#i%entelor. ,oli-
.A
tica" la -el ca sa3ul" este o -orm %e mani-estare a acelor oameni la care inteli5enta %e tip a5resi#
a stiut s se e4prime +n -orma %emocratic a politicii. Dar %eosebirea esential %intre arena
politic si tabla %e sa3 e c 6uctorii +si iau coatele %e pe mas si psesc alturi %e pionii si caii
lor. Strate5ul ostirii %e#ine el +nsusi o pies +ntr-o btlie ce-i poate a%uce moartea. Dar o moarte
+nteleas ca iesire %in 6oc. Huctorii aplecati asupra mesei %e#in 5la%iatori al cror tri%ent a -ost
+nlocuit cu to5a %e croial mo%ern a senatorilor sau %eputatilor.
E4ist o treapt a politicii pe care" %ac o atin5i" politica %e#ine 6oc +n sine" %isput %e %ra5ul
%isputei" sau mai cur+n% %isput %e %ra5ul #olupttii %e a te sti rmas +n 6oc. Sin5ura re5ul ce
trebuie respectat este aceea c" orice ai -ace si oric+te re5uli ai +nclca" trebuie s tin2i ne+ncetat"
necurmat si clip %e clip ctre putere" trebuie s te pstre2i +n crti" +n mie2ul +nclestrii. Asa
cum s+nt oameni su-erin% %e mania 6ocurilor %e noroc" 6uc+n% p+n la ultimul s-ant si risipin-%u-si
si ultima brum %e a#ere" tot asa e4ist oameni la care patima politicii a %e#enit pasiune
statornic" ar2toare si incurabil. Aceasta e %e -apt a%e#rata politic" cea pe care n-o mai -aci cu
5+n%ul %e a-ti c3i#ernisi -amilia" ru%ele si prietenii" cea pe care n-o mai practici +n numele unei
teorii si +n -olosul unui parti%" ci cea s#+rsit pentru satis-actia %e a -i acolo" +n punctul -ierbinte
al %eci2iilor care pri#esc o tar. Aceasta e a%e#rata politic" si tocmai pentru c e asa" cei care au
atins aceast treapt nu pot -i numrati nici mcar pe %e5etele unei m+ini. 8orneliu 8oposu
atinsese aceast treapt" cum si Ion Iliescu a atins-o la r+n%ul lui. 8u primul" timpul n-a mai a#ut
rb%are" celui %e-al %oi-
.(
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
iea timpul i-a %ruit r5a2 su-icient pentru a %e#eni E6up !000 ceea ce nu +ntelesese s -ie p+n +n
199(. +n rest" oric+t as pri#i +n 6ur" nu mai #% nici un alt 6uctor %e o statur comparabil.
Situatia %eprimant a societtii rom/nesti este c cei care -ac +n pre2ent politic +n aceast tar nu
s-au %esprins +nc %e sta%iul eclo2iunii +ntru +na#utire" ei rsar spornic %in 5oacea precarittii
materiale si se arunc +n btlie %oar pentru c stiu ceea ce stie orice rom/n0 politica este un
mi6loc %e +nstrire. Dar acesti politicieni" asa ptrunsi cum s+nt %e con#in5erea c -ac politic pe
picior mare" s+nt +n realitate pre2ente insi5ni-iante pe tabla 6ocului politic. Ei nu contea2 %e-el +n
acest 6oc" si nu contea2 pentru c la ei a5resi#itatea nu s-a concentrat +n acel -ocar %e patim si
ambitie care poart numele %e inteli5ent. Ei nu au atins pra5ul a5resi# al inteli5entei" ceea ce
+nseamn c %e -apt nu s+nt cu a%e#rat inteli5enti. 8ci asta nu #or putea pricepe ei +n #eci" c o
inteli5ent este cu at+t mai a5resi# cu c+t 5ra%ul %e ra-inament la care a a6uns este mai mare.
Lipsiti %e acest 5ra%" ei #% +n a5resi#itate o -ort brutal si %ur" al crei corespon%ent +ntr-o
lume %emocratic" %in care -orta pumnului a %isprut" e -orta banului. Asa se e4plic b%rnia
btoas si orbit %e sine a politicienilor rom/ni" al cror 5+n%" atunci c+n% tin con-erinte %e pres
%espre ni#elul %e trai al cettenilor" %epl+n5+n% starea precar a rom/nilor" se +n%reapt in#ariabil
spre -irmele lor personale. &utucnosenia lipsit %e scrupule a politicienilor rom/ni #ine %in lipsa
%e an#er5ur a5resi# a ra-inrii inteli5entei lor.
LVI
,A8EA DE LA 8>JIA
;ineria%ele %in ianuarie 1999 si -ebruarie 1999 au -ost consecinta natural a celor prece%ente"
%ar mai ales a celei %in iunie 1990. :oate au repre2entat e4emple %e utili2are a unui 5rup social
+mpotri#a altor 5rupuri sociale. S-a i#it ast-el un mecanism mental periculos ce s-a perpetuat %e
atunci +n mintea Structurilor. Ele s-au obisnuit s crea% c un 5u#ern care pro#oac nemultumiri
sociale prin msurile pe care le ia poate -i +nlturat prin re#olta -ireasc a npstuitilor.
+n 1 iunie 1990 s-a +nt+mplat s m a-lu +n biroul rectorului ASE-ului e4act +n momentul +n care
minerii %e-ilau %isciplinat prin ,iata Roman" r+n%uri-r+n%uri. Impresionant spectacol" trebuie s
recunosc" mai ales c toti minerii" nici a2i nu stiu %e ce" a#eau -etele mur%are" parc atunci
iesiser %in min. Doar a#useser timp s se spele la 5ara un%e -useser +nt+mpinati cum se
cu#ine@ +n tcerea lsat atunci +n birou" una %in secretarele %e acolo" o -ocoas sustintoare a
$SN-ului lui Ion Iliescu" pra% unui entu2iasm aproape erotic -at %e mineri" a e4clamat cu oc3ii
pe -ereastr0 <&ine ati #enit" %ra5ilor@= ;ai t+r2iu" re#enin% +n biroul meu %e la $acultatea %e
8omert" mi-au -ost a%usi trei stu%enti" %ou -ete si un biat" maltratati %e mineri. Acela a -ost
primul meu contact cu minerii lui 8o2ma. ,e #remea aceea" ASE-ul era un bastion al $SN-ului +n
care
.9
nu e4ista pericolul mani-estrii unor atitu%ini <necon--ormiste=. Eu" ca trnist" eram o e4ceptie
scan%aloas. Si eram si pro%ecan@ 7ratie cuminteniei politice a ca%relor uni#ersitare -at %e noua
putere" ASE-ul nu se a-la pe 3arta cu <tinte= a minerilor. Un pro-esor %e matematic" cole5 %e-al
meu" cu +nclinatii erotice #%ite -at %e stu%entele care nu iubeau ari%a %isciplin a matematicii" a
e4clamat atunci ne%umerit0 <Noi %e ce nu c3emm mineriiB +l a#em pe Ra%u Vasile aici@= Asta-i
amintirea mea %in timpul primei mineria%e" c+n% nu bnuiam c peste nou ani #oi %a nas +n nas
cu minerii +n cu totul alte circumstante si %e pe o cu totul alt po2itie. Atunci" +n iunie 1990" a
prins contur +n mintea rom/nilor i%eea pernicioas c minerii s+nt +ntot%eauna o -ort 6ustitiar
bun" care" %esi nu-i pas %e le5e" #ine s instituie linistea si %reptatea b+tei. De atunci puterea %e
p+n la ale5erile %in 199( le-a cutat statornic +n coarne minerilor" 8o2ma nea#+n% ne#oie %ec+t %e
un simplu tele-on la 7u#ern pentru a primi poman banii necesari pentru Re5ia Cuilei" +n timpul
premierului 8iorbea" banii %ati %isponibi-li2atilor %in Valea Hiului" c3eltuiti ime%iat pe nimicuri %e
niste mineri incapabili s #a% %incolo %e 2iua %e m+ine" n-au re2ol#at problemele mineritului
rom/nesc. Nu banii +n sine puteau -i o solutie" ci msurile %e asistent social #i2+n% reinte5rarea
minerilor +n alte acti#itti. La s-+rsitul lui 1991" la se%iul ;inisterului In%ustriilor au %emarat
%iscutiile pri#itoare la bu5etul Re5iei Cuilei. Din %ele5atia minerilor %in Valea Hiului lipsea ;iron
8o2ma" cruia &erceanu +i re-u2ase %reptul %e a participa la ne5ocieri. Ne5ocierea %e la
;inisterul In%ustriilor era aparent" li%erii ortacilor %iscutau ce %iscutau cu &erceanu si
Stnculescu" secretarul %e stat cu-
0
,A8EA DE LA 8>JIA
-iosctor al %omeniului" si apoi ieseau a-ar si-1 sunau ne 8o2ma. Acesta le %%ea in%icatii %in
,etrosani" in%icatii ce se limitau %e cele mai multe ori la or%inul %e a nu accepta solutiile si
#ariantele o-erite %e 5u#ern" +n ciu%a trenrii ne5ocierilor" li%erii au -ost la un pas %e a semna o
#ariant %e bu5et" %ar +n ultima clip" ca %e obicei" 8o2ma le-a %at or%in s n-o -ac. ,rin urmare"
%ele5atia minerilor s-a +ntors la ,etrosani -r s -i semnat ce#a. Au cerut apoi #enirea lui
&erceanu +n Valea Hiului" cerere respins %e ministrul In%ustriilor" apoi a mea. $ireste c am
re-u2at. Un prim-minis-tru nu st s se tocmeasc cu un in-ractor trecut %e cur+n% prin puscrie.
>po2itia si-a e4primat prompt in%i5narea -at %e %ispretul a-isat %e 5u#ernul Ra%u Vasile -at %e
soarta 5rea a minerilor. 8+n% m 5+n%esc c +n !001 prim-ministrul a re-u2at s mear5 la Resita"
pentru a %iscuta cu 5re#istii" si c acest 5est a a#ut parte %e aprobarea total a celor care
con%amnaser %eci2ia mea %e a nu mer5e la ,etrosani" nu pot s nu m amu2 pe seama
#ersatilittii si a lipsei %e memorie a politicienilor rom/ni. ,e -on%ul acestei lipse %e comunicare
%intre noi si mineri s-au copt con%itiile mineria%ei %in ianuarie 1999. 8+n% spun c s-au copt
con%itiile" +ntele5 prin asta %eclansarea mecanismului %e re2ol#are prin -ort a unei situatii pe
care minerii lui 8o2ma o lsaser +n mo% preme%itat nere2ol#at. Din acel moment e#enimentele
s-au precipitat. ;inerii au %eclarat 5re# pe 1 ianuarie si 8o2ma a 3ot-r+t marsul minerilor spre
&ucuresti. 8um #enirea minerilor la &ucuresti prea %esprins %intr-o po#este %e %emult" cu
neputint %e repetat" multi nu au cre2ut p+n +n ultima clip c se #or repeta episoa%ele %in 1990
si 1991. ;inerii #in si rstoarn un 5u#ern" populatia
1
8URSA ,E 8>N:RASENS
+i primeste cu bratele %esc3ise si cu urale %e recunostint" si nimeni nu st s se +ntrebe ce or%ine
a statului %e %rept poate -i +n #i5oare +ntr-o tar +n care 10 000 %e #l65ani +si pun +n cap s
rstoarne puterea si c3iar reusesc" sub pri#irile obl%uitoare ale or5anelor autorittii %e stat. Un%e
s-a mai pomenit astaB Numai +n Rom/nia" -ireste. 8omple4ul psi3olo5ic al #enirii minerilor +n
&ucuresti este o trstur ce s-a perpetuat +n mintea tuturor 5u#ernelor %inaintea mea. Iar
5u#ernul meu nu putea s %ea ap la moar acestui comple4.
,rima msur salutar" care le-a %at %e +nteles minerilor c #remea 6ocului %e-a %a -u5a la
&ucuresti ca s pun un alt 5u#ern +n loc trecuse" a -ost %eci2ia lui &sescu %e a sc3imba traseele
trenurilor ce plecau %in Valea Hiului spre &ucuresti" %eturn+n% 5arnituri +ntre5i" suspen%+n% altele
sau am+n+n% sine %ie -ormarea unora %e utilitate con6unctural. +n ,arlamentul Rom/niei" &sescu
a -ost +n#inuit %e abu2 %e putere" +n acele 2ile" cele %ou camere ale ,arlamentului %e#eniser un
-el %e case %e pariuri si %e licitatii" pe culoarele crora sin5ura tem %emn %e %iscutat era nu cine
o s c+sti5e" ci ce component #a a#ea noul 5u#ern %e cri2 si c+n% #or a#ea loc ale5erile
anticipate" +n plus" prinsese %in nou #iat i%eea inept a unui 5u#ern te3nocrat" i%ee aruncat %e
Asociatia >amenilor %e A-aceri %in Rom/nia" care -5%uia nici mai mult nici mai putin %e trei
miliar%e %e %olari bani pesin" intrati pe loc +n #istieria statului" %e +n%at ce un ast-el %e 5u#ern s-
ar -i constituit.
Hu%ectoria %in ,etrosani" 5ratie unui cura6 %emn %e a -i amintit" a %eclarat 5re#a minerilor %in
Valea Hiului ca -iin% ile5al" +ns 8o2ma nu era omul care s se +mpie%ice %e %eci2ia unui
tribunal" +n -on%" nu tre-
!-
,A8EA DE LA 8>JIA
cuser %ec+t sase luni %e c+n% -usese eliberat %in %etentie prin 3otr+rea unui 6u%ector
iresponsabil. si iat c numai %up saKse luni acest om punea la cale o nou mineria% +mpotri#a
5u#ernului. ,e 11 ianuarie eL a %at or%inul %e punere +n miscare a minerilor spre &ucuresti.
De6eu" ministrul trnist al Internelor" a +ncercat la r+n%ul lui s -ie -erm" cer+n% patronilor
-irmelor %e transport s nu pun la %ispo2itia minerilor autobu2e sau alte mi6loace %e transport.
Aceast +ncercare -cut %e politie" ca toate msurile luate %e De6eu +n timpul man%atului su %e
ministru %e Interne" n-a a#ut nici un e-ect. ;inerii si-au -cut rost %e autobu2e %in ba2a Re5iei
Cuilei %in ,etrosani si %e la -irmele pri#ate ai cror patroni a#eau #ec3i relatii %e amicitie cu
oamenii Structurilor.
8e a urmat %up aceea tine %e un spectacol comic. ;inerii #eneau neabtut spre &ucuresti" iar eu
primeam in-ormatii c situatia pe teren e sub control. Impotenta ne#erosimil a or5anelor
;inisterului %e Interne +n acele 2ile a a#ut %ou cau2e0 cea %e -on% era c mai toti o-iterii acestei
institutii erau trup si su-let %e partea parti%elor %e st+n5a" astept+n% cu +n-ri5urare 2iua <eliberrii=
%e 6u5ul parti%elor %e %reapta. Acesti o-iteri +n#taser per-ect re5ula %e aur a -ron%ei
pro-esionale" aceea %e a se ac3ita %e o %atorie -r s-o +n%eplineasc. Erau +ntruc3iparea 5ri6ii si
%ruirii pro-esionale" neclintin%u-se +ns %in inertia ostil cu care pri#eau 5u#ernele %e %up
199(. Ei au practicat +n acele 2ile un sabota6 al propriei lor institutii" reusin% s 6oace rolul
e4ecutantilor constiinciosi crora nu le puteai reprosa nimic" at+t %e bine au stiut s se a5ite -r
s -ac %e -apt ce#a. 8ea %e-a %oua cau2 e c oa-
.
menii cu -unctii-c3eie +n ierar3ia Internelor" cei care -useser pusi acolo tocmai pentru c erau
uneltele %e +ncre%ere ale lui Diaconescu si 8onstantinescu" au o-erit un penibil spectacol %e
incompetent cras. ;ai +nt+i De6eu" un om +n #+rst" temtor" a-lat mereu +n %e-ensi#" astept+n%
mereu <-ocul #er%e= %e la 8otro-ceni" care a lsat mai toat responsabilitatea actiunii +n seama
secretarului %e stat %e la Interne" :eo%or Ja-3aria. Nu pot s nu 2+mbesc amintin%u-mi c +n
mintea acestui ministru cel mai bun plan %e ani3ilare al minerilor era acela %e a%emenire a
minerilor pe Valea >ltului +n sus" ctre Sibiu" si +ncercuirea si neutrali2area lor +ntr-o parcare
a-lat pe soseaua cu patru ben2i %intre Selimbr si Sibiu@ >mul acesta nici mcar at+t nu stia" c o
mas %e 1 000-10 000 %e oameni nu poate -i ani3ilat +n c+mp %esc3is. Un%e mai pui c +nsusi
8onstantinescu" +n se%inta 8SA: %in seara premer5toare +nt+lnirii %e la 8o2ia" se %eclara
parti2anul unui scenariu oarecum asemntor" +n care minerii s -ie lsati s +nainte2e %incolo %e
,itesti si apoi opriti si +mprstiati %e un bara6 al Han%armeriei or5ani2at pe autostra%a &ucuresti-
,itesti@ Unul %in multele <scenarii= -antasma5orice pe care prese%intele statului a#ea s le
ur2easc +n man%atul su. 8um poti opri +n c+mp %esc3is si -r #rsare %e s+n5e o ceat
or5ani2at %e c+te-#a mii %e oameni e un lucru pe care nici un specialist +n tactic militar nu 1-a
%escoperit +nc. ,e !1 ianuarie" %up strpun5erea bara6ului %e la 8ostesti" i-am cerut lui De6eu
%emisia si 1-am in-ormat pe prese%intele statului cer+n%u-i consimtm+ntul pentru sc3imbarea lui
De6eu. Noul ministru" ales nu %e mine" ci %e Diaconescu si 8onstantinescu" a -ost Du%u lonescu"
secretar %e stat pe #remea aceea la Aprare" un om %e

,A8EA DE LA 8>JIA
caracter" cu o -ire %+r2" ale crui relatii cu 8onstanti-nescu se mr5ineau +ns la o antipatie
incipient.
Al %oilea persona6-c3eie +n ierar3ia Internelor" iarsi omul %e +ncre%ere al lui 8onstantinescu"
5eneralul :eo%or Ja3aria" secretar %e stat la Interne" con%uctor %irect al operatiunilor %e blocare
a marsului minerilor" a -cut -i5ura unui incompetent #re%nic %e tot 3a2ul. E su-icient s spun c
+n #reme ce minerii a6unseser la R+mnicu-V+lcea" repe2iciunea e#enimentelor +l uitase pe
5eneralul :eo%or Ja3aria la :+r5u-Hiu" %e un%e ' as putea oare s m +n%oiescB ' coor%ona cu
abilitate ostilittile %in spatele -rontului" raport+n% -ireste c situatia e sub control. El se a-la +n
:+r5u-Hiu" iar minerii prsiser %e mult sala poli#alent pus la %ispo2itie %e pre-ectur +n
noaptea prece%ent. Un al treilea om %e a crui promptitu%ine si trie %e caracter %epin%ea reusita
operatiunilor era 5eneralul 73eor-53e Lupu" coor%onatorul pe teren al mane#relor 6an%armilor"
care" +n clipa risipirii re2istentei 6an%armilor la 8ostesti" si-a +mpins p+n acolo 2elul cu care a
+nteles s tin piept minerilor +nc+t s-a %e2brcat %e uni-orm +n casa unui tran %in 8ostesti si"
+mbrcat +n 3aine ci#ile" s-a strecurat cuminte printre mineri" apli-c+n% tactica 3rtuirii sub
acoperire. 7lumesc" -ireste" %ar atunci nu-mi ar%ea %e 5lum #2+n% +n ce 3al %e slbiciune se a-la
un minister pe care se ba2ea2 +n ultim instant -orta %e inter#entie a unui 5u#ern" +n 2iua
%inaintea plecrii la 8o2ia" 1-am trimis pe consilierul ,etric ,eiu la ;inisterul %e Interne pentru
a a-la noutti %e la celula %e cri2 +n-iintat acolo" sub con%ucerea 5eneralilor &erec3et si Nea5a"
+ntors" ,etric ,eiu mi-a relatat un amnunt ne#erosimil0 3arta pe care o a#eau la +n%em+n
5eneralii %e la ;inisterul %e
A
Interne era o banal 3art turistic" pe care nici nu erau trecute toate %rumurile si cile %e acces
+ntre localitti@ Asta era in-ormatia topo5ra-ic %e care %ispunea celula %e cri2 %e la se%iul
;inisterului %e Interne@ ;inerii cunosteau mult mai bine %ec+t politistii %rumurile" potecile si
-ormele %e relie- ale 2onei +n care se %es-surau ostilittile. 8um +nsusi se-ul SRI remarcase"
li%erii minerilor erau mai bine in-ormati %ec+t ca%rele ;inisterului %e Interne %espre e#olutia
e#enimentelor %in teren0 stiau starea %e spirit a 6an%armilor" e-ecti#ele trupelor ;I si locul %e
amplasare a bara6elor. Iar +n aceast in-ormare un rol important 1-au 6ucat posturile %e tele#i2iune
Antena l si ,ro:V. ,e %easupra" un amnunt care spune mult %espre capacitatea %e aprare a unei
capitale cum e &ucurestiul este c +n aceeasi 2i numrul %e 6an%armi care se mai a-lau +n
&ucuresti +n e#entualitatea unor miscri %e stra% era %e l 000 %e sol%ati" ma6oritatea lor -iin%
tineri recruti lipsiti %e o instructie elementar" +n comparatie cu ei" minerii erau mult mai bine
instruiti. Se %eplasau or5ani2at +n-tr-o -ormul c#asimilitar" si era su-icient s iei +n consi%erare
%oar aceast manier %e mars pentru a te con#in5e c erau ne#erosimil %e bine pre5titi. 8e
puteau -ace acei l 000 %e sol%ati +n ca2ul iscrii unor %e2or%ini socialeB Era +n%ea6uns ca un
cartier %in &ucuresti s ias +n stra% %e-il+n% spre 5u#ern si situatia ar -i scpat %e sub control. Ar
-i -ost su-icient ca muncitorii %e la Rocar s pacti2e2e cu re#en%icrile minerilor si &ucurestiul ar
-i %e#enit scena btilor %e stra%.
,e !1 ianuarie" la +ntrunirea %e la 8otroceni cu li%erii parti%elor politice parlamentare" m-am
con#ins %in nou %e %uplicitatea incurabil a repre2entantilor opo2itiei" care" %esi stiau bine c
lucrurile %epsiser un
(
,A8EA DE LA 8>JIA
pra5 %incolo %e care orice era posibil" nu au +ncetat p+n +n ultima clip s bat apa +n piu
%epl+n5+n% situatia 5rea a minerilor %in Valea Hiului si %esconsi%erarea pe care 5u#ernul con%us %e
mine o %o#e%ea -at %e mineri. 8um tensiunea psi3ic atinsese un 5ra% insuportabil si cum eram
stul %e interminabilele e4plicatii 5lobale" le-am atras atentia tios s lase %eoparte rolul %e
comptimitori ipocriti ai minerilor. Atunci le-am %e2#luit in-ormatia pe care o primisem %e la
SRI" c un 5rup %e re#olutionari" +n -runte cu Dan losi-" a#eau %e 5+n% s-i astepte pe mineri s
treac Dealul Ne5ru si s -ac la ,itesti 6onctiunea cu ei" %+n% ast-el marsului ortacilor alura unei
re#olte populare 5irate %e ne+n-ricatul re#olutionar semi%oct" +n parante2 -ie spus" aceasta a -ost
sin5ura in-ormatie mai actrii pe care SRI mi-a o-erit-o +n acele 2ile" cci +n rest" +n tot ce a
urmat" m-am simtit ca un prim-ministru al unei tri +n care ser#iciile %e in-ormatii nu e4istau.
Iliescu s-a suprat #%it +n -ata unei asemenea remarci si %esi a ripostat iritat cum c +l +n#inuiesc
%e conspiratie +mpotri#a or%inii %e stat" am simtit cum bate +n retra5ere. Ulterior am a#ut o
%iscutie mai calm cu Ion Iliescu" e4plic+n%u-i pe +n%elete %espre ce era #orba. 8re% +ns c atunci
s-a suprat ru pe mine. V%im :u%or" cu -elul lui insolent si btos" a tinut-o una si bun cu
5u#ernul %e uniune national" cu ale5eri anticipate si cu respectarea %oleantelor minerilor. >mul
acesta care-i propusese lui 8o2ma statutul %e membru al ,R; si un loc eli5ibil pe lista
senatorilor" care nu pier%use nici un prile6 +n ultimele %ou 2ile s insti5e %irect populatia la
re#olt +mpotri#a 5u#ernului" era sin5urul care e4ulta sincer la 5+n%ul c re5imul %emocratic %in
Rom/nia se a-la -oarte aproape %e s-+rsit.
)
In seara aceleiasi 2ile %e !1 ianuarie am participat la 8otroceni la o se%int e4traor%inar a 8SA:"
un%e s-a %ecis re%actarea unei or%onante pri#in% starea %e necesitate" precum si msurile %e
ur5ent ce urmau s -ie luate0 scenarii si tactici militare" utilitatea +nt/lnirii mele cu minerii"
posibilitatea re-u5ierii 5u#ernului +n pro#incie +n ca2ul unui r2boi ci#il" +ntors la 7u#ern" am
con#ocat seara t+r2iu o se%int %e 5u#ern" pentru %iscutarea si a%optarea or%onantei al crei te4t
urma s #in %e la 8SA:. Intro%ucerea strii %e necesitate era o msur cu btaie psi3olo5ic"
a#+n% menirea %e a-i intimi%a psi3olo5ic pe mineri" %ar si pe <coautorii morali ai mineria%elor=.
>r%onanta intra +n #i5oare la mie2ul noptii. &abiuc s-a artat c+t se poate %e -erm +n %eci2ia %e a
scoate armata pe str2i. Acum" 6u%ecin% retrospecti#" +mi %au seama c aceast msur era ultima
cale %e a pre+nt+mpina" prin intimi%are" escala%area tensiunii %in tar" +ns era o solutie %e
pro-ila4ie si nimic mai mult" %eoarece" +n ca2ul +n care armata ar -i tras +n mineri" nemultumirea
care %omnea +n tar" o nemultumire creat +ns arti-icial" ar -i %at nastere unor e#enimente
impre#i2ibile ce puteau scpa %e sub orice control. S-ar -i a6uns la r2boi ci#il. 8a un %etaliu
comic" mi-amintesc %e s-aturile pe care" +n cursul se%intei" 8aramitru a tinut s le %ea lui Du%u
lones-cu si lui &abiuc +n le5tur cu mo%ul +n care trebuiau sol%atii si 6an%armii s lupte0 <8+n%
#or ataca s stri5e" c %ac stri5i +ti intimi%e2i a%#ersarul@=
tara semna tot mai mult cu un butoi %e pulbere ce putea -ace e4plo2ie +n orice clip" spiritele -in%
+ncinse la ma4imum %e inconstienta cu care posturile %e tele#i2iune turnau 5a2 peste -oc"
+n-tis+n% lucrurile +ntr-o manier apocaliptic %e s-+rsit %e lume. stirile
1
,A8EA DE LA 8>JIA
alarmante cur5eau 5+rl" si orice rom/n care a pri#it la tele#i2or +n acele 2ile a +ncercat sen2atia
%ttoare %e -iori c se alesese pra-ul %e orice or%ine %e stat si %e orice stabilitate politic. :oate
posturile" sub prete4tul in-ormrii publicului" au o-erit ne+ncetat minerilor in-ormatii %espre
amplasamentele -ortelor %e politie %in teren" +n acele 2ile m-am con#ins %e-initi# c realitatea
acestei lumi trece prin capul -iecrui om" c %ac realitatea e +ntr-un anume -el nu e asa %eoarece
acel -el ar -i c3ipul ei obiecti#" ci pentru c asa o percep oamenii. 8eea ce numim realitate
obiecti# este +n ultim instant consecinta strii psi3olo5ice a oamenilor %intr-o societate. >rice
om tritor +ntr-o comunitate este supus unui -lui% psi3ic care circul ne#2ut %e la un in%i#i% la
altul" iar ceea ce cre%e el a -i realitate e %oar ima5inea ce i-a -ost in%us %e acest -lui% psi3ic
irational. Dac Rom/nia a -ost atunci la un pas %e %e2astru e pentru c psi3olo5ia colecti# a
oamenilor a -ost una %e s-+rsit %e lume. ,utinii care si-au pstrat luci%itatea" nels+n%u-se
molipsiti %e panica 5eneral ce plutea +n aer" si-au %at seama %e usurinta cu care poti mane#ra
psi3olo5ia oamenilor" -c+n%u-i s ia %rept aie#ea un lucru pe care cu o 2i mai %e#reme toti 1-ar -i
consi%erat o scorneal. ,osturile %e tele#i2iune au creat atunci o realitate paralel" alctuit numai
%in ima5ini si %in comentarii -cute cu un aplomb %e martir ce asist la un mcel" in%ic+n%u-le
spectatorilor o stupoare cum numai +n -ata ne#erosimilului poti +ncerca. stirile care se a%unau %e
la or la or lsau impresia c +ntrea5a tar s-a ri%icat +mpotri#a 5u#ernului. Se anuntau miscri
%e protest %in partea si%erur5isti-lor %in 7alati" se puneau +n miscare minerii %in 8+m-pulun5" se
pre5teau la r+n% muncitorii %e la :racto-
9
rul &raso# si tot asa. A#eai impresia c toat su-larea muncitoreasc a trii iesise +n stra% si"
precum p+raiele %e munte" se str+n5eau repe%e +ntr-un su#oi ce se +n%repta spre &ucuresti. 8e om
+n2estrat cu un elementar simt al prime6%iei n-ar -i cre2ut" +n -ata acestor stiri -ioroase" c
5u#ernul e pe %uc si c #a asista %in nou la +ntronarea prin -ort a unui 5u#ern %e st+n5aB Nu mai
era %e-acum #orba %e un mars mineresc" ci %e o re#olt proletar %e an#er5ur national.
,roportiile m+niei sin%icale atinseser" c3ipurile" un pra5 %e alarm national. Nimic mai -als" +n
a-ara minerilor lui 8o2-ma" care +nclcau -r retinere le5ile unui stat %e %rept" +n nici un alt oras
nu s-a +nt+mplat ce#a similar ca +n R+mnicu-V+lcea" a%ic ocuparea pre-ecturii si suspen%area
autorittii institutiilor %e stat timp %e %ou 2ile. 8ine nu stie c atunci c+n% un crainic anunt plin
%e +n5ri6orare o mani-estare %e stra% el pro#oac %e6a pe 6umtate e#enimentul anuntatB Asa cum
orice son%a6 %e opinie contine o %o2 re%utabil %e su5estie" care +l sileste pe ale5tor s nu-si
iroseasc #otul pe can%i%atul pre-erat" ci s se con-orme2e unor re2ultate pretins implacabile" care
nu pot -i %ec+t cele pe care pretin%e son%a6ul c le anticipea2" tot ast-el +n orice stire macabr
%espre un e#eniment ce +nc nu s-a +nt+mplat se ascun%e %orinta nemrturisit ca el s se +nt+m-
ple. Apoi" una %in cile prin care poti +n%emna un om s participe la o actiune este s-i su5ere2i
c" cu sau -r el" actiunea tot #a a#ea loc. Aceasta e meto%a cea mai si5ur %e a supune #ointa
unui om" %e a-i %a impresia c" c3iar si +mpotri#a #ointei lui" e#enimentul anuntat se #a petrece.
Iar Antena l asta a -cut +n acele 2ile" le-a su5erat rom/nilor c minerii" a#+n% %e partea lor
%reptatea oropsitilor" nu pot -i opriti. 8um %e
A0
,A8EA DE LA 8>JIA
nu puteau -i opriti mineriiB ,i cum s -ie opriti %ac ei +ntruc3ipau su-erinta unei tri al crei
c3in era sporit %e msurile antipopulare ale 5u#ernului Ra%u Va-sileB 8re% c o bun parte %in
populatia Rom/niei s-a re5sit atunci +n c3ipurile mcinate %e 5ri6i ale minerilor. De aici si
inconstientul entu2iasm cu care minerii erau aclamati +n unele orase si sate prin care au trecut.
si totusi" %incolo %e manipularea me%iatic a populatiei" cum %e nu puteau -i opriti mineriiB
+ntrebarea aceasta si-a pus-o -iecare rom/n cu mintea +ntrea5" si sin5urul rspuns la care putea
a6un5e era c ce#a nu era +n or%ine cu or5anele autorittii publice. De ceB ,entru c atunci a iesit
la i#eal slbiciunea cronic a institutiilor statului. Aceast incapacitate %e ripost a institutiilor
statului le-a st+rnit cel mai mult mirarea analistilor si politicienilor %in >cci%ent. Ei nu puteau
+ntele5e cum %e aceste institutii nu si-au putut +n%eplini tocmai rolul pentru care -useser create"
acela %e a pstra or%inea %e %rept" +n acele 2ile" trebuie s re cunosc c sin5urii ministri care au
%o#e%it c nu ocupau %e5eaba scaunul ministerial au -ost cei ai ,D-ului. &sescu" &erceanu si
&abiuc au %o#e%it o 3otr+re cu neputint %e 5sit la ceilalti.
Re-u2asem orice %eplasare spre a m +nt+lni cu 8o2-ma" %eclar+n% c un prim-ministru nu se
+nt+lneste sub presiunea unui ultimatum rostit %e mineri" +n %imineata 2ilei c+n% minerii au a6uns
+n R+mnicu-V+lcea" am trimis o %ele5atie 5u#ernamental acolo" alctuit %in ministrul ;uncii si
,rotectiei Sociale" At3anasiu" %in secretarul %e stat %e la In%ustrii" Stnculescu" si %in secretara %e
stat %e la $inante. 8um +ns la R+mnicu-V+lcea autoritatea statului -usese %es-iintat" pre-ectura
-iin% ocupat %e mineri iar pre-ectul scp+n% cu #iat
A1
%oar 5ratie inter#entiei lui 8o2ma" si cum %ele5atia nu numra persoanele cu care ceruser
minerii s se +nt/lneasc" a%ic mai ales pe prim-ministru" nici o ne5ociere nu a a#ut loc. I-am
cerut lui At3anasiu s se +ntoarc +n &ucuresti" si am +nceput s m 5+n%esc serios la o +nt+lnire a
mea cu 8o2ma" ca la o ultim solutie.
Am luat 3otr+rea %e a mer5e +n 5ura lupului EV+lcea #ine %e la #olD" care +nseamn lup +n
sla#onF %in trei moti#e. ;ai +nt+i" stiam c starea %e necesitate nu era +n sine o solutie" c %in
clipa +n care armata ar -i tras +n mineri Rom/nia ca stat %e %rept ar -i +ncetat s e4iste. ;inerii nu
puteau -i cumintiti cu msuri %e -ort" erau prea uniti si prea +ncercati ca s se risipeasc precum
iepurii la primul -oc %e arm. Iar pericolul cel mare era c" tr5+n% +n mineri" armata ar -i
%eclansat abia atunci spiritul %e soli%aritate" %e +nteles %e alt-el" al sin%icatelor %in tar" si atunci
stirile mass-me%ia le5ate %e ri%icarea muncitorilor %in tar n-ar mai -i -ost mane#re %e
su5estionare colecti#" ci e#enimente reale care ar -i %us ne5resit la c%erea 5u#ernului" +n al
%oilea r+n%" stiam pe ba2a in-ormatiilor primite %e la SIE c ambasa%orii acre%itati la &ucuresti
s+nt pe picior %e plecare %in tar. $amiliile lor +ncepuser s -ie trimise acas" iar personalul
ambasa%elor urma s -ie re%us la o sc3em minim -unctional. ,rime6%ia i2olrii Rom/niei era
at+t %e mare" %e-icitul %e ima5ine creat +n %oar c+te#a 2ile era asa %e catastro-al" +nc+t re-u2ul meu
%e a m +nt+lni cu 8o2ma putea -i -atal pentru tar. Nu am cre2ut nici o clip +n solutia utili2rii
armatei. Din acest punct %e #e%ere" nu se mai punea problema supra#ietuirii 5u#ernului" ci a trii.
8ci +nc3i%erea ambasa%elor ar -i ec3i#alat cu o iesire %in circuitul trilor ci#ili2ate. Dup aceea"
oric+t %e -a#orabil ar -i
A!
,A8EA DE LA 8>JIA
%ecurs lucrurile" Rom/nia ar -i trebuit s re-ac un 3an%icap %iplomatic pe care cu 5reu 1-ar mai
-i putut acoperi +n urmtorii ani. +n -on%" acesta -usese re2ultatul mineria%ei %in iunie 1990.
Atunci s-a 6ucat 2estrea %e cre%ibilitate a Rom/niei +n oc3ii cancelariilor internationale ' lucrul
acesta e bine s-1 stie cei care si-au %orit %in toat inima ca 5u#ernul Ra%u Vasile s ca%" +n al
treilea r+n%" stiam c s+nt un prim-ministru ce nu se mai poate bi2ui pe p+r53iile %e coercitie ale
unui 5u#ern normal. Nici o institutie cu atributii %e mentinere a or%inii publice nu a mai
-unctionat +n acele 2ile. stiam c Internele erau scoase %in u2" cum mai stiam c Du%u lonescu nu
putea +ntr-o 2i s -ac ceea ce De6eu nu reusise s -ac +n %oi ani %e 2ile c+t con%usese acest
minister" anume s re-orme2e con%ucerea ministerului. ;ai stiam c ser#iciile secrete +mi o-ereau
in-ormatii inutili2abile" %e care a#eam tot at+ta ne#oie c+t a#ea 8o2ma %e stu%ii %e <posolo5ie a
multimii= pentru a-si con%uce minerii. Am -ost atunci aproape sin5ur +n luarea oricrei %eci2ii.
Doar trei consilieri au -ost permanent alturi %e mine" 7abriela Stoica" ,etric ,eiu si
;acaro#sDi" acesta %in urm -iin% un -oarte bun cunosctor al minerilor. Dintre parlamentari" cei
care mi-au -ost tot timpul alturi au -ost &o5%an lonescu" ce s-a o-erit s m +nsoteasc la 8o2ia"
si nelipsitul lui prieten Dorin D/rstaru. Lipsit %e in-ormatii" aban%onat %e politie" am reali2at c
s+nt un prim-ministru care trebuia s 6oace cartea -inal" o carte ce putea -i mare si irepetabil" sau
putea s se %o#e%easc o simpl cacealma. La %rept #orbin%" trebuia s m %uc +n mi6locul
minerilor si s m port ca un prim-ministru si5ur pe puterea 5u#ernului lui" ca un prim-ministru
care a acceptat +ntr-un t+r2iu aceast +nt+lnire nu
A.
%in slbiciunea ne#erosimil a institutiilor %e stat pe care nu se mai putea ba2a" nu sub presiunea
uci5toare a perspecti#ei unui r2boi ci#il ce s-ar -i %eclansat o %at cu primul -oc tras %e armat"
nu +nnebunit %e 5+n-%ul c peste ! %e ore Rom/nia putea s -ie %e-initi# i2olat %iplomatic" ci
%in %orinta maiestuoas %e a le -ace o -a#oare minerilor" %esi nimeni nu-1 obli5a s o -ac. Asta a
-ost situatia +n care m-am a-lat eu atunci" am -ost precum un 6uctor %e poDer care nu are nimic +n
m+n" %ar care licitea2 cu si5uranta celui ce stie c are %in plecare un careu %e asi. 8ci eu la
8o2ia asta am -ost" un prim-ministru -r putere 6uc+n% rolul unui omnipotent* un prim-ministru
care a lsat impresia c are +n spate un aparat %e represiune %istru5tor" cu care poate %estrma
marsul minerilor +n c+te#a ore" c+n% %e -apt sin5ura putere pe care m puteam spri6ini eram eu
+nsumi.
> %at luat 3otr+rea %e a m +nt+lni cu.8o2ma" a rmas s ale5 locul ei. Numele #e3iculate +n
cabinetul meu au -ost :+r5o#iste" ,itesti si Ale4an%ria. Am ales instincti# m+nstirea 8o2ia" ca
+ntr-o str-ul5erare. stiam +ns c minerii s+nt cre%inciosi si c un lcas mona3al putea o-eri o
ambiant mai -a#orabil c%erii la o +n#oial %ec+t #reun alt loc laic. Din &ucuresti am plecat +n
%imineata 2ilei %e !! ianuarie" -iin% +nsotit %e ministrul $inantelor" Decebal :raian Remes" si %e
secretarul %e stat %e la In%ustrii" Stnculescu" ca +nlocuitor al lui &erceanu" pe care minerii 1-ar -i
m+ncat cu -ul5i cu tot %in cau2a aro5antei cu care le #orbise. La insistentele sale" +naintea mea 1-
am trimis pe se-ul 8orpului %e 8ontrol al primului-ministru" 7recea" care urma s a6un5 mai
%e#reme la 8o2ia" urm+n% s m in-orme2e prin tele-on %espre situatia %e acolo. Din
A
,A8EA DE LA 8>JIA
&ucuresti am plecat cu o escort %e !0-!A %e lupttori antitero %e la SRI. Sin5ura msur ce poate
-i consi%erat ca -c+n% parte %in cate5oria msurilor %e ur5ent a -ost luat" %in proprie initiati#"
%e Sorin $o%orea-nu" prese%intele ARD. Acesta" specialist +n elicoptere" a reusit s 2boare cu un
elicopter la 8o2ia" ase2+n%u-1 pe malul >ltului" l+n5 m+nstire. A%e#rul e c am acceptat
actiunea lui Sorin $o%oreanu mai mult cu nepsare %ec+t cu interes. ,entru mine" situatia era
simpl0 ori obtineam pacea" ori m %eclaram pri2onier al minerilor si intram ime%iat +n 5re#a
-oamei" p+n la capt. Dar acest 5+n% nu 1-am +mprtsit %ec+t bietilor mei :u%or si ;i3ai. Starea
%e necesitate -usese %eclarat %imineata %e#reme" un%ele ei %e soc psi3olo5ic a6unseser ne5resit
la li%erii minerilor" si stiam c #oi sosi la 8o2ia ca un e4ponent al acestei amenintri stri#itoare si
+n acelasi timp ca mesa5er al unei pci pe care 5u#ernul si-o %orea %in ratiuni umanitare" iar nu
%in-tr-o neputint incre%ibil" cum era %e -apt ca2ul. ,e %rum 8onstantinescu m-a sunat o sin5ur
%at si atunci a -ost ultima oar c+n% mi-a #orbit cu cl%ur" simtin% +n urrile lui o oarecare
sinceritate. Dar aceast brusc bun#oint nu m mai putea +nsela" +ntelesesem una %in trsturile-
c3eie ale comportamentului lui 8onstantinescu -at %e mine0 ori %e c+te ori +mi #orbea -rumos" m
lu%a sau m -elicita" tot %e at+tea ori urma s am parte la -oarte scurt timp %e o <lo#itur=.
Aceasta a -ost <re5ula %e -ier= a con%uitei lui -at %e mine" +ncep+n% cu episo%ul 8o2ia si
termin+n% cu %emiterea mea. 8um %rumul prin R+mnicu-V+lcea era nesi5ur" am mers pe traseul
&raso#-R+sno#. +n masina mea se mai a-lau a53iotantul meu personal si episcopul loan" cruia i-
am cerut s m +nsoteasc %eoa-
AA
rece stiam c ;iron 8o2ma are o slbiciune pentru el %in #remea c+n% episcopul era staret la
Lainici" m+ns-tire la care 8o2ma mer5ea %es s se reculea5 si s se roa5e. ;inerii" oric+t %e
apri5i si ne+n-r+nati s+nt la m+-nie" pstrea2 un%e#a +n su-letul lor un respect intact pentru biseric
si oamenii ei. Iar 8o2ma nu -cea e4ceptie. stiam" sau mai %e5rab presimteam" c" +n +n-runtarea
cu acest re%utabil li%er" pre2enta episcopului loan putea a%uce o not %e stp+nire si %e mo%eratie
+n con%uita lui 8o2ma. ;i2am pe sin5ura p+r53ie ce ar mai -i putut s-i +nmoaie +ncr/ncenarea"
p+r53ia retinerii cu#iincioase pe care ti-o % pre2enta unei -ete bisericesti. Doamne" trebuia s-1
+mbune2 cum#a" trebuia s tre2esc +n acest li%er o urm %e trire si %e +ntele5ere omeneasc" alt-el
totul era pier%ut. Drumul prin R+s-no# era +n#luit +n ceat" si pe msur ce m apropiam %e
8o2ia cutam s surprin% +n mine +nsumi #reo tresrire %e team pentru ceea ce urma s se
+nt+mple. $usesem anuntat c armata luase %e6a po2itii" bloc+n% %rumurile %e acces spre &ucuresti"
si +ntrea5a tar urmrea la tele#i2or %e2no%m+ntul unei 2ile %e cosmar. Nu stiu %ac #oi -i cre2ut"
%ar nu am a#ut nici un moment %e nesi5urant" -iin% eu +nsumi mirat %e linistea %e care puteam s
%au %o#a%. Nici o clip nu mi-a trecut prin cap c aceast ultim +ncercare %e a mai sal#a statul
%e %rept ar putea s -ie un insucces. si tocmai %e aceea am reusit.
8um a#eam s a-lu %up aceea %e la consilierul meu 7abriela Stoica" la putin timp %up plecarea
mea %in se%iul 5u#ernului" la ,alatul Victoria a sosit se-ul Statului ;a6or al Armatei" 5eneralul
De5eratu" surescitat si +n5ri6orat. Nestiin% c plecasem spre 8o2ia" #enise +mpins %e ne#oia %e a
se s-tui cu prim-ministrul.
A(
,A8EA DE LA 8>JIA
Era #%it +n5ri6orat si se +n%oia c %ac prese%intele 8onstantinescu le-ar -i cerut-o" coman%antii
%in armat s-ar -i con-ormat or%inului %e a %esc3i%e -ocul +mpotri#a minerilor" c+t #reme
#ino#tiile %in %ecembrie 1919 le5ate tocmai %e respectarea or%inelor nu se lmuriser. De5eratu
nu stia pur si simplu ce s -ac. 8onstantinescu c3iar era 3otr+t s %esc3i% -ocul asupra ci#ililor.
,ra% aproape unei cri2e %e ner#i" De5eratu repeta mereu c prese%intele era pe punctul %e a -ace
e4act 5reseala pe care o -cuse 8eausescu la :imisoara" cre2+n% c ast-el #a +nbusi re#olta masei.
,e tot parcursul %rumului spre 8o2ia" tele-oanele %e la 8o-troceni au c2ut 5rin%in +n cabinetul
meu" cam unul la -iecare 10 minute. Se cereau #esti noi" si toti se artau acolo sceptici" #orbeau
%e 2#onuri c %rumurile s+nt blocate" se asteptau s ca% +ntr-o ambusca% a minerilor. A%e#rul
5ol-5olut era c sub prete4tul +n5ri6orrii pentru soarta mea se %orea %e -apt esuarea +ncercrii
mele. Nimeni nu-mi %%ea nici o sans" iar la 8otroceni c3iar se %orea s nu am nici o sans.
La m+nstire am a6uns cu +nt+r2iere -at %e ora 1" asupra creia c2usem %e acor% prin tele-on cu
8o2-ma. 7recea a6unsese la ora 1 acolo si m suna +ntruna spun+n%u-mi c li%erii minerilor"
a6unsi %e mult acolo" %e#eniser nerb%tori si -uriosi. Dar la 0 %e Dm %e 8o2ia se-ul escortei %e
lupttori antitero m anunt prin ra%io c este silit s se retra5 %eoarece -useser %econspirati.
8um a%ic -useser %econspirati n-am +nteles nici p+n ast2i" %eoarece ei a#eau misiunea s m
apere pe -at" nu sub cine stie ce acoperire. N-am putut primi nici o lmurire %in partea SRI
pentru aceast aban%onare. Asa c la 8o2ia am a6uns +n %ou masini" a mea si cea a lui Remes si
Stnculescu. Am cobor+t
A) M
%in masin si am #2ut multimea ce +ntesase p+n la re-u2 curtea m+nstirii si +mpre6urimile. ;-
am +n%reptat spre multime si am -ost +nt+mpinat %e %ou #ec3i cunostinte" pro-esori %e arte
martiale" care #eniser acolo a-l+n% %e la tele#i2or %e locul +nt+lnirii si %orin% s -ie alturi %e
mine. 8ei %oi erau #iceprese%inti ai $e%eratiei %e Arte ;artiale" si cum eu acceptasem +n urm cu
peste un an s -iu prese%intele acestei asociatii" oamenii acestia" %in propriu +n%emn" 3otr+ser s
-ie alturi %e mine acolo" lipin%u-se %e mine si ne-prsin%u-m nici o clip c+t a %urat tra#ersarea
curtii m+nstirii. Am ptruns +n multimea aceea %e ci#ili" cci 8o2ma +si respectase cu#+ntul" nici
un miner ne-iin% acolo" am ptruns asa%ar +n multime cu 5rupul %e o-iteri S,, alturi %e mine" si
+mpreun cu cei %oi pro-esori %e arte martiale. Din r+n%urile multimii %e c3ipuri necunoscute nu
s-a au2it +ns nici o 3ui%uial si nici un stri5t %e %ispret. E4ist o -ort ma5ic a respectului
pentru autoritate" cuibrit +n str-un%urile -iintei oricrui om" un -el %e team plin %e #eneratie
-at %e un e4ponent al puterii %e stat" o -ort ce lucrea2 c3iar si +n mi6locul unei +n5rm%iri
3aotice %e oameni" cum era cea %in curtea m+nstirii. Dac stii s te -olosesti %e ea" poti trece
ne#tmat printr-o multime %e oameni cu pri#iri mai mult curioase %ec+t a5resi#e" care" %esi
mocnesc +n su-letul lor 5+n%uri neprietenoase" nu +n%r2nesc +ns s se repea% la tine. Iar semnul
c am stiut s -ac u2 %e respectul pe care ceilalti +l au -at %e autoritatea al crei simbol eram a
-ost si5uranta imperturbabil" %e metronom #ersat" cu care m-am miscat printre ei. +n spatele meu"
Episcopul loan" Remes si Stnculescu +naintau cu 5reu" si +n -ormatia aceasta ne-am croit ane#oie
%rum prin multimea %e ci#ili" 2ia-
A1
,A8EA DE LA 8>JIA
risti si reporteri ai posturilor %e tele#i2iune" +naintam 5reu nu -iin%c oamenii ar -i re-u2at s ne
-ac loc" ci %eoarece curtea era asa %e +ntesat cu lume" c nu puteai nici mcar s te +ntorci pe
clc+ie -r s te -reci %e cel %e l+n5 tine si -r s-i simti rsu-larea +n cea-" +n -ata bisericii am
-cut-o la st+n5a" am ptruns pe un culoar str6uit %e clu5ri" %in care" +n peretele lui %in st+n5a"
se %esc3i%ea o +ncpere cu rost %e bibliotec" cu o mas la mi6loc si ra-turi pe pereti" +n sala pro-
priu-2is se a-la o mas lun5 +n 6urul creia stteau li%erii minerilor" +n capul acestei mese se a-la
o alta" mai scurt" ambele -iin% %ispuse +n -orma literei :. La aceast mas ne-am ase2at cu totii"
eu la mi6loc" +n st+n5a mea Remes si Stnculescu" iar +n %reapta episcopii loan si 73erasim. 8e m-
a surprins e c toti stteau cu capul plecat" s -i -ost 10 sau 1! mineri" li%erii ba2inelor carboni-ere
%in Valea Hiului" ;ol%o#a Nou" ;untii Apuseni si >ltenia. ;inerii a#eau -etele pm+ntii"
+ncercnate" se #e%ea pe c3ipul lor c erau obositi. 8o2-ma nu era printre ei" a#eam s a-lu mai
t+r2iu c se a-la +n biseric" un%e se ru5a. 8el putin asa mi s-a spus" +ns cre% c ;iron 8o2ma nu
se a-la acolo nu pentru c #roia neaprat s se roa5e" ci pentru c pur si simplu i6. nu %orea s -ie
acolo la sosirea mea. Vroia s lase im-l+ presia c el nu asteapt pe nimeni" nici mcar pe prim-
ministrul trii" c este un om prea si5ur pe el spre a astepta ce#a %e la altcine#a. Numai c aceast
absent a lui" prin care #roia s-mi %ea %e +nteles c nu +i pas %e nimeni" era +n #%it contrast cu
nerb%area pe care o mani-estase p+n la sosirea mea. 8+t -usesem pe %rum" 7recea m sunase
+ntruna ru5+n%u-m s a6un5 c+t mai repe%e Etrecuse ora 1 -i4at pentru +nt+lnireF" cci 8o2ma
ameninta mereu c #a pleca. si iat c o
A9
%at sosit" nerb%area lui 8o2ma se presc3imbase +n-tr-o nepsare care +i o-erea r5a2 s se roa5e.
Din clipa aceea n-a mai -ost #orba %e nici un calcul si %e nici o c3ib2uial" m-am purtat asa cum
trebuie s te porti +n -ata lor" #orbin%u-le pe +ntelesul lor" %irect" -r retoric si -r superioritate"
%e parc m +nt+lneam cu ei acolo %in +nt+mplare. <8e cutati" %omnilor" aiciB 8e m -aceti s #in
p+n aici tocmai %e la &ucurestiB= Romeo &e6a" cel mai ner#os si mai pornit %intre toti" mi-a
rspuns +ncruntat c problemele minerilor +i minaser +n mars" problemele lor" ale minerilor" %e
care +ns 5u#ernul nu #roia s au%. <A#em problemele noastre" %omK prim-ministru" si
%umnea#oastr ati re-u2at s ne #e%eti si s # +nt+lniti cu noi@= <,i cum" %omnule" s m
+nt+lnesc cu #oi" sub presiuneB Este #orba %e prim-ministrul unei tri" c3iar %ac ea se numeste
Rom/nia@ De ce at+ta #iolent" arunc+n% tara +n 3aos pentru ne5ocierea bu5etului Re5iei CuileiB
Nu # %ati seama c +ncercarea #oastr nu poate a#ea succes" c nimeni nu poate +ntele5e ceea ce
-acetiB >ri # preocup problemele #oastre" si asta +ntele5" ori #reti s cuceriti puterea cu b+ta
printr-un mars asupra &ucurestiu-lui precum ;ussolini asupra Romei" si atunci nu mai +ntele5.
;ussolini asa a -cut" a cucerit Roma cu l 000 %e oameni mrsluin% asupra orasului. Voi s+nteti
mai multi" asa c spuneti-mi ce a#eti %e 5+n%" ca s stim o socoteal@ Voi" %ac tineti la Rom/nia
asa cum pretin-%eti" cum acceptati ca Rom/nia s -ie ast-el pri#it +n a-arB Nu #e%eti ce-i aici"
posturi %e tele#i2iune" 2iaristi" reporteri... Nu stiti ce ima5ine are Rom/nia acum pe ecranele
tele#i2iunilor strineB 83iar asa am a6uns" s nu ne putem +ntele5e %ec+t %up ce st+rnim panic +n
toat taraB Uitati" ca s nu o mai lun5im" %omnii Stn-
(0
,A8EA DE LA 8>JIA
culescu si Remes au #enit cu mine si # ro5 s +ncepeti acum %iscutiile pri#in% bu5etul Re5iei %e
Cuil si re#en%icrile #oastre. Eu nu o s inter#in +n %iscutiile te3nice asupra bu5etului. A#eti
specialistii %e -at" eu am s inter#in numai %ac nu #eti a6un5e la o +ntele5ere" si atunci #oi
%eci%e eu. V asi5ur c #oi a#ea +n #e%ere interesele %umnea#oastr@=
Apoi" sc3imb+n% brusc tonul si tema %iscutiei" m-am a%resat staretului0 <,rinte" trebuie s mer5
la toalet" c tare m-am 5rbit s a6un5 aici@=
8itite acum" cu %etasarea cititorului st+n% +n -otoliu" cu#intele acestea pot suna nepotri#it +n 5ura
unui prim-ministru. Dar atunci" +n clipele acelea c+n% mintea minerilor era preocupat +n mo%
obsesi# %oar %e re2ol#area c+t mai 5rabnic si mai -a#orabil a problemelor lor" cu#intele acestea"
rostite cu tonul -iresc al unui om care pur si simplu #roia la toalet" au a#ut %arul %e a intro%uce o
not %e naturalete uman +n-tr-o atmos-er inuman prin incan%escenta ei. Staretul" surprins %e
cererea mea" s-a lamentat0 <Aoleo" %omK prim-ministru" nu se poate. 8ori%orul e plin cu 2iaristi"
abia am reusit s intrm aici. N-o s puteti s treceti printre ei -r s # bombar%e2e cu
+ntrebri.= <AtunciB= <,i ar -i ce#a" s sriti -ereastra asta" s iesiti %irect +n curte ocolin% br+ul %e
2iaristi" si %e-acolo s mer5eti la toalet=" si staretul mi-a artat o -ereastr +nc3is. <:rebuie %oar
s o %estepenim" treceti pe aici" si... 5ata@=
S+nt clipe c+n% a te purta -iresc poate sal#a o situatie ce pare lipsit la +nceput %e perspecti#. Doi
%in o-iterii S,, ce m +nsotiser +n +ncpere au reusit s %esc3i% -ereastra +ntepenit" +nclec+n%
per#a2ul -erestrei" m-am +ntors ctre li%erii minerilor care m pri-
(1
#eau toti cu mirare si le-am 2is0 <Domnilor" %atorit %umnea#oastr primul-ministru al Rom/niei
este obli5at s prseasc aceast +ncpere ca s mear5 acolo un%e si re5ele mer5e pe 6os" srin%
o -ereastr. V %ati seama c %ac a6un5eati la &ucuresti nu as -i putut -ace asa ce#a" cci acolo
biroul meu este la eta6ul trei@= :oti au +nceput s r+%. Am srit +n curtea interioar" si m-am
+n%reptat sin5ur ctre toaleta m+nsti-rii. Nici un 2iarist nu a %ibuit iesirea mea. ;-am +ntors pe
acelasi %rum" am +nclecat %in nou per#a2ul -erestrei" am srit pe po%eaua +ncperii si" aran6+n%u-
mi 3ainele cu un 5est in%i5nat %e om pus +n situatii ne-iresti %emnittii lui" am simtit c parc un
+n5er trecuse prin +ncpere0 atmos-era se %estinsese cu totul. Acesta a -ost momentul psi3olo5ic
care a %etensionat %e-initi# situatia" 5rbin% atin5erea unui punct al comunicrii %intre noi pe
care" +n lipsa acestei ptanii" nu 1-as -i atins %ec+t cu 5reu. Starea %e spirit se rela4ase" %epsisem
momentul retinerilor si al ostilittii mocnite" clipa aceea %e tatonare +ncor%at si suspicioas" c+n%
+n-runtarea %intre %oi a%#ersari poate -oarte usor s alunece +n in#ecti#e" compromit+n% totul.
Reusisem %eocam%at s %etensione2 atmos-era" abt+n%u-le o clip atentia %e la problemele lor si
%e la satis-actiile pe care si le %oreau ime%iat.
Atunci a aprut si ;iron 8o2ma" %e care uitasem cu %es#+rsire +n acele clipe. A#ea -ata tras si
obosit" #ocea r5usit si astenic" era un om eminamente isto#it. Ne-am %at m+na0 <Nu cre%eam
c o s ne mai #e%em" si +nc +n aceste con%itii" si asta %up ce mi-ai %at lampasul %e miner@ E+n
septembrie 1991 -usesem la minele %in muntii Apuseni" la in#itatia omnipre2entului %omn
,opescu" li%erul sin%icatului ;eri%ian" +n
(!
,A8EA DE LA 8>JI A
aceast %eplasare am poposit si la ,etrosani" un%e m-am +nt+lnit cu li%erii sin%icali si %irectorii
Re5iei. ,rintre ei se a-la si 8o2ma" care m-a surprins prin cunostintele lui %e natur -inanciar.F
:u cre2i c 5esturi ultimati#e m pot -orta s -ac ce #rei tuB :e +nseli. Dimpotri#" +n asemenea
situatii actione2 alt-el %ec+t s-ar astepta %e la mine. Nu am -ost si nu #oi -i nicio%at -ortat s -ac
ceea ce nu #reau s -ac. tine minte c #remea mineria%elor a trecut. si apoi spune-mi ce -olos #-au
a%us ele #ou" ca participanti" sau triiB=
Au +nceput %iscutiile propriu-2ise la masa %in +ncperea mare. Remes si Stnculescu %in partea
5u#ernului" li%erii sin%icali %in partea minerilor. Atmos-era se %estinsese" iar %e acest lucru mi-am
%at seama con-stat+n% sc3imbarea %e atitu%ine a o-iterilor S,, care m +nsoteau" +si pier%user
crisparea si #i5ilenta bnuitoare" se rela4aser" 2+mbeau si #orbeau +ntre ei. Au +nceput asa%ar
%iscutiile propriu-2ise. Aceasta era -a2a a %oua a +nclestrii psi3olo5ice" %up momentul %eten-
sionrii atmos-erei" -a2 +n care trebuia s-i con#in5 pe mineri %e %isponibilitatea 5u#ernului %e a
le satis-ace %orintele. > -a2 a ne5ocierilor te3nice" le5ate %e bu5et" esalonarea %atoriilor"
re%esc3i%erea celor %ou mine %e la D/l6a si &rbteni" restructurarea Re5iei Cuilei cu acor%ul
%irectorilor re5iei si al li%erilor sin%icali etc. si spun bine ne5ocieri" cci acolo s-a ne5ociat" nu s-a
impus. Remes si Stnculescu au ne5ociat %e la e5al la e5al cu minerii" nu a -ost #orba %e o
impunere necon%itionat %in partea minerilor a unor cereri +n -ata crora 5u#ernul n-ar -i a#ut
altce#a %e -cut %ec+t s le accepte. Lucrul acesta e bine s -ie stiut %e toti cei care m-au +n#inuit
c la 8o2ia le-am promis minerilor marea cu sarea %oar cu scopul %e a iesi %in cri2a prin care
(.
trecea 5u#ernul. Nici o clip nu le-arn %at minerilor sen2atia c s+ntem slabi si c am #enit acolo
ca s sal#m ce mai putea -i sal#at" cu pretul celor mai elucu-brante promisiuni. $ireste c
slbiciunea cronic a 5u#ernului meu atinsese atunci o -a2 critic" %ar lucrul acesta +l stiam eu"
nu minerii si nici populatia. si pentru c +l stiam %oar eu" mi-am tratat a%#ersarul cu si5uranta
celui care stie c cellalt nu stie ce stiam eu. >ric+t %e slab ai -i" esti +nc -oarte puternic %ac
a%#ersarul nu-ti stie slbiciunea. $ireste c +n 2ilele acelea toti au #orbit %e +nclcarea or%inii %e
stat si %e subminarea autorittii le5ale" %ar c+ti au reali2at cu a%e#rat proportiile neputintei
puteriiB Nici 8o2ma nu si-a %at seama atunci c el ne5ocia cu un 5u#ern -r putere real" cci nu
putea s a%mit nici el c" pe !! ianuarie" nimeni nu-1 mai putea opri +n marsul lui spre &ucuresti.
Armata" am mai spus-o" nu putea tra5e +n mineri %ec+t cu pretul %eclansrii unui r2boi ci#il" si
atunci spre &ucuresti" +n locul a 10 000 %e mineri" s-ar -i re#rsat 2eci %e mii %e oameni" +n
R+mnicu-V+lcea s-au str+ns sute %e ci#ili care au scan%at minute +n sir <8inste lor" cinste lor"
cinste lor minerilor@=" si-atunci se mai +n%oieste cine#a %e consecintele la care ar -i %us inter#entia
armateiB
+n timpul %iscutiilor te3nice" 8o2ma a stat +n picioare l+n5 masa +n 6urul creia se%eau episcopul
loan si episcopul 73erasim al R+mnicului. 7recea" trecut prin bri5a%a artistic a ASE-ului" se
plimba +ntruna prin +ncpere si 5lumea" +si 5sise +ntre li%erii minerilor %oi #l65ani %e #reo %oi
metri" care +l %epseau si pe el +n %imensiuni" cu care se +mprietenise spontan" pe ba2a asemnrii
-i2ice. Apoi 8o2ma mi-a po#estit #iata lui" mi-a %escris -amilia %in care s-a i#it" 5reuttile #ietii
(
,A8EA DE LA 8>JIA
%e miner. :atl lui -usese %e asemenea miner. L-am +ncre%intat c stiu +n ce con%itii inumane
lucrea2 minerii si c n-am a#ut nicio%at pornirea %e a minimali2a problemele lor" %ar c +ntre o
ne5ociere ci#ili2at si ceea ce se +nt+mpla atunci era o mare %eosebire. <Nu stiu cine #-a +mpins s
-aceti ce-ati -cut. si #reau s-ti atra5 atentia -oarte serios c s-a %us timpul c+n% se iesea pe stra%
cu b+ta" acum e timpul lobbN-urilor %e parti%" tu ai un lobbNB Intr +n r+n%ul lumii" mi 8o2-ma"
#e2i-ti %e sin%icat" %e a-aceri" %ar nu mai - ce-ai -cut p+n acum. Intr +n politic %ac #rei" uite"
am au2it c #rei s -ii senator %e ,R;" -oarte bine" %ar nu mai recur5e la -ort c nu re2ol#i nimic
cu ea.= 8o2ma a ne5at c ar -i membru ,R; si cu at+t mai putin c #rea s -ie senator. Un lucru e
-oarte important %e preci2at" %eoarece p+n si Emil 8onstantinescu a cre2ut ulterior c eu +i
%%usem asi5urri personale lui 8o2ma c nu #a -i urmrit penal" 5arant+n%u-i e#entual
imunitatea +n ca2ul intentrii unui nou proces. >r" +n a-ar %e pre#e%erea -inal %in protocolul
semnat atunci" c nici un miner nu #a -i urmrit a%ministrati#" eu nu i-am %at lui 8o2ma personal
#reo alt asi5urare. Nici nu a#eam cum s-i %au o asemenea asi5urare. Hustitia se a-la sub
controlul lui Stoica" iar el era atunci +n str+nse le5turi cu 8onstantinescu. +n plus" prese%intele
8urtii Supreme era re5retatul ;oisescu" care" +n po-i%a sentimentelor %e simpatie care le a#ea -at
%e mine" era unul %in amicii cei mai apropiati ai lui 8onstantinescu. Asa%ar" s -i #rut si nu a#eam
cui s cer spri6inul +n ca2ul %isculprii lui 8o2ma" si c3iar %ac as -i cerut asa ce#a" nu as -i -ost
ascultat. Un lucru este si5ur" mult timp %up +nt+lnirea %e la 8o2ia" 8onstantinescu si-a pus mereu
+ntrebarea0 <8e s-a +nt+m-
(A
plat la 8o2iaB 8e i-a promis Ra%u Vasile lui 8o2maB ,recis c s-au +nteles +mpotri#a mea@=
Ulterior" mass-me%ia a rsp+n%it la r+n%ul ei i%eea c la 8o2ia a e4istat o +ntele5ere secret +ntre
mine si 8o2ma" +ntele5ere pe care eu am +nclcat-o@ Aceast i%ee a -ost at+t %e puternic in%us %e
antura6ul lui 8onstantinescu +n-c+t p+n si :raian &sescu s-a sesi2at" stri5+n% o%at ener#at +ntr-o
se%int %e 5u#ern0 <Si %ac ar -i -ost o +ntele5ere" ceB Din moment ce pentru sal#area unei ast-el
%e situatii puteai s -olosesti orice -el %e mi6loace" la -el ca a%#ersarii ti" care este #ina care i se
imput acum prim-ministruluiB=
La 8o2ia nici o clip nu am %iscutat +ntre patru oc3i cu 8o2ma" ci totul s-a spus acolo" +n sala
aceea" +n pre2enta episcopilor loan si 73erasim" +n #reme ce pe l+n-5 noi treceau clu5ri
a%uc+n% una sau alta" iar la masa +n#ecinat Remes si Stnculescu se r2boiau +n ci-re cu li%erii
minerilor. Episcopul 73erasim era un btr+-nel simpatic si #esel" care permanent a -ost %e acor%
cu... minerii. Dup circa o or" le-am propus celor pre2enti0 <Cai s m+ncm" c am plecat %e
%imineat si mi-e -oame. Voi ati m+ncat" bietiB= 8um minerii au ne5at" %iscutiile te3nice s-au
+ntrerupt" iar staretul si clu5rii au impro#i2at la iuteal o mas" cu ciorb %e -asole si p+ine.
Aplecati asupra strc3inilor cu ciorb" re%e#enisem cu totii oameni. S-a #orbit atunci %espre
orice" %e la ec3ipa %e -otbal Hiul ,etrosani si p+n la neca2urile -inanciare ale episcopiei lui
73erasim. Dup mas" %iscutiile te3nice s-au reluat" iar la s-+rsit am semnat 3+rtiile %e m+n
contin+n% protocolul +ntele5erii noastre" +n el se -i4ase bu5etul" #olumul %e in#estitii al Re5iei
Cuilei" planul %e restructurare si 5arantarea -aptului c minerii nu #or -i urmriti a%ministrati#" c+t
((
l
,A8EA DE LA 8>JIA
si an5a6amentul lor c se #or +ntoarce %e +n%at +n ,etrosani. Era #orba %e un alineat re-eritor la
toti minerii" -r preci2ri nominale. Se +ntunecase a-ar c+n% am semnat +n s-+rsit protocolul.
<Cai s iesim +mpreun si s aprin%em o luminare +n biseric=" i-am spus lui 8o2ma. Scena a -ost
#2ut %e toat tara prin interme%iul tele#i2iunilor. A-ar" sin5ura %eclaratie %e care mi-amintesc
e c la +ntrebarea unui reporter <8ine a c+sti5atB=" am rspuns0 <Nu a +n#ins nici una %in prti" %ar
a c+sti5at tara" cci #a -i pace.= Iesin% %in biseric" la %esprtire i-am cerut lui 8o2ma s-si
respecte an5a6amentul %in protocol" +n -ata mea" 8o2ma a pus m+na pe tele-on si le-a or%onat
minerilor %in R+mnicu-V+lcea s se urce +n autobu2e si s plece spre Valea Hiului. :rstura
aceasta %e caracter a lui 8o2ma trebuie s -ie retinut" cci omul si-a respectat cu#/ntul. Apoi nu
pot s nu pun +n lumin puterea pe care o a#ea 8o2ma asupra mintii minerilor. Desi +n%+r6iti"
+ncpt+nati si ner#osi" sustin+n% %eseori puncte %e #e%ere personale contra%ictorii" minerii" %e
+n%at ce 8o2ma %esc3i%ea 5ura" +l urmau orbeste. $ascinatia e4ercitat %e acest om asupra lor nu
are corespon%ent +n lumea politic rom/neasc. 8o2ma era un li%er absolut al crui cu#+nt nu
cunostea +mpotri#ire" nici o 3otr+re nu +i era pus la +n%oial si -iecare or%in al lui era ascultat
-r cr+c-nire. Reusise prin calitti nati#e %e e4ceptie s le insu-le minerilor o cre%int mistic +n
el* acolo un%e era el" minerii se simteau si5uri si actionau -r 5res" %e +n%at ce el prsea locul
spiritele se +ncin5eau" ner#o2itatea crestea si toti asteptau ca el s se +ntoarc. 8u un asemenea om
+n -runte" minerii erau cu a%e#rat o -ort" %ar o -ort prin e4celent psi3ic ce pornea %inspre el
ctre ei" +nsu-letin%u-i si %+n%u-le o putere incontes-
()
tabil. ;ineria%ele au e4istat pentru c a e4istat ;iron 8o2ma. >ric+te %e%esubturi politice se pot
5si mine-ria%elor si oric+te %irectii a cptat +n timp miscarea minerilor %in Valea Hiului" toate
%e%esubturile politice si toate %irectiile acestea nu ar -i putut naste ce au nscut %ac +n punctul %e
con#er5ent re2ultat prin +ncrucisarea lor nu ar -i -ost acest om.
La plecare am mers %e ast %at spre R+mnicu-V+lcea" iar +ntre R+mnicu-V+lcea si Dr5sani am
+nt/lnit primele bara6e %e tancuri ale armatei. ;-am %at 6os %in masin" i-am lmurit pe o-iteri c
situatia se limpe2ise si le-am stri5at sol%atilor s se +ntoarc +n unittile lor. Stri5tele %e <Ura"
ura@= slobo2ite %in 5+tul acelor tineri m-au -cut s simt c+t %e -ericiti erau c scpaser %e
tensiunea +n care triser p+n atunci la 5+n%ul c #or trebui s aib %e-a -ace cu minerii lui
8o2ma. Erau -ericiti pentru c le -usese -ric" pentru c tremurase inima +n ei +n -ata perspecti#ei
%e a tra5e +n ci#ili" si mai erau -ericiti pentru c erau tineri" pentru c nu a#eau nici o e4perient
%e lupt si pentru c presimtiser c" la o a%ic" nu ar -i putut s -ac -at minerilor" cu toate
tancurile" taburile si mitralierele lor. Acelasi lucru +l presimtisem si eu. ;-am %us ctre Dr5sani
si apoi %rum +ntins p+n la &ucuresti. Am sosit +n &ucuresti la ora trei %imineata" am %ormit c+te#a
ore si la ora 10 am -ost la 5u#ern. $elicitrile cur5eau %in toate prtile" %ar cui +i psa +n acele
clipe %e eleB
A %oua mineria%" %in -ebruarie 1999" s-a petrecut -r participarea mea. ,e 1A -ebruarie" ;iron
8o2ma a anuntat iarsi 5re# si %eclansarea unui nou mars ctre &ucuresti. stia probabil %inainte
%e %eci2ia ce urma s -ie luat pe 1A -ebruarie %e 8urtea Suprem %e Hustitie" asa c a cutat"
%eclans+n% 5re#a +n c3iar
(1
,A8EA DE LA 8>JIA
2iua -ormulrii sentintei" s emit un semnal %e alarm pentru autorittile %in &ucuresti. Sentinta
a -ost -ormulat" marsul s-a pus +n miscare" %ar acum se stia c re#olta e rsu-lat" c nu mai e
#orba %e re#en%icri sin%icale" ci %e r-uiala lui 8o2ma cu &ucurestiul. La Stoenesti" pe 1(
-ebruarie" Han%armeria a -cut ce-ar -i trebuit s -ac si la 8ostesti0 s-i +mprstie pe mineri +n
#irtutea unor or%ine precise #enite %in partea unor o-iteri pro-esionisti. Noaptea %e 1( -ebruarie
mi-am pe-trecut-o la se%iul SRI alturi %e 8ostin 7eor5escu" 6u-c+n% sa3 si coment+n% rapoartele
care #eneau la se%iul central in-ormati#. Dimineata am plecat am+n%oi +ntr-un elicopter si am
sur#olat c+mpul btliei %e la Stoenesti" #2+n% cum minerii se risipesc. Asta a -ost tot. Nu am
participat cu nimic la arestarea lui 8o2ma si la con%amnarea lui ulterioar. Numai Emil 8onstan-
tinescu stie %e%esubturile acestei con%amnri" +n 2ilele acelea am simtit cum +n 6urul meu se tese
un 2i% al tcerii" 8onstantinescu nea5re+n% i%eea implicrii mele +ntr-o mineria% care mi-ar -i
sporit iarsi cota %e popularitate" care oricum" %up 8o2ia" crescuse prea mult pentru ambitiile
unui prese%inte ce nu accepta c +n tara aceasta mai s+nt si alti oameni %e #aloare +n a-ara lui.
Sun pre2umtios si plin %e +n5+m-are ce spun" %ar antipatia %intre noi %oi +l -cea pe
8onstantinescu s pri#easc -iecare reusit a mea ca pe un esec personal. >meneste +l +ntele5" %ar
si el trebuie s m +ntelea5" si mai trebuie s +ntelea5 c eu la 8o2ia am -cut ceea ce el +n #eci
nu ar -i putut -ace. 8um s-i spun a2i -ostului prese%inte c +n O3oKs O3o e4ist un sin5ur nume
%e politician rom/n" si acela e al meuB 8um s-i spun c +n publicatia anual a E%iturii Cac3ette
pri#in% e#enimentele mon%iale ale anului 1999 +n rubri-
(9
ca %estinat Rom/niei st scris0 <;ineria%e. 8o2ma. ,rimul-ministru" Ra%u Vasile=B si c %ac
numele meu apare acolo nu e pentru c +n timpul man%atului meu Rom/nia a pltit %atoria
e4tern %e trei miliar%e %e %olari" nu e pentru c Dacia" ,etromi%ia si &RD au -ost pri#ati2ate" nu
e pentru c &ancore4ul a -ost %es-iintat" nu e pentru c la CelsinDi Rom/nia a -ost in#itat s
+nceap ne5ocierile %e a%erare la Uniunea European" nu e pentru c s-a +nc3eiat acor%ul cu $;I
si ,SAL l cu &anca ;on%ial" nu e pentru c am reusit s +l a%uc pe S-+ntul ,rinte +n Rom/nia"
si nu e nici mcar pentru c +n r2boiul %in Poso#o 5u#ernul meu a o-erit necon%itionat spri6in
NA:>-ului" ci" culmea" pentru c +ntr-un ceas +n care se prea c nimeni nu mai putea sal#a tara"
eu am sal#at-o 5ratie unui amnunt re#olttor %e omenesc0 am stat %e #orb cu 8o2ma la 8o2ia.
S+nt +mpliniri umane" seci si neceremonioase" care %epsesc +n +nsemntate cele mai rsuntoare
succese %iplomatice" economice sau militare. Iar +mplinirea mea uman -at %e aceast tar s-a
numit pacea %e la 8o2ia. ;ineria%ele au -ost un act politic" nu o re#olt proletar a#+n% ca punct
%e plecare re#en%icrile unor mineri. :oate 5u#ernele %in trile -oste comuniste au pri#it cu
atentie %e2no%m/ntul mineria%elor. Aproape toti prim-ministrii %in trile -oste comuniste '
polone2" ce3" slo#ac" un5ur" bul5ar si rus ' mi-au mrturisit ulterior c +n ca2ul +n care 5u#ernul
meu c%ea" ei +nsisi si-ar -i pri#it cu +n5ri6orare propriul #iitor. :oti a#eau in-ormatii c reusita
minerilor +n +ncercarea %e a rsturna 5u#ernul Rom/niei ar -i +ncura6at miscrile sin%icale %in
propriile lor tri" o-erin%u-le parti%elor %e st+n5a prete4tul unor actiuni similare. Des-iintarea
mineria%elor" si e bine spus %es-iintare cci nici un e#e-
)0
,A8EA DE LA 8>JIA
nimerit asemntor nu #a mai a#ea loc +n Rom/nia %e-acum +ncolo" a +nsemnat s-+rsitul unei
epoci0 epoca lo#iturilor %e stat prin -olosirea -ortei proletare %e ctre Structuri. Rom/nii au rupt-o
cu o tra%itie %untoare" instaurat +n 1990. Iat cum o tra%itie poate %ura numai nou ani.
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Am intrat +n ,arti%ul National trnesc +n ianuarie 1990" %esi 5+n%ul meu s-a +n%reptat mai +nt+i
ctre liberali. Numai +nt+mplarea si cu#intele unor cole5i %e -acultate m-au -cut s-i ale5 pe
trnisti si nu pe liberali. Am intrat +n politic mai mult %in entu2iasm %ec+t %in ambitie" ca toti
cei crora le-a trecut prin minte atunci s se apuce %e un lucru pe care nu stiau a-1 -ace" %ar
pentru care se simteau -cuti. ,articipasem +ntr-un -el la re#olutia %in %ecembrie 1919" -iin%
martor %irect la niste e#enimente care" e %rept" se petreceau peste mine. +mi amintesc %e tinerii
+ntinsi pe bule#ar%ul ;a-53eru" ca un co#or #iu %e trupuri +n -ata taburilor si tancurilor sosite
acolo. De c+te ori +mi aminteam %e aceast ima5ine ne#erosimil" +mi spuneam c tinerii aceia
-useser mai buni %ec+t noi" cei a-lati la #+rsta a %oua" si +mi repetam c +n politic trebuie s
+ncerc s -iu la +nltimea acelui cura6 pe care +l #2usem pe bule#ar%ul ;a53eru +n !0 %ecembrie
1919. ,e !! %ecembrie" +mpreun cu %oi cole5i %e la ASE" am intrat purtati +n cl%irea
8omitetului 8entral al ,arti%ului 8omunist. Colul %e la parter prea ca %up r2boi" clc/i pe
tablouri s-+siate si aruncate pe 6os" pe mal%re %e crti +mprstiate peste tot" pri#in% +n5ro2it la
peretii +nne5riti %e -unin5ine. ,e treptele ce %uceau la eta6ul +nt+i" c+ti#a tineri re#olutionari" cu
arme pe 5enunc3i" %uceau cu sc3imbul la 5ur o sticl %e butur. Am
).
stat putin si" simtin% c nu acolo era locul meu" am plecat. Am plecat -r s bnuiesc c %in 199!
a#eam s -iu senator si c m #oi plimba pe cori%oarele" acum at+t %e -amiliare mie" ale Senatului
Rom/niei" urc+n% scrile acelea" at+t %e mi2ere atunci.
Am intrat +n ,Nt8D +n ianuarie 1990 si am #2ut acest parti% cresc+n% sub oc3ii mei. Atunci nu
bnuiam c #a #eni o 2i c+n% acelasi parti% #a muri sub oc3ii mei. 8+n% un parti% ia -iint" treptele
prin care el trece spre a se or5ani2a nu se %eosebesc cu nimic %e sta%iile prin care trece orice 5rup
uman +n interiorul cruia se +nc3ea5 pro5resi# o ierar3ie. Dac iei mai multi oameni si +i pui s
stea +n acelasi loc" ei #or alctui mai +nt+i o a%untur 3aotic si %e2or%onat" +n care relatia %intre
ei #a -i una %e neutralitate si %e respect temtor. Se #or tatona +ncerc+n% s-si msoare unul altuia
puterile. Dar treptat" asemenea unui aluat ce creste sub actiunea unui -erment" %inluntrul acestei
mase 3aotice ce prea a nu -i supus nici unui principiu %e or5ani2are se #a i#i o or%ine
intrinsec" repre2entat %e niste relatii %e ierar3ie" ine#itabile si -iresti. ,e scurt" se #or i#i li%erii"
a%ic cei cu opinie si cu putere %e impunere asupra celorlalti" cei crora li se acor% autoritate +n
msura +n care ceilalti s+nt %ominati. Acestia %in urm #or 5ra#ita +n 6urul li%erilor %eoarece"
lipsiti -iin% %e autoritate" au ne#oie %e una primit %in a-ar. ,e toti +i m+n ambitia si %orinta %e
putere" %ar puterea nu o #or a#ea %ec+t cei nscuti pentru asta. Iat calea obisnuit prin care un
5rup se or%onea2 pe seama unei ierar3ii ce creste %in interiorul 5rupului. Dar lucrurile nu se
petrec asa +ntot%eauna" cci mai e o cale %e or%onare" iar aceast alt cale e cea +n care ierar3ia
este impus %e o #oint %in a-ara parti%ului" care intro-
)
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
%uce cu %e la sine putere o ierar3ie care nu corespun%e celei intrinsece. Urmarea -ireasc e
con-lictul %intre cei ce s+nt %e -apt +n2estrati cu autoritate si cei crora li se % %in a-ar" prin
intru2iune" autoritatea. ,+n la moartea lui 8oposu ierar3i2area ,Nt8D s-a -cut pre%ominant prin
cea %intii cale. Dup moartea lui" ierar3ia a -ost tulburat %e inter#entia lui 8onstanti-nescu" care
a strecurat +n ,Nt8D acest cal troian care a -ost 8iorbea. Numai c nu poti peste noapte s a%uci
un om +ntr-un parti% si s le spui celorlalti0 <Iat li%erul #ostru@ Urmati-1@= Asa ce#a nu se
+nt+mpl %ec+t +n armat" %ar +ntr-un parti%" a%ic +ntr-un 5rup +n care autoritatea se c+sti5 prin
%isput %irect si ciocniri -tise" iar nu prin 5ra%e acor%ate prin or%in" implantarea unui li%er #a -i
urmat %e respin5erea -ireasc a acestuia0 cu o con%itie +ns" ca 5rupul s -ie %e6a ierar3i2at" a#+n%
o or%ine pe #ertical bine +nr%cinat. ;area %ram e c moartea lui 8oposu a prins ,Nt8D -r
o or%ine o-icial -erm" %ecesul lui sur#enin% +ntr-un moment +n care el nu apucase s
cons-inteasc" prin %esemnare %irect" or%inea intrinsec a parti%ului. Da" e bine ce spun" lui
8oposu nu +i mai rmsese %ec+t s spun0 <Aceasta e ierar3ia +n parti%" o ierar3ie pe care nu eu
am creat-o" ci s-a creat sin5ur" prin urmare %eci% ca succesorul meu la con%ucerea parti%ului s
-ie cutare sau cutare.= A asteptat prea mult" a so#it nepermis %e mult" %ar timpul nu a so#it si nu
1-a mai asteptat. Dac ar -i %esemnat succesiunea" lucrurile ar -i -ost +nc3eiate" cci orice #enire a
unui nou li%er e +nsotit %e ani3ilarea celor care pot -i o amenintare pentru noua con%ucere.
8oposu +nsusi 1-a ani3ilat pe Ratiu" +n care a #2ut +ntot%eauna sin5urul contracan%i%at serios la
-unctia %e prese%inte al parti%ului.
)A
L-a ani3ilat tin+n%u-1 %eoparte" +mpin5+n%u-1 +n esalonul secun%" ne-olosin%u-1 la a%e#ratul lui
potential pe ar%eleanul cu maniere britanice. C+rtia pe care totusi 8oposu a apucat s-o scrie
+naintea mortii si +n care %eclara %rept succesori pe Ra%u Vasile +n -unctia %e prese%inte e4ecuti#
si pe 8iumara +n cea %e secretar 5eneral al ,Nt8D a -ost i5norat %e Diaconescu si %e lonescu-
7albeni. <&ine" Ra%ule" %ar 3+rtia asta nu are nici o #aloare" i-a -ost luat cu -orta lui 8oposu"
poate c nici nu mai era constient c+n% a semna t-o@= Acestea au -ost cu#intele lui 7albeni" iar
Diaconescu" %ornic s -ie el prese%inte" a marsat la aceast insinuare macabr si ab6ect" pe care
numai mintea lui 7albeni o putea nscoci. Una peste alta" moartea lui 8oposu a lsat neterminat
opera creia +i %e%icase ultimii ani0 or5ani2area ,Nt8D. $r el" -r sin5ura autoritate +n -ata
creia se +nclinau toti trnistii" -rustrrile celor care nu a#eau +n2estrarea %e a -i li%eri" %ar care
nu se +mpcau cu i%eea c #oi -i eu li%er" au rbu-nit -r oprelisti" parti%ul -r+mit+n%u-se +n
-actiuni si coterii. Ale5erea lui Diaconescu +n -unctia %e prese%inte nu a calmat apele" cci
Diaconescu" %esi abil si %otat cu o #iclenie %e #ulpe" era slab. Nu a putut +nbusi %espicarea
trnistilor +n 5rupuri %e interese" %esprtite %e o antipatie latent" %ar incurabil. ,e acest -un%al
%e con-lict latent a c2ut +ntre noi 8iorbea. 8onstan-tinescu #roia s -ac %in el un li%er penetist"
%ar prese%intele statului nu intuise tristul a%e#r c 8iorbea nu putea -i li%er %in acelasi moti#
pentru care 8oposu -usese unul. 8u alte cu#inte" nu era nscut pentru asa ce#a. Lui 8iorbea +i
lipsea -lerul psi3olo5ic si -on%ul %e a5resi#itate inerent unui politician" +n sc3imb a#ea %in plin
#oint %e %ominare. si cum se +nt+mpl
)(
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
%e obicei" cei care #e%eau +n mine s-+rsitul lor ca pe-netisti" si +i +ncre%inte2 acum c i-as -i
+nlturat +n primele .0 %e minute %e e4ercitare a -unctiei %e prese%inte" aceia s-au coali2at spontan
+n 6urul lui 8iorbea. si-au %escoperit brusc o %ra5oste nebun si cu neputint %e tulburat pentru un
om care ar -i putut s -ie un bun li%er sin%ical" %ar nu li%er al unui parti% %e care nu era le5at prin
nimic" %ec+t numai prin %orinta -ireasc %e a a#ea" ca prim-ministru" spri6inul lui necon%itionat. S-
a creat ast-el o tensiune ireconciliabil +ntre li%erii %e-acto ai parti%ului si cei care ar -i #rut s -ie
li%eri -r s aib +ns +n2estrarea necesar. Din prima cate5orie -ceam parte la +nceput 8iumara"
Spinea-nu si eu. Din cea %e-a %oua" coteria con%us %e 7albeni si Remus >pris. Diaconescu"
oric+t %e +mpciuitor s-a str%uit s -ie" s-a lsat p+n la urm +n seama bu-nului-plac al
prese%intelui 8onstantinescu. De aceea" c+t timp am -ost prim-ministru" am -ost spat necontenit
%e cei crora nu li se +nc3iseser rnile iubirii lor +nselate pentru 8iorbea" apoi %e +nsusi
prese%intele parti%ului meu" prea slab pentru a +ntele5e ce putere urias a#ea +n calitatea lui %e
li%er al ,Nt8D-ului" si" +n -ine" %e prese%intele statului" care nu a +nteles s -ie un arbitru neutru
peste parti%ele politice" str%uin-%u-se +n sc3imb s -ie eminenta cenusie care con%uce %in umbr
,Nt8D-ul. Dar s nu anticipe2. E +n%ea6uns s spun c e un 5+n% amar s stii c %oi %emnitari %e
ran5 suprem" cum am -ost eu si 8onstantinescu" nu au putut colabora. Asta ne-a costat pe
am+n%oi0 pe mine" -unctia %e prim-ministru* pe el" cea %e-a %oua can%i%atur" %esi costul cel mare
1-am suportat eu si nu el. +ntr-un parti% urci +n ierar3ie prin trei mi6loace0 prin %isput %irect"
c+n% -iecare +si msoar -ortele cu ce-
))
llit" prin 5ra#itarea +n 6urul unui li%er care te ri%ic la ni#elul lui" sau" %ac ai sto- %e li%er" prin
crearea unui 5rup %e sustintori si simpati2anti. Eu m-am -olosit %e toate cele trei mi6loace %e
urcare +n ierar3ia ,Nt8D-ului. De la +nceput" a%ic %e la intrarea mea +n ,N:8D +n ianuarie
1990" c+n% nu a#eam nici cea mai mic i%ee %espre ce este politica si %espre ce +nseamn cu
a%e#rat s o practici" am 5ra#itat +n 6urul lui 8or-neliu 8oposu. si tot %e la +nceput nu m-am %at
nicio%at +n lturi s intru +n %isput -tis cu cole5ii mei. Din pcate" %e cel %e-al treilea mi6loc
nu m-am priceput s m -olosesc p+n la capt. Asa-numita -actiune Ra%u Vasile %in ,N:8D"
a%ic 5rupul %e la &raso#" nu a -ost neaprat o creatie a mea" ci un 5rup +n-iintat a%-3oc"
nepreme%itat" %e ctre trnistii care +ntelesese-r +n martie 199) c sustinerea lui 8iorbea +n
con-lictul lui cu pe%istii ar -i +nsemnat accentuarea unei cri2e care si-asa parali2ase 5u#ernul"
2%rnicin% orice msur %e re-orm. :oti acesti trnisti s-au 5rupat instincti# +n 6urul meu.
+n ianuarie m +nscrisesem +n ,N:8D %in entu2iasm si ambitie" si simteam c pot sc3imba tara"
at+t %e optimist eram. +n se%iul central al ,N:8D era atunci un 3aos %e +nceput %e lume. > cl%ire
#ec3e si neamena6at" cu +ncperi lar5i si neprimitoare" +n care intra si iesea cine #roia" +n care nu
stiai cui s te a%rese2i si pe cine s cauti* %omnea o a5itatie atotstp+nitoare" +n care trebuia s te
%escurci cum poti. Un cole5 %e-al meu m-a intro%us +n birou la &rbusi. A -ost primul trnist %in
#ec3ea 5eneratie pe care 1-am cunoscut" un om alturi %e care mi-am +nceput %rumul +n ,N:8D
si cruia +i port un respect nealterat %e #reme. El m-a intro%us mai t+r2iu +n birou la 8orneliu
8oposu" omul %espre
)1
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
care se stia c +n a lui m+n se a-lau ;iele puterii +n parti%" +n acele 2ile %e %e2or5ani2are total"
c+n% toate trebuiau luate %e la +nceput" c+n% se +n-iintau %epartamente si se -ceau an5a6ri %e
personal" c+n% -ebrilitatea %e a -ace ce#a te silea s-ti %epsesti reticenta celui care se stie no#ice
+n materie %e or5ani2are a unui parti%" +n acele 2ile puteai s te apuci %e orice pentru c e-ortul tu
era bine#enit" si in%i-erent %e lucrul %e care te apucai stiai c nu-1 mai -cusesi #reo%at si c
trebuia s-1 +n#eti %in mers. Nicio%at nu am #2ut at+tia oameni apuc+n%u-se s -ac niste lucruri
pe care nu le mai -cuser #reo%at si -r s aib #reo i%ee %ac #or -ace bine ce si-au propus. Se
%iscuta enorm" toti a#eau i%ei strin5ente si teorii -r perec3e" -iecare a#ea +n cap un pro5ram sau
un plan %e strate5ie pentru parti%. :oti erau a%eptii unei teorii economice sau ai unui curent
politic" toti citiser crti %espre politic si toti a#eau lucruri e4trem %e importante ce trebuiau
+mprtsite ime%iat celorlalti. ;ulti s-au +nscris atunci +n ,Nt8D" unii %in nostal5ia %up niste
#remuri pe care le apucaser +n a%olescent" altii m+nati %e ima5inea i%ilic pe care o a#eau
%espre politica trnist interbelic" altii pentru c a#useser ru%e trnisti si" +n -ine" altii pentru
c pur si simplu #roiau s se apuce %e politic. De +nceputurile acelea mi-amintesc cu melancolia
unuia care a pri#it cu +nc+ntare re#rsarea 2orilor -r s bnuiasc -aptul c %up rcoarea aurorei
#a urma arsita unei %up-amie2e pline" a unei %up-amie2e caniculare si +nbusitoare c+n% su-letul
ti se sleieste si simturile ti se tocesc" si c+n% apatia e asa %e a%+nc si moleseala at+t %e 5rea c
aproape ai uitat %e +nc+ntarea cu care ai pri#it 2orii. 8+t apatie si %e2am5ire e +n noi" cei %e a2i"
cei care atunci am sperat
)9
c parti%ul acesta istoric #a re%e#eni un pol %e putere +ntr-o tar %emocratic@ 8e amrciune si ce
%e2am5ire e +n noi" cei care ne-am petrecut at+tia ani +ntr-un parti% care s-a %estrmat cu aceeasi
repe2iciune cu care a -ost +n-iintat@ si c+t %urere ascun%em +n noi" cei care" %ac am -i bnuit ce
se #a ale5e %in acest parti%" am -i plecat %in el a %oua 2i %up ce ne +nscrisesem@ >ri-c+t sc+rb
am a%unat +n mine +n acesti ani" nu pot s m 5+n%esc la acele 2ile %e +nceput -r s m apuce
%orul %e ele si -r s urlu %e re#olt la 5+n%ul c totul s-a s-+rsit.
Dup or5ani2area ane#oioas a parti%ului" a urmat primul con5res" +n 1991. ,rese%inte a -ost ales
sin5urul care merita aceast -unctie" %e altminteri cel care nici nu a a#ut contracan%i%at0 8orneliu
8oposu. La acel con5res a participat si #eteranul trnist Emil 73ile-2ean" -ost ministru si -ost
5u#ernator al &ncii Nationale +n perioa%a interbelic" omul cu cel mai +nalt 5ra% %in #ec3ea
5arnitur a ,arti%ului National trnesc. 8on5resul s-a %es-surat +ntr-o atmos-er apstoare"
cenusie. stiam ce ima5ine catastro-al a#eam +n oc3ii multimii" trnistii -iin% pri#iti atunci -ie ca
niste mumii male-ice" re+n#iate +n urma unei +mblsmri ce %urase A0 %e ani %e comunism" -ie ca
niste capitalisti #eniti %in a-ar al cror sin5ur 5+n% era cumprarea pe nimic a trii. 8elor %in
prima cate5orie" ilustrat %e 8oposu" li se pre2icea un s-+rsit rapi% si o compromitere %e-initi#"
prin %e2#luirea an5a6amentelor %e in-ormatori ai Securittii. 8ei %in a %oua cate5orie" %e pil%
Ion Ratiu" erau +nt+mpinati %ispretuitor cu <Nu ne #in%em tara@=" -iin% pri#iti ca niste cpuse ce
trebuiau silite s se +ntoarc c+t mai repe%e %e un%e #eniser" %in putre%ul si imoralul >cci%ent.
Un >cci%ent putre%" %ar
10
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
putre% %e bo5at" si imoral" %ar imoral %e puternic. 8opo-su" cu trsturile lui a%+ncite si br2%ate"
slab si +mb-tr+nit" sporea si mai mult culoarea sumbr +n care ne +n#luise lumea. A#ea o proast
ima5ine me%iatic" si %e c+te ori n-a au2it el +nsusi sau nu a citit +n 2iare c are un cap %e mort@
+ntr-a%e#r" nu a#ea nimic %in tele5enia at+t %e obli5atorie ast2i pentru a intra +n 5ratiile unui
electorat care a -ost %resat s-si alea5 li%erii %up criterii actoricesti.
Acest om cu cap %e mort era +n realitatea lui #ie un brbat -rumos. A#ea niste oc3i albastri clari"
cu-un%ati +n orbite a%+ncite" si o pri#ire bl+n%" -erm si uneori +ncruntat" %e om ptit si trecut
prin tot ce poate -i mai ru. Statura lui +nalt" impuntoare" corespun%ea per-ect unui psi3ic
ec3ilibrat si unei inteli5ente ra-inate. Era un animal politic %e ras" lucru %e care +ns a#eam s-mi
%au seama cu +ncetul" +ntre el si Iliescu era o relatie %e e#itare respectuoas. $iecare +n sinea lui
recunostea #aloarea celuilalt" %ar nici unul nu o arta. Se pstrau reciproc la %istant"
neaccept+n%u-se prea mult unul l+n5 altul.
8oposu era un mare -umtor si abia cunosc+n%u-1 pe el am +nteles ce +nseamn a -uma ti5ar %e la
ti5ar. 8+n% +i atr5eam atentia c -umea2 prea mult" +mi rspun%ea0 <Viata mi-a luat totul" %ac
renunt si la -umat" cu ce mai rm+nB= Nu bnuiam atunci" c+n% +i atra5em atentia c -umea2 prea
mult" c eu +nsumi a#eam s a6un5 +n timpul man%atului %e premier s -ume2 !-. pac3ete pe 2i. +n
puscrie 8oposu se lsase %e -umat" +ns c+n% a iesit %up 1) ani" c+ntrin% A) %e D5 si abia
tin+n%u-se pe picioare" a #rut %e curio2itate s -ume2e ti5rile lui pre-erate" Re5ale. 8um ti5ri cu
un asemenea nume nu mai erau" s-a multumit cu
11
Nationale" un alt nume care +i suna cunoscut lui 8oposu. <Dac atunci" asa slab cum eram" mi-ar
-i -ost ru la prima ti5ar" n-as mai -i -umat. Dar cum mi-a plcut" m-am reapucat %e -umat si #oi
-uma p+n la moarte.= 8oposu stia s -ie ele5ant" a#ea o %istinctie a tinutei si o si5urant a
miscrilor trupului care e4ercitau un e-ect miraculos asupra -emeilor. Se simteau bine +n pre2enta
lui" +si %escopereau brusc o coc3etrie pe care o #+rst ca a lui ar -i e4clus-o +n mo% obisnuit.
,esemne c alura %e ca#aler urias si bonom" precum si si5uranta lui ele5ant creau -emeilor o
pornire inconstient spre coc3etrie. 8oposu simtea acest lucru si +l accepta cu o m+n%rie -latat si
nemrturisit. A#ea un umor mo%erat" poate prea sec si prea putin spontan pentru un politician.
8on#i#" accepta %iscutiile +n contra%ictoriu" a#+n% ar5umente numai acolo un%e era #orba %e teme
care +l interesau" +n rest" accepta punctul %e #e%ere al altora. A#ea o stiint a %iscursului -erm" -r
a -i +ns ri5i% +n conceptii" +n materie %e politic" putini +i puteau riposta c+n% sustinea ce#a.
Rareori se supra" +n sase ani c+t am stat alturi %e el nu 1-am #2ut %ec+t rareori iesin%u-si %in
-ire. > ultim suprare mare a a#ut-o +n urma con-lictului cu &ostan si <5ruparea lui=" c+n% a
%escoperit cu amrciune c lonescu-7al-beni" loan Lup si altii i se +mpotri#esc. Atunci poate a
reali2at c una %in 5reselile s#+rsite era c nu st+rpi-se orice +ncercare %e sc3ism interioar a
parti%ului" +n5%uin% coteriilor s-si +n-iripe coa6a si ls+n% ca 5ermenul -ractionrii s +ncolteasc
%iscret %ar tenace" +mboln#in%u-se brusc" nu a mai a#ut #reme s %esemne2e +n -ata tuturor un
succesor. Dup moartea lui" coteriile s-au %e2lntuit" -rustrrile au i2bucnit. 8a orice ar%elean" se
%eci%ea mai 5reu" %ar o %at 3otr+rea
1!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
luat" era %e neclintit" +n#tase s lase lucrurile +n #oia lor" nu le silea" cre%ea +n -irea ascuns a
toate si +n mersul lor -iresc si ine4orabil" %es-cut %intr-o le5e luntric. Ierar3ia +n parti% nu o
impusese" o lsase s se +nc3e5e %e la sine" pentru c era su-icient %e %estept ca s stie c li%erii
nu se numesc cu %e-a sila" ci se impun sin5uri. Autoritatea lui era incontestabil +n oc3ii
trnistilor" numai c +n societate era cel mai pone5rit si %ispretuit om politic" pro#oc+n% uri
incre%ibile si antipatii -eroce.
Iar +n 1991 ima5inea lui +n oc3ii rom/nilor era una %e sta-ie male-ic si tot ast-el era si ima5inea
parti%ului pe care +l con%ucea. Nemultumirea pe care ne-o pro#oca ima5inea ce ne -usese
atribuit" cea %e ciocli ai Rom/niei si %e politicieni 3otr+ti s se r2bune pe cele patru milioane
%e -osti membri ai ,arti%ului 8omunist" s-a rs-r+nt +n 1991 asupra strii %e spirit a participantilor
la con5res. Au -ost mult ner#o2itate si mult nerb%are" in#ers proportionale cu optimismul
nostru. La acest con5res +mi amintesc c s-a iscat un con-lict acerb +ntre 8icerone loanitescu si
8onstantin :icu Dumitrescu" si am pri#it +nmrmurit cum" +n -un%ul slii" cei %oi brbati a6unsi la
#+rsta senectutii %%user +n mintea copiilor" tr5+n%u-si -r retinere palme. 8am aceasta era
starea %e spirit %in parti% la ora con5resului" eram posaci si +ncr/ncenati" cci perspecti#a nu se
+ntre2rea prea ro2 pentru trnisti.
8ampania electoral %in 199! ne-a 5sit +n aceeasi stare %e spirit. Atunci am -ost la un pas %e a
pleca %in parti%" %ar nu pentru c simteam c nu a#em mari sanse" ci pentru c mesa6ul nostru era
%esuet" +n a-ara timpului. Nu am putut nicio%at s sustin lucruri +n care s nu cre%. In acea
campanie electoral" am reali-
1.
2at brusc inutilitatea e-ortului meu" si mi-am %estinuit aceast con#in5ere lui &rbusi0 <Nu
#e%eti c s+n-tem +n a-ara timpuluiB= &rbusi a insistat s nu ce%e2 +ntr-un moment %e
%escura6are" <+n politic trebuie s ai rb%are" Ra%ule. 8ci -iecruia +i #ine r+n%ul. 8ine stie s
astepte #a a#ea succes=" mi-a spus &rbusi. Aceleasi cu#inte le-am au2it cu alt prile6 %e la
8oposu0 <+n politic trebuie s ai o sin5ur calitate0 rb%area@=
Ale5erile %in 199! m-au a%us +n Senatul Rom/niei" alturi %e 8orneliu 8oposu. +n Senat"
+nt+mplarea a -cut ca +n prima mea inter#entie s iau cu#+ntul +n spri6inul... puterii" repre2entat
atunci %e senatorul A%rian ,unescu %e la ,S;. Acesta cerea +n numele parti%ului su prelun5irea
%atei-limit %e %epunere a certi-icatelor %e proprietar. Lu+n% aprarea lui ,unescu" trnistii nu
au pri#it cu oc3i buni acest 5est. Era un 5est neasteptat +ntr-un timp +n care clou-ul se%intelor
Senatului erau inter#entiile patetice ale senatorilor UD;R pe %e o parte" si ale unor senatori ,S;
si ,SDR pe %e alt parte" c+t si imprecatiile #erbale sc3imbate %e senatorii ,Nt8D cu A%rian
,unescu si 8orneliu V%im :u%or. $aptul c am spri6init aceast propunere" corect +n esent" 1-
a luat prin surprin%ere c3iar si pe autorul ei" A%rian ,unescu. +ntors +n scaunul meu" 1-am
+ntrebat pe 8oposu %ac are ce#a s-mi reprose2e pentru 5estul meu. 8oposu a ne5at" cci era un
om care putea s %istin5 +ntre probleme %e -on%" principiale" si cele %e supra-at" circumstantiale.
A#ea o uimitoare putere %e a nu se lsa in-luentat %e ab6ectiile care +l tinteau. 8eea ce mie mi se
prea o mo6icie lui +i aprea ca ce#a nesemni-icati#" se #e%ea c a#ea u2ul 3rtuielii %in politica
interbelic" %ar mai ales %in +nc3isoare. De la el am +n#tat c un politician trebuie s aib puterea
%e a %a m+na cu un a%#ersar c3iar si %up
1
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
ce acesta +l +n6urase scabros +n 2iar cu o 2i mai %e#reme. Asta a#eam s -ac si eu" +n#t+n% s %au
m+na cu V%im a %oua 2i %up ce m spurcase %in crestet p+n-n tlpi. 8oposu si-a artat o
sin5ur %at nemultumirea +n aceast pri#int0 <Dra5 Ra%ule" am au2it c tu te +ntele5i bine cu
V%im" s+nteti c3iar prieteni@= <S+n-tem #ecini" %omnule 8oposu" casele noastre s+nt %esprtite
%oar printr-un 5ar%. 8+n% ne +nt+lnim" eu +l +ntreb %e ce m +n6ur +n Rom/nia ;are" el se -ace c
nu stie si ne %esprtim politicos" alteori +mi % o carte %e-a lui cu auto5ra-" si tot asa.= 8oposu nu
a mai insistat" era prea %esc3is la minte ca s se +ncurce +n suspiciuni -at %e mine sau +n antipatii
-at %e V%im. stia prea bine cine era V%im si +si amintea si el" cum +mi aminteam si eu" c +n
ianuarie 1990 Eu5en &arbu si V%im :u%or se pre2entaser la se%iul central al ,Nt8D o-e-rin%u-
si ser#iciile %e 5a2etari pentru 2iarul Dreptatea. 8oposu +i re-u2ase politicos" pentru a -i apoi tinta
celor mai %es-r+nate in6urii %in partea celor %oi. De aceea nu +l mai surprin%ea nimic" +si croise o
platos interioar prin care nu se putea ptrun%e cu in6urii" amenintri si calomnii.
In toat aceast perioa% m-am apropiat +ncetul cu +ncetul %e 8oposu. De#enisem un obisnuit al
casei lui. Locuia +ntr-un apartament %e %ou camere" %e o austeritate incre%ibil pentru un se- %e
parti%. Alturi %e mine" 8oposu +i primea -rec#ent pe 8iumara" Lepsa si altii. Straniu e c
8orneliu 8oposu nu ne-a spus nici unuia %in noi ce planuri are +n pri#inta con%ucerii. Era un om
care obser#a si tcea" -r a-i lsa s scape nimic %in ceea ce a#ea %e 5+n% cu ierar3ia parti%ului.
,+n la moartea lui 8oposu preocuparea mea a -ost parti%ul" +n timp ce el +si c3eltuia cea mai
mare parte a timpului +n se%intele 8on#entiei Democrate. 8on-
1A
-lictele %in 8on#entie erau acerbe" lucru -iresc a#+n% +n #e%ere c se +nt+lneau acolo trnistii"
liberalii" so-cial-%emocratii" ecolo5istii" Alianta 8i#ic si Asociatia $ostilor Detinuti ,olitici.
Discutiile +n aceast con#entie erau interminabile* %up ani %e tcere toti tineau s-si e4prime
punctul %e #e%ere si s mai -ie si ascultati pe %easupra. Se c%ea +n aceleasi teorii sterpe si nu se
lua nici o 3otr+re. Atunci mi-a -ost %at s a-lu c+t %esertciune poate -i +ntr-o a%unare %e oameni
+n care -iecare #rea s -ie mai %estept %ec+t ceilalti. 8oposu pleca epui2at %e acolo si %e c+te ori +l
+nt+lneam la el acas %up o asemenea se%int simteam c+t %e amr+t e %e prostia unei a%unri +n
care %emocratia e +nteleas ca %rept al oricui %e a-si %a cu prerea. 8+n% urma o alt se%int" +l
treceau -iorii %inainte" si o-ta0 <Iar trebuie s m %uc acolo" s-i ascult pe toti cum bat c+mpii.= Se
%iscutau probleme ri%icole prin micimea lor" si neca2ul era c se %iscutau la nes-+rsit. 8el mai
penibil rol 1-a +ntruc3ipat Ana &lan%iana" o -emeie creia c3iar +i intrase +n cap c poate s %ea
s-aturi +n materie %e politic unor oameni precum 8oposu" 8unescu" Diaco-nescu sau Ratiu. Dar
+n numele %emocratiei toti trebuiau s o suporte +n calitatea ei %e prese%int a Aliantei 8i#ice.
8oposu mi se con-esa %in c+n% +n c+n%0 <>are +mi mai % mult lectii cucoana astaB= Secon%at %e
un 5a2etar precum ,etre ;i3ai &canu" aceast %oamn #enea cu propuneri care +l cu-un%au +n
+nmrmurire pe 8oposu. De pil% i se. n2rise c n-ar -i ru ca parlamentarii s -ie c3emati la
se%iul 8on#entiei pentru a li se pune +ntrebri. S pui +ntrebri parlamentarilor ar -i presupus
+n-iintarea unui 5rup al +nteleptilor priceputi la toate" si mai cerea ca parlamentarii s -ie tratati ca
niste scolari a cror bun purtare se msura %up
1(
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
s+r5uinta cu care +si -ceau lectiile %e-acas" s+r5uint msurat" -ireste" %up 2elul cu care
rspun%eau e4i5entei Anei &lan%iana. Iar cea mai ne#erosimil i%ee a -ost ca ale5erea
can%i%atului 8on#entiei la ,rese%intie s se -ac pe ba2 %e concurs@ <8e concurs" %omnule=" +i
spuneam lui 8oposu" <cum #ine astaB 8e" m ro5 -rumos" +i +ntrebatiB si care #or -i criteriile %up
care #eti 3otr+ care e cel mai potri#itB Dac le puneti +ntrebri %e cultur 5eneral" c+sti5
;anolescu" un intelectual c+t se poate %e stimabil" %ar -r culoare" si mai ales -r #+n politic.
Dac le puneti +ntrebri %e politic e4tern" c+sti5 Ratiu" nu mai +ncape #orb. E %rept" +n ca2ul
lui 8onstantinescu nu stiu crui %omeniu ar trebui s-i apartin +ntrebrile pe care s i le puneti ca
s c+sti5e si el. 7eolo5ia n-are le5tur cu prese%intia@=
A2i nu mai am nici o urm %e ranc3iun -at %e cel ce m-a re#ocat %in -unctia %e prim-ministru"
%ar la %rept #orbin%" %intre can%i%atii la prese%intia 8on#entiei si implicit la cea a republicii" cel
mai sters era 8onstantinescu. Era 5enul %e om alturi %e care puteai sta mai multe ore +n aceeasi
camer -r s-ti amintesti c 1-ai +nt+lnit. Nu lsa urme ale trecerii lui printre oameni" at+t %e
%iscret si %e mo%est era. 8+n% se ase2a pe scaun" sttea pe mar5inea lui" +ntr-o postur %e smerenie
st+n6enitoare" %e a6un5eau si ceilalti s se simt prost +n pre2enta lui. 8+n% 8oposu mi-a pomenit
prima oar %e 8onstantinescu" a trebuit s -ac e-orturi ca s mi-amintesc cine era. <8um" nu-ti
amintesti" Ra%ule" a -ost la noi la se%iu" la con-erinta %e pres" sttea +n ultimul r+n%.= +ntr-a%e#r"
acum mi se tre2ise memoria" %ar %e5eaba" nu #e%eam ce le5tur poate -i +ntre acest om si -unctia
%e prese%inte. A#ea o -ire ce prea #es-
1)
nic stresat" era +n5+n%urat -r 5+n%uri si +ncor%at -r tensiune interioar. Ne+n%oielnic c Emil
8onstan-tinescu a +ncasat enorm %e multe +n ca%rul 8on#entiei Democrate" %ar a stiut s +n53it
+n sec primin% senin orice critic si rb%+n% totul p+n la capt. Era un om care stia s asculte ce
spune cellalt" o calitate 5reu %e +nt+lnit ast2i. ,rin at+tea umilinte a trecut omul sta +n se%intele
8on#entiei +nc+t nu am cum s nu-i recunosc sto-a %e lupttor si +n%+r6irea %e biciuit cu care a
putut s +n%ure totul. Eu unul nu cre% c as -i putut trece prin ce a trecut el. El +ns a putut" a
+n#tat s astepte" si +n -inal a reusit. 8oposu 1-a acceptat pentru c a#ea +n #e%ere ale5erile" +n
care una %intre problemele 5ra#e era ima5inea pe care nu o puteam ster5e %in mintea rom/nilor"
aceea %e -iinte r2buntoare ce #or %eclansa" %e +n%at ce #or lua puterea" o #+ntoa-re %e
#r6itoare" pe%epsin% +n mas toti -ostii membri %e parti%. 8onstantinescu repre2enta +n aceast
pri#int leacul cel mai bun" -usese secretar %e parti% +n Uni#ersitate" iar sustinerea lui %e ctre
trnisti era semnul cel mai clar c nu la r2bunare ne sttea mintea. Hu%ecin% retrospecti# si sine
ira et stu%io" cre% c cel care merita s -ie prese%intele 8on#entiei era Ratiu. Ar%elean ca si
8oposu" era" spre %eosebire %e acesta" bo5at. Din toat -iinta lui r2btea patina e%ucatiei
britanice. Ratiu 5+n%ea sincer %emocratic" si pe %easupra spunea ce 5+n%ea" nu-si sc3imba
atitu%inea +n -unctie %e interlocutor. Din pcate rom/nii #e%eau +n el capitalistul -eroce care
#enise +n 1990 s cumpere tara. Spirit %isciplinat" respecta %eci2iile luate +n parti%" neie-sin%
nicio%at +n pres ca s-si e4prime nemultumirea -at %e cole5ii %e parti%. Dar cum era sin5urul
contracan%i%at serios al lui 8oposu" acesta 1-a ostraci2at po-
11
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
litic" +mpin5+n%u-1 un%e#a +n mar5inea parti%ului" +n 1990 Ratiu a%usese ime%iat o tipo5ra-ie si
#roia c3iar s +ntemeie2e un post %e tele#i2iune. Ambele proiecte au -ost 2%rnicite %e premierul
%e atunci" ,etre Roman" a crui m+n a scris pe 3+rtia %e cerere a lui Ratiu <Nu se accept=.
:ipo5ra-ia aceea a#ea s 2ac ce#a #reme p+n c+n% Ratiu a#ea s reuseasc s +n-iinte2e
8oti%ianul" primul 2iar cu alur occi%ental %in Rom/nia" +n sc3imb" proiectul unui post %e
tele#i2iune a -ost aban%onat. Ratiu ar -i trebuit s -ac parte %in Structuri ca s i se permit
+n-iintarea unui post %e tele#i2iune.
Din pcate" cu Ratiu trnistii au #%it pentru prima oar simptomul unei boli %e care a#eau s
su-ere p+n la moarte" a%ic p+n la ale5erile %in !0000 re-u2ul %e a-si spri6ini propriul li%er. 8ci
asta s-a +nt+mplat cu Ratiu" n-a -ost spri6init %e propriii lui trnisti. E %rept c tonul -usese %at %e
8oposu" care" %esi nu o mrturisea" +l respinsese %e la +nceput pe Ratiu %in teama aceea
irepresibil pe care nu o poti a#ea %ec+t +n -ata unui om %espre care stii bine c" -iin%u-ti e5al" +ti
poate lua locul. Da" lui 8oposu i-a -ost team %e Ratiu" %e amenintarea pe care acesta o repre2enta
pentru scaunul %e prese%inte al parti%ului. > %at tonul %at" Ion Ratiu s-a pomenit +ncon6urat %e
un 2i% %e antipatie politicoas care 1-a tinut p+n la moarte %eparte %e -r+ie-le parti%ului. Un om
care nu a -ost -olosit nicio%at la a%e#ratul potential" si asta +n ciu%a loialittii %e net5%uit -at
%e ,arti%ul trnesc. Lipsit %e un curent -a#orabil %e opinie si tinut +n mar5inea -unctiilor %e
con%ucere" s-a multumit s se +ncon6oare cu simpati2anti %e m+na a %oua" ca %e pil% loan A#ram
;uresan" al crui respect pentru Ratiu a#ea un corespon%ent
19
%irect +n a#anta6ele -inanciare cptate %e pe urma se%erii +n apropierea -ostului om %e a-aceri
britanic.
Spuneam asa%ar c se%intele 8on#entiei %urau interminabil" %e pil% se %iscuta %ou ore un banal
comunicat %e pres ce nu %epsea o pa5in" %e parc %e -iecare cu#+nt %in acel comunicat %e
pres ar -i %epins soarta si presti5iul 8on#entiei" sau se %e2bteau la ne-s-+rsit procentele %e
repre2entare a -iecrui parti% +n 8on#entie" sau a#eau loc certuri -r capt spre a se 3otr+ care
%in parti%e e mai important %ec+t altele si cine e parti%ul -anion al 8on#entiei. De parc
%e2baterile acelea cu alur %e 5+lcea# ar -i putut 3otr+ acolo" la mas" ce parti% 6oac un rol mai
+nsemnat si care nu. Ar -i -ost +n%ea6uns s pri#easc +n a-ara +ncperii +n care se a-lau ca s #a%
c liberalii se scin%au spre a se uni si se uneau spre a se %e2bina %in nou. >ric+t %e sc+rbit s+nt
acum %e m+nctoriile %in ,Nt8D" nu pot s nu obser# c trnistii au asi5urat o elementar
armonie interioar +n ca%rul 8on#entiei si +n perioa%a premer5toare ale5erilor %in 199b.
A e4istat atunci un patos al politicii care +i str+n-5ea la un loc c3iar si pe a%#ersarii ireconciliabili
%in ,Nt8D. ,e %easupra" pe trnisti +i unea +ncre%erea +n #iitor si +n acest om pro#i%ential care a
-ost 8or-neliu 8oposu. Ima5inea trnistilor +n oc3ii multimii se +mbunttise simtitor la s-+rsitul
anului 199A" nu mai erau pri#iti ca niste %usmani ai poporului +n a cror minte slsluia %oar
5+n%ul %e a pune m+na pe putere pentru a se r2buna. La -el" 8orneliu 8oposu +ncepea s -ie
a5reat %e populatie" tot mai multi rom/ni simtin% cine era a%e#ratul ma5istru al politicii
rom/nesti. Valul %e ur ce se re#rsase la +nceput asupra lui sc2use" iar lo#iturile pe sub centur
ale propa5an%ei Structurilor +si pier%user #i5oarea.
90
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Dar c3iar si asa" +n ciu%a limpe2irii apelor" e#olutia trnistilor a -ost in#ers -at %e a liberalilor"
+n timp ce acestia si-au epui2at po-tele %e %iscor%ie p+n la ale5erile %in 199(" %e#enin% apoi
uniti" trnistii si-au %escoperit aceast aptitu%ine o %at a6unsi la putere" lucru ine4plicabil si
stupe-iant pentru orice minte luci%. > e4plicatie e moartea lui 8orneliu 8oposu. 8+t #reme acest
om a con%us" toate or5oliile si intri5ile au -ost pstrate +ntr-o stare %e semilatent. E 5resit s se
crea% c uneltirile %e culise nu au e4istat si c -recusul %intre -actiuni ar -i lipsit cu totul. Nu" ele
%e e4istat au e4istat" %ar pre2enta lui 8oposu ani3ila orice rbu-nire -tis a patimilor spre putere
a ari#istilor %in parti%. Disparitia lui a +nsemnat ster5erea sin5urului -ocar %e autoritate +n -ata
cruia se +nc3inau cu totii" +n lipsa unui alt om %e an#er5ura lui 8oposu" -rustrrile si 6ocurile %e
culise au rbu-nit c3iar la con5resul %in ianuarie 199(" %ar punctul culminant a#ea s -ie atins %in
clipa c+sti5rii puterii. $r 8oposu" ,arti%ul trnesc a -ost precum o corabie +n %eri# ai crei
ma-teloti" +n loc s se a5ate %e c+rm spri6inin%-o p+n la capt +ntr-o %irectie bun" s-au
trans-ormat ei +nsisi +n-tr-un balast co#+rsitor ce a %epsit capacitatea %e pesca6 a na#ei. Si c+n%
spun <c+rm= m 5+n%esc la sin5urul prim-ministru trnist pe care 1-au a#ut %in r+n%ul lor" iar nu
a%us %in a-ar" cum a -ost ca2ul lui 8iorbea si Isrescu" un prim-ministru trnist cruia i-au tiat
craca %e sub picioare -r s se 5+n%easc o clip c ei +nsisi au tlpile picioarelor spri6inite pe
aceeasi crac. Acel prim-ministru trnist am -ost eu" iar +ncu#iintarea slu5arnic cu care au
acceptat %eci2ia ile5al a prese%intelui 8onstantinescu %e a m re#oca a ec3i#alat cu
con%amnarea la pieire a ,arti%ului National trnesc.
91
; 5+n%esc la 8oposu ca la un om a crui %isparitie a lsat un 5ol pe care nu 1-a mai putut umple
nimeni +n ,Nt8D. +mi amintesc %e luci%itatea si spiritul ptrun2tor al acestui om c+n% a -ost
in#itat la o se%int a Aliantei 8i#ice" un%e i s-a cerut prerea +n pri#inta 6ustetei %eci2iei luate %e
;anolescu %e a trans-orma alianta +ntr-un parti% politic. 8oposu a -ost atunci sclipitor si +mi place
s-mi amintesc %e el +n acea iposta2. Inter#entia lui a sunat ast-el0 <Nu pot s m pronunt +n
locul #ostru" +n sc3imb" pot s # po#estesc %ou +nt+mplri" sau %ac #reti %ou parabole" al cror
+nteles mie mi se pare limpe%e. Dup c+sti5area ale5erilor %in 19!1" trnistii +si puneau problema
cine este cel mai +n%repttit s ocupe -unctia %e ministru al $inantelor. 8an%i%ati erau %oi
banc3eri si un pro-esor %e economie" nimeni altul %ec+t Vir5il ;a%5earu. 8e-r+n%u-i-se prerea lui
;aniu" acesta a spus0 RE o 5reseal s cre%eti c +i #om -ace un -a#or %omnului pro-esor %ac +l
numim +n -unctia %e ministru" %esi asa ati -i +nclinati s cre%eti" -iin%c pentru #oi un ministru
presupune un ran5 mai +nalt %ec+t cel %e pro-esor. Nimic mai -als" pro-esor e ma5istru" #ine %e la
ma5is-ter" e clu2 cu particula ma5is" pe c+n% ministrul e minister" slu6bas cu particula minor.
A-l pune pe ;a%5earu +n -unctia %e ministru +nseamn a-1 cobor+ +n ran5" %e la mai mare la mai
mic. Asa c" %omnilor prese%inti %e banc" nu a#eti %e ce s-1 in#i%iati@ Eu +l ale5 pe pro-esor.S si
ast-el ;a%5earu a a6uns ministru.
A %oua parabol0 +n tineretea mea" la 8lu6" unui e#reu bo5at i se +mboln#ise 5ra# sotia. Su-erea
%e un sin%rom %e case4ie a crui etiolo5ic nu i-o putea stabili nimeni. Dup ce a consultat
nenumrati me%ici %in strintate" e#reul s-a oprit si asupra unui me%ic rom/n
9!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
-oarte bun" %ar bolna# el +nsusi %e ar53iro-ilie. ;e%icul rom/n reuseste ceea ce nu reusiser
ceilalti" #in-%ec+n%-o pe nepretuita sotie. Drept multumire" e#reul se %uce la me%ic cu o caset
-rumos +ncrustat. ;e%icul" cruia numai culoarea banilor +i pro#oca plcere" +i spune tios
e#reului c el nu o caset #rea" ci un onorariu %e ( milioane %e lei. si atunci" e#reul %esc3i%e
caseta" scoate %in ea ( milioane si pleac spun+n-%u-i0 R,cat" +n caset erau 100 %e milioane.S si
acum s # e4plic sensul acestor parabole. Voi" ca Aliant 8i#ic" s+nteti ma5ister" #oi e4ercitati o
in-luent mult mai mare asa cum s+nteti acum %ec+t %ac ati cobor+ la ran5ul %e parti%. Acum a#eti
o #oce a #oastr %e necon-un%at. Asa cum s+nteti acum" s+nteti precum caseta cu 100 %e milioane.
Dac # trans-ormati +n parti%" #eti %e#eni unul %in cele #reo !00 %e parti%e c+te s+nt +n tar" #-ati
pier%e i%entitatea" asa c # pcliti %+n% cu piciorul la 100 %e milioane ca s luati %oar (
milioane. Rm+neti ma5istri si cu caseta %e #alori pli na" altminteri # #eti pier%e pe %rum.= Nu a
-ost ascultat" iar re2ultatele se stiu. ,arti%ul cruia i-a %at nastere Alianta 8i#ic a sucombat
relati# repe%e.
+n 199A" c+n% ne pre5team %e con5res si %e ale5eri" a-l+n%u-m la 8oposu acas" i-am cerut s ne
retra5em +n camera alturat. I-am mrturisit arunci lui 8oposu +n5ri6orarea mea c nu s+ntem
pre5titi pentru 5u#ernare si c Emil 8onstantinescu nu e can%i%atul cel mai nimerit. Desi
+n#tase mult +n toti acesti ani" 8onstantinescu rm+nea un om sters" +i lipsea -orta aceea -r %e
care nu poti -i un li%er +n spatele cruia toti s se alinie2e %e la sine. Era cl%ut si uman" %ar -r
stai- %e con%uctor. 8oposu a +ncu#iintat0 <Nu e e4act omul care ne trebuie" %ar altul nu a#em.
Apoi numai cu un
9.
-ost secretar %e parti% putem s risipim teama rom/nilor c trnistii se #or r2buna pe -ostii
membri %e parti%. Rm+nem cu el" iar %up ale5eri #om colabora cu alte parti%e. E %rept c +n
,etre Roman sau Dinu ,atriciu nu poti a#ea +ncre%ere" s+nt alunecosi" p+n m+ine +si sc3imb
prerea %e c+te#a ori" %ar nu a#em %e ales. >ric+t %e nepre5titi s+ntem" a nu participa la 5u#ernare
+n ca2ul c+sti5rii ale5erilor ar -i o %e2ertare.= :ot atunci am %iscutat componenta #iitorului
5u#ern trnist si i-am e4primat %orinta mea %e a rm+ne +n Senat" neintr+n% +n ec3ipa
5u#ernamental. Doream" cel mult" postul %e 5u#ernator al &ncii Nationale. ,are straniu" %ar c+t
#reme a trit 8oposu" 5+n%ul meu nu se +n%repta ctre 5u#ern. <E bine c nu #rei un porto-oliu
ministerial" trebuie s -ii pstrat" nu trebuie s-ti %eteriore2i ima5inea@ Dar nici cu banca nu
mer5e" c ar +nsemna s iesi %in politic" iar eu am ne#oie %e tine aici" +n parti%.= <Dar %e ce" ce
5+n% a#eti cu mineB= <Nu stiu +nc. :e #reau un%e#a +n parti%" %e aceea trebuie s mai astepti.= Nu
a #rut s-mi spun si eu nu am insistat. A#eam s a-lu +n 2iua mortii lui ce 5+n% a#ea cu mine"
c+n% am primit -oaia pe care 8oposu lsase ca testament %orinta lui ca eu s -iu prese%inte
e4ecuti# al parti%ului" iar 8iumara secretar 5eneral. $ireste c acea 3+rtie nu a -cut nici cea mai
mic impresie asupra lui Diaconescu sau 7albeni. De la al %oilea nici nu m asteptam la altce#a"
%ar %e la Diaconescu sperasem ca reactia s -ie alta. <&ine" %ar 3+rtia asta nu are nici o #aloare" i-a
-ost luat cu -orta lui 8oposu" poate c nici nu mai era constient c+n% a semnat@= a b+i5uit 7albeni"
si %e atunci pro-esorul acesta %e 5eo5ra-ie" cu c3ip %e 5nom si cu su-let %e iasc" a iesit %e-initi#
%in ori2ontul a-ecti# al #ietii mele. La acele cu#inte m-am suprat
9
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
cu a%e#rat. ,+n un%e poate mer5e reaua-cre%int a unora" %e #reme ce pot insinua c eu i-am
smuls cu %e-a sila lui 8oposu o %eclaratie ce-mi era -a#orabilB ;i-am amintit arunci %e un pasa6
care m-a impresionat mult %intr-o carte %e inter#iuri a Seniorului0 <8rima ma6or a comunismului
a -ost instaurarea si culti#area comple4ului relei-cre%inte.= :ot +n timpul aceleiasi %iscutii"
8oposu a luat +n c+ntar si posibilitatea ca noi s c+sti5m ale5erile +n timp ce pre2i%entialele s -ie
c+sti5ate %e Iliescu. <S-ar putea ca ale5erile s ne scoat pe noi +n#in5tori. Vom colabora arunci
cu ,D si UD;R. Dar cu Iliescu ce -acemB Are mari sanse" cci rom/nii se re5sesc +n el" +n
c3ipul lui" +n #orba lui si c3iar +n #iclenia lui. Eu si Iliescu nu putem comunica. E un pra5
psi3olo5ic care ne %esparte" %e aceea ori %e c+te ori am #orbit cu el n-am a6uns la nici o +n#oial.
E parc o -ort ne#2ut +ntre noi care obturea2 comunicarea. :rebuie tu s te %uci la el si s
+ncerci apele" #e2i cum pri#este o coabitare contranatur +ntre un 5u#ern %e %reapta si un
prese%inte %e st+n5a.= Jis si -cut. ,rin interme%iul unor -osti cole5i %e -acultate" care acum erau
o-iteri +n SRI" am stabilit o +nt+lnire cu Ion Iliescu la 8otroceni. ,rima +nt+lnire s-a petrecut +n
199A" si am -ost man%atat %e 8oposu personal. ;i-a-mintesc c Iliescu a -ost -oarte precaut c3iar
si +n pri#inta camerei pe care a ales-o pentru a %iscuta cu mine. Nu #roia ca %iscutia noastr s
a6un5 la urec3ile altora. Discutia a %ebutat cu un preambul 5eneral +n care ne-am %at 5las
conceptiilor %espre economia trii. Am %escoperit +n el un cunosctor a#i2at al c3estiunilor
economice" cum a rmas si p+n a2i. +n plus" cunostintele lui economice" %esi la +nceput erau
etatiste" cu timpul s-au nuantat. Dar trebuie s ai rb%are ca s-1 as-
9A
culti. ,+n a6un5e s pun punctul pe i %escrie nes-+rsi-te rotocoale %e consi%eratii 5lobale"
trans-orm+n% orice con#orbire +ntr-un seminar %e anali2 teoretic. Dup acel prelu%iu teoretic"
am intrat +n mie2ul problemei. L-am +ntrebat ce prere are %espre o coabitare a unui 5u#ern %e
%reapta cu un prese%inte %e st+n5a. Iliescu nu a a#ut nimic +mpotri#" cre%ea c o ast-el %e
coabitare este #iabil" c3iar am pomenit c+te#a nume %e posibili ministri" %ar nu am stat s
alctuim +n amnunt structura 5u#ernului. A %oua +nt/lnire" tot pe aceeasi tem" s-a petrecut %up
moartea lui 8oposu" +n #ara lui 199(. stiam %e6a c #om c+sti5a ale5erile" si mai stiam c Iliescu
a#ea cea %int+i sans. De ast %at am -ost man%atat %e Diaconescu. +nt+lnirea s-a petrecut tot la
8otroceni" c+n% am cptat certitu%inea c perspecti#a unui 5u#ern %e coalitie i se prea
plau2ibil lui Iliescu. Am accentuat atunci c %in acel 5u#ern %e coalitie ,DSR nu a#ea s -ac
parte" iar Iliescu si-a %at acor%ul.
Re#ersul ne5ati# al acestor +nt+lniri a -ost c Emil 8onstantinescu a a-lat %e ele" si cre% c aceasta
a -ost r%cina relelor %intre mine si el. 8onstantinescu #enea +n politic cu o #i2iune i%ilic si
sentimental" %e care s-a lep%at %e +n%at ce a a6uns prese%inte. ,+n atunci +ns" cre%ea c
politica ,Nt8D trebuia s -ie una %e loialitate necon%itionat -at %e prese%intele 8on#entiei.
,entru mine +ns 8on#entia era una" iar ,Nt8D alta. 8on#entia" stiam prea bine" era o asociere
temporar" %ictat %e ne#oia %e a crea o contrapon%ere +n -ata parti%ului lui Iliescu. At+t si nimic
mai mult. Iar prese%intele 8on#entiei era repre2entantul 8on#entiei" iar nu li%erul ,arti%ului
trnist. De lucrul acesta 8onstantinescu a -ost con#ins c+t #reme a trit
9(
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
8oposu. si era con#ins pentru c +n 8oposu a-lase un li%er cu neputint %e in-luentat" un om al
crui cu#+nt" c+n% era rostit" nu cersea +ncu#iintarea altora" ci %icta ascultarea lor. Venirea lui
Diaconescu la con%ucerea ,Nt8D i-a sc3imbat con#in5erea" cci si-a %at seama c Diaconescu nu
poate -i un om al 3otr+rilor -erme si nene5ociabile" put+n% -i +n sc3imb un spri6in %ocil pentru
prese%intele 8on#entiei. 8um asupra liberalilor" pe%istilor si u%emeristilor 8onstantinescu nu
a#ea nici o in-luent" +si canali2ase toat ar%oarea %e con%uctor asupra ,Nt8D" pe care +l pri#ea
ca pe o o5ra% proprie +n care poate s tra5 toate s-orile. si lucrul acesta i-a reusit %atorit
obe%ientei lui Diaconescu" 7albeni si coteriei lui. Da" 8onstantinescu a -cut aproape ce a #rut +n
,Nt8D. L-a luat pe un nimeni ca 8ior-bea" pe care tot 8oposu +l cre%itase %rept can%i%at la
primrie %in partea 8on#entiei" 1-a -cut prim-minis-tru la su5estia Aliantei 8i#ice si apoi"
culmea" mai #roia s-1 -ac si #iceprese%inte al ,Nt8D0 asa" peste noapte" si %intr-o %at" ba c3iar
cu consimtm+ntul lui Diaconescu. Si c3iar a reusit acest lucru +n ciu%a opo2itiei mele" cci a
putut s +ncalce toate re5ulamentele parti%ului si s -ac %intr-un -ost li%er sin%ical #iceprese%inte
al parti%ului %e 5u#ernm+nt. :an%emul Diaconescu-8onstantinescu se +n-iripase +n se%intele
8on#entiei" un%e 8onstantinescu cuta tot timpul spri6in +n li%erul trnistilor c+n% a#ea %e impus
o i%ee +n -ata li%erilor celorlaltor parti%e %in arcul 8on#entiei0 <Nu-i asa" %omnule DiaconescuB=
#enea in#ariabil +ntrebarea lui 8onstantinescu" iar Diaconescu" -ericit c era b5at +n seam"
+ncu#iinta pe loc cu recunostint. Asa%ar 8onstantinescu a putut s -ac +n ,Nt8D cam tot ce a
#rut. 8e n-a #rut a -ost ca eu s -iu prim-
9)
ministru" %ar atunci nu a a#ut nici un alt can%i%at scos peste noapte %in m+nec.
Dar p+n +n 199A relatiile mele cu 8onstantinescu au -ost neutre. Ele s-au %eteriorat %up moartea
lui 8oposu" c+n% accentuarea s-a%elor %in parti% a presc3imbat ,Nt8D +ntr-o 5rupare #ulnerabil
si c+n% am simtit instincti# c %ac cine#a nu se opune prese%intelui 8on#entiei pentru a-i %a %e
+nteles c ,Nt8D e +n a-ara in-luentei lui" atunci parti%ul #a -i aren%at %e prese%intele 8on#entiei
Democrate. 8oposu nici nu murise bine" si toti trnistii se 5+n%eau %e6a la con5res. La cererea
mea" con5resul a -ost am+nat cu o lun" p+n +n ianuarie 199(. Ar -i -ost un a-ront la a%resa
amintirii acestui om s tinem con5resul +n aceeasi lun cu moartea lui" c+n% sub masca cernit a
unui pre-cut %oliu" toti si-ar -i artat c3ipul a3tierii %e a urca +n ierar3ia parti%ului. La con5res
urma s se 3otrasc Dele5atia ,ermanent a ,Nt8D-ului" o component-c3eie +n ale5erea
&888-ului. Doar prese%intele era ales %e c#orumul con5resului" +nainte s moar" 8oposu mi-a
repetat mereu c tine mortis ca eu si 8iuma-ra s -im prieteni" pentru c %e colaborarea noastr #a
%epin%e soarta parti%ului. Asa c eu si 8iumara ne +n-t+lnisem" +nainte %e moartea lui 8oposu" %e
c+te#a ori +n ca%ru pri#at" c2+n% %e acor% s -ormm o ec3ip. 8iumara era a5reat %e 8oposu.
Dar armonia %intre noi a %urat p+n la ale5erea mea ca secretar 5eneral al ,Nt8D. Atunci" pentru
c nu a#ea %reptate" nu am acceptat s-1 spri6in pe 8iumara +ntr-un con-lict local %e la -iliala
or5ani2atiei ,Nt8D 8onstanta. 8iumara nu a putut s treac cu #e%erea acest 5est al meu. De
atunci" s-a +n%eprtat %e mine" +n%eprtare care s-a accentuat +n timpul lui 8iorbea si apoi +n
timpul man%atului meu %e prim-ministru.
91
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
;oartea lui 8oposu a proiectat ,Nt8D-ul +n prim-planul constiintei nationale" +n ultimul an %e
#iat" cre%ibilitatea lui +n >cci%ent era enorm" e5al+n%-o pe cea a lui Ratiu. 83iar murin%" omul
acesta +si mai -cea +nc o %at %atoria -at %e parti%" mrin%u-i popularitatea la niste cote %e
nebnuit +nainte. Rom/nii abia atunci si-au %at seama ce om pier%user. Am purtat pe umeri
sicriul lui 8oposu. Atunci am %at un scurt inter#iu Antenei l" -iin% +ntrebat cum stau acum
lucrurile +n ,Nt8D si +n 8on#entie" %up moartea lui 8oposu" si %ac 8on#entia mer5e +n
continuare pe acelasi can%i%at. Am rspuns0 <8orneliu 8oposu +si %%use seama c Emil
8onstantinescu nu e ale5erea cea mai bun@= Inter#iul a -ost %at pe post" iar 8onstantinescu si-a
mai notat +n rbo6 +nc un 5est neamical -at %e el. Dac nu ar -i -ost a%e#rat ce am spus" poate
ar -i a#ut %reptate@
La con5resul national al ,Nt8D %in ianuarie 199( lipsa lui 8oposu a presc3imbat parti%ul +ntr-un
loc %e ne5ociere 5eneral a -iecrei -unctii si -iecrui loc %in Dele5atia ,ermanent. Se -ormaser
+n prealabil 5rupri propun+n% liste %e can%i%ati proprii pentru -unctiile %e con%ucere. Apruser
tot -elul %e combinatii ciu%ate +ntre -elurite persoane. Dac s-ar pstra acele 3+rtii" ele ar -i e4trem
%e instructi#e pri#in% starea %e spirit %in parti%. Aceast circulatie a listelor a -ost p+n +n !000 o
caracteristic 5eneral a tuturor a%unrilor trniste +n cursul crora se -ceau ale5eri" si asta
in%i-erent %e ni#elul ale5erilor. 8u timpul" ne+ncre%erea %intre aceste 5rupri a#ea s %e#in at+t
%e mare +nc+t se controla +n prealabil -iecare #ot" care %e alt-el era secret" si" +n plus" se bi-a
numele %e pe liste.
Spre %eosebire %e con5resul anterior" acum se 3o-tr+se ca pentru -iecare -unctie s e4iste %oi
can%i%ati"
----- 99
nu cum se +nt+mplase c+n% 8oposu can%i%ase %e unul sin5ur. La prese%intie can%i%ati au -ost
Diaconescu si Ratiu" %ar se stia c Ratiu nu are sanse" respin5erea lui %e ctre 8oposu plutin% ca
o umbr male-ic asupra sa. Eu am can%i%at contra lui De6 eu la -unctia %e secretar 5eneral. Am
c+sti5at -iin%c" +n a-ar %e spri6inul coteriei 7albeni->pris" De6eu nu a#ea sustinere +n -ilialele
%in tar. La -unctia %e prim-#iceprese%inte" au can%i%at tepelea si 7albeni. 7albeni ar -i #rut s
-ie secretar 5eneral" %ar stiin% c nu m poate +n#in5e" a pre-erat s concure2e" tot -r sanse" la
-unctia %e prim-#iceprese%inte. :ra%itia trnistilor spune c %ac prese%intele e muntean"
#iceprese%intele trebuie obli5atoriu s -ie ar%elean" asa c tepelea" ar%elean sobru si intelectual %e
ras" a -ost ales prim-#iceprese%inte. Dispersia %e #oturi %in con5res le pro#oca nelinisti mai
tuturor ari#istilor ce +si %escoperiser %up moartea lui 8oposu #eleitti %e se-i. +n a-ara mea si a
lui Diaconescu" cam tuturor le-a tremurat -un%ul %e -ric" ne-stiin% %ac #or intra sau nu +n
Dele5atia ,ermanent sau +n &888. 8ele mai in-luente 5rupri %in ,Nt8D erau +n numr %e trei0
cea a lui Vasile Lupu si a -ratilor &oil" cea a lui lonescu-7albeni" Du%u lonescu si Re-mus >pris"
si cea a lui Ratiu si ;uresan. :recerile %in-tr-o 5rupare +n alta se -ceau si se %es-ceau +ntruna"
-iecare son%+n% terenul si +ncerc+n% s alea5 #arianta care +l -a#ori2a cel mai mult. >pris bascula
%intr-o 5rupare +n alta" a-l+n%u-se simultan pe mai multe liste" +nainte %e con5res" %iscutiile si
listele se succe%au +ntr-un ritm ametitor. La un moment %at" +n biroul meu %in Senat" a #enit
<lista= &oil-;uresan. Am +nceput s %iscutm si tocmai atunci am -ost anuntat c #ine o alt
<list=. A trebuit s-i scot pe primii pe o alt us.
100
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
La 3otelul &ucuresti" un%e erau ca2ati participantii la 8on5res" +n noaptea premer5toare ale5erii
componentei -orului superior al parti%ului nu prea s-a %ormit. S-au -cut ultimele miscri %e trupe
nocturne" s-au pus la punct ultimele liste" s-au +nc3eiat si ultimele ne5ocieri" +n aceeasi noapte s-
au aliat -osti %usmani si s-au certat -osti prieteni. S-au re+mprietenit -osti prieteni certati si s-au
%e2binat %in nou -osti %usmani +mpcati. S-au -cut promisiuni si s-a #orbit c+t pentru tot timpul
c+t trnistii trebuiser s tac sub 8o-posu. 8el mai abil a -ost" culmea" Vasile Lupu" care" cu
#olubilitatea lui +mbu-nat %e copil cre%ul si nai#" a reusit s-i pcleasc pe toti" con#in5+n%u-i
s-1 treac %e -iecare %at pe listele %e propuneri. Si asta pentru c le-a lsat tuturor impresia c
are un spri6in lar5 si si5ur %in partea -ilialelor %in ;ol%o#a" c+n% %e -apt nu a#ea nici unul.
Rostul unui con5res nu e %oar %e a ale5e -orul superior" %ar si %e a %a impresia -ilialelor %e 6u%et
c particip si ele la soarta parti%ului" +n realitate" toate listele se aran6au si se #or aran6a prin
6ocuri %e culise" sin5ura putere si implicit sin5ura libertate a unui membru %e parti% -iin% aceea %e
a #ota un can%i%at %in %oi. Dar componenta listelor" a%ic numele celor care s+nt alesi %rept
can%i%ati" este %e obicei treaba li%erilor. 8on5resul a trecut. Diaconescu era prese%inte" tepe-lea
prim-#iceprese%inte" iar eu secretar 5eneral" +n &888 intraser toti cei care reusiser s se iteasc
%easupra altora prin ne5ot %e -unctii0 De6eu" 7albeni" >pris" ;uresan.
+nainte %e ale5erile parlamentare" c+n% molima pronosticurilor se %e2lntuise si c+n% se #e3iculau
tot -elul %e nume pentru -unctia %e prim-rninistru +n ca2ul c+sti-
101
5rii ale5erilor %e ctre 8on#entie" am preci2at +ntr-o con-erint %e pres c #iitorul prim-ministru
nu poate -i %ec+t trnist. Era %oar o prere %e-a mea. Dar ca si +n ca2ul altora" repetat" ea a
%e#enit treptat un a%e#r ire-utabil. ,+n la moartea lui 8oposu" nu a#usesem nici o intentie %e a
%ob+n%i -unctia %e premier" cci stiam c 3otr+rea #iitorului prim-ministru c%ea +n seama lui
8oposu si numai a lui. Si ceea ce spunea 8oposu nu putea +nt+mpina +mpotri#ire %in partea
nimnui" nici mcar a lui 8onstantinescu. ; ro5" alt an#er5ur" alt -ermitate" cum la
Diaconescu era cu neputint %e 5sit" +n sinea mea speram la -unctia %e prese%inte al parti%ului" si
+ntr-acolo +mi +n%reptasem 5+n%urile. Dar cum 8oposu murise -r s-si numeasc precis" +ntr-o
se%int cu toti membrii &888-ului" succesorul" precum si #arianta pe care o 5sea el ca -iin% cea
mai #alabil pentru structura &888-ului" 5arnitura %e btr+ni trnisti a 5sit %e cu#iint s-si
conser#e -unctiile. S+nt +ncre%intat c 8orneliu 8oposu +si %%use seama c nu e +n%ea6uns s -i
-ost %etinut politic ca s ai automat sto- %e om politic" si +si mai %%use seama c ,Nt8D nu
poate scpa %e emblema pe care o primise" cea %e parti% al septua5enarilor" %ec+t sc3imb+n%
ra%ical con%ucerea parti%ului cu o 5arnitur nou. si ar -i -cut-o %ac nu murea c3iar +n luna +n
care urma s aib loc con5resul national al ,Nt8D. 8e a urmat se stie" s-atul btr+nilor alctuit %in
Diaconescu" 7albeni" De6eu si tepelea a %at un su-lu nou parti%ului" %ar un su-lu purt+n% acelasi i2
%e senectute -astuoas" +n timp ce +n Un5aria ViDtor >rbn intro%usese +n statutul ,arti%ului
:inerilor Liberali in%icatia e4pres c nici o -unctie %e con%ucere nu poate -i a#ut %e un membru
a crui #+rst %epsise .A %e ani"
10!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
+n acelasi timp +n ,Nt8D s-atul +nteleptilor btr+ni 5sea un prile6 %e m+n%rie +n #i5oarea cu care
se pstrau +n -unctii %e con%ucere. Re2ultatul a -ost c ime%iat %up con5resul %in 199( am
+nceput s m 5+n%esc serios la 5u#ern si la -unctia %e prim-ministru. Dia-conescu nu putea -i
prim-ministru" o stia prea bine" asa c +mi #enea mie r+n%ul la -unctia %e premier. ,uteti s o
puneti pe seama #anittii sau a ambitiei mele" %ar stiam c +n acel moment" +n anul 199(" nu era
altcine#a +n parti% mai potri#it pentru -unctia %e premier. Atuurile mele erau %ou. ;ai +nt+i" eram
printre putinii trnisti care se +ntele5eau -oarte bine cu a%#ersarii politici" nu a#eam antipatii %e
netrecut care s-mi obture2e le5tura cu oameni %in toate institutiile statului" +n al %oilea r+n%"
%eclarasem c #oi promo#a o a%e#rat reconciliere national. 8u o lun +nainte %e ale5erile
pre2i%entiale si parlamentare" %intre cele trei nume #e3iculate peste tot %rept can%i%ati la -unctia
%e premier" 8iumara" Spineanu si Ra%u Vasile" al meu era cel mai %es pomenit.
In campania electoral %in 199(" am pre-erat s mer5 peste tot ca om al ,Nt8D si nu s -ac
campanie electoral +n spri6inul 8on#entiei" +ntele5eam rostul 8on#entiei" %ar pentru mine
,Nt8D era mai important. Despre 8ontractul cu Rom/nia nu am pomenit o sin5ur %at" -iin%c
stiam ce populism -eroce ascun%ea el. Acela n-a -ost un %ocument pro5ramatic" ci tentati#a %e a
#in%e ilu2ii multimii. I%eea acestui pro5ram i-a #enit lui 8onstantinescu la su5estia lui ,etre ;i-
3ai &canu" cci asa #2use 5a2etarul rom/n +n campania politic %in SUA" un%e republicanii
lansaser +n campania electoral un contract cu America. 8onstantinescu" ne#erosimil %e
su5estionabil c+n% era #orba
10.
%e &lan%iana sau &canu" a 3otr+t c e bine ca 8DR s +ntocmeasc un pro5ram asemntor. S-a
alctuit o comisie pentru +ntocmirea 8ontractului" %in partea trnistilor -c+n% parte Noica"
8iumara si Spineanu. Ironia utopic a acelui contract era c parti%ele %in 8on#entie" toate %e
%reapta" porneau cursa +n ale5eri cu un pro5ram %e st+n5a. Iar 5reseala cea mai mare era c +n
pro5ram se lucra cu ci-re" se promiteau mii %e locuri %e munc si 2eci %e miliar%e %e %olari
in#estitii strine" se 5aranta c la %ispo2itia 8on#entiei stau 1A mii %e specialisti 5ata s-si o-ere
concursul te3nocratic la re#i5orarea climatului economic %in tar. 8+n% s-a pus problema prtii
macroeconomice a pro5ramului" m-am %us eu +nsumi la se%iul 8on#entiei spre a-mi spune
prerea. Acolo se a-lau 8iumara" Noica" 8ataram. Am +ncercat s le e4plic c este o 5a- s pui
ci-re +ntr-un pro5ram electoral care se #rea un %ocument serios si elaborat +n manier
pro-esionist. De5eaba. 8el putin la #olumul %e in#estitii strine" un%e se pre#e%eau nici mai mult
nici mai putin %ec+t A0-)0 %e miliar%e %e %olari" am a#ut %e-a -ace cu o scen comic al crei
prota5onist a -ost 8ataram" +ntreb+n%u-1 cum %e a a6uns la )0 %e miliar%e si nu" s 2icem" la 100
%e miliar%e %e %olari" 8ataram mi-a %at un rspuns care ar trebui s -i5ure2e +n toate manualele
%e prostie cras. <,i uite cum am 5+n%it0 ,olonia are o %atorie e4tern %e #reo 0 %e miliar%e %e
%olari" iar Un5aria %e #reo .0 %e miliar%e %e %olari. Deci .0 si cu 0 -ac )0 %e miliar%e" iar %ac e
s lum un numr mai mo%erat" atunci A0 %e miliar%e.= Am rmas nuc" nu +mi #enea s cre% c
au2eam ce au2eam. <8e au a -ace" %omnule" %atoriile e4terne ale unei tri cu in#estitiile strineB=
Rspunsul lui 8ataram nu i-a %e2mintit stiin-
10
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
ta economic0 <,i si Rom/nia e tar mare@= A trebuit s-mi str+n5 toate re2er#ele %e rb%are ca s
nu plec ime%iat %e acolo" +ncerc+n% totusi s-i spun c in%i-erent ce le5tur obscur 5seste el
+ntre %atorii si in#estitii" ci-rele pomenite s+nt curat si s-runtat minciun" c at+tia bani nu #or
in#esti strinii +n Rom/nia nici +n 2eci %e ani %e acum +ncolo" si c ci-ra trebuie micsorat c+t mai
mult. <Cai" %omnule 8ataram" pune mcar 10 miliar%e %e %olari=" am +nceput s 5lumesc" <ce te
cost@= ;-am ri%icat si am plecat" stiin% +n sinea mea c pe acolo nu mai a#eam s calc.
+n campania electoral am mers %eci alturi %e Dia-conescu" +n numele ,Nt8D. Atunci ne-am
le5at mult unul %e altul si p+n ast2i +i port simpatie lui Diaco-nescu" +n ciu%a slbiciunii pe care
a %o#e%it-o ca prese%inte al ,Nt8D. De aceea" sentimental" nu-mi pot e4plica cum %e m-a lsat
Diaconescu la momentele %e anan53ie. Dar numai sentimental" cci" politic #orbin%" s+nt
+ncre%intat c Diaconescu #a -i con#ins p+n la
K
HL
moarte c a -cut bine %+n%u-i lui 8onstantinescu acor%ul ca eu s -iu re#ocat %in -unctia %e
premier.
>riun%e mer5eam" Diaconescu lua mai +nr+i el cu-#+ntul" #orbea ce #orbea" ca apoi s spun
in#ariabil0 <si acum %au cu#+ntul %omnului Ra%u Vasile" care o s # e4plice tot@= 8eea ce trebuie
s stie un politician +ntr-o campanie electoral e c i se cere s aib un rspuns pre5tit la orice
+ntrebare" scot+n% solutii pe loc la cele mai incre%ibile" mai absur%e sau mai t+mpite probleme pe
care le poate ri%ica un au%itor. Atunci am a-lat ce bine +mi prin%ea e4perienta %i%actic %e la ASE"
cci %e cum intram +ntr-o sal simteam ime%iat starea %e spirit ce %omnea +n ea" pre5tin%u-m +n
consecint. A controla o sal +nseamn a porni %e la %ispo2itia 5e-
10A
neral a slii pe care o preiei %in mers" pentru ca apoi s o mo%i-ici %up cum #rei. 8+n% a#eam
%e-a -ace cu c3ipuri ostile" o 5lum sc3imba totul. Nu am -ost si nu #oi -i #reo%at un #orbitor
patetic" puterea mea %e persuasiune tine %e -ermitatea si sinceritatea cu care spun ce spun" o
-ermitate pe care +ns puteam s mi-o mo%ule2 ime%iat +ntr-o stare %e senintate -ri2+n% #oiosia.
;i-amintesc c +ntr-o sear am a6uns +ntr-o comun %in :eleorman l+n5 Dunre pe la ora !!TT.
Era +ntuneric %eplin si c+te#a 2eci %e trani ne asteptau +nc. ;-am urcat cu Diaconescu pe un
po%ium impro#i2at %in lemne" cu o sin5ur treapt" luminat c3ior %e un bec at+rn+n% %e o s+rm"
si" +nainte %e a +ncepe s #orbim" am au2it +n spate c+te#a #oci recalcitrante. 8ine nu stie s
potoleasc ime%iat c+te#a spirite +ncinse +si pier%e ime%iat autoritatea +n oc3ii celor care +l ascult.
Asa c trebuia s inter#in rapi% ca s nu pier% atentia oamenilor. Am reactionat ime%iat a%res+n%u-
m celor care #oci-erau0 <V ro5 s #eniti aici" +n cercul acesta %e lumin" ca s # #% si s au%
e4act ce spuneti" %ac nu #in eu la #oi=" si am %at s cobor treapta spre a m +n%repta spre ei.
Acest sin5ur 5est %e pornire impetuoas ctre ei i-a +nmuiat. 8ei aprinsi si-au cerut scu2e spun+n%
c nu cu mine au ce au" ci c s+nt nemultumiti %e 3alul +n care a a6uns tara. Am preluat tema lor si
am +nceput s impro#i2e2. Atmos-era se calmase" iar punctul sensibil al altercatiei pe cale %e a
i2bucni -usese %epsit. Dau e4emplul acesta ca s se +ntelea5 c +n politic" in%i-erent c e #orba
%e ple%oarii electorale" %e ne5ocieri secrete sau %e altercatii cu li%erii sin%icali" re2ol#area unei
probleme se -ace +ntot%eauna plec+n% %e la teme colaterale sau amnunte aleatorii" -r nici o
le5tur cu problema propriu-2is" %ar teme
10(
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
sau amnunte pe seama crora poti crea o stare %e spirit prielnic +ntele5erii" cu con%itia s nu
pier2i -irul principal al %iscutiei. Dac am +n#tat ce#a +n acesti ani e c politica e psi3olo5ie.
Spun+n% asta nu am %e 5+n% s o-er moti#e %e m+n%rie psi3olo5ilor" %eoarece nu la %isciplina lor
m re-er" ci la %ibcia +nnscut %e a intra +n 5ratiile oricrui om" c3iar si atunci c+n% acel om e
-iinta pe care o %etesti cel mai mult.
8onstantinescu nu a uitat c %iscutasem cu Iliescu posibilitatea unei coabitri politice" si m-a tinut
minte" +mi amintesc c +n plin campanie electoral" pe 10 octombrie" la petrecerea pe care am
or5ani2at-o cu trnistii" c+n% atmos-era era plin %e entu2iasm %eoarece toate son%a6ele ne
%%eau c/sti5 %e cau2 si c+n% Diaconescu m-a recoman%at 2iaristilor ca pe #iitorul prim-ministru
trnist al Rom/niei" 8onstantinescu m-a sunat s m -elicite %e 2iua mea. Din nou <re5u-" la %e
-ier= a -unctionat -r 5res0 %up c+te#a 2ile" +n contrast i2bitor cu tonul pe care +l a#usese +n a6un"
m-a sunat -oarte suprat ca s-mi spun c +l tr%asem. Nu mi-a spus %espre ce era #orba" %ar am
+nteles +n%at" tot at+t %e bine ca si el" la ce anumea se re-erea0 la +nt+l-nirile mele cu Iliescu. +i
6i5nisem or5oliul" -iin%c +n-t+lnin%u-m cu Iliescu %o#e%isem implicit c nu-mi puneam mari
sperante +n sansele pe care le a#ea s c+sti5e pre2i%entialele" cum nu +mi puneam mari sperante
nici +n capacitatea acestui om %e a -i un bun con%uctor %e stat. Atunci" la tele-on" acu2+n%u-m c
+l tr%asem nu -cea %ec+t s m pre5teasc in%irect pentru solutia pe care o 5sise el pentru
-unctia %e premier" Dar %e acest lucru a#eam s-mi %au seama ce#a mai t+r2iu.
E o meto% u2ual %e %econcertare a a%#ersarului s +ncepi prin a-1 lu%a pentru ca apoi"
pro-it+n% %e
10)
sc%erea #i5ilentei celuilalt" s-1 supui unui tir %e acu2atii si insinuri. ;eto%a" %esprins parc
%in arsenalul %e arme psi3olo5ice al ser#iciilor secrete" a#ea s-mi mai -ie aplicat %e
8onstantinescu si +n a6unul re#ocrii mele. Scenariul acesta nu stiu %ac +l aplica preme%itat sau
era re2ultatul caracterului lui. 8e stiu e c %e el am a#ut parte si +n %ecembrie 1999. ,e 1!
%ecembrie" la o 2i %up CelsinDi" c+n% Rom/nia -usese acceptat s +nceap ne5ocierile %e a%erare
la Uniunea European" 8onstantinescu a luat cu#+ntul pe postul national %e tele#i2iune" lu%+n%
5u#ernul Ra%u Vasile. A %oua 2i" luni 1. %ecembrie" re#ocarea mea era un -apt +mplinit. $ereste-
te a %oua 2i %up un succes" spunea ;aiorescu. :ocmai asta am +n#tat si eu +n pri#inta lui
8onstantinescu" s m -eresc a %oua 2i %up ce m lu%ase. ,rea t+r2iu +ns" 6ocurile -useser
-cute. :otusi reprosul pe care mi-1 -cuse cum c +l tr%asem m-a urmrit #reme +n%elun5at" %e
aceea" +n 2iua +n care urma s %epun 6urm+ntul %e prim-mi-nistru" plimb+n%u-m cu el +n parcul
8otroceniului" am +ncercat s -iu sincer si s-1 -ac s +ntelea5 c" %esi +ntre noi nu +ncpea loc %e
prietenie" mcar puteam s ne %o#e%im reciproc o sinceritate total si un 5ra% elementar %e
colaborare politic0 <Spuneti" %omnule prese%inte" ce ati a#ut atunci" +n octombrie 199(" c+n% m-
ati sunat acu2+n%u-# c #-am tr%atB V 5+n%eati la +nt+lnirile mele cu Iliescu" nu-i asaB ,i nu
stiati c la asemenea +nt+lniri nu participi %ec+t %ac ai man%atul prese%intelui parti%uluiB 8oposu
m-a +mputernicit cu misiunea asta" cum si Diaconescu a - cut-o la r+n-%ul lui.= 8onstantinescu nu
mi-a con-irmat" nici nu mi-a ne5at bnuiala" %ar am simtit %in pri#irea si %in mimica lui c aceste
+nt+lniri cu Iliescu -useser mrul
101
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
%iscor%iei" +mi amintesc -oarte bine ce i-am spus atunci prese%intelui 8onstantinescu0 <Domnule
prese%inte" eu nu s+nt mistic" %ar reli5ios s+nt" si cre%inta mi-a insu-lat con#in5erea c eu port
noroc oamenilor cu care colabore2. $iti cu mine si #om -ace treab +mpreun" %ar %ac #oi pleca
%e l+n5 %umnea#oastr" o %at cu cariera mea se #a +nc3eia si a %umnea#oastr.= <Se poate"
Ra%ule" esti ultimul prim-ministru pe care +l mai sustin +n campania mea@= Iar lucrul acesta a#ea
s mi-1 repete mereu" cu acelasi aplomb <sincer=" p+n la %emiterea mea. 8a re#ans politic" nu
mi-a rmas %ec+t s m +mpac cu 5+n%ul c premonitia mea s-a a%e#erit. Re#oc+n%u-m pe mine"
8onstantinescu +si semna s-+r-situl carierei politice. Venise %in neant" spri6init %e Alianta 8i#ic"
si a#ea s se +ntoarc +n neant" +n momentul c+n% a s#+rsit 5estul cel mai e#i%ent %e lips %e
loialitate -at %e 8on#entia Democratic" -ormatiunea politic ce +l propulsase +n -unctia %e
prese%inte. ; 5+n%esc la momentul +n care a %eclarat c nu mai particip la ale5eri" 5est
nescu2abil si cu neputint %e 6usti-icat0 nu ai #oie s lasi %e crut -ormatiunea politic ce te-a
spri6init. Asa ce#a nu se -ace" in%i-erent %e conte4t" %e moti#atii sau %e or5olii personale.
In%i-erent c a#ea sau nu sanse +n -ata lui Iliescu la ale5erile %in ! 000" nu a#ea #oie s prseasc
corabia pe care o con%usese at+ta #reme. Dar ima5inea bo#aric pe care si-o -urise %espre sine
nu +i +n5%uia s accepte compromisul %e a pier%e ale5erile. In -elul acesta" %up ce a -cut ce a
#rut cu ,Nt8D si cu 8on#entia Democratic" 8onstantinescu" asemeni unui amant stul %e
-a#orurile necon%itionate ale metresei" i-a %at br+nci ,Nt8D-ului -r s-si -ac cine stie ce
scrupule. Iar ,Nt8D-ul s-a scu-un%at %e-initi#.
109
Re#enin% la perioa%a premer5toare ale5erilor %in 199(" stiam %in son%a6ele coman%ate %e noi c
#om participa la un 5u#ern %e coalitie alturi %e ,D" ,NL si UD;R. 8lipele acelea %e entu2iasm
nu le pot uita. A#+n% spri6inul lui Diaconescu si -iin% si5ur c Dia-conescu m #a sustine" m
pre5team pentru preluarea E4ecuti#ului" +mi -cusem un pro5ram" alctui-sem liste cu oameni
capabili %in -iecare parti%" %in -iecare minister si %in -iecare institutie a statului. stiam e4act
oamenii pe care m puteam bi2ui" si nu a#eam nici o +n%oial c #oi -i primul premier ce #a clinti
%in loc re-orma. Asemenea unui 6uctor %e sa3 +mi stabilisem +n minte %esc3i%erea pre-erat"
5ambitul re-ormei" +ncre%int+n% -iecrui om %in cei pe care +i a#eam +n #e%ere rolul cu#enit pe
tabla %e sa3 a Rom/niei. Nu" nu puteam s esue2" sperantele pe care oamenii si le puneau +n noua
putere erau uriase" toti se asteptau la o %esc3i%ere -r prece%ent a Rom/niei +n a-ar si la o
e#olutie -ulminant +nspre bine. Iar eu" eu urmam s -iu premierul ce #a %iri6a aceast e#olutie.
Eu a#eam s -iu premierul re-ormator al Rom/niei. Uitasem %e tele-onul lui 8onstantinescu" cum
uitasem %e labilitatea %eci2ional a lui Diaconescu. +ntre 10 octombrie si noiembrie" %ata celui
%e-al %oilea tur %e scrutin" am trit cel mai netulburat romantism al #ietii mele %e om politic. 8+te
sperante nu-si puseser rom/nii +n -ortele %emocratice si c+te sperante nu +mi pusesem eu +nsumi
+n mine si +n puterea mea %e a -i un premier bun. Simteam cum cerurile se %esc3i% %easupra mea"
cum %estinul meu +si atin5e apoteo2a. Vroiam s -iu un prirn-rninistru e-icient" unul %in acei rari
slu6basi %espre care s se poat spune la s-+rsitul man%atului c a -ost un a%e#rat om %e stat.
110
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Nea6unsul oricrei sperante e c" ri%ic+n%u-te un%e#a sus" +n cerul +mplinirilor ima5inare" +ti las
+n acelasi timp posibilitatea %e a a#ea %e un%e s te prbusesti. socul #alului %e %e2am5ire care
lo#este un om ce +si #e%e sperantele spulberate este %irect proportional cu cantitatea %e am5ire
creia i-a consimtit +n clipa +n care a sperat. Asa s-a +nt+mplat si cu mine +n 2iua +n care la se%iul
parti%ului" &888-ul a %esemnat %rept #iitor prim-ministru pe primarul capitalei" +mi amintesc si-
acum 2iua +n care" +ntr-o camer +ntunecoas si i5rasioas %e la se%iul ,Nt8D-ului" cci restul
cl%irii era +n plin acti#itate %e reamena6are" s-a +ntrunit &888-ul. 7ri6a mea era s m impun +n
-ata celor %oi contracan%i%ati pe care +i stiam" 8iumara si Ulm Spineanu. Nici un alt nume nu +mi
trecea prin cap" cci nici un trnist %in con%ucerea ,Nt8D nu putea emite pretentii la -unctia %e
premier. si atunci" ca +ntr-un cosmar pe care +l triesti cu oc3ii %esc3isi si +n plin amia2" 1-am
au2it pe Diaconescu spun+n%0 <Ne-am 5+n%it bine Enoi ne-am 5+n%it" a3" -rica lui Diaconescu %e a-
si asuma %eci2ia" re-u5iin%u-se +n spatele unui pronume la plural si topin%u-se +n masa aceea %e
c3ipuri nei%enti-icate %esemnate prin noiF" ne-am 5+n%it bine" si ne-am s-tuit si cu prese%intele
statului" c cea mai bun solutie e Victor 8iorbea. Are o mare popularitate" se +ntele5e bine cu
sin%icatele" ceea ce #a -i -oarte important pentru %eclansarea re-ormei -r presiuni %in partea
sin%icatelor" si apoi a %o#e%it +n campania electoral c stie ce #rea. Asa c Victor 8iorbea este
cel pe care #i-1 propun spre #ot.= S-a lsat tcerea" o tcere 5rea" st+n6enitoare" ca un #al %e
transpiratie care te np%este brusc. ;i-am rotit oc3ii prin +ncpere s #% pe c3ipul celorlalti
%ac eram sin5u-
111
rul care nu stiusem nimic sau %ac mai erau si altii. tepelea si Ratiu nu stiau" se #e%ea bine" erau
tot at+t %e mirati ca si mine" si nici 8iumara si Spineanu nu %%eau semne c ar -i stiut. Doar pe
-ata lui 7albeni" >pris si Dunca se citea +mpietrirea bla2at si pre-cut nepstoare a celor care
#or s lase impresia c nu s+nt cu nimic implicati. Sin5urul care a reactionat am -ost eu0 <&ine"
%ar 8iorbea nu e primarul 5eneral al capitaleiB ,ermite 8onstitutia asa ce#aB= Diaconescu s-a
+n#iorat ime%iat" cci -cusem 5reseala s +ncep cu o +ntrebare pre#i2ibil. <A3" nu-i nici o
problem" am #orbit cu 8on-stantinescu si sc3imbm Le5ea A%ministratiei Locale" asa c putem
s-1 urcm +n -unctia %e premier.= <Domnule Diaconescu" e neconstitutional si neprincipial@
8onstitutia Rom/niei nu permite unui -unctionar cu atributii publice s ocupe -unctia %e premier.
8iorbea e primar" ar trebui s-si %ea %emisia ca s a6un5 premier" iar mai apoi nu -ace parte %in
&888.= <Dra5 Ra%ule" amnuntele astea le %iscutm ulterior. Dar tin+n% seama %e moti#ele pe
care le-am spus +nainte" cre%em c 8iorbea e solutia cea mai bun.= Nu cre% s m lau% c+n% spun
c am -ost un lupttor si c am stiut s apr +ntot%eauna o cau2" numai c o asemenea lupt am
putut s-o %uc numai atunci c+n% a -ost #orba %e o cau2 care nu era le5at %e persoana mea. Am
stiut ce s le spun -rance2ilor ca s-i con#in5 s ia Dacia" cum tot asa am stiut ce s le spun
minerilor ca s c%em la pace" %ar %e -iecare %at era #orba acolo nu %e persoana mea" ci %e ce#a
%e %incolo %e mine. 8+n% +ns a trebuit s lupt pentru mine" pentru persoana mea si pentru
a#anta6ele mele" am -cut in#ariabil -i5ura unui pu%ic care nu +n%r2neste s-si apere cau2a" si
asta %in blestemata neputint %e a cere a6utorul altora. Am su-erit toat
11!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
#iata %e sentimentul apstor c e4ist ce#a implacabil +n aceast lume" ce#a implacabil si
%e-initi#" ce#a +n -ata cruia nu are nici un rost s te +mpotri#esti. Asa s-a +nt/mplat si +n acea 2i"
am renuntat la orice %isput %in nu stiu ce #oluptate masoc3ist si %ureroas" ca cea trit %e
oamenii care simt c tot ce se +nt+mpl trebuia s se +nt+mple. ,uteam mcar s lupt" s-i amintesc
lui Diaconescu c +n urm cu o lun m recoman%ase 2iaristilor ca pe #iitorul premier" c nu poti
s spui ce#a si apoi s te -aci c ai uitat cu %es#+rsire ce ai spus" si c" +n s-+rsit" ne a-lm +ntre
noi si c a%e#rul trebuie spus tot si +ntre5" -r ocolisuri. ,uteam s-i spun lui Diaconescu c nu
putem +ncepe 5u#ernarea cu +nclcarea 8onstitutiei" c o asemenea 5reseal #a atra5e %up sine"
ca +ntr-un lant al slbiciunilor" alte 5reseli. si totusi am tcut. Nu am spus nimic. Nu stiu ce simte
un alpinist c+n% se pomeneste +n -ata unei a#alanse c2+n% peste el" %ar presupun c simte ce am
simtit eu atunci" +n acea 2i. Am renuntat s-i mai rspun% lui Diaconescu" prea era inutil orice
obiectie@ ;i se prea asa %e ne%rept ce se +nt+mpl acolo c nu mai simteam ne#oia s mai +n%rept
ne%reptatea. 8re% c orice om a trecut prin clipe c+n%" simtin% %in toat -iinta c su-er o
ne%reptate" renunt automat s se mai apere. Asa am -ost eu atunci" un om ce primeste lo#itura +n
-at -r a sc3ita #reun 5est. 8iumara si Spineanu" ceilalti %oi can%i%ati ai trnistilor" ar -i trebuit
s se opun" %oar era #orba si %e eliminarea lor" nu numai %e a mea" %ar" oportunisti" au tcut
m+lc. ,esemne c +n mintea lor 2um2ia 5+n%ul male-ic c %ec+t s -ie Ra%u Vasile prim-ministru
mai bine oricine altcine#a. Dunca" #orbin% %e parc a#ea prune +n 5ur" a +nt+mpinat un 5+n% pe
care nimeni nu +l rostise" %ar care se a-la +n mintea tuturor0
11.
<De ce s -ie Ra%u Vasile prim-ministruB El +si #e%e %e secretariatul lui +n parti%" si +n plus mai e
si #iceprese%inte al Senatului.= Au urmat" ca +ntr-un cor al umilintei" 7albeni" De6eu si >pris care
si-au rostit seria %e %itirambi +nc3inati lui 8iorbea. S-au %ebitat atunci enormitti ne#erosimile" %e
5enul0 <>mul acesta a %esc3is lar5 portile primriei populatiei" e un om bun" cinstit si %esc3is la
su-let" #a -ace treab si la 5u#ern.= Eram suprat nu %oar pentru c nu -usesem eu ales prim-
ministru" ci si pentru c se +nclcase un principiu elementar pe care +l anuntasem +nc +naintea
ale5erilor0 prim-ministru trebuia s -ie un trnist" iar nu un #enetic bote2at peste noapte trnist.
Numai c 8iorbea" c3iar con#ertit peste noapte la %octrina trnistilor si c3iar -cut membru al
parti%ului +ntr-o clip" nu -cea parte %in 5arnitura %e prim linie a parti%ului. Era un in5re%ient
strin unei ec3ipe politice care" asa cum era ea" neunit si -isurat" era totusi una ce se alesese +n
timp si pe +ncetul" repre2ent+n% cu a%e#rat 5arnitura eli5ibil a ,Nt8D-ului. Dar ce puteam s
-ac +ntr-un parti% al crui prese%inte era purttorul %e cu#+nt al lui 8onstantinescuB :oti au
basculat atunci %e partea lui 8iorbea" parc +l asteptaser sase ani ca pe un i2b#itor si parc abia
acum +l a-laser. Atunci" +n acea 2i" 8onstantinescu" spri6inin%u-1 pe primarul 8iorbea" a lo#it +n
plin ,Nt8D-ul" a%ministr+n-%u-i o lo#itur %e 5ratie. Diaconescu s-a +nclinat ser#il si asa a rmas.
Atunci a +nceput s-+rsitul. ,rese%intele statului +si +ncepea man%atul prin +nclcarea 8onstitutiei"
%esemn+n% un om cu atributii publice +n -unctia %e premier. ,rese%intele statului ani3ilase
autonomia %e 5+n%ire a li%erilor trnisti. Iar Ion Diaconescu a semnat atunci actul %e +mprtire
%e-initi# a parti-
11
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
%ului +n -actiuni. ;ai t+r2iu" c+n% a#ea s -ie %e2#elit statuia lui luliu ;aniu %in -ata Senatului
Rom/niei" o statuie +n care bustul politicianului ar%elean este re%at printr-un calup %e -ra5mente
%e2binate si suprapuse" su5er/n% -oarte bine s-+sierea prin care trecuse acest om o %at cu tara" nu
m-am putut abtine pri#in-%-o s nu le spun celor %in asistent0 <8+te bucti s+nt +n statuia lui
;aniu" at+tea -actiuni s+nt +n ,Nt8D.= Vorba aceasta" constatare tar%i# a unei stri %e lucruri ce
nu mai putea -i reme%iat" era epita-ul retrospecti# pus la cpt+iul unui parti% ce +ncepuse s
moar %in primul moment +n care cptase puterea.
8+t %e2am5ire se poate ascun%e +n su-letul unui om care stie c i-a -ost u2urpat un %rept -iresc"
pe care si-1 c+sti5ase treptat" +n cei sase ani %e e4istent ai ,Nt8D-uluiB De-ar -i -ost 8oposu@ Dar
nu mai era. Era 2a%arnic s m lamente2 +nc3ipuin%u-mi c s+nt #ictima uneltirilor %e la 8otroceni
si a slbiciunii lui Diaconescu" trebuia s primesc %eci2ia lor si s m mint c btr+nii %in &888"
%ocili ca niste c+rpe +n m+na lui 8onstantinescu" aleseser solutia cea mai bun. +n politic"
+n-r/n5erile s+nt -iresti. A te cina pe seama intri5ilor crora le-ai c2ut pra% +nseamn a
con-un%a politica cu morala. Am spus-o si o mai spun0 morala politic nu are nimic %e-a -ace cu
morala. 8onstantinescu c+sti5ase primul meci cu mine" trebuia s m a%un %in bucti si s mer5
mai %eparte. Dar nu puteam s uit obe%ienta lui Diaconescu si nu puteam s uit c eu +nsumi +i
spusesem c el e cel mai puternic om %in stat" c -r consimtm+ntul prese%intelui ,Nt8D nici
un 5u#ern nu putea re2ista si nici un prese%inte %e stat nu putea numi un alt premier %ec+t cel
propus %e Diaconescu. Doamne" era prea slab pentru o -unctie at+t
11A
%e puternic@ Atunci +n sinea mea m-am re#oltat o %at pentru tot%eauna" si tot atunci" +n ciu%a
tensiunii re#oltei %in mine" am simtit cum +n mine se strecoar %e2am5irea" o %e2am5ire mult
si 5rea" statornic si a%+nc. De#enisem un sceptic re#oltat si %eopotri# %e2am5it" unul %intre
cei crora le e %at s +ntelea5 c loialitatea e un lucru rar" at+t %e rar c nici nu mai merita s-mi
-ac 2ile ne5re. Dar nu puteam +n sinea mea s-1 iert pe 8onstantinescu" cum nu mai puteam s-1
iert pe Diaconescu" pe acest btr+n care +mi era at+t %e %ra5 si +n -ata cruia simtisem +ntot%eauna
o slbiciune sentimental aproape ine4plicabil. 8um nu puteam s-i iert nici pe cei %in coteria lui
7albeni si >pris" crora" +n precaritatea sto-ei lor politice" nu le mai rmsese %ec+t s se str+n5
sub umbrela protectoare a unuia precum 8iorbea sau 8onstantinescu" puternici %oar prin -unctia
lor. tinea %e -irea lor slab" %ar +nclinat permanent spre intri5i" s se a5lutine2e +n 6urul unui om
pe care nu +l acceptau %ec+t temporar ca se- p+n #or putea s scape %e cel pe care +l consi%erau
pericolul numrul unu pentru suprematia lor politic.
Suprarea mea nu a %urat mult. +n politic -uriile trebuie s treac precum ploile %e #ar. Iti 2#+nt
su-letul pentru a te a6uta s mer5i mai %eparte. Dac nu trec" tensiunea creste" si se poate +nt+mpla
s -aci in-arct" %e pil% +ntr-o 2i %e #ineri. ;i-am impus s continuu lupta rm+n+n% +n r+n%ul
,Nt8D-ului" %ar +n mine +ncoltise -loarea amar a %eceptiei. $usesem 6ucat pe %e5ete" stiam bine
asta" %ar trebuia" trebuia cu orice pret s continuu" s rm+n +n ,Nt8D" c3iar %ac nu stiam prea
bine pentru ce. ,entru amintirea lui 8oposu care cre2use +n mineB ,entru pstrarea mcar a
aparentei
M 11(
,AR:IDUL NA:I>NAL :QRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
unittii parti%uluiB ,entru i%eea %e a pune umrul mcar ca parlamentar la +nceperea unei re-orme
care nu se urnise +ncB Nici eu nu mai stiam bine pentru ce" %ar simteam c trebuie s-o -ac" +n
ciu%a %e2abu2-rii ce m coplesise.
Asa%ar suprarea nu a %urat prea mult. Am re#enit +n se%intele ulterioare ale &888-ului" c+n% se
3otrau porto-oliile ministeriale ce c%eau +n competenta trnistilor. 8a %o#a% a %esc3i%erii
mele" tot eu am -ost cel care i-am spus lui Diaconescu ce ministere s ia ,Nt8D0 Internele"
$inantele" 8omunicatiile" %ar nu In%ustriile. si tot eu" +n numele acelei prietenii" %in pcate -r
sanse %e +mplinire" pe care si-o %orise 8o-posu +ntre mine si 8iumara" 1-am con#ins pe
Diaconescu s-1 pun pe 8iumara la $inante. Eram +n biroul lui Diaconescu c+n% s-a 3otr+t cine
ce porto-oliu s preia. Eu n-am cerut nimic" #roiam ori -unctia %e prim-ministru ori nici una.
Eram prea m+n%ru ca s accept suro5ate si compensatii. Lui De6eu" omul lui 8onstan-tinescu" i se
+ncre%intaser Internele" iar lui >pris postul %e secretar 5eneral al 5u#ernului" -unctie c+t se poate
%e nimerit pentru +nclinatiile lui %e intri5ant. <Dar cu Spineanu ce -acemB" 1-am +ntrebat +n
5lum pe Diaconescu. Nu #e%eti c se +n#+rte ca un rec3in +n 6urul pr2iiB= <si un%e s-1 punemB=
a 2+mbit Diaconescu. <La $inante nu mer5e" Spineanu se pricepe la teorii" planuri si proiecte. E
ne+ntrecut c+n% e s %ea e4plicatii teoretice" %ar at+t. S +n-iintm un minister pentru el" s-i 2icem
;inisterul Re-ormei.= Apoi brusc am tresrit amintin%u-mi c 8iumara plecase suprat acas %in
momentul +n care +si %%use seama c Diaconescu nu +i o-er nici un porto-oliu. Desi prea c +mi
amintisem brusc %e 8iumara" 5+n%ul meu -usese
11)
8URSA ,E 8>N:RASENS
%e la +nceput la el" %ar -cusem un ocol cu Spineanu ca s nu bat la oc3i -aptul c m interesam
%e #iitorul lui 8iumara" interes nestiut %e mai toti trnistii" c3iar si %e Diaconescu. <Ei" pe cine
ati suprat cel mai mult" %omnule DiaconescuB= <,e cineB= <,e 8iumara@= <Ei" ce s -ac" %ra5" a
plecat suprat %e aici" #-2+n% c nu se ale5e cu nimic.= <De ce nu +l puneti la $inante" c tot nu
#reti s %ati ministerul liberalilor. ,u-neti-1 acolo" o s aib ast-el alt treab si o s lase linistit
parti%ul@= Recunosc c era interesul meu s scap %e 8iumara" %eoarece mereu se bur2uluia c+n%
era #orba %e or5ani2atiile 6u%etene a-late sub controlul %irect al secretarului 5eneral. 8a urmare" o
%at a6uns ministru la $inante" cu care la %rept #orbin% 8iumara nu a#ea nici o tan5ent" m-ar -i
<iertat= %e obser#atiile lui critice. Nu c m-ar -i suprat" cci le primeam cu o #oiosie
ne%isimulat" - c+n% tot ce stiam eu c trebuie s -ac" +ns nu +mi plcea c era mereu suprat pe
mine. Asa c m-am pomenit propun+n%u-1 ministru la $inante. Ne+ncre2tor" Diaconescu m-a
+ntrebat c3iar %e c+-te#a ori0 <8um" %omnule" s -ie ministru la $inanteB=" %ar p+n la urm s-a %us
la tele-on" 1-a sunat pe 8iumara acas si 1-a ru5at s #in la parti% cci are s-i propun un
porto-oliu ministerial.
Acum" %ac e s 6u%ec prestatia acestor trnisti +n ministerele lor" bilantul e mai mult %ec+t trist.
Humtate %in ce i s-a +nt+mplat lui 8iorbea i s-a %atorat lui >pris. >mul acesta este ca un pian6en
care" oriun%e 1-ai pune" tese ime%iat o p+n2" %ar o p+n2 la nimic -olositoare" ci %impotri#"
male-ic si p5uboas* o p+n2 +n care se +ncurc sin5ur si +n care +i tra5e si pe ceilalti" %istru5+n%
totul. 8e i se poate cere unui me%ic a crui competent pro-esional 1-a +mpins ctre politicB
111
,AR:IDUL NA:I>NAL :QRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
7enul %e tat masculin" cu o apetent spre b+r- cum numai la -emei poti +nt+lni" acest om a
+ntruc3ipat intri5antul -r scrupule" trin% %in masinatiuni si -urni-c+n%u-i-se pielea %e plcere
c+n% mai putea s pun la cale una.
,re2enta lui 8iumara era %e %ecor" ministerul -iin% con%us %e secretarii %e stat" lui
nemairm+n+n%u-i %ec+t s se ocupe %e cre%itul sue%e2" un %omeniu +n care %o#e%ea un #%it
interes. Spineanu" teoretician sobru" %ar -r propensiuni #olitionale" si-a %at %emisia %in
5u#ernul 8iorbea %in consi%erente %e incompatibilitate %octrinar" -iin% %e alt-el sin5urul
ministru trnist care a -cut acest 5est +n 5u#ernul lui 8iorbea. +n locul lui a #enit tot un
teoretician" Ilie serbnescu" a crui putere %e %eci2ie politic era at+t %e transant +nc+t sin5ura
5ri6 a prim-ministrului Victor 8iorbea a -ost s scape c+t mai repe%e %e el. ,e omuletul acesta"
at+t %e amu2ant +n aplombul lui %e analist al para5i-nei economice %in Rom/nia" 1-am ascultat %e
%ou ori %ebit+n%u-si teoriile la tele#i2or" o %at critic+n% 5u#ernul Ra%u Vasile pentru c
pstrea2 sub#entiile %e stat +n economie" iar a %oua oar lu%+n% 5u#ernul A%rian Nstase pentru
+ntelepciunea %e a le -i pstrat. Am mai spus-o" %ar e bine s accentue20 %ac analistii politici sau
economici ar sti c+t %e comic e impresia pe care o las +n oc3ii unui politician" s-ar apuca %e
altce#a. Utilitatea lor +n %emocratie e +ntocmai ca cea a unui tr+ntor steril +ntr-un st+lp %e albine0
+si +nc3ipuie c -ecun%ea2 cu i%eile lor mintea 5urilor-casc %in -ata tele#i2oarelor" -r s-si %ea
seama c sm+nta lor" i%eea" c+t #reme nu poate -i transpus +n #iat" e stearp. si cum
transpunerea unei i%ei cere o component #olitional pe care numai omul politic o poate a#ea"
119
acesti teoreticieni +si %o#e%esc sterilitatea %e +n%at ce li se spune0 <Cai" +ti %m puterea" te ro5 s-
ti pui +n practic i%eile@= Atunci impetuo2itatea lor teoretic se trans-orm +ntr-o neputint
stupe-iant. Nu am nimic cu Ilie serbnescu" %ar" pentru c e #orba %e politic aici si nu %e teorii
%espre politic" numele lui poate ser#i %rept e4emplu %e c+t incompetent poate arta un
teoretician %in clipa +n care i se cere s coboare %in tr+mul #orbelor pe solul aspru si nemilos al
-aptelor. Asa%ar Ulm Spineanu" %+n%u-si %emisia" s-a +ntors +n Senat. Nai#itatea mea incurabil
m-a -cut s-i ce%e2" +ntr-o clip %e entu2iasm cole5ial" prero5ati#ele %e se- al 5rupului
trnistilor %in Senat. Era +n%ea6uns c eram #iceprese%intele Senatului. A#eam s m ciesc %e
acest 5est" cci Spineanu" ca toti cole5ii mei %e parti%" mi-a +ntors spatele %e +n%at ce a simtit c
Dia-conescu" 8onstantinescu si altii %eciseser +nlturarea mea %in -unctia %e prim-ministru. ;ai
mult" Spineanu" alturi %e 8iumara" a a#ut rolul %e creator %e ""b+r--e= si %e calomnii la a%resa
mea. Dar arunci" 5ratie nai#ittii mele %e a cre%e +n niste oameni %oar +n numele unei loialitti
reciproce pe care" +mi +nc3ipuiam eu" o cptasem +n urma 2ecilor %e ore petrecute +mpreun +n
casa lui 8oposu" am -cut 5estul %e a renunta +n -a#oarea lui la statutul %e li%er trnist +n Senat.
> 5reseal pe care am -cut-o si +n alte %ati0 c+n% am %e#enit premier" am ce%at locul %e secretar
5eneral al ,Nt8D-ului lui Du%u lonescu" %esi nici o clau2 nu +mi cerea s -ac acest lucru. &a mai
mult" ce%+n% -unctia %e purttor %e cu#+nt al parti%ului %in clipa +n care am %e#enit premier" nu
am -cut nici o +ncercare pe l+n5 Diaconescu pentru a-1 -ace s se r25+n%easc cu pri#ire la
numirea lui >pris +n aceast -unctie" numire care a a#ut un re2ultat catastro-al pentru mine.
1!0
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Dar %ac +n pri#inta lui >pris nu +mi -ceam nici o ilu2ie" %e Ulm Spineanu m le5a aceeasi
simpatie ca -at %e 8iumara. ,etrecusem prea multe ore +mpreun +n casa lui 8oposu ca s nu ne
simtim uniti mcar prin puntea amintirilor comune. La %rept #orbin%" Spineanu era totusi un
trnist +n-ocat" unul %intre aceia pentru care politica era o c3estiune %e 2el %octrinar si %e
+n-ierb+ntare pro5ramatic. Era +n stare s e4plice oricui si la orice or" in%i-erent %e antura6 si %e
locul +n care se a-la" c3eltuin%u-si timpul" rb%area si ner#ii" cele mai +ncurcate probleme ale
%octrinei economice. 8 era #orba %e 8oposu sau %e pa2nicul se%iului ,N:8D-ului" Spineanu
perora cu o pasiune e4traor%inar %espre orice tem sau c3ic3it economic. A#ea un sin5ur
cusur0 nu se mai oprea" +mi amintesc o%at c nenorocul %e a-i -i au%itor c2use tocmai pe umerii
lui 8oposu" care +ncremenise +n scaunul lui %in biroul %e la se%iul central str%uin%u-se s
mime2e bun#ointa si preocuparea -at %e %uiumul %e e4plicatii %octrinare pe care Spineanu nu
mai obosea s i le a%uc. A-l+n%u-m acolo" am simtit c rb%area lui 8oposu a6unsese la limit"
asa c pre-c+n%u-m interesat %e tema asupra creia se aplecase Spineanu" am preluat rolul %e
interlocutor0 <Spinene" 3ai s mer5em +n biroul %e alturi ca s #orbim pe +n%elete=" si 1-am %us
+n alt +ncpere un%e se a-la unul %in so-erii a-lati la %ispo2itia noastr" un so-er cruia patima
pentru ca-ea +i atrsese porecla %e 8a-elut. Am re2istat c+te#a minute monolo5ului lui Spineanu"
%up care" prete4t+n% c am ce#a ur5ent %e -cut" 1-am lsat pe simpaticul teoretician +n pre2enta
lui 8a-elut. 8re% c m-am +ntors +napoi %up #reo %ou2eci %e minute" iar spectacolul pe care 1-
am #2ut m-a +ncremenit. Spineanu pe-
1!1
rora %e 2or +n picioare" iar 8a-elut" re2emat %e spetea2a scaunului" era asa %e interesat %e
%ilemele economice ale lui Spineanu +nc+t a%ormise. Spineanu ori nu obser#ase" ceea ce m
+n%oiesc" ori se numra printre acei oameni care +si +ntretin arta retoric e4ers+n% sin5uri" +ntre
patru pereti" -r a mai simti ne#oia unor preopinenti +n carne si oase. Ulterior" acelasi lucru s-a
+nt+mplat cu un alt so-er" &ebe" cruia ple%oaria economic a lui Spineanu i se prea at+t %e
capti#ant +nc+t i se aburiser oc3elarii %e at+ta +ncor%are cu care +l asculta ' asa cum a#ea s +mi
mrturiseasc &ebe mai t+r2iu. $ireste c nu pricepea nimic" %ar respectul pentru r+#na oratoric a
lui Spineanu nu +i +n5%uia nici mcar s stear5 lentilele unor oc3elari prin care nu mai #e%ea
aproape nimic. Dar amintirile acestea" at+t %e ino-ensi#e +n -on%" nu puteau sal#a ruptura %intre
noi. +n timpul man%atului su" 8iorbea a#ea ne#oie %e un spri6in necon%itionat %in partea
trnistilor" asa c Emil 8onstantinescu s-a 3otr+t s-1 -ac pe 8iorbea #iceprese%inte al ,Nt8D-
ului. Diaconescu nu a cr+c-nit" +ns eu am reactionat ime%iat" %+n% un inter#iu +n care am spus c
8iorbea %e6a #rea prea mult. Urmarea a -ost c Diaconescu mi-a cerut s m %uc la ,alatul
Victoria ca s m +nt+lnesc cu 8iorbea. Acolo" la ,alatul Victoria" premierul 8iorbea m-a +ntrebat
-tis ce #reau +n sc3imb ca s-1 las +n pace. ;i-a o-erit nici mai mult nici mai putin %ec+t postul
%e 5u#ernator al &ncii Nationale" %ar am re-u2at" trecuse #remea c+n% tinteam la acest post.
;car at+t +n#tasem %e la 8oposu" s nu m las cumprat +n %auna parti%ului. Am re-u2at o-erta
lui 8iorbea si m-am opus +n continuare ca 8iorbea s %e#in #iceprese%inte al ,Nt8D-ului. +nc
un moti# pentru prese%intele statului ca s m pri#easc %rept un a%#ersar.
1!!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Da" ani -ost a%#ersarul lui 8onstanttnescu c+n% acesta a cre2ut c poate s sc3imbe cum #rea
-unctiile +n ,Nt8D. Nu era su-icient c se +nclcase un principiu elementar al #ietii interne a
parti%ului %e 5u#ernm+nt" pun+n%u-se +n -unctia %e prim-ministru un om care nu pro#enea %in
-orul con%uctor al parti%uluiB Acum prese%intele statului #roia mai mult" +l #roia pe 8iorbea
#iceprese%inte al ,Nt8D-ului. si 1-a -cut.
8a orice #enetic ce #rea s-si %o#e%easc loialitatea -at %e parti%ul +n care -usese implantat ca o
5re- strin" 8iorbea s-a metamor-o2at peste noapte +ntr-un trnist -eroce" a crui aro5ant -at
%e cole5ii %in celelalte parti%e ale coalitiei %e 5u#ernm+nt a costat armonia si e-icienta
5u#ernului. 8ri2a 5u#ernamental %eclansat %e acest om a %us la sta5narea pentru %oi ani a
re-ormei +n Rom/nia. 8u 8iorbea s-a +nc3eiat perioa%a romantic a politicii -cute %e a5eamii" si
tot o %at cu 8iorbea" intelectualii Aliantei 8i#ice si-au +nc3eiat rolul lor politic" +n oc3ii lor"
8iorbea -usese simbolul omului cinstit si bun" +nsrcinat cu misiunea sacr %e a +n%repta politica
mur%ar si rea. Re2ultatul e c politica nu a %e#enit mai bun si mai cinstit prin intrarea lui +n ea"
%ar c +n sc3imb" iesin% %in ea" el a a6uns s -ie alt-el %e cum intrase0 ce#a mai putin bun si ce#a
mai putin cinstit" asa cum i se +nt+mpl oricrui om ce se lo#este %e o lume a crei moral e totuna
cu practica ei. +n politic" oric+t %e ininteli5ibil li s-ar prea acest lucru intelectualilor cu scrupule
morale" +n#in5 nu cei %repti si morali" ci cei puternici. si asta o spun nu cu cinismul celui care
pri#este %e sus -antasmele i%ealiste ale bietilor si #istorilor intelectuali" ci cu si5uranta celui care
a pier%ut parti%a e4act %in cau2a acelorasi scrupule morale. 8+n% #eti +ntele5e c +n po-
1!.
litic principiile te %oboarB ,olitica nu e un %omeniu care s poat -i msurat %up re5uli ce #in
%in a-ara ei" politica nu accept 6u%ecti %e #aloare sau #er%icte morale c2ute %e un%e#a %e sus"
+n numele unei pretinse instante care e mai presus %e %omeniul politicii. Nu e4ist politic bun
sau rea" ci politic e-icient sau ine-icient. Si asta o spune un om cre%incios" %ar care a +n#tat s
nu amestece" pra% unui absolutism etic sau reli5ios" terenul -aptelor cu cel al teoriilor %espre
-apte. Sin5ura moral a politicii este ea +nssi" cum si sin5ura #aloare a politicii tine %e e-icienta
crunt a %eci2iilor care se nasc %in ea. 8ine a +nteles acest lucru stie c 8iorbea nu a -ost #ictima
bun a politicii rele" el nu a -ost biatul cinstit si pur pe care 1-au m+ncat rec3inii imorali %in ,D"
ci pur si simplu a -ost un prost politician" ca at+tia altii" un om care a cre2ut c #a -i un +nottor %e
ma4im per-ormant uit+n% amnuntul elementar c nu +n#tase +nc s +noate. Aici nu e loc %e
compasiune si %e pl+nsete morale" cci ce +n%uiosare poti simti -at %e un om care timp %e %oi ani
nu a putut clinti re-orma %in loc" pier2+n%u-si #remea +n se%inte interminabile sau +n con-licte
lipsite %e #reo perspecti#" nelu+n% nici o %eci2ie capital si ne-c+n% nici un pas +n +nceperea
sc3imbriiB 8iorbea a murit ca politician pentru c merita s moar.
7albeni si >pris 1-au aprat pe 8iorbea p+n la capt" cer+n%u-i s nu ce%e2e" s -ie -erm" cci #or
sta p+n la ultimul alturi %e el. Dar +n momentul +n care Emil 8onstantinescu a %at semnalul c e
#remea ca 8iorbea s -ie lsat s aib soarta pe care o merita" parti2anii lui +n-ocati s-au
trans-ormat +n niste sceptici acriti" %oritori mai %e5rab ca ,Nt8D-ul s renunte la 5u#ernare si s
treac +n opo2itie %ec+t s-1 accepte pe
1!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
Ra%u Vasile ca premier. Da" 1-au lsat pe 8iorbea" %ar ce ranc3iun au cptat +mpotri#a mea@ Nu
s-au +mpcat nicio%at cu 5+n%ul c eu s+nt premier. Un%e mai pui c Rom/nia liber" re#ista !!"
p+n atunci pro5u-#ernamentale si trup si su-let alturi %e 8iorbea" au +nceput s m atace cu o
#irulent nemaipomenit" %ar -oarte e4plicabil. Alianta 8i#ic nu se +mpca cu i%eea c simbolul
cinstei si moralittii +n politic era un om pe care politica nu +l #roia. E-icienta lui %e prim-mi-
nistru a -ost nul. Sttea ore +ntre5i +n %iscutii interminabile +n ca%rul unor comisii si comitete cu
nume 3a2lii0 8ocopo si 8ocopa" pe care le-am %es-iintat %e +n%at ce am preluat puterea. Erau o
pier%ere urias %e timp" iar eu nu eram %ispus s mai particip la ur-2irea unor taclale -r capt +n
cursul crora nu se 3otra nimic. Sincer s -iu" nu stiu c+n% %ormea 8iorbea" cci" %up ce
participa la 8ocopo si 8ocopa" %%ea -u5a la Alianta 8i#ic s se inspire politic" iar apoi" +n
crestetul noptii" a6un5ea la 8otroceni" un%e urma o nou run% %e taclale cu prese%intele statului"
+n pri#inta aceasta" cei %oi se potri#eau %e minune" a#eau un bio-ritm cu prec%ere nocturn" iar
+nt+lnirile la ceas %e noapte %in 8otroceni ar -i a%us -oarte mult cu un scenariu me%ie#al %e cap
si spa%" cu uneltiri oculte sub bolti %e castel si cu %eci2ii ra%icale sub clar %e lun" un scenariu
romantic si +n#luit +n tain" cruia +n -on% nu ai -i a#ut ce s-i reprose2i %ac mcar at+ta ar -i
a#ut" e-icient.
+n timpul man%atului lui 8iorbea" 8onstantinescu si De6eu" stiin% c s+nt un opo2ant al unui
5u#ern ine-icient" con%us %e un om si mai ine-icient" m puseser sub urmrire" primul prin SRI"
cel %e-al %oilea prin ser#iciul secret al ;inisterului %e Interne. ; supra-
1!A
#e53eau" urmrin% cu cine m +nt/lnesc" ce planuri am" %ac am a-aceri etc. Lucrul acesta mi-a
-ost con-irmat %e 5eneralul Ja3aria" secretarul %e stat %e la Interne" +n-tr-o %iscutie la restaurantul
&NR %in ,arcul cu ,latani %e pe stra%a Dr. Staico#ici" c+n%" +ntreb+n%u-1 %irect %ac s+nt urmrit"
am primit %in mimica si pri#irea lui un rspuns pe care bu2ele nu puteau s-1 rosteasc. 8+n% pui
un om sub urmrire se sub+ntele5e c #e2i +n el un %usman. 8onstantinescu stia c +n -ata mea
5resise prin -esta pe care mi-o 6ucase cu 8iorbea si" cum se +nt+mpl %e obicei" ca un om -at %e
care te stii #ino#at s a6un5i p+n la urm s-1 %usmnesti" tot asa 8onstantinescu m %usmnea
pentru c stia c m +nselase. Ve%ea +n mine nemultumitul %in umbr care abia asteapt prile6ul s
se r2bune. De r2bunat nu a#eam cum s m r2bun" +n sc3imb s-a r2bunat politica pe el"
e4clu2+n%u-1 ea pe alesul lui +n -unctia %e premier. 8+n% am a6uns premier" i-am cerut ime%iat
socoteal lui De6eu pentru urmrirea la care m supusese. A ne5at cu o inocent %e copil
nepri3nit.
8+t am -ost #iceprese%inte al Senatului" m-am tinut +n a-ara ec3ipei 5u#ernamentale. 8utam s
uci% %e2am5irea %in mine" si +mi petreceam timpul 6uc+n% sa3" tenis sau mer5+n% pe sta%ioanele
%e -otbal. Atunci" pentru c eram %oar senator" nu si prim-ministru" nimnui nu i-a trecut prin cap
s m +n#inuiasc c m pricep mai bine la -otbal %ec+t la politic" %ar o %at a6uns premier"
insinuarea asta a aprut nu o %at +n pa5inile 2iarelor. <Ra%u Vasile se pricepe mai bine la -otbal
%ec+t la politic=" asa suna unul %in titlurile %e-o sc3ioap +n presa %in timpul man%atului meu.
Nu" %omnilor" nu te poti pricepe cu a%e#rat %ec+t la lucrul pe care +l practici tu" cu m+na ta si cu
capul tu. La -otbal se
1!(
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
pricep -otbalistii" nu cei care stau +n pelu2e. Iar la politic se pricep cei care o -ac" nu cei care stau
pe mar5ine +n-crucis+n% an%relele b+r-ei %e specialitate. Iar eu nu am 6ucat -otbal" +n sc3imb"
cre%eti-m pe cu#+nt" am stiut s 6oc politic. Si +nc politic %e ni#el suprem" una cum cei multi
nu #or apuca #reo%at s 6oace.
8+t am -ost #iceprese%inte al Senatului am stat asa%ar pe mar5ine" multumin%u-m ca" +n calitate
%e purttor %e cu#+nt al ,N:8D" s art cu %e5etul %in c+n% +n c+n% abulia cronic a 5u#ernului
8iorbea. Am -ost ime%iat acu2at c atac 5u#ernul si c am un comportament neloial -at %e
premier. $at %e 8iorbea nici nu puteam s m port alt-el" omul #roia s -ie -rate cu politica"
numai c politica nu prea #roia s -ie sor cu el. >mul era un a5eamiu" si nu puteam s asist la
spectacolul acestui no#ice. Declaratiile mele %e atunci au -ost +ns %e o tan%rete sera-ic pe l+n5
atacurile la care am -ost eu supus ca premier %in partea parti%ului meu si a purttorului %e cu#+nt
Remus >pris. Declaratiile ,Nt8D +n pri#inta 5u#ernului Ra%u Vasile sunau %e parc ,Nt8D era
+n opo2itie" iar Remus >pris" %e n-ar -i -ost at+t %e comple4at +n -ata camerelor %e tele#i2iune" ar
-i putut s treac %rept li%er al ,DSR-ului" asa %e #irulent a%monesta prestatiile 5u#ernului meu.
Eu nu am proce%at asa cu 5u#ernul 8iorbea" eu nu am criticat tot ce -cea 5u#ernul" ci %oar
msurile ce mi se preau inutile sau contrare spiritului re-ormei. Eu" +n sc3imb" am -ost criticat
pentru tot si nu mi s-a recunoscut nici un merit.
Din perioa%a aceea" a #iceprese%intiei Senatului" am +n#tat s m %etase2 %e mine +nsumi" s m
pri#esc %in a-ar si s-mi astern pe c3ip masca umorului si a nonsalantei %es#+rsite. Nu cre% s -i
-ost #reo%at
1!)
politician mai nonsalant %ec+t mine care s -i trecut prin ce am trecut eu. Sau mai pe sleau0 ce
politician rom/n" trecut printr-o %e2am5ire ca a mea" a -ost mai plin %e umor %ec+t mineB 8e alt
libertate interioar poate -i mai mare %ec+t cea care +ti % puterea s 2+mbesti %up ce" cu putin
timp +nainte" -usesesi la pm+ntB Da" asta am +n#tat +n urma pur5atoriului luntric prin care am
trecut +n acele 2ile" s nu-mi mai pese %e 6u%ecata nimnui" s m port ca unul care nu mai a#ea
%e %at socoteal %ec+t lui +nsusi si lui Dumne2eu. si cui as -i a#ut a mai %a socoteal0 lui
8onstantinescu" lui Dia-conescuB
Ei bine" tocmai nonsalanta aceasta a -ost cea care le-a c2ut cu tronc %emnitarilor occi%entali. >
nonsalant %eplin si cu neputint %e tulburat" o %e2in#oltur %e om liber care" tocmai pentru c
era liber" +si lua %e la sine libertatea %e a se purta cu o naturalete ce +i umplea %e stupoare pe
-anaticii a%epti ai protocolului %iplomatic. Nimeni nu +n%r5este mai mult abaterile %e la protocol
%ec+t occi%entalii0 cu o sin5ur con%itie" s -ii e5alul lor" s +i -aci s simt c se a-l +n -ata unui
om a crui putere nu %epin%e %e ei. si atunci +i cuceresti" +i +n%upleci. De +n%at ce s+nt pusi +n -ata
unui politician #enit %intr-o tar ca Rom/nia" mostenitoarea se#erului protocol comunist" %ar a
unui politician ce pluteste %easupra oricrei norme si a oricrui i53e-monicon" ei capt
entu2iasmul unor copii pusi +n -ata unor 6ucrii al cror mecanism nu +l +ntele5. si atunci %e#in
curiosi" bine %ispusi si +si %esc3i% su-letul cu aceeasi naturalete pe care au #2ut-o eman+n%
%inspre tine ctre ei. Da" am -ost %e2in#olt" am -ost %in cale-a-a-r %e %esc3is" tocmai %e aceea am
a#ut at+tea succese +n -ata occi%entalilor. S+nt sin5urul prim-ministru ro-
1!1
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
m/n post%ecembrist care a stat %e #orb +n tete tete cu prese%intele ,utin timp %e trei ore" s+nt
sin5urul premier rom/n la a crui in#itatie :onN &lair a #enit +n Rom/nia si urma +n ianuarie !000
s -iu primul premier rom/n care -ace o #i2it o-icial +n ;area &ritanic. S+nt sin5urul premier
rom/n care a a#ut o %iscutie pri#at" la el acas" cu premierul Israelului" ca2 unic +n istoria acestei
tri. De asemenea" urma s -iu primul premier rom/n in#itat o-icial +n 83ina" tot la +nceputul
anului !000. Despre asta e #orba" %espre e-icienta mea international" o e-icient clar si %e
necontestat p+n si %e un om care" +n calitate %e prese%inte al statului" nu a putut s-mi pri#easc
reusitele %ec+t ca pe tot at+tea esecuri personale. si altii au -ost +n Rusia" +n-tr-o #i2it s-i 2icem
o-icial" %ar care a %urat o 6umtate %e 2i si +n care s-au +nt+lnit cu oricine altcine#a %ar nu cu
,utin.
Dar s m +ntorc la perioa%a #iceprese%intiei Senatului. E ne#oie %e mult ima5inatie +n politic"
+ns mai ales e ne#oie %e o stiint a impro#i2atiei pe care nu o poti a#ea %ec+t %ac te nasti cu ea.
E4ist un episo% pe care 1-am trit +n acea perioa% ce mi se pare un re2umat 5ritor a ceea ce
+nseamn s -ii liber +n cele mai %elicate +mpre6urri" +n 199)" +ntr-o 2i prim#ra-tic cu soare"
prese%intele A%unrii ,arlamentare a 8onsiliului Europei" %oamna Leni $isc3er" un om %e al crui
cu#+nt at+rna +nceperea ne5ocierilor %e a%erare a Rom/niei la Uniunea European" urma s #in +n
&ucuresti. ,rotocolul Senatului nu m anuntase %e aceast #i2it" iar eu m a-lam pe terenul %e
tenis al &NR. ,rimesc un tele-on %isperat %e la acelasi protocol cum c %oamna Leni $isc3er
urma s ateri2e2e pe >topeni +n urmtorul s-ert %e or. 8e a urmat pare %es-
1!9
prins %intr-un -ilm %e actiune si suspans. Am %at -u5a la #estiar si m-am +mbrcat -r a mai trece
pe la %us. Dar cu ce s m +mbracB Cainele mele nu a%uceau nici pe %eparte cu costumul cerut %e
protocolul %iplomatic. A#eam niste pantaloni obisnuiti %e oras si o cmas <cu mo%el=. 8ra#at
ioc" cmas alb ioc. Dar nu era timp %e scrupule #estimentare" %oamna $isc3er urma s ateri2e2e
+n cur+n%" iar eu" +n calitate %e #iceprese%inte al Senatului si %e #iceprese%inte al A%unrii
,arlamentare a 8onsiliului Europei" trebuia s -iu se-ul %ele5atiei rom/ne care urma s o +nt+m-
pine la >topeni@ ;-am repe2it la so-erul meu &ebe" cel cu oc3elarii aburiti %in po#estea cu
Spineanu0 <&ebe" nu stiu ce -aci" treci pe sub pm+nt" 2bori prin aer" nu m pri#este" %ar +ntr-un
s-ert %e or trebuie s -ii la >topeni@= &ebe" %+n%u-si seama c nu e %e 5lum" a %emarat +n
tromb. A urmat o curs nebuneasc prin &ucuresti" cu &ebe mer5+n% numai pe contrasens" str-
bt+n% intersectiile numai pe rosu si trec+n% %e c+te#a ori pe l+n5 moarte. De c+te ori +mi amintesc
%e cursa asta" nu m pot +mpie%ica s o compar cu man%atul meu. A -ost si el tot o curs
nebuneasc" si tot pe contrasens" +mpotri#a sin%icatelor" minerilor" oamenilor %e a-aceri rom/ni"
parti%elor %in opo2itie si" culmea" +mpotri#a propriului parti% si prese%intiei statului" +n cursa asta
nebuneasc a man%atului meu" c+n% specialistii pre#e%eau cu certitu%ine colapsul economic al
trii" prbusirea mone%ei nationale" intrarea Rom/niei +n incapacitate %e plat si %e2membrarea
consecuti# a trii" +n acest man%at Rom/nia a pltit %atoria e4tern %e trei miliar%e %e %olari" si a
pltit-o e4act la termenul sca%ent" -r tr5nri" subter-u5ii si esc3i#e" +n cursa asta nebuneasc
a man%atului meu" c+n%
1.0
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
specialistii pre#e%eau miscri %e stra% -r prece%ent ce urmau s %uc ne5resit la c%erea
5u#ernului" eu am -cut un lucru tot -r prece%ent0 am +nc3eiat problema mineria%elor +n
Rom/nia" +n Rom/nia nu #or mai -i mineria%e" %omnilor. >are asta nu +nseamn nimicB +n cursa
asta nebuneasc a man%atului meu" c+n% toti cereau bani +n tar" %e peste tot si %in orice sector"
5u#ernul meu a mrit cu )0G salariile armatei si" +n premier absolut %up 19" clerul
bisericilor %in Rom/nia a %e#enit personal salari2at %e la bu5et" ca orice personal %in orice sector
bu5etar" +n cursa aceasta nebuneasc a man%atului meu" c+n% un 2iar m ta4a %rept suetist" 6e
mKen-ic3e-ist si microbist cruia putin +i pas %e politic" eu" %in prea mult nepsare -at %e
problemele trii" am -cut in-arct. Si am mai -cut ce#a0 am pri#ati2at +ntr-un an si sapte luni c+t
nu s-a pri#ati2at +n tara asta +n 2ece ani" +n #istieria trii intr+n% at+-tia bani c+ti nu #or mai intra
+nc +n 2ece ani.
&ebe a a6uns la >tcpeni +n 2ece minute" o per-ormant pe care nici ast2i nu si-o poate e4plica.
Ne tremurau am+n%urora 5enunc3ii %e spaima prin care trecusem" iar mie +mi +n53etase su%oarea
pe t+mple. ;-am %at 6os" mi-am mai pri#it +nc o %at cmasa neprotocolar si pantalonii %e oras"
i-am strecurat lui &ebe o pri#ire %e2n%6%uit si atunci" +ntr-o str-ul5erare cum numai +n clipele
-r scpare poti a#ea" i-am spus0 <&ebe" %-mi sacoul@= &ebe a rmas blocat. Nu +ntele5ea ce +i
ceream@ so-er cu remuneratie mo%est" ca toti so-erii unei institutii %e stat" a#ea pe el poate
sin5urul lui sacou %e oras" o 3ain amr+t" mai +nc3is la culoare este %rept" care" 5+n%eam eu" la
tele#i2or putea s par c3iar nea5r. S-a con-ormat ime%iat or%inului #iceprese%intelui Senatului"
m+n%ru c sacoul
1.1
lui poate intra +n recu2ita %e protocol a %iplomatiei rom/nesti. ;i 1-am pus pe mine %in -u5" am
trecut #al-#+rte6 prin cl%irea aeroportului si am iesit pe pist. ,e pist" %ele5atia rom/n era
str+ns %e-a -ir a pr" con-orm protocolului. :oti scrobiti si aran6ati" unul mai %ic3isit ca altul"
toate %oamnele aran6ate la ac" toti brbatii +n costume ne5re impecabile" s -i #rut s le 5sesti un
cusur si nu puteai. 83ipuri +mpietrite" -i2ionomii sobre" solemnitate +n53etat si recule5ere
%eplin. $ireste" c+n% am aprut eu" +n 3aina lui nea &ebe" unii au +nceput s 2+mbeasc. Le-am
-cut semn c... e bine@ Nici %ac s-ar -i prbusit cl%irea aeroportului peste ei nu ar -i -ost at+t %e
perplecsi. Ar -i trebuit s le tra5 pe r+n% palme -iecruia ca s-i tre2esc %in stupoarea +n care
c2user. Dar nu era timp" trebuia s-o +nt+mpin pe %oamna Leni $isc3er. Am +nt+mpinat-o pe Leni
$is-c3er la scara a#ionului" i-am e4plicat 2+mbin% c uneori +nt+mplarea +ti poate 6uca -este si c
circumstante mai presus %e #ointa mea m -au +mpie%icat s am era #at. I-am e4plicat %e
asemenea %e ce o s tin m+na %reapt pe re#er" ca s nu se obser#e la tele#i2or c nu am cra#at.
,ur si simplu a r+s. Rareori am #2ut-o pe aceast sobr %oamn +ntr-o %ispo2itie mai bun. >
scutisem %e plictiseala unei 2ile %e rutin apstoare" cu str+n5eri %e m+n protocolare si
con#orbiri ari%e +n 6urul unor teme %e6a stiute. Reusisem s o scot" -r s-mi -i propus asta" %in
c3in5ile su-ocante ale etic3etei o-iciale. A urmat pre2entarea celor %e -at. 8um +n 6urul nostru
roiau camerele %e tele#i2iune si -oto5ra-ii" +mi tineam" 2+mbin% protocolar" m+na %reapt peste
re#er" la ni#elul 5+tului" ca s nu mi se #a% lipsa cra#atei. 8e a urmat nu mai are important" e
su-icient s spun c am le5at o prietenie str+ns cu Leni $isc3er"
1.!
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8 VQJU: DINLQUN:RU
o %oamn care a #ut o contributie %ecisi# la ri%icarea re5imului %e monitori2are a Rom/niei.
De ce mi se pare emblematic acest episo%B Din %ou moti#e. ,e primul 1-am spus0 cursa aceea
nebuneasc prin &ucuresti a semnat i2bitor cu ritmul +n care am trit eu +n timpul man%atului
meu. > curs nebuneasc +n care m-am str%uit s respect termenele at+tor acor%uri +nc3eiate
+nainte %e #enirea mea la putere. Al %oilea moti# 1-am sc3itat %e6a. E #orba %e succesul pe care 1-
am a#ut +n toate #i2itele mele 5ratie -elului meu impre#i2ibil %e a -i. Da" am -ost impre#i2ibil si
toto%at %e2in#olt. si cine nu stie c un om este cu at+t mai liber cu c+t 5esturile lui nu pot -i
pre#2ute %e altiiB De aici si succesele mele" pe care prese%intele 8onstan-tinescu nu putea s le
accepte. S stau eu cu prese%intele ,utin si el nuB Nu-i nimic" +l +n#inuim pe premierul Ra%u
Vasile c #rea s rea%uc comunismul rusesc +n Rom/nia@ 8um s se %uc el +n #i2it +n 83inaB
Sau +n ;area &ritanieB Nu" asta-i prea %e tot@ Un%e mai pui c trebuia s -ac o escal +n Iran@
$usesem in#itat +n casa prim-ministrului israelian" repet" ca2 unic +n r+n%ul premierilor rom/ni"
-usesem primit +n au%ient particular" +mpreun cu -amilia" %e ctre S-+ntul ,rinte" iar el nu. si a
urmat %emiterea mea.
l
;ANDA:UL ;EU
7u#ernul
8+n% cri2a 5u#ernamental %in timpul man%atului lui 8iorbea atinsese un pra5 ce nu numai c
blocase %eclansarea re-ormei" %ar pe %easupra ameninta s +mpin5 tara +ntr-o i2olare e4tern %in
ale crei 2i%uri ar -i -ost -oarte 5reu s iesim" 8onstantinescu s-a %ecis +n s-+rsit s +l lase +n plata
Domnului pe Victor 8iorbea. si atunci s-a #2ut c acest om nu stie s piar%" cci +n loc s se
+ntoarc acolo un%e ar -i trebuit s -ie %e la bun +nceput" la primria capitalei si la 8ontractul
populist cu bucurestenii" a tinut mortis s +mbrace rolul martirului ne%repttit si prsit" renunt+n%
la sin5ura -unctie pe care o merita" o -unctie +n care nu -usese numit %e cine#a" ci ales %e
bucuresteni. Numai c acest a5eamiu a %o#e%it atunci c putin +i psa %e primria capitalei" c
-usese +n%ea6uns s 5uste un pic %in %eliciile %re5toriei e4ecuti#e ca s nu se mai poat multumi
cu o putere at+t %e seac" birocratic si contopist cum e cea %e primar. Una %in -etele nemiloase
ale politicii e c" %ac o -aci prost" nu numai c nu poti +mpusca %oi iepuri %intr-un -oc" %ar esti
silit s tra5i mai multe -ocuri pentru un sin5ur iepure" +ncpt+narea prese%intelui statului %e a
-ace %intr-un primar un premier a a#ut ca re2ultat +mpre6urarea ciu%at c el a rmas -r
premierul %orit" iar bucurestenii -r primarul ales.
8omitetul Lr5it al ,Nt8D s-a +ntrunit pe l aprilie 1991 s alea5 noul prim-ministru. Si %e ast
%at pre-
1.A
se%intele statului i-a su5erat lui Diaconescu c cel mai +n msur a -i prim-ministru se numra
printre -a#oritii lui. Numai c +ntre timp +si sc3imbase pre-erintele. 8an%i%atii ale cror nume
erau cel mai %es rostite erau De6eu" Sorin Dimitriu si eu. De6eu" mai +ncape +n%oial" era omul lui
8onstantinescu" un btr+n a crui -i2ionomie +ncruntat +ti lsa impresia c ai +n -at un brbat
%ebor%+n% %e 3otr+re" a crui %+r2enie si consec#ent %useser ne5resit la re-ormarea ra%ical a
;inisterului %e Interne. Era o simpl impresie" +n realitate De6eu nu clintise cu un centimetru
structura Internelor si nu sc3imbase cu un %ram mentalitatea o-iterilor. Dar asta a#eam s-o a-lu +n
timpul mineria%ei %in ianuarie 1999. 8um De6eu m supra#e53ease prin ser#iciul secret al
Internelor +n tot timpul man%atului lui 8iorbea si cum acceptase ca secretar %e stat la Interne pe
apropiatul lui 8onstantinescu" 5eneralul Ja3aria" prese%intele statului +l pre-era pe De6eu %in
consi%erente %e -i%elitate oarb. Un alt can%i%at era Sorin Dimitriu" prese%intele $,S-ului +n
timpul lui 8iorbea" si el tot omul lui 8onstantinescu" %e care se apropiase prin promptitu%inea cu
care rspun%ea interesului enorm mani-estat %e prese%intele statului pentru pri#ati2ri si licitatii.
si %ac tot se %o#e%ise %ocil si cooperant c+t -usese prese%inte al $,S-ului" nu i-ar -i c2ut %e-a-
n%oaselea prese%intelui statului s-1 aib pe acesta +ntr-o -unctie mai mare. Al treilea nume rostit
era al meu" numai c eu c3iar +i stteam +n 5+t prese%intelui Rom/niei. 8iumara si Spineanu nu
mai intrau +n 6oc" -iin%c se e4cluseser sin5uri prin slaba prestatie +n ca%rul 5u#ernului Victor
8iorbea. Sorin Dimitriu" +n cele c+te#a cu#inte pe care le-a rostit" a %at %e +nteles c nu ar re-u2a
-unctia" +ns nu si-a mani-estat rs-
1.(
;ANDA:UL ;EU
picat %orinta %e a -i premier. ;i-e 5reu s spun %e ce. 8e e straniu e c acest om" %esi se numra
printre apropiatii lui 8onstantinescu" -usese si el la &raso#" +n martie 199)" la 2iua lui lonut
73erasim" un%e" %atorit cri2ei %in 5u#ern" mai multi parlamentari trnisti s-au +nteles a%-3oc s
m spri6ine pe mine +n cptarea -unctiei %e prim-ministru. ,rintre ei se a-la si Sorin Dimi-triu. S
-i pstrat el +n minte acea +nt+lnire" simtin%u-se obli5at +n numele ei s-mi ce%e2e mie locul %e
premierB +ns %ac acum #roia s -ie prim-ministru +nsemna c la &raso# -usese %oar pe post %e
urec3e pus +n slu6ba lui 8onstantinescu. Lucru -iresc" %e #reme ce Sorin Dimitriu +i raporta lui
8onstantinescu tot ce misc +n %omeniul pri#ati2rilor.
De6eu" cealalt carte a lui 8onstantinescu" presimtin% c ar -i bun %e orice %ar nu %e prim-
ministru" a spus +n %iscursul lui c solutia cea mai onorabil pentru parti% era s se retra5 %e la
5u#ernare ls+n%u-i pe tr%torii %e pe%isti s 5u#erne2e cum #or putea. 7albeni a repetat acelasi
lucru0 retra5erea ,Nt8D-ului %e la 5u#ernare si trecerea +n opo2itie este cel mai onorabil 5est. Se
#a #e%ea atunci ce po#ar e 5u#ernarea pentru cei care ne tr%aser e4clu2+n%u-1 pe 8iorbea. De
ce De6eu si 7albeni au sustinut am+n%oi la unison aceeasi i%eeB ,entru c stiau c nu m puteau
+nltura" stiau c nu am nici un contracan%i%at puternic" si" %ec+t s m #a% pe mine prim-
ministru" pre-erau ca ,Nt8D s se retra5 %e la putere. > alt #ariant propus atunci %e De6eu a
-ost s ce%m locul %e prim-ministru liberalilor" cci" +n calitate %e ministru al Internelor" stia %e
la ser#iciile secrete c +n scurt timp mani-estatiile %e stra% si 5re#ele sin%icale a#eau s se tin
lant" si c" pentru conser#area ima5inii par-
1.)
ti%ului" ar -i -ost mai bine ca prim-ministrul s nu -ie un trnist. > %at nu mi s-a rostit numele
%e ctre cei %oi. 8e rost mai are s pronunti numele unui om la care te 5+n%esti cu 5roa2 aproape
tot timpulB
Am urmat eu la cu#+nt. Nu mai a#eam %e 5+n% s repet 5reseala %in 199(" c+n% sttusem cu
m+inile +n s+n" pra% unei resemnri implacabile. Le-am spus sec si rspicat c #reau s -iu prim-
ministru" c nu #% pe altul %intre noi care poate prelua aceast -unctie si c iesirea %e la
5u#ernare ar -i o 5a- cu neputint %e corectat. 8 s+nt 3otr+t s preiau puterea si s -ac re-orma"
%ar c lor le rm+ne puterea %e a %eci%e prin #ot. Diaconescu" lu+n% cu#+ntul" a a%mis c iesirea %e
la 5u#ernare nu e o solutie" cum nu era o i%ee bun nici ce%area postului %e premier liberalilor.
Da" atunci am simtit c a -ost %e partea mea" c m-a sustinut" %ar nu at+t pentru c m #roia pe
mine" ci pentru c nu a#ea altul mai bun +n sc3imb. Destul c m pclise +n urm cu aproape %oi
ani" simtea si el c acum nu mai putea s %ea +napoi" nici un alt can%i%at neput+n% -i sustinut +n
%auna mea. S-a trecut la #ot secret si ast-el" +n acea 2i" am -ost %esemnat %e ctre 8omitetul Lr5it
%rept can%i%at al parti%ului pentru -unctia %e prim-ministru. 8e a urmat ime%iat %up a-larea
re2ultatului tine tot %e capitolul #ersatilittii si ipocri2iei politicienilor trnisti. :oti m-au -elicitat
cu un aplomb pe care" %ac nu as -i stiut ce otra# a ranc3iunii se ascun%e +n su-letul unora ca
De6eu" >pis sau 7albeni" as -i -ost +nclinat s-1 iau %rept semn %e a-ectiune. ,+n si %octorul
&arbaresso" care nu %e#enise +nc supusul lui 7albeni" %ar care era unul %in cei ce nu pri%i%iser
s m atace cu orice prile6" s-a +n%reptat" spsit si emotionat" spre mine" s-a apropiat si mi-a
srutat m+na. E4ist o minim onestitate si %emnitate +n su-letul ori-
1.1
;ANDA:UL ;EU
crui om" o minim sinceritate -at %e tine +nsuti care te +mpie%ic s te ploconesti a-ectuos +n -ata
unuia" %e#enit %intr-o %at puternic" %ar pe care +l %eclarasesi +n sinea ta %rept %usman. Se pare c
stomatolo5ului &arbaresso +i pierise orice urm %e %emnitate si sinceritate. ;i-am retras m+na
sc+rbit0 <83iar asa" p+n acum 6umtate %e or m +n6urai si acum +mi sruti m+naB Cai" pleac %e
aici@=
+n sc3imb" 7albeni se +n5lbenise %e tot. El" care -usese alturi %e De6eu sustintorul -anatic al lui
8ior-bea" +si presimtea esecul. ;icut si +n%esat" mer5+n% mereu cu capul +ntre umeri si cu pri#irea
+n 6os" c3iar si atunci c+n% #orbea cu cine#a" acest -a% pro-esor %e 5eo5ra-ie era +ntruc3iparea #ie
a unui 5nom pus #esnic pe uneltiri. 7enul %e sico-ant care +si +nc3ipuie c %es-teptciunea unui
om st +n iscusinta cu care reuseste s-i sape pe cei %in 6ur. De el nu +mi pot aminti -r s simt o
umbr male-ic si rcoroas cum mi se strecoar +n spate. 8um cei care se aseamn se a%un"
piticul cosco#it cu #eleitti %e intri5ant -orma un tan%em per-ect cu cellalt intri5ant" pain5ul
#esnic st+n6enit Re-mus >pris. Dar atunci" +n acea 2i %e l aprilie 1991" s+nt +ncre%intat c cei %oi
pan5licari oculti au trit una %intre cele mai ne-ericite 2ile ale #ietii lor. S a6un5 Ra%u Vasile
prim-ministruB Ei nu c asta c3iar c %epsea cele mai ne5re cosmaruri %e care a#useser parte
#reo%at@ S lupti at+ta +mpotri#a lui Ra%u Vasile" s nu +ti cruti timpul" ner#ii si #er#a b+r-itoare
spre a-i 2%rnici orice pas spre putere" si totusi s #e2i c omul acesta" pe care si-ar -i %orit s nu-
1 +nt+lneasc #reo%at" a6un5e" ca un -cut" premier@ Nu" 3otr+t lucru" era prea mult pentru biata
lor -ptur@ Din acea 2i 7albeni" >pris si Du%u lonescu au trit mereu cu spaima c eu
1.9
#oi prelua +ntr-o 2i con%ucerea parti%ului" ceea ce" stiau -oarte bine" ar -i +nsemnat s-+rsitul
a#enturii lor trniste. Din pcate nu am putut s preiau con%ucerea* %in pcate pentru mine si %in
-ericire pentru ei. Au stiut cum s m neutrali2e2e" %+n%u-mi %e +nteles c %up retra5erea lui
Diaconescu numai mie mi se cu#enea aceast -unctie" +mi amintesc %e cre%ulitatea cu care am
acceptat s m +nt+lniresc +n timpul man%atului meu cu 7albeni si Du%u lonescu la 8lubul &NR
%in ,arcul cu ,latani" c+n% cei %oi m-au +mbrobo%it ca pe un copil" propun+n%u-mi ca eu s -iu
prese%inte al parti%ului" 7albeni #iceprese%inte" iar Du%u lonescu secretar 5eneral@ ;are 5reseal"
Doamne" cci am +ncu#iintat iarsi" cre2+n% si atunci ca p+n +n ultima clip c a mai rmas o
urm %e onestitate +n su-letul lor. Da" au -ost mai abili %ec+t mine" %ar la ce bunB La ce bun %e
#reme ce" tin%u-mi mie craca %e sub picioare" s-au prbusit si ei o %at cu eaB 8el care m-a
%e2am5it %in punct %e #e%ere uman peste msur a -ost Du%u lonescu" cci nu prea a -i croit
%in sto-a #ersatil si -luctuant a celorlalti %oi. +n -ata mea" Du%u lonescu nu mi-a ne5at nicio%at
%reptul la prese%intia parti%ului" -iin% mereu %e acor% cu ce +i spuneam. Dar c+n% a -ost s +si
%o#e%easc prin -apt loialitatea" mi-a +ntors la r+n%ul lui spatele. >ricum" a -ost sin5urul ministru
%in 5u#ern care mi-a +nm+nat personal %emisia la ,alatul Victoria" +ntr-o tresrire %e %emnitate
pentru care +i multumesc. Du%u lonescu preluase cu mult aplomb con%ucerea Internelor" %ar a
-cut 5reseala s promo#e2e +n -unctii %e con%ucere oameni %in a-ara politiei" +nc/lcin% principiul
elementar al spiritului %e ec3ip. 8onsecinta a -ost c si-a pier%ut repe%e cre%ibilitatea +n oc3ii
o-iterilor %in ;AI.
10
;ANDA:UL ;EU
,e ! aprilie" a %oua 2i" 8onstantinescu a trebuit s -ac unul %intre cele mai neplcute 5esturi %in
man%atul lui" s m %esemne2e la r+n%ul lui %rept prim-rr%nistru" urm+n% apoi s -iu #ali%at %e
,arlament. As -i orb s nu recunosc c prese%intele statului +n#tase mult +n ultimii ani" a6un5+n%
cu timpul s -ie un politician cu %ibcie %e %iplomat" priceput +n %isimularea 5+n%urilor si +n
sc3imbarea mstilor -i2ionomice +n -unctie %e +mpre6urare si %e interlocutor" +mi amintesc c la
8otroceni" +nainte %e %epunerea 6urm+ntului" i-am spus -ranc lui 8onstantinescu0 <stiu c n-ati
#rut s -iu eu prim-ministru" %ar trebuie s colaborm. De acum +ncolo s-mi spuneti sincer ce
#reti" iar eu o s # spun %a sau nu" %e asta s -iti si5ur.= <Ra%ule" tu esti ultimul premier pe care +l
#oi sustine +n man%atul meu@= a #enit rspunsul prese%intelui@ :ot atunci i-am pomenit %e
tele-onul %in 11 octombrie si %e acu2atia pe care mi-o -cuse c 1-am tr%at. Nu mi-a %at nici o
lmurire clar" %esi stiam am+n%oi %espre ce -usese #orba. <Cai las asta acum" a#em treburi mult
mai importante %e -cut +mpreun@=<Dar pe 8iorbea %e ce 1-ati scos %e la primrieB=am insistat"
cci nu puteam s las +n suspensie un 5+n% care m mcinase at+ta #reme. ;i-a rspuns sec0
<Domnule" am 5resit@=
,e 1A aprilie 1991 am -ost #ali%at %e camerele reunite ale ,arlamentului. Era Vinerea ;are a
,astelui" toti se 5+n%eau la srbtoare si la 2ilele %e #acant parlamentar" iar eu m 5+n%eam %ac
nu cum#a #ali%area aceasta c%ea +ntr-un ceas %e ru-au5ur" +ntr-o clip ne-ast a istoriei" +ntr-una
%in acele clipe c+n% orice ai -ace si oricum te-ai misca" %easupra capului pluteste umbra male-ic
a lipsei %e sans. De#enisem prim-ministru cu o +nt+r2iere %e aproape %oi ani" #remurile se
11
sc3imbaser" si o %at cu ele si eu. 8ci nu mai eram cel %in urm cu %oi ani. Entu2iasmul mi se
+n6umttise" +ncre%erea +n cole5ii %e parti% se nruise pentru tot%eauna si o nuant %e bla2are" %e
+mpietrire su-leteasc p+n%ea ascuns sub masca %e2in#olt a politicianului senin. 8ptasem o
+ncr+ncenare amar si apstoare" cum nu ai %ec+t atunci c+n% stii c urmea2 s te lo#esti %e niste
pie%ici insurmontabile. Apoi" pro5ramul %e 5u#ernare pe care mi-1 -urisem +n urm cu %oi ani
nu mai a#eam asupra cui s-1 aplic" pro5ramul era %epsit %e realitti" iar strate5ia mea c%ea +n
5ol" +ntr-un conte4t social mo%i-icat" unul cu mult mai ru %ec+t cel %in 199(. Rom/nia pier%use
+ntre timp un tren important spre Europa" iar eu trebuia s -iu acarul ce sc3imb %irectia sinei -r
a sti %ac pe ea #a mai trece #reo%at un tren. Ne5ocierile cu Uniunea European nu +ncepuser"
occi%entalii e2itau" nestiin% ce s alea5 +ntre #arianta +nceperii ne5ocierilor +ntr-un sin5ur #al cu
toate trile can%i%ate sau #arianta cu %ou #aluri. sansele %e a intra +n NA:> erau +n5ri6ortor %e
mici" si asta pentru c pur si simplu nu intram +n crtile americanilor" apoi acor%ul cu $;I nu era
+nc3eiat" -iin%c 5u#ernul Vcroiu a#usese 5ri6 s spulbere orice +ncre%ere a specialistilor
occi%entali %e la $;I si &anca ;on%ial +n #ointa Rom/niei %e a -ace re-orma. Vistieria &NR era
sleit" ;u5ur Isrescu raport+n%u-mi ime%iat %up numirea mea c re2er#a #alutar era %e A00 %e
milioane %e %olari" +n con%itiile +n care p+n la s-+rsitul anului 1999 Rom/nia trebuia s plteasc
%atoria e4tern %e . miliar%e %e %olari" contractat prin #+n2area obli5atiunilor Samurai pe piata
6apone2. Sin%icatele +si pier%user rb%area" li%erii lor anunt+n% mari mani-estatii %e protest si
5re#e pe termen nelimitat. Nemultumirea social era la apo5eu"
1!
;ANDA:UL ;EU
toate sectoarele bu5etare cereau bani" c+t mai multi bani" bani cu nemiluita. Iar eu trebuia s-i
multumesc pe toti si +n acelasi timp s umplu #istieria &NR" s +nc3ei un acor% cu $;I si s
%eclanse2 pri#ati2area sistemului bancar. :rebuia s elimin sau cel putin s re%uc %rastic 5urile
ne5re ale economiei rom/nesti" %e 5enul &ancore4ului. +n aceast banc" pentru a o mentine +n
#iat" 5u#ernele anterioare pompaser miliar%e %e %olari" sursa lor -iin% -ireste banii publici ai
rom/nilor. Apoi trebuia s %es-sor +n asa -el procesul %e pri#ati2are +nc+t s %au un semnal
cre%ibil strinttii c +n Rom/nia lucrurile mer5eau spre bine. +n -ine" trebuia s ac3it #+r-ul %e
plat al %atoriei e4terne" %e peste trei miliar%e %e %olari" %atorie pe care nu o -cuse 5u#ernul
meu" ci 5u#ernarea %in 199!-199(. Asta era situatia trii c+n% am preluat puterea. si acum pot s
e4plic %e ce nu mi-a plcut s -iu prim-ministru" %esi mi-am %orit acest lucru. Nu mi-a plcut s
-iu prim-ministru pentru c +n starea %eplorabil +n care se a-la Rom/nia eu am -ost lipsit %e
spri6inul propriului parti%" al prese%intiei" al ,arlamentului si al ministrilor trnisti" +n sc3imb nu
mi-a lipsit presiunea su-ocant a miscrilor sin%icale" a ac3itrii %atoriei e4terne" a e#itrii
-alimentului Rom/niei pentru a putea spera la inte5rare european. Am -ost ca un %ansator pe s+r-
m lipsit nu numai %e plasa %e protectie %e la sol" %ar si %e pr6ina %e ec3ilibru %in m+ini. Lipsit
%e ec3ilibru" a trebuit s pstre2 ec3ilibrul si armonia ec3ipei 5u#ernamentale" si culmea e c am
reusit" +n aceste con%itii at+t %e precare" e aproape o minune c am putut s -iu un an si sapte luni
prim-ministrul Rom/niei.
Ec3ipa %e ministri pe care am con%us-o a semnat cu un #iespar %e or5olii +n care %reapta
cumpn a atenurii ciocnirilor eram eu. ;embrii parti%elor %in
1.
arcul 5u#ernamental +si artau reciproc %intii" -c+n-%u-m s m +ntreb cum puteam s-i a%uc %in
nou +mpreun" str+n5+n%u-i +ntr-o ec3ip" pe niste ministri ce triser +n climatul irespirabil %e
tensionat al cabinetului 8iorbea. 8um puteam s con%uc un 5u#ern %e coalitie alctuit %in patru
parti%e" %e #reme ce -iecare parti% sustinea" pe %e o parte" c ministrii lui -useser sin5urii e-icace
+n %emararea re-ormei" iar" pe %e alta" c toate esecurile re-ormei" c%eau +n seama celor-laltor
parti%e %in coalitieB 8um puteam s con%uc un 5u#ern +n care -iecare parti% era preocupat %e
+mbunttirea ima5inii proprii" +n timp ce ima5inea 5u#ernului c%ea e4clusi# pe umerii prim-
ministruluiB 8um s con%uc" %ac orice succes era repurtat %e parti%ul cruia +i apartinea
ministrul" +n timp ce orice esec si orice lo#itur se abteau" in#ariabil" asupra ima5inii
premieruluiB Asta e mi2eria oricrui 5u#ern %e coalitie0 -iecare participant +si aro5 succesul cu
aceeasi r+#n cu care" la primul insucces al 5u#ernului" se 2bate s %o#e%easc %e -apt c el nici
nu a -ost acolo.
,rimul lucru pe care 1-am -cut a -ost s m %uc personal la se%iile parti%elor %in arcul
5u#ernamental pentru a ri%ica lista ministrilor propusi %e -iecare %in ele. Le-am cerut atunci lui
,etre Roman" Valeriu Stoica si &ela ;arDo +nc3eierea unui protocol prin care premierului s i se
con-ere o autoritate sporit. Era sin5ura solutie prin care puteam pre+nt/mpina i2bucnirea unei noi
cri2e ministeriale si sin5ura cale prin care mi se o-erea un mi6loc %e a +nltura o ast-el %e cri2 +n
ca2ul i#irii ei. De cum m-am instalat +n ,alatul Victoria" am %es-iintat toate 8ocopo-urile si
8ocopa-urile" #eritabile a%unri crono-a5e a cror utilitate era nul. La prima se%int %e 5u#ern
mi-am anuntat ministrii c nici o se%int
1
;ANDA:UL ;EU
nu #a %ura mai mult %e trei ore. Nu +ntele5eam aceste se%inte %ec+t ca +nt+lniri sptm+nale +n care
toti s ne punem semntura pe 3otr+ri %e 5u#ern %inainte 5+n%ite si elaborate" lu+n% ast-el repe%e
%eci2ii a cror sin5ur trstur trebuia s -ie e-icienta. Nu a#eam %e 5+n% s repet 5reseala lui
8iorbea care presc3imbase se%intele %e 5u#ern +n maratoane ale trncnelii si certei. Lui 8iorbea
+i trebuia 6umtate %e or ca s spun un lucru ce poate -i spus -oarte bine si +n trei minute" asa c
-ie +si +ncepea se%intele cu tira%e -r %e capt" -ie tcea m+lc pe parcursul +ntre5ii se%inte" pri#in%
pasi# ca un spectator. Nu" eu trebuia s -iu un arbitru care #orbeste putin" inter#enin% numai
atunci c+n% spiritele +ncinse o luau ra2na. Nu mi-am -olosit autoritatea %e prim-ministru %ec+t
arunci c+n% %e2baterea intra +ntr-un impas si c+n% nici un %ialo5 nu se mai putea le5a +ntre
ministrii mei. Nu e %e prisos s amintesc c +n 5u#ernul meu orice act emis trebuia s -ie semnat
mai +nt+i %e acei ministri +n a cror ra2 %e competent se +nscria actul cu pricina si abia la s-+rsit
%e mine. Nu %e alta" %ar m-am ciocnit %e nenumrate ori %e pre6u%ecata c numai prim-ministrul
+si pune semntura pe o 3otr+re %e 5u#ern. Nu" oameni buni" orice 3otr+re %escin%ea %in
consensul ec3ipei %e ministri" -iecare ministru %e resort pun+n%u-si semntura pe %eci2iile care
an5a6au competenta ministerului. 8e bine ar -i -ost" %in punctul %e #e%ere al e-icientei politice"
%ac toate 3otr+rile 5u#ernului meu n-ar -i cerut %ec+t semntura mea@ Din pcate asta nu se
putea. Una %in re5ulile lumii politice este c o %eci2ie e cu at+t mai e-icient cu c+t numrul celor
care particip la luarea ei s+nt mai putini" +n+r-un 5u#ern %e coalitie +ns" %eci2iile se iau +n mo%
obli5atoriu prin consens.
1A
> alt msur a -ost c am %at m+n liber aproape -iecrui ministru +n o5ra%a ministerului su"
neinter#e-nin% %ec+t +n situatii-limit +n acti#itatea unuia sau altuia %intre ministri. An%rei ,lesu a
a#ut libertate total +n -elul +n care si-a a%ministrat E4ternele si +n mo%ul +n care a %at #iat
conceptiei 5eopolitice a %iplomatiei rom/nesti. Iar +n timpul r2boiului %in Poso#o" nici el si nici
&abiuc nu cre% s -i a#ut moti#e s se pl+n5 %e in5erinta premierului +n treburile lor. Stoica a
a#ut %eplin m+n liber +n Hustitie" numin% procurorul 5eneral" prese%intii %e tribunale si se-ii
curtilor %e apel si ai parc3etelor asa cum a 5sit el %e cu#iint. La -el" nu am inter#enit cu nimic
+n msurile luate %e &ses-cu pentru restructurarea SN8$R sau +n politica lui &er-ceanu %e
restructurare a Renelului sau a re5iilor subor%onate. Dac as -i +ntrebat %e ce +n ca2ul acestor
ministri le %%usem +ncre%erea" as rspun%e c am -cut-o %in acelasi moti# pentru care
ministrilor mei trnisti nu le-am %at-o. Nu +ti trebuia cine stie ce -ler ca s-ti %ai seama c +ntre
An%rei ,lesu si Romic :o-mescu era o %eosebire ca %e la cer la pm+nt" nu ti se cerea cine stie ce
subtilitate spre a intui +n ca%rul se%intelor %e 5u#ern c ministrii pe%isti erau peste ministrii
trnisti %in toate punctele %e #e%ere. Erau pra5matici" %estepti si 3otr+ ti. >r" ce 3otr+re puteai
5si la De6eu" +n ciu%a spr+ncenelor lui +ncruntateB 8e cre2are puteam s +i %au lui ;uresan +n
pri#inta cunostintelor lui %e a5riculturB A -ost %e r+sul 5u#ernului c+n% ministrul A5riculturii a
pre2entat +ntr-o se%int a cabinetului ministerial o list cu %i-eritele rase %e animale a cror
crestere se cerea +n continuare sub#entionat. La un moment %at ;uresan a pronuntat cu
senintate cu#+ntul <bubuline=. +ntrebat -iin% ce s+nt aces-
1(
;ANDA:UL ;EU
te <bubuline=" a trebuit s sune la minister si s +ntrebe" %up care rspunsul lui a -ost0 <S+nt
bi#olii si... bi#olitele@= 8e ba2 puteam s pun +n noul prese%inte al $,S-ului" Ra%u S/rbu" %espre
care stiam c sin5ura lui 5ri6 erau a-acerile lui %in 8lu6 E,olu4 etc.F si in-ormarea c+t mai
%etaliat a prese%intelui 8onstanti-nescu +n le5tur cu tot ce se petrecea +n %omeniul
pri#ati2rilorB Sin5urul ministru trnist care a %o#e%it aplomb si #oint %e a -ace ce#a a -ost
ministrul Lucrrilor ,ublice" Nicolae Noica" care mcar a pus pe picioare A5entia National a
Locuintelor. si atunci" c+n% orice om care participa la se%intele %e 5u#ern +si %%ea repe%e seama
c trnistii nu a#eau oameni %e #aloare" cum as -i putut eu s-i +ncre%inte2 unui trnist rolul %e
se- al ec3ipei %e ne5ociere cu &anca ;on%ialB $ireste c nu puteam" si %e aceea i-am %at lui
&sescu aceste prero5ati#e. ;u5ur Isrescu" ca 5u#ernator al &NR a -ost +ntot%eauna %e partea
ec3ipei $;I" lucru pe care +l stiam %e mult %in in-ormatii #enite %in a-ara Rom/niei. Remes"
ministrul $inantelor" +n po-i%a necunoasterii limbii en5le2e" s-a %o#e%it la r+n%ul lui un partener
serios %e %iscutie pentru e4pertii $;I. E o +nt+mplare oare c +n !001 re2i%entul $;I pentru
Rom/nia mi-a spus c Ra%u Vasile si :raian Remes intraser +n <le5en%a= $;I" iar ec3ipa &ncii
;on%iale ce a ne5ociat ,SAL l cu :raian &sescu a -ost premiat %e con%ucerea &ncii ;on%iale
pentru e-icienta colaborrii cu 5u#ernul meuB
As tri o amrciune %ac mi s-ar spune c m r--uiesc cu ministrii mei trnisti. 8um s te
r-uiesti cu niste oameni a cror #aloare -ri2ea2 insi5ni-iantaB Repet" sin5urul ministru serios si
la locul lui a -ost Nicolae Noica. 8eilalti nu au -ost nici mai buni si nici mai
1)
ri %ec+t cei %in 5u#ernul anterior" cu alte cu#inte tot at+t %e ine-icienti si %e ar53iro-ili. ;area
%ram pe care am trit-o atunci e c nu a#eam nici o putere s-mi sc3imb ministrii. Al5oritmul
a-lat +n #i5oare +n sc3ema %e +mprtire a porto-oliilor m silea pe %e o parte s +l respect" %+n%
unui parti% ce i se cu#enea +n pri#inta numrului %e ministere" iar pe %e alt parte m punea +n
situatia %e a nu putea sc3imba un ministru -r con-simtm+ntul se-ului parti%ului %in care
pro#enea acel ministru" +n sc3imb" %ac unui se- %e parti% +i csuna pe un ministru %e-al lui"
n2rin%u-i-se peste noapte c nu e bun +n -unctia cutare" cum s-a +nt+mplat cu ,etre Roman +n
ca2ul lui A%rian Se#erin sau cu Valeriu Stoica +n ca2ul lui Dianu" premierul nu putea -ace nimic
+n aprarea acelui ministru" oric+t %e bun ar -i -ost el. Dar %ac +n ca2ul celorlaltor parti%e aceast
stare %e lucruri +si 5sea o 6usti-icare +n sc3ema al5oritmului 5u#ernamental" +n sc3imb +n ca2ul
,Nt8D-ului lucrurile erau ine4plicabile" cci eu eram trnist si +n acelasi timp secretar 5eneral al
parti%ului. Eu nu am putut s sc3imb nici un ministru trnist at+t %in cau2a +mpotri#irii lui
Diaconescu" c+t si %in cau2a inter#entiilor lui 8onstantinescu +n spri6inul prote6atilor lui. 8+n% am
#rut s-1 sc3imb pe ministrul Inte5rrii Europene" Cerlea" %eoarece comisarii %e la &ru4elles +mi
atrse-ser atentia c nu -ace absolut nimic pentru Rom/nia" Diaconescu s-a opus. &a mai mult"
8onstantinescu 1-a a6utat pe Cerlea s a6un5 #iceprese%inte al Uniunii Europene 8restin-
Democrate. Sc3imbarea lui Sorin Di-mitriu %e la con%ucerea $,S-ului a -ost %ecis %e
8onstantinescu" %ar numai %up ce un altul +i c2use cu tronc0 Ra%u S/rbu. &iatul acesta a -ost
creatia -ratilor &oil* #e%eau +n el speranta ,Nt8D-ului %e m+ine. +n
11
;ANDA:UL ;EU
campania electoral %in 199( au #enit la mine s mi-1 lau%e0 <E un can%i%at e4ceptional la
primria 8lu6ului@ +l #a bate pe $unar@= Da" s-a #2ut. 83iar nu +ntre2riser ce sto- %e ari#ist pus
pe cptuial se ascun%ea sub pielea luiB Desi ar%elean" Ra%u S/rbu te in%ispunea prin limbutie"
te coplesea cu un torent %e #orbe %in care simteai c nu mai ai scpare. A#ea o in-atuare cronic"
cu neputint %e lecuit. 8onstantines-cu mi-a spus +n -at c +l #roia pe Ra%u S/rbu ministrul
pri#ati2rii. Ironia -ace c %up ce m-a re#ocat %in -unctia %e premier" 8onstantinescu tinea s +l
pun pe Ra%u S/rbu +n locul meu. 8e a putut -i +n mintea lui 8onstantinescu c+n% a #rut ca
premier un om a crui ima5ine +n r+n%urile penetistilor" pe%istilor si liberalilor era una
catastro-al" toti stiin% c omul +si #+n%u-se %e mult su-letul ar53iro-ilieiB Ironia sortii e c Ra%u
S/rbu a -ost oprit +n ascensiunea lui -ulminant spre ,alatul Victoria %e 5rupul 7albeni->pris-
Du%u lones-cu. +n man%atul meu" %ac +l a%monestam pe Ra%u S/rbu pentru s-orriile la care se
preta +n %es-surarea pri#ati2rii" %ac +i atr5eam %e pil% atentia lui ;uresan +ntr-o c3estiune
oarecare" cei %oi %%eau ime%iat -u5a s se pl+n5 lui Diaconescu. Diaconescu" -ire pasnic si
%iplomatic" nu le o-erea mare satis-actie" asa c urmtoarea lor tint era 8otroceniul. Dac la
Diaconescu ;uresan a#ea o au%ient si o in-luent mai mare %ec+t Ra%u S/rbu" la 8otroceni
raportul se in#ersa" cci Ra%u S/rbu stiuse s-si #%easc -i%elitatea -at %e prese%intele statului.
Le-a spus #reo%at Diaconescu sau 8onstantinescu c e timpul s se potoleasc si c ei" a#+n%
ran5 %e ministri" au ca se- unic pe prim-n#inistrul 5u#ernului %in care se +nt+mpla s -ac parteB
$ireste c nici unul nu le-a spus asa ce#a. Am trimis
19
corpul %e control s %ea un %ia5nostic cert unor situatii %in ministerul A5riculturii sau %in $,S.
De asemenea" am trimis corpul %e control la 8E8" con%us %e un trnist" 8amenco-,etro#ici. +n
urma raportului primit i-am cerut lui Diaconescu re#ocarea lui. Nu s-a +nt+mplat nimic" nici un
re2ultat concret" %oar #orbe %e 5enul0 <Las-1" %omnule" c e %e-al nostru@= ,robabil %e-al lor.
Am trimis corpul %e control la A5entia Re2er#elor %e Stat" con%us tot %e un trnist" %ar unul %in
oamenii %e +ncre%ere ai lui Remus >pris. Nici aici nu s-a +nt+mplat nimic. Acolo un%e +ncercam s
inter#in" toti sreau ca arsi -c+n% na#eta +ntre Diaconescu si 8onstantinescu" 6elin%u-se c Ra%u
Vasile +i atac si caut s +i %istru5. Acestui umblat cu p+ra nu a#eam cum s-i pun capt %in
neputinta %e a e4ercita un control asupra ,Nt8D-ului. :rebuia mai +nt+i s a6un5 prese%intele
,Nt8D-ului. Dar lucrurile nu se opreau aici. Acesti trnisti +n spate m p+rau" iar +n -at m
slu5reau. ;uresan nu s-a s-iit s #in la mine s-mi %eclare c e cu totul %e partea mea +n
con-lictul cu coteria lui 7albeni si >pris. I-am primit 6urmintele cu rceal" stiam prea bine cu
cine am %e-a -ace. I#it %in or5ani2atia %e ;ures a ,Nt8D-ului" loan A#ram ;uresan si-a
re%escoperit brusc reli5ia 5reco-catolic" c3inuin%u-se o #reme s lase impresia c ar -i nepotul
episcopului catolic ;uresan. 8um 5ra%ul %e ru%enie %intre ei era acelasi cu cel %intre mine si
pap" a%ic nici unul" ;uresan" a#+n% intuitia ari#istului care stie c nu poate r2bi %ec+t %ac se
asa2 sub scutul protector al unei personalitti" s-a pripsit #reo c+ti#a ani l+n5 umrul lui Ratiu.
Apoi" a6uns +n capital" acest Rasti5nac %e D+mbo#ita a #rut s cucereasc &ucu-restiul si
,N:8D-ul. Socoteal 5resit" sin5urul lucru
1A0
;ANDA:UL ;EU
pe care 1-a cucerit p+n la urm a -ost %ispretul tuturor. >ric+t i-am repetat lui Diaconescu c
S/rbu si ;uresan nu au nici +n clin nici +n m+nec cu ceea ce se c3eam competent ministerial"
nu am -ost ascultat. >amenii acestia se pricepeau s -ac recurs la curti %e apel %e %easupra prim-
ministrului" a#eau instante superioare mie care +i spri6ineau +mpotri#a prerii mele0 Diaconescu pe
%e o parte" si 8onstantinescu pe %e alt parte. >are nu i-a +ncercat nicio%at pe acesti oameni
teama aceea -ireasc" pornit %intr-un instinct %e supra#ietuire elementar" care s le %icte2e s se
5rupe2e +n 6urul premierului" cci -r el se %ucea %e r+p totul" ,Nt8D-ul" coalitia si i%eea %e
re-ormB Nu" nu i-a +ncercat" %o#a% c au %isprut ca parti% important %e +n%at ce ,Nt8D-ul si-
a e4clus premierul.
La c+te#a luni %up preluarea prero5ati#elor %e prim-ministru am renuntat %e bun#oie la -unctia
%e secretar 5eneral al ,Nt8D-ului. Nutream ilu2ia c a%#ersarilor nu trebuie s le rspun2i cu
armele lor si c %oar asemenea 5esturi %e lep%are bene#ol a -unctiilor %etinute +n parti% 1-ar -i
con#ins pe Diaconescu c eu nu pot -i tratat cu aceleasi unitti %e msur ca %etractorii mei %in
parti%. A -ost o reminiscent crestin -atal pentru mine s cre% c pot presc3imba iertarea si
5enero2itatea +n #irtuti politice. Am #rut s-i +n#in5 +n%u-plec+n%u-i prin renuntare" %ar ei nu s-au
+n%uplecat s renunte s m +n#in5 tocmai prin puterea pe care le-am ce%at-o. 8e cusur a%uctor
%e moarte e s-ti pstre2i can%oarea +n -ata %etractorilor %in propriul parti%@ 8um s m mai mir
c am -ost poate sin5urul prim-ministru rom/n care a -ost sabotat %e propriul lui parti% %in prima
2i si p+n +n ultimaB
Dintre liberali" +l a#eam +n cabinet c3iar pe se-ul lor" Valeriu Stoica. Nu i-am putut impune
nicio%at nimic
1A1
+n ;inisterul Hustitiei. La initiati#a lui Stoica a -ost mo%i-icat Le5ea %e >r5ani2are
Hu%ectoreasc subor-%on+n% ,arc3etul ;inisterului Hustitiei si %esc3i2+n% cale slobo% politi2rii
masi#e a ma5istratilor %in ,arc3et. ,ostul %e secretar al 5u#ernului a -ost preluat tot %e un liberal"
Ra%u Stroe" m+na %reapt a lui Stoica" -iin%c cel care %etinuse aceast -unctie +n cabinetul lui
8iorbea" Remus >pris" a +nteles s plece %e cum K am -ost %esemnat prim-ministru. Un liberal %e
ispra# a -ost :raian Remes" ministrul $inantelor" unul %in cei mai e-icienti ministri ai cabinetului
meu. ,ri#it %in a-ar" Remes %%ea impresia unui urs morocnos" nesociabil si -r leac %e
+ncpt+nat" impresie sporit %e o +nclestate muscular a -lcilor ce nu-1 prsea nici atunci c+n%
#orbea. Su-erin% parc %e un trismus teta-nic" Remes +si a2#+rlea cu#intele +n ra-ale scurte si
saca%ate" pr+n% un contabil a crui -ire asimilase +n +ntre5ime ri5i%itatea -r #iat a ci-relor cu
care se lupta. Nesociabilitatea lui era +nsotit %e o sur2enie %estul %e accentuat" omul neput+n%
au2i %ec+t %ac ri%icai #ocea p+n la pra5ul %e intensitate al stri5tului. 8u el am %us la bun s-+rsit
nu numai +nc3eierea acor%ului cu $;I si plata %atoriei e4terne a Rom/niei" %ar omul acesta m-a
+nsotit +n 5ura lupului pe !! ianuarie 1999" la 8o-2ia. +ns m-am +nselat c+n% mi-am +nc3ipuit c
+ntre noi poate -i ce#a mai mult %ec+t o colaborare con6unctura-l %ictat %e capriciile
momentului. Do#a% c" +n%at %up #enirea lui Isrescu la ,alatul Victoria" Remes 1-a uns pe
-ostul 5u#ernator cu o pelicul 5roas %e lau%e" ce nu puteau a#ea nici un temei +n oc3ii unui
ministru al $inantelor. Remes era totusi un om politic cu con#in5eri -erme" at+tea c+te a#ea. A#ea
#+n %e lupttor" %ispus s-si apere punctul %e #e%ere p+n +n
1A!
1
;ANDA:UL ;EU
p+n2ele albe. Nu a nutrit o mare simpatie -at %e trnisti. Lipsit +ns %e -ler politic" a -cut 5a-a
s treac %e la liberali la trnisti. De aceea" %ac atitu%inea lui -at %e Isrescu mi-o e4plic"
ateri2area lui la trnisti este inacceptabil" +ntele5 %e ce a plecat %e la liberali" +ns #enirea lui +n
r+n%ul trnistilor %o#e%este %ou lucruri0 c politicianul Remes este cu mult sub ministrul Remes
si" +n al %oilea r+n%" c el" ca politician %e %reapta" cre%e c a 5sit un parti% %e %reapta +ntr-o
5rupare repre2entat %e in%i#i2i ca >pris" Du%u lonescu" ;uresan" 8iorbea etc.
Asa%ar" nici asupra liberalilor nu a#eam #reun mi6loc %e coercitie" orice +ncercare %e inter-erent
#enit %in partea mea -iin% a-lat ime%iat %e Stoica" iar Stoica strecura %eseori stirea la 8otroceni.
Ironia sortii e c Valeriu Stoica" un apropiat al lui 8onstantinescu" a -ost cel care i-a %at lo#itura
%e 5ratie prese%intelui statului anunt+n% can%i%atura lui Stolo6an la -unctia %e prese%inte. >rice
nas +si are nasul. Stoica este un bun 6uctor pe terenul mane#relor politice" are -ler si intuitie
electoral" +ns su-er %e o #ersatilitate %in cau2a creia putini s+nt politicienii care mai %au
cre2are cu-#+ntului su.
Desi am -ost un prim-ministru trnist" mrturisesc c ministrii cu care m-am +nteles cel mai bine"
le5+n% cu ei o simpatie ce a %epsit cu mult 5ra%ul %e cole5ialitate obisnuit %intr-un cabinet
ministerial" au -ost pe%istii. Sin5urul %intre ei %e care nu m-am apropiat %ec+t +n limitele u2uale
ale colaborrii politicii a -ost ,etre Roman. Acest om nu a +n#tat mai %eloc lectia smereniei nici
mcar %up ce a +ncetat s mai -ie prese%intele ,D-ului. 8+t #reme +ns a con%us acest parti%"
a#ea o su-icient %e sine care 1-a costat at+tea con-
1A.
-licte cu propriii lui cole5i %e parti%. ,rea plin %e el" ,etre Roman lsa aerul c %esc3i%e 5ura %oar
pentru a-i lumina cu omniscienta lui pe ceilalti" nu su-erea obiectiile si opiniile contrare" purt+n%u-
se ca un li%er +n -ata cruia sin5ura atitu%ine -ireasc ar -i -ost cea %e ascultare neabtut. ,etre
Roman nu a -ost o bun perioa% %e timp a5reat %e 8onstantinescu. De e4emplu prese%intele
statului i-a pre-erat lui ,etre Roman pe A%rian Se#erin sau Victor &abiuc" %ar +n -inal
8onstantinescu si Roman au alctuit un tan%em %estul %e omo5en" +ns ine-icient. Roman +l
%epsea ca inteli5ent a %emersului politic pe 8onstantinescu. +n cele %in urm" ,etre Roman a
a5reat i%eea +nlturrii mele" si c3iar a actionat +mpreun cu ceilalti la %emiterea mea. 8u ceilalti
ministri pe%isti am a#ut cele mai bune relatii. A6unsesem s-i simpati2e2 at+t %e mult pentru
-erocitatea cu care +si #e%eau %e re-orm +n ministerele lor c +n toate se%intele %e 5u#ern +n care
se iscau altercatii %e pil% +ntre &erceanu si altii" eu luam aprarea pe%istului. Recunosc c
+ntot%eauna am -ost %e partea pe%istilor +n altercatiile cu trnistii. si pe bun %reptate" cci erau
mai buni %ec+t bietii mei cole5i %e parti%. 8+t %espre &sescu" el e poate sin5urul ca2 %e loialitate
politic %e pe tabla %e sa3 a politicii rom/nesti. si spun asta nu pentru c acum s+nt senator al
parti%ului pe care :raian &sescu +l con%uce" +ns omul acesta si-a pstrat un cult al prieteniei pe
care nici cea mai sc3imbtoare situatie politic nu i 1-a putut altera. A pornit la %rum cu ,D si
acolo #a rm+ne p+n la capt. A pornit alturi %e mine +n 5u#ernul pe care 1-am con%us si a rmas
p+n la capt cu mine. &sescu" ca si &erceanu" a re-u2at s-si %ea %emisia %in 5u#ernul Ra%u
Vasile +n timpul lo#iturii %e palat pe care 8on-
1A
;ANDA:UL ;EU
stantinescu mi-a pus-o la cale +n %ecembrie 1999. Un 5est 5reu %e +nteles %e ctre cei %eprinsi a se
pleca +n %irectia #+ntului.
Despre ministrii UD;R-ului nu e prea mare lucru %e spus. Lor nu le-a psat si nici ne le #a psa
cu cine intr +ntr-o coalitie politic at+ta #reme c+t marota #ietii lor" %repturile minorittii
ma53iare %in Rom/nia" poate a#ea ce#a %e c+sti5at %e pe urma #reunei coalitii. Ne--iin% un parti%
propriu-2is" u%emeristii nu s-au lsat t+r+ti +n nici unul %in con-lictele iscate +n cabinetul lui
8iorbea sau al meu. ,ur si simplu nu-i interesa c3estiunea si simteau c treaba lor nu e 5+lcea#a
t+mp cu un parti% sau altul" ci urmrirea cu consec#ent si %+r-2ertie a satis-acerii cerintelor
comunittii ma53iare %in Rom/nia.
+n pri#inta consilierilor mei situatia nu era mai ro2. Din cei 1 consilieri c+ti am a#ut la +nceput"
10 +mi -useser strecurati %e SRI" SIE si 8otroceni sub prete4tul pre5tirii ireprosabile +n
%omeniile lor %e specialitate. Doi %intre ei erau o-iteri SIE" alti %oi erau o-iteri SRI" iar patru +mi
-useser recoman%ati %e prese%intele statului. De pil% unul %intre ei" un me%ic ce se #roia
consilier pe probleme %e sntate" mi-a -ost recoman%at %e 8onstantinescu pe moti# c <stie s
-ac o e4traor%inar re#ist a presei=@ 8a s #e2i" un me%ic care stie s -ac re#ista presei@ 8+n%
am %ecis s-1 %au a-ar pe acest consilier %e care a#eam tot at+ta ne#oie ca %e Ra%u S/rbu la
pri#ati2are" me%icul acesta nu a 5sit altce#a mai bun %e -cut %ec+t s se le5e %e scaun +n biroul
lui" protest+n% ast-el -at %e msura ne%reapt pe care o luasem. A-trebuit s se %uc secretarul
5eneral al 5u#ernului Ra%u Stroe si s-i e4plice me%icului protestatar c numai neputinciosii
protes-
1AA
tea2 si c era mai +ntelept s prseasc ,alatul Victoria c+t mai repe%e. :oti acesti 10 consilieri
ce-mi -useser #+r+ti sub pulpan erau oc3ii si urec3ile institutiilor care +i trimiseser acolo. A -ost
o #reme c+n% 8onstantinescu stia mai bine %ec+t mine ce se petrece +n cabinetul prim-m+nistrului.
Dar %in clipa +n care mi-am %at seama %e mrea6a in-ormational tesut +n 6urul meu" m-am
+nstrinat pro5resi# %e acesti consilieri" rm+n+n% +n -inal cu trei oameni %e +ncre%ere" pe care +i
alesesem sin5ur" -r <s-tuitori=0 7abriela Stoica" ,etric ,eiu si 8ostin &orc. Una %in trsturile
%e-initorii ale unora %in consilierii mei e supra#ietuirea. De e4emplu" consilieri precum ;ino%ora
Ilie au petrecut cu pri#irile lor #enirea si plecarea lui 8iorbea" a mea si a lui Isrescu" acti#+n% un
timp si sub A%rian Nstase. 83iu6%ea a -ost consilierul meu" apoi al lui Isrescu" apoi al lui A%rian
Nstase" p+n c+n% a -ost trimis ambasa%or %e Iliescu" +mplirun%u-si ast-el #isul lui %e o #iat.
8ulmea e c p+n si cei pe care eu i-am scos %in neantul anonimatului" cre+n%u-le o perspecti# %e
#iat" au ales la captul unor e2itri si tribulatii luntrice s rm+n +n -unctie c3iar si %up
sc3imbarea puterii +n urma ale5erilor %in !000. Este %e pil% ca2ul lui 7recea" %e#enit %up !000
consulul Rom/niei la Rio %e Haneiro S -ie limpe%e0 aceast prelun5ire a acti#ittii lor +n alt
con6unctur nu este e4presia unui pro-esionalism %eosebit. 8a prim-ministru +i +ntele5" %ar ca om
nu +i #oi putea +ntele5e nicio%at@ ;area metea3n a oricrui consilier e c se mr5ineste s -ac
anali2e oricrei situatii -r a o-eri +ns si cile %e %eci2ie pe care #a psi prim-ministrul. Ei +si
+nc3ipuie c un prim-ministru poate lua %eci2ii iuti pe ba2a unor simple %escrieri si anali2e. Ei nu
+si %au seama c asta asteapt un premier %e la ei0 #ariante %e %eci2ii" nu
1A(
;ANDA:UL ;EU
numai anali2e. > ast-el %e prime6%ie nu poate -i +nlturat %ec+t +ntr-un sin5ur -el0 s ai 5ri6 s nu
te +ncon-6ori %e consilieri %ocili +n a cror minte s-a strecurat con#in5erea c a -i -i%el unui prim-
ministru +nseamn a-1 +ncu#iinta mereu. 8ine -ace o asemenea 5reseal #a -i silit s -ac %e unul
sin5ur ceea ce consilierii ar -i putut -ace mult mai bine +n locul lui. 8+n% am +nceput s +ntele5
rostul multora %in consilierii mei" am +ncetat s +i mai ba5 +n seam. 7reseala -la5rant pe care
am -cut-o +n pri#inta lor e c am acceptat compromisul %e a m lsa +ncon6urat %e consilieri
pre5titi +n orice clip s %ea a-irmati# %in cap* acesti Nes-men proce%au ast-el pentru c rolul lor
primor%ial acolo nu era s m consilie2e pe mine +n pra5ul lurii unei %eci2ii capitale" ci s
in-orme2e. Da" asta a -ost una %in marile mele 5reseli" nu am stiut s m +ncon6or cu niste
consilieri %e mare pro-esionalism. $r 7abriela Stoica si ,etric ,eiu" as -i rmas un premier
i2olat +n ,alatul Victoria.
,resa
> 5reseal pe care mi-o asum +n +ntre5ime e c am lsat pe altii s se ocupe %e institutia
purttorului %e cu#+nt al 5u#ernului. 8omunicarea 5u#ernului cu mass-me%ia a -ost %eplorabil.
Ima5inea unui 5u#ern este %at cu prec%ere %e ima5inea prim-ministrului. In%i-erent c+t %e bun
sau rea este prestatia unui cabinet %e ministri" ima5inea pe care oamenii si-o -ac %espre un 5u#ern
se %esprin%e %in repre2entarea pe care o au %espre persoana premierului. ,remierul e simbolul
ec3ipei ministeriale si toto%at paratrsnetul asupra cruia se abat toate nemultumirile. De aceea"
rolul unui %epartament %e ima5ine este s atenue2e
1A)
c+t mai mult ne+ncre%erea temtoare pe care oamenii o au -at %e premier" +n aceast pri#int"
5reselile mele au -ost +n numr %e trei. Am ne5li6at or5ani2area %epartamentului %e ima5ine a
prim-ministrului" +n al %oilea r+n% nu am iesit la btaie ca s psesc +n aceste arene mo%erne ale
luptei politice care s+nt a2i stu%iourile %e tele#i2iune" iar +n al treilea r+n% nu am -cut nici o
+ncercare %e a-mi atra5e %e partea mea presa.
S +ncep cu prima. Departamentul %e ima5ine" con%us %e purttorul %e cu#+r#t al 5u#ernului" a
-ost +n timpul man%atului meu un e4emplu #iu %e incompetent pro-esional. ,rimul purttor %e
cu#+nt" Rs#an ,o-pescu" a -ost cel mai nimerit e4emplu a ceea ce +nseamn -ron% cu#+nttoare
-at %e premierul a crui ima5ine trebuia" prin -orta lucrurilor" s o culti#e. 8u o min bla2at si
#esnic obosit" asemenea unui sceptic c2ut %e-initi# si -r scpare pe 5+n%uri" Rs#an ,o-pescu
nu putea s pre2inte comunicatele 5u#ernului si lurile %e po2itie ale prim-ministrului %ec+t +ntr-
un sin5ur -el0 coment+n%u-le. >mul +n-tisa punctul %e #e%ere al 5u#ernului %e parc ar -i -ost +n
a-ara 5u#ernului" un%e#a +ntr-o institutie paralel" +n2estrat cu atributia %e a re-lecta critic opinia
premierului" +ncorsetat +ntr-o mor5 sastisit si pro-un% %e2am5it" Rs#an ,opescu" #%it
ne+ncre2tor -at %e comunicatele pe care le citea parc cu %e-a sila" sub amenintarea unei
prime6%ii numai %e el stiute" o-erea presei spectacolul unui purttor %e cu#+nt care stia mult mai
bine %ec+t premierul cum stau lucrurile +ntr-o c3estiune sau alta. >mul acesta lsa impresia c
intuia cu at+ta claritate ce se petrece +n capul prim-ministrului c nu putea s-i pre2inte opinia
%ec+t %o6enin%u-1 un pic. Un spectator %otat cu o ima5inatie mai #ie si cu un 5ra%
1A1
;ANDA:UL ;EU
%e inteli5ent peste me%ie ar -i putut cre%e c la mi6loc se ascun%e o mane#r bine 5+n%it a
premierului" aceea %e a %e6uca planurile presei lu+n%u-i-o +nainte. 8ci" nu-i asa" %ac #rei s
pre#ii o critic aspr" cel mai bine e s ti-o -aci sin5ur. <Iat" %omnule" ce %esteapt miscare"
5u#ernul a %e#ansat presa si" %ec+t s astepte s -ie atacat spre a %a apoi %e2mintiri" prim-
ministrul anticipea2 intentia presei si +si a%ministrea2 sin5ur a%monestrile %e ri5oare=" cam asa
ar -i sunat subte4tul acestei %estepte i%ei 5u#ernamentale. Numai c" %in pcate" nimnui nu i-a
trecut prin cap o asemenea i%ee" nici mie si nici lui Rs#an ,opescu" si cu at+t mai putin #reunui
spectator. 8+n% mi-am %at seama c omul acesta -cea -i5ura unui preot liberal care se urc la
am#on %oar pentru a le spune enoriasilor c biserica lor e putre% si mincinoas" i-am cerut
ime%iat lui Valeriu Stoica s-1 sc3imbe. A re-u2at" ar5ument+n%u-mi c supusul lui liberal e un
pro-esionist %e marc. Am insistat" si p+n la urm Rs#an ,opescu a trebuit s plece. Urmarea a
-ost c Emil 8onstantinescu 1-a an5a6at -oarte repe%e ca purttor %e cu#+nt al prese%intiei. Noul
purttor %e cu#+nt al 5u#ernului" A%riana S--toiu" #enea %in lumea presei" un%e %e alt-el nu
a#usese nici prestant si" implicit" nici in-luent. Era o -iint plcut +n 5enere" %ar c+n% lua o
mor5 o-icial prea croit %in uscciunea ciulinilor. 8omunicatele pe care le rostea erau spuse pe
un ton sec si bla2at. De cum %esc3i%ea 5ura" spectatorul simtea o amenintare 5ra# plutin% peste
Rom/nia. Nu a reusit nici o clip s se impun +n mass-me%ia +n -olosul meu %e prim-ministru.
Solutiile pe care le a#eam la +n%em+n pentru restructurarea acestui %epartament erau +n numr %e
%ou. ;ai +nt+i s trans-orm %epartamentul %e ima5ine +n-
1 1A9
tr-un minister %e sine-stttor" con%us %e purttorul %e cu#+nt. +n -elul acesta purttorul %e cu#+nt
ar -i -ost inte5rat +n ec3ipa ministerial" insu-l+n%u-i-se ast-el sentimentul apartenentei la un
5u#ern pe care trebuia s-1 repre2inte cu aceeasi %ruire cu care +si repre2enta propria persoan. A
%oua solutie era scoaterea acestui %epartament %e sub constr+n5erea al5oritmului %intre parti%e si
trecerea lui +n subor%inea %irect a prim-ministrului. +n ca2ul %in urm as -i -ost si5ur %e
-i%elitatea celor care lucrau +n %epartament" sin5ura 5ri6 rmas -iin% aceea %e a 5si un purttor
%e cu#+nt cu relatii +n mass-me%ia si cu un net5%uit presti5iu +n oc3ii presei. Din pcate" nu am
recurs la nici una %in aceste solutii" si %e aici ima5inea proast pe care am a#ut-o.
si acum a6un5 la a %oua 5reseal. 8eea ce rom/nii trebuie s +ntelea5 e c a5ora 5recilor s-a
mutat a2i pe platourile %e tele#i2iune. si totusi" +ntre iposta2a 5receasc a %e2baterii publice si
%iscutiile %in tele#i2iune struie %ou mari %eosebiri. 8ea %int+i e c +n pietele lumii eline
%e2baterile se +nc3eiau cu o minim lmurire a celor care participau la ele" +n #reme ce
%e2baterile tele#i2ate" %ac au #reun rost" el nu e acela %e a lmuri participantii sau pri#itorii" ci
%e a crea o ima5ine a celor care s+nt pri#iti. A %oua %eosebire e c %iscutiile +n contra%ictoriu %in
a5orele 5recesti culminau uneori cu o %eci2ie" care" o %at luat" cpta #alabilitate asupra celor
pre2enti" +n stu%iourile %e tele#i2iune nu s-au luat si nu se #or lua nicio%at 3otr+ri pri#in% 5rupul
celor ce se a-l acolo sau +n le5tur cu comunitatea celor care pri#esc. 8onclu2ia e c numai
cre%ulii +si +nc3ipuie c pri#in% la o %e2batere politic se #or lmuri +n #reun -el sau #or asista +n
-inal la
1(0
;ANDA:UL ;EU
luarea unei %eci2ii politice. Aici nu e #orba %e o lacun a meselor rotun%e %in stu%iourile %e
tele#i2iune" ci %e o trstur %e ba2 a oricrei emisiuni tele#i2ate0 sub prete4tul c mi6loceste
+nt+lnirea spectatorului cu #orbitorii" tele#i2iunea reuseste s -ac ceea ce toti cei pre2enti +n
stu%io +si %oresc0 s atra5 atentia celor multi asupra celor c+ti#a" -oarte putini" care particip la
emisiune. :ele#i2iunea" ca meto% ine5alabil %e captatio bene#olentiae" poate crea un persona6
%in orice om care este pri#it +n mo% re5ulat %e cei multi. Iar importanta si -aima unui om se
msoar %up c+t atentie +i acor% altii- 8u c+t te e4pui mai %es pri#irilor altora" cu at+t ima5inea
ta se +mpl+nt mai statornic +n mintea acestora. Nu e nici o tain c a2i a -i celebru +nseamn a -i
pri#it %e cei multi" ba mai mult" nu e nici un secret c a2i nu se poate #orbi %e celebritatea cui#a
-r con%itia esential ca acel cine#a s -i -ost pri#it c+t mai mult. Vremea 5loriei trite %eparte %e
oc3ii in%iscreti ai multimii a trecut. :rim +n ceasul +n care nu poti -i stiut %ac nu te-ai lsat
pri#it. 8ontea2 prea putin #aloarea celor care s+nt pri#iti" cci celebritatea nu are ca ba2
#aloarea intrinsec" ci atentia celor multi. E su-icient s -ii pri#it re5ulat la tele#i2or ca s %e#ii
cine#a. Iar pentru un politician ne#oia %e a %e#eni cine#a" a%ic un om care a -ost si este pri#it %e
altii" e #ital. Drama +ncepe %in clipa +n care +ncete2i s mai apari c+t %e c+t re5ulat la tele#i2or. Iar
%ac -aci 5reseala s nu te mai lasi o #reme pri#it %eloc" -ie te +n53ite uitarea" -ie le %ai
posibilitatea altora s -ureasc %espre tine ima5inea pe care o #or ei. 8ine #rea %iscretie nu are
ce s caute +n politic. >r" 5reseala pe care am s#+rsit-o eu" o %at a6uns prim-ministru" e c am
cre2ut c %iscretia +ntr-o lume +n care toti se -+t+iau prin -ata camerelor %e
1(1
tele#i2iune si pe la re%actiile 2iarelor putea -i" prin contrast" o reclam mult mai bun. Am
+nclcat ast-el re5ula %e +ntretinere a propriei mele ima5ini0 pur si simplu nu m-am mai lsat
pri#it si" mai ales" ascultat. De uitat nu puteam -i uitat" %oar eram premier" +n sc3imb le-am lsat
altora posibilitatea %e a-mi crea ima5inea pe care au #rut-o. Iar %ac nu #orbesti tu +n numele tu"
e 5reu %e cre2ut c o #or -ace altii cu intentii bune. Le-am %at altora aceast +nsrcinare" %e pil%
purttorilor %e cu#+nt ai 5u#ernului" si au -cut-o prost. Altora nu le-am %at nici o +nsrcinare" %ar
si-au luat-o sin5uri" %e pil% cole5ii mei %e parti%. 8a2ul lui Remus >pris e notoriu0 +n calitate %e
purttor %e cu#+nt al ,Nt8D-ului" pain5ul #orbea %espre premierul ce pro#enea %in acelasi parti%
cu o +n#ersunare cum nici +n %eclaratiile opo2itiei nu puteai 5si. 8re% c pe tot parcursul
man%atului meu parti%ele %in opo2itie s-au amu2at teribil" cci se #e%ea prea bine c rolul lor
-usese preluat tocmai %e parti%ul %in r+n%urile cruia -ceam eu parte. Da" +n pri#inta criticilor
a%use premierului Ra%u Vasile" opo2itia a cam somat. 8e mai a#eau %e spus cei %in ,DSR si
,R; c+n% Remus >pris +i scutise %e e-ortul %e a mai %esc3i%e 5uraB Nu stiu %ac +n istoria
Rom/niei s-a mai +nt+mplat ca principalul parti% %e 5u#ernm+nt s-si sabote2e propriul prim-
ministru %e-a lun5ul +ntre5ului su man%at" +n ,arlament" trnistii #otau pe tabere" unii +mpotri#a
or%onantei emise %e 5u#ernul Ra%u Vasile" altii pentru. Un%e s-a mai pomenit asa ce#aB ;car s
se -i retras %in parti% si apoi puteau #ota cum #roiau. Dar ar -i -ost prea pre#i2ibil si prea
plictisitor pentru ei. Asa c trnistii rm+neau trnisti" %ar #otau +mpotri#a premierului lor. Cai"
recunoasteti" trnisti" mcar
1(!
;ANDA:UL ;EU
acum c+n% am murit cu totii" c unitate si %isciplin ca +n parti%ul nostru nu s-a mai +nt+lnit@ Dac
ar +n#ia 8oposu si #-ar c3ema pe r+n% s-i %ati socoteal" +n-treb+n%u-# cum %e-ati reusit s
%istru5eti +n patru ani ce a cl%it el +n sase" ce i-ati spuneB
,utine au -ost mesele rotun%e sau %e2baterile la care am participat ca prim-ministru. ,utine au
-ost locutiunile +n care am tinut s le spun rom/nilor c totusi 5u#ernul meu -cea ce#a" ce#a
merituos si temeinic" ce#a -r %e care a2i nu am mai #orbi %e Uniunea European sau NA:>. si
o -cea +n po-i%a ostilittii ,N:8D-ului" a prese%intiei statului si a sin%icatelor. De aceea am a#ut
ima5inea pe care am a#ut-o. A2i" scriin%" ar -i o not %e prost 5ust s strui +n a-mi sublinia
meritele" la asta nu e ministru rom/n s nu se priceap. si totusi" oric+t %e prost ar -i 5ustul ce m
+n%eamn s-o spun si oric+t %e +n5+m-at ar prea ne#oia mea %e a o spune" trebuie" cu tot riscul"
s-o spun0 s+nt c+te#a merite care s+nt numai ale mele" %ar care au -ost ba5ateli2ate" banali2ate si
ironi2ate. 8um %e au -ost ele ba5ateli2ateB 8um %e nu m-am bucurat %e cre%ibilitate +n oc3ii
5a2etarilorB Numai si numai %in #ina mea. $elul meu impre#i2ibil si %econcertant i-a %erutat pe
2iaristi" -c+n%u-i %eseori s nu m ia +n serios. De aceea" c3iar si atunci c+n% nu puteau s nu
recunoasc un succes al 5u#ernrii mele" +l plasau pe o po2ite secun%ar +n -lu4ul %e stiri" sau +i
mo%i-icau semni-icatia. De pil%" %ac Rom/nia pltise %atoria e4tern nu era meritul lui Ra%u
Vasile" ci al &ncii Nationale. Dac Dacia -usese pri#ati2at era 5ratie bun#ointei -rance2ilor %e
a mai +ntin%e o %at m+na -ratilor lor -ranco-oni" %ac cele trei le5i bancare trecuser prin
,arlament" %+n% ca%rul necesar pri#ati2rii bancare +n
1(.
Rom/nia" era pentru c parlamentarii %in comisiile %e specialitate %%user tonul" si tot asa. ,e
scurt" Ra%u Vasile nu a a#ut nici un merit" nici unul" nici mcar acela c a stiut s pstre2e o
atmos-er %e ci#ili2atie +n se%intele %e 5u#ern" nici mcar acela c a stiut s colabore2e -r -isur
cu ministrii lui +n timpul r2boiului %in Poso#o" nici mcar acela c a sal#at tara %e la un posibil
r2boi ci#il +n ianuarie 1999.
A treia 5reseal e c nu am -cut nimic s-mi c+sti5 presa %e partea mea. +n mare parte" -iin%c
cre2usem +n c3ip nai# c cea mai bun reclam pe care ti-o poti -ace e s nu aler5i %up reclam.
8re2usem c %iscretia e cea mai bun carte %e #i2it a unui om politic" +mbt+n-%u-m cu 5+n%ul
c cel care se retra5e %in conul %e lumin a atentiei publice st+rneste si at+t curio2itatea colecti#"
silin%-o s umple 5olul absentei lui printr-o e4uberant ima5inati# pe msur. Nu +ntelesesem c
tele#i2iunea %istru5e ima5inatia" c un om ce %esc3i%e tele#i2orul %e cum intr +n cas nu mai are
urm %e ima5inatie" ls+n%u-se +n +ntre5ime +n seama ima5inilor ce #in %in a-ar. Nu e #orba %e a
%epl+n5e e-ectul male-ic al tele#i2iunii si presei" +ncercarea ar -i 2a%arnic" cci -orta ei %e
e4pansiune nu poate -i st#ilit %e nimeni" ci se #a st#ili sin5ur +n momentul +n care" cucerin%
tot spatiul ce +l are la +n%em+n" se #a lo#i %e propriile ei limite" rs-r+n5+n%u-se asupra ei +nsesi si
%es-iint+n%u-se sin5ur. 8um +ns p+n atunci mai e %rum lun5" politicienilor %e a2i nu le rm+ne
%ec+t s pri#easc presa ca pe o unealt a -uririi ima5inii proprii. $r ima5ine me%iatic"
politicianul e precum un spectru str#e2iu si inert" lipsit %e carnea tran%a-irie" proaspt si #ie pe
care nu i-o poate %a %ec+t re-lectarea permanent +n oc3ii celor multi. Ai ima5ine me%i-
1(
;ANDA:UL ;EU
atic" e4isti" nu ai" nu e4isti. 8ulmea e c nu mi-am propus s am o ima5ine me%iatic" si totusi
am a#ut una pe c+t %e #ie pe at+t %e proast. si asta pentru c nu am inter#enit %eloc +n presa
rom/neasc pentru a mi-o aser#i. ;i6loacele %e care %ispune un om politic pentru a e4ercita o
in-luent +n mass-me%ia s+nt trei0 con#in5erea rational" coercitia %iscret si aser#irea prin
o-erirea %e a#anta6e. 8on#in5erea rational e o e4ceptie rarisim" ea presupun+n% nici mai mult
nici mai putin ca oamenii presei s se con#in5 prin proprie 5+n-%ire c ceea ce -ace un politician
la un moment %at e un lucru bun. Sin5ura %at +n man%atul meu c+n% am simtit c cea mai mare
parte a-presei a -ost +n%uplecat %e prestatia mea a -ost momentul 8o2ia. +n nici o alt +mpre6urare
nu am a#ut parte %e un respect mai mare %in partea presei ca atunci.
8el %e-al %oilea mi6loc %e in-luentare a presei" coercitia %iscret e4ercitat asupra presei"
+nseamn e4ercitarea unor presiuni pretins necon#entionale asupra principalilor %irectori %e 2iare
si patroni %e trusturi me%iatice. 8umB ,rin penali2ri -inanciare. si asta pentru c starea -inanciar
a +ntre5ii mass-me%ia rom/nesti este %eplorabil" -iin% usor %e in-luentat prin acest mi6loc.
7reseala mea e c nu am recurs la acest mi6loc.
Al treilea mi6loc %e subor%onare a presei este cel al cumprrii mascate" 5u#ernul o-erin%
anumitor publicatii -ie %repturi e4clusi#e %e publicitate a licitatiilor" -ie -on%uri %e spri6inire a
cine stie crei campanii %e in-ormare +n mas" -ie %i#erse +nlesniri -iscale. Dar cel %e-al treilea
mi6loc" si asta e trstura lui cea mai interesant" nu poate -i pus +n aplicare %ec+t %ac lumea
politic si lumea presei repre2int -ata ime%iat a unei realitti %e sine-stttoare0 Structurile.
Structurile cre-
1(A
ea2 o omo5enitate a me%iului c3iar si acolo un%e %eosebirea %intre 5rupuri pare i2bitoare. 7ratie
Structurilor" 5ama meto%elor %e <in-luentare= a unui om %e pres e teoretic nelimitat" si %in acest
punct %e #e%ere toti oamenii presei scrise si au%io#i2uale s+nt niste potentiali nimiti. Ar -i un
semn %e cras prostie s se crea% c %e #in e numai male-ica putere politic si c presa"
srmana si neputincioasa %e ea" nu are %e -cut %ec+t s se +ncline" +n realitate" nici o putere nu
poate constr+n5e un 5a2etar %ac acesta nu consimte s se supun constr+n5erii" ceea ce +nseamn
c orice coercitie se e4ercit cu consimtm+ntul bucuros al pretinsei #ictime. Iar %ac consimti
+nseamn c -aci parte %in aceleasi Structuri. Dac lucrurile stau asa e pentru c +n Rom/nia
or5anele %e pres -ie s+nt -alimentare" -ie se 2bat +ntr-o precaritate -inanciar %e mai mare mila.
Dac totusi nu mor e pentru c Structurile le alimentea2. Ne-iin% in%epen%ente -inanciar"
%epin2+n% +ntr-o msur ne#erosimil %e publicitate si %e -on%urile #rsate +n contul lor" aceste
institutii %e in-ormare +n mas s+nt prelun5irile pseu%opo%ice ale Structurilor pe care stau" %ar
niste prelun5iri ce apar si %ispar perio%ic" tocmai %e aceea ele pot -i numite <pseu%opo%ice=.
A#+n% acest statut" 2iarele si tele#i-2iunile a6un5 s -ac la propriu trotuarul lumii politice"
astept+n% cu lcomie o-erte %e colaborare politic +n sc3imbul unor a#anta6e pecuniare. 8um
trocul acesta %urea2 p+n la sc3imbarea puterii prin ale5eri" 5ri6a patronilor si a %irectorilor %e
pres e s se pun la a%post %e orice posibil sican a #iitoarei puteri" colection+n% in-ormatii
st+n6enitoare %espre toti oamenii politici ce pot a6un5e +ntr-o 2i la putere. si cum constiinta c
%usmanul are la +n%em+n aceleasi arme ca
1((
;ANDA:UL ;EU
si tine trans-orm ostilitatea a%#ersarilor +ntr-o c+r%sie amical %e oc3ii lumii" 5ranita %intre cele
%ou lumi se ster5e +ncetul cu +ncetul" +n -elul acesta" testura +n care s+nt prinsi politicienii si
5a2etarii este precum o ciu%at simbio2 +n care nu poti spune cu certitu%ine cine para2itea2 pe
cine0 politicienii pe 5a2etari sau 5a2etarii pe politicieni. &a mai mult" nu mai poti #orbi %e %ou
tabere" una a politicii interesate %oar %e culti#area ima5inii si una a presei interesate %oar %e
pre2entarea ima5inii celei %int+i. Din ne#oia %e a supra#ietui" 5a2etarii" sub prete4tul c s+nt
simpli mi6locitori +ntre opinia public si lumea politicii" a6un5 s-si culti#e propria ima5ine"
%e#enin% ei +nsisi niste actori alturi %e actorii politici pe care pretin% c +i re-lect +n pres.
Le5ati +ntre ei printr-un ombilic al -ricii reciproce" acesti prota5onisti s#+rsesc perio%ic un %u-te-
#ino +ntre partea #i2ibil a scenei politice si partea ascuns a Structurilor ce alctuiesc -un%alul
scenei. Nimeni nu poate s ias complet %in ca%rul scenei" %ec+t cu pretul iesirii %in 6oc. si atunci
unii se retra5 %e pe scena #i2ibil a politicii spre a se +ntoarce %up o #reme la ea" iar ceilalti se
+ntorc la aceeasi retr5+n%u-se +ns" %ar nici unul nu iese +n a-ara ca%rului scenei. Da" c3iar asa"
unii se retra5 spre a se +ntoarce" iar altii se +ntorc retr5+n%u-se. $ra2a asta pare un para%o4 nscut
%in-tr-un capriciu pur lin5#istic" +n realitate ea % c3eia mecanismului %up care -unctionea2
relatia %intre putere si pres. Este re5ula alternantei. ,e %e o parte" pier2+n% puterea" politicienii se
retra5 pentru o #reme spre a se +ntoarce mai t+r2iu" pe %e alt parte" 2iaristii se +ntorc la #ec3ile
relatii pe care le a#useser +nainte %e sc3imbarea puterii" +ntoarcere care nu se poate -ace %ec+t
prin retra5erea lor %in relatiile recente cu cei care tocmai
1()
au pier%ut puterea. $iecare parte e ima5inea +n o5lin% a celeilalte. 8e la unii pare a -i retra5ere"
la ceilalti e re#enire" si in#ers. Acest balans necontenit al 5a2etarilor +ntre o arip a celor care #in
si alta a celor care pleac %es-iintea2 notiunea %e in%epen%ent a presei. Nimeni nu este
in%epen%ent +ntr-o societate %emocratic a#+n% ca in-rastructur Structurile. Ima5inea 2iaristului
neprtinitor care se mr5ineste s in-orme2e corect opinia public e basm %e a%ormit copiii. Nu e
2iar +n Rom/nia care" %in 1919 +ncoace" s nu-si -i sc3imbat succesi# conceptia si pre-erinta
politic +n -unctie %e climatul politic. A spune c un 2iar sau un post %e tele#i2iune +si %uce
politica lui proprie pare a -i un nonsens" %ar nu este" %e #reme ce orice 2iar sau tele#i2iune +si
creea2 o ima5ine proprie sub prete4tul c o-er celor multi ima5inea scenei politice sau a #ietii
sociale" +n aceast pri#int" %rama unui mi6loc %e in-ormare +n mas nu este" cum s-ar putea cre%e"
aceea c e un mi6loc si nimic mai mult" ci tocmai in#ers" aceea c nicio%at nu poate -i %oar un
simplu mi6loc %e in-ormare +n mas. +n propriii lor oc3i" 5a2etarii se pri#esc ca scop +n sine" si nu
pot atin5e acest scop %ec+t +n--tis+n%u-se +n oc3ii lumii ca simpli si neprtinitori mi6locitori. :otul
se petrece +n oc3ii lumii si %e oc3ii lumi" cci %ac nu ar e4ista un public +n -ata cruia s 6oace
rolul %e mi6locitori" 5a2etarii presei scrise sau au%io#i2uale si-ar pier%e p+inea" iar politicienii ar
sta acas %in lips %e pri#itori. 8+n% un prim-ministru pleac +ntr-o #i2it o-icial +nsotit %e o
%roaie %e 2iaristi" el recur5e la cel %e-al treilea mi6loc %e c+sti5are a bun#ointei presei. Sub
prete4tul c +i in#it alturi %e el spre a in-orma e4act opinia public" acel premier le 5+%il
or5oliile o-erin%u-le un se6ur rs-tat +ntr-o tar
1(1
;ANDA:UL ;EU
strin" astept+n%u-se ca 2iaristii s re-lecte elo5ios #i2ita propriu-2is. 8+n% un prim-ministru
particip la +nt+lnirile %e la 8lubul ,resei cu %irectorii principalelor coti%iene %in &ucuresti" el stie
-oarte bine c se %uce acolo nu pentru a-i in-orma pe acestia %espre neca2urile trii" ci pentru a le
re2ol#a neca2urile lor" pentru a le mai esalona +nc o %at %atoriile la stat" pentru a le acor%a
%reptul %e a plti :VA la +ncasare si nu la pre%are" si at+tea altele. Si aici e #orba %e acelasi mi6loc
%e +n%uplecare prin o-erire %e a#anta6e. Dac nu le o-eri a#anta6e" cum mi s-a +nt+mplat mie c+n%
am re-u2at ca Ro%ipetul s -ie preluat %e un 5rup %e %irectori %e 2iare" #ei suporta consecintele.
Eram prea impre#i2ibil si prea nestatornic +n oc3ii lor" ca %e altminteri si +n oc3ii cole5ilor %e
parti%" ca s mai pot -i luat +n serios. A6unsesem s -iu pri#it -ie cu o in%ul5ent sub+nteleas" asa
cum pri#esti un copil stren5ar si pus pe sotii" -r a sti la ce anume s te astepti %e la el" -ie cu o
neliniste cresc+n% si in%i5nat ca +n -ata unei -pturi labile ce a %at +n mintea copiilor. Numai c
atunci c+n% copilul acela" +n loc s %ea -oc casei" a6un5ea s miste %in loc o 3ar%u53ie pr-5init
si nepro-itabil" cum era economia Rom/niei +n timpul man%atului meu" toti oc3ii +n%reptati spre
copil +ncepeau s licreasc plini %e ne+ncre%ere. <Ei" a -ost o +nt+mplare" sau mai %e5rab a a#ut
noroc. Da" i-a c2ut norocul +n cap" asta s-a +nt+mplat@ 8e altce#a s cre2i %espre copilul acesta
mare c+n%" naiba stie cum" +ncepe s -ac lucruri buneB=" asa erau +nt+mpinate meritele mele. Eram
luat uneori +n 2e-lemea" si asta pentru c eu +nsumi" stiin% %espre toti cine s+nt si %e un%e #in" +i
luasem uneori +n 2e-lemea. Numai c eu le aruncasem +n -at 2e-lemeaua" ei +ns mi-o aruncau +n
oc3ii lumii sub -orma pa5inilor unui 2iar.
1(9
Un om +ncepe s +nsemne ce#a %in clipa +n care ceilalti +ncep s-1 pri#easc ca pe o problem.
Da" eu am -ost o problem" am -ost o problem +n oc3ii prese%intelui" ai cole5ilor %e parti% si ai
presei. > problem %e ne+nteles" tulbure si impre#i2ibil" care +i punea pe toti pe 6ar pentru c nu
stiau la ce s se astepte %in partea unui om care a2i sttea 2ece ore +n se%inte cu sin%icatele pentru
ca m+ine s se %uc pe 8iulesti s #a% un meci %e -otbal" care a2i ne5ocia cu :3om-sen sau cu
Ver3eu5en %e la e5al la e5al" iar m+ine pleca %in tar -r s anunte pe nimeni" care a2i participa
la o con-erint international cu oameni %e a-aceri" iar m+ine pleca la campionatul mon%ial %e
-otbal %in $ranta@ Si" culmea re#oltei pentru cei care nu m a#eau la su-let" acest om impre#i2ibil
si nonsalant" care a6unsese s -ie un scan%al +n oc3ii politicienilor si 5a2etarilor %e pe malul
D+mbo#itei" %e cum pleca +n strintate -cea -urori" repurt+n% succese pe care nici un om cu
mintea la cap nu si le putea e4plica" si %+n% peste cap toate pre#i2iunile ser#iciilor secrete.
8+t am -ost prim-ministru nu am citit 2iare* +n -on%" a#eam la +n%em+n mi6loace mult mai
e-iciente %e a m amu2a sau %e a m in%ispune. Nu m-am numrat printre politicienii #oNeuristi
ce se topesc %e %orul %e a se #e%ea +n o5lin%a presei" treslt+n% %e m+n%rie c s+nt luati +n seam si
su-erin% ca niste c+ini c+n% intr +n conul %e umbr al uitrii. Un premier nu trebuie s citeasc
2iarele sau s pri#easc la tele#i2or pentru a sti ce se petrece +n tar* %ispun+n% %e alte ci %e
in-ormatie" cel putin +ntr-o tar un%e ser#iciile secrete c3iar +si -ac treaba" un prim-ministru se
raportea2 la pres %oar +n #irtutea ne#oii %e a #e%ea %ac politica %e culti#are a ima5inii sale a
-ost e-icient sau nu. +n rest"
1)0
;ANDA:UL ;EU
comentariile si anali2ele 5a2etarilor nu au %ec+t o +nsemntate relati#" con6unctural" +n pri#inta
%eci2iilor pe care le #a lua* 5a2etarii care +si +nc3ipuie c ceea ce scriu ei +l #a a6uta pe premier s-
si corecte2e 5reselile ca% +n 5reseala %e a cre%e c premierul se pri#este pe sine pornin% %e la ceea
ce cre%e opinia public %espre el. $als" <opinia public= nu este %ec+t eu-emismul pe care +l
-olosim pentru a %esemna incapacitatea oamenilor %e a a#ea opinii proprii. >pinia public este
oala +n care se #ars toate pre6u%ectile celor care stiu si 5+n%esc numai ce tele#i2iunea le
su5erea2 s stie si s 5+n%easc. Iat %e ce opinia public repre2int a#ansurile ipocrite pe care
5a2etarii le -ac unui public -r %e care ei nu ar mai e4ista. Ea este subter-u5iul %e care se
-olosesc politicienii pentru a le %a impresia celor multi c ceea ce cre% ei are #reo important.
Numai c opinia public nu creste %e 6os +n sus" prin +nsumarea pas cu pas a prerilor oamenilor
in%i#i%uali" ci ea este in%us %e sus +n 6os. %inspre mass-me%ia ctre multime. Ea nu e o
re2ultant" ci #ectorul unei orientri pornite %intr-un centru %e putere. 8u e4ceptia campaniei
electorale" nici unui politician nu-i pas %e umoarea colecti# a i5norantei populare. ;ai mult"
%in punct %e #e%ere politic" ceea ce cre%e opinia public este per-ect in%i-erent. Dac as -i tinut
seama %e ce cre%ea opinia public %espre r2boiul %in Poso#o" 5u#ernul meu ar -i trebuit s intre
+n r2boi alturi %e Iu5osla#ia. Dac as -i tinut seama %e ce scriau 5a2etarii rom/ni atunci" ast2i
Rom/nia nu ar mai -i -ost la un pas %e a intra +n NA:>. Dac as -i tinut seama %e in%i5narea cu
care li%erii opo2itiei +n#inuiau 5u#ernul Rom/niei c se pleac ser#il +n -ata >cci%entului a5resor"
ei nu ar mai -i a#ut sansa ca +n timpul man-
1)1
%atului lor Rom/nia s intre +n NA:>. Un 5a2etar sau un politician care in#oc opinia public nu
-ac %ec+t s se pri#easc +n o5lin%" ls+n% impresia c se raportea2 la un curent %e opinie
in%epen%ent %e ei" trec+n% +ns sub tcere -aptul c tot ei 1-au creat. $elul +n care rom/nii s-au
raportat la r2boiul %in Poso#o si la inter#entia NA:> +n Iu5osla#ia a -ost re2ultatul propa5an%ei
Structurilor. Statistic" 99G %intre rom/ni nu cunosc nimic %espre cultura s+rbilor si %espre istoria
lor" a-initatea spiritual pe ba2 %e cunoastere a poporului s+rb -iin% nul. >rice rom/n stie +nmiit
mai mult %espre cultura -rance2 sau 5erman %ec+t %espre cea s+rb. si cu toate acestea" rom/nii
au -ost soli%ari cu un popor pe care nu +l cunosteau" %ar %e care se simteau apropiati prin
#ecintatea 5eo5ra-ic si tra%itia orto%o4. 8um %e s-a putut +nt+mpla astaB ,rintr-o propa5an%
pornit %e la un -apt incontestabil" si anume c inter#entia NA:> era o ne%reptate" o a5resiune %e
ne6usti-icat %in punct %e #e%ere moral si 6uri%ic. Dar %e aici si p+n la crearea unei opinii publice
ostile NA:>-ului si %oritoare a #e%ea Rom/nia ca tar neutr" rupt %e orice bloc militar" era un
%rum lun5. Acest %rum a -ost parcurs repe%e %e oamenii Structurilor" -ie ei 5a2etari" politicieni
sau oameni %e cultur. S-a in#ocat istoria comun" relatiile %e prietenie %intre cele %ou tri si
-on%ul comun spiritual" lucruri care" %in perspecti# politic" nu au nici o important. si ast-el s-a
%eclansat soli%aritatea unor rom/ni %e2am5iti c nu intraser +n NA:> la ;a%ri% +n 199)" o
soli%aritate sporit %e amnuntul c americanii -cuser o 5reseal atac+n% Iu5osla#ia. 8ine spune
c nu a -ost o 5resealB +nsusi 5eneralul 8larDe" coman%antul $ortelor NA:> +n Poso#o" mi-a
recunoscut-o. 8ine a spus
1)!
;ANDA:UL ;EU
c nu a -ost o ne%reptateB Numai c +n politic" la -el ca +n crestinism" ne%reptatea e un cu#+nt -r
sens. 7u#ernul meu a -ost necon%itionat %e partea NA:>-ului %in consi%erente politice" nu
6uri%ice si nici morale. si asta +ntr-un ceas +n care sansele Rom/niei %e intrare +n NA:> erau
minime. 8+n% am %eclarat +n 1991 c problema inte5rrii Rom/niei +n structurile NA:> nu poate
-i pus %ec+t cel mai %e#reme +n anii !00!-!00." prese%intele 8onstantinescu s-a simtit le2at %e
cinismul cu care minimali2am e-orturile %iplomatice pe care le %es-surase el +n 199(-199)
pentru ca Rom/nia s -ie primit +n NA:> la summitul %e la ;a%ri%. Nu era o minimali2are" ci
+n%r2neala %e a spune lucrurilor pe nume" %e a recunoaste o stare %e -apt pe care 8onstantinescu
nu #roia s o accepte0 Rom/nia nu intra atunci +n crti" at+t si nimic mai mult. Dar c3iar %ac nu
intram +n crti" Rom/nia nu a#ea alt solutie. 7+n-%ul c Rom/nia ar putea -i o tar neutr nu +l
poate a#ea %ec+t un i5norant sau un om al Structurilor. 8a s -ii neutru +ntre %ou st+nci uriase"
>cci%entul si Rusia" trebuie s -ii la r+n%ul tu un urias. $r putere" nimeni nu poate -i neutru"
cci nimeni nu poate -i in%epen%ent +n -ata unei -orte mai puternice %ec+t el. Asa c Rom/nia nu
a#ea si nu are %e ales.
8am asta ar -i +n pri#inta relatiei mele cu presa. E %e prisos s %au #ina pe lipsa %e pro-esionalism
a 5a2etarilor spre a-mi 6usti-ica mie +nsumi proasta ima5ine pe care acestia mi-au a5tat-o %e
umeri. Vina a -ost a mea" cu toate %e-ectele" incontestabile" %e care su-er lumea presei rom/nesti.
E o constatare la +n%e-m+na oricui c +n Rom/nia 5a2etarii" +n loc s in-orme2e" comentea2. 8um
nici un comentariu nu poate -i neutru" cci a comenta +nseamn a lua atitu%ine" iar
1).
atitu%inea" ce s-i -aci" e subiecti#" 2iaristii s+nt precum un cor poli-onic +n care -iecare c+nt pe
le5ea lui. Numai c le5ea lui nu e in-ormarea opiniei publice Emi-e si sc+rb s mai -olosesc
aceast e4presieF" ci supra#ietuirea 2iarului su. si cum s supra#ietuiasc un 2iar %ac nu e
#+n%utB si cum s -ie #+n%ut un 2iar %ac cel care +l con%uce nu este stiut %e publicB si cum s -ie
el stiut %ac nu atra5e atentiaB si cum s atra5 atentia %ac nu este pri#itB si iat cum oamenii
presei scrise s+nt siliti s se trans-orme +n mo%eratori %e emisiuni tele#i2ate. Dac +i +ntrebi" +ti
rspun% c s+nt m+nuitori %e con%ei si -ormatori %e opinie" si c %ac au a6uns +ntr-un stu%io %e
tele#i2iune e numai 5ratie %eontolo5iei 5a2etresti care le cere s in-orme2e publicul sub orice
c3ip" c3iar si sub c3ipul meselor rotun%e" +n realitate s+nt niste actori ca toti ceilalti" -iin%c stiu c
un 2iar se #in%e mai bine %ac cei care +l scriu au un statut %e persoane publice c+sti5at +n urma
-aptului c s+nt pri#iti. Ironia e c lucrurile nu se opresc aici. ,+n si cei care +ncepuser prin a -i
oameni %e tele#i2iune a6un5 s -ie %irectori %e coti%iene" e4-ploat+n% statutul %e #e%ete pe care 1-
au cptat e4pu-n+n%u-se #e%erii celor multi. A -i #e%et +nseamn a -i la #e%ere" la #e%erea unui
public care" -iin%c te #e%e %es" +ti cumpr si 2iarul mai %es. Nu #reau s -iu malitios" %ar
-ormatorii %e opinie %in Rom/nia nu se recrutea2 %in r+n%ul 5a2etarilor" %eoarece ca s poti
-orma opinia altora trebuie s ai ceea ce tele#i2iunea nu-ti poate %a0 autoritatea pe care ti-o %
competenta" a%ic presti5iu. Doar atita c presti5iul nu e totuna cu celebritatea pe care ti-o
con-er ecranul tele#i2orului.
+n comparatie cu mor5a intransi5ent a analistilor politici" neutralitatea cu care 5a2etarii se
+mpunea2 este mcar cu mult mai simpatic. Ei nu pretin% c
1)
;ANDA:UL ;EU
stiu mai mult %ec+t politicianul ale crui %eci2ii le comentea2. 8u mici e4ceptii" -ireste" +mi
amintesc %e o emisiune la care am participat la ,ro:V +n 1991" +n compania 5a2etarilor Dumitru
tinu si 8ristian :u%or popescu. Emisiunea semna cu un intero5atoriu nemilos" +n care bietului
premier i se cerea s-si -ac mea culpa pentru %e2astrul economic al trii. Scenariul %up care se
%es-sura emisiunea a%ucea -oarte aproape cu o anc3et %e mare subtilitate psi3olo5ic" +n cursul
creia anc3etatul trebuia s tin piept unui tir +ncrucisat %e +ntrebri" rostite alternati# %e un
politist ru si %e2lntuit" 8ristian :u%or ,opescu" 3otr+t s-1 s-+-sie +n numele %repttii si
moralittii pe amantul %e prim-ministru care a#usese proasta inspiratie s #in la acea emisiune"
si %e un anc3etator bun la su-let si milos" Dumitru tinu" +n ale crui pri#iri anc3etatul simtea
in#oluntar ne#oia %e a cersi +n%urare si compasiune" +n -ata primului" anc3etatul se apra cu +n%+r-
6ire" ne5+n%" %e2mintin% si contraatac+n%" pentru ca +n -ata celui %e-al %oilea s se +nmoaie"
cobor+n% 5ar%a si slbin%u-si #i5ilenta" +n #irtutea unei porniri inconstiente %e recunostint -at %e
tonul lui +ntele5tor si omenesc. Asa c se astepta ca eu s a6un5 s-i %e2#lui celui %e-al %oilea
ceea ce primului nu i-as -i spus nici +n somn. ,+n la urm nici ei nu au a-lat mai mult si nici eu
nu cre% c i-am con#ins c +ncercam s re%rese2 o stare 5ra# a Rom/niei" %ar o stare pe care nu
eu o creasem. stiu c e4presia pe care am+n%oi 2iaristii au -o-losit-o %e c+te#a ori a -ost aceea %e
<colaps economic=. Reiesea %in +ntrebrile lor c Rom/nia era pe butuci" -cut pra- si tn%ri" c
intrm +n colaps economic si -inanciar" si c s-/rsitul e aproape. Am +ncercat s le spun c o tar
nu poate intra nicio%at +n colaps" c"
1)A
%a" ea poate trece printr-o cri2 -inanciar 5ra#" c" %a" se poate ca bloca6ul -inanciar si in-latia s
+nt+r2ie cu luni pltirea salariilor" c" %a" se poate ca soma6ul s creasc ametitor si ca oamenii s
+nceap s emi5re2e sau s mi5re2e precum psrile cltoare" %ar c %e colaps nu se poate #orbi.
> tar nu poate muri %oar pentru c trece printr-o cri2 economic" oric+t %e 5ra# ar -i ea. > tar
nu poate muri %in cau2a %atoriilor sale" si am +ncercat s le spun c unul %in curentele teoriei
economice actuale c3iar lau% <#irtutile= %atoriei unei tri. De5eaba" anc3etatorii o tineau una si
bun" iar impresia cu care rm+nea un spectator era c s-+rsitul trii e treab %e sptm+ni si c"
#ai" %e ce nu sc3imb Ra%u Vasile locul cu unul %in interlocutorii lui" cci se #e%ea %e la o post
c cel %e-al %oilea e mult mai bun cunosctor si mai 3otr+t %ec+t primul. <8e ne%reptate
%omnule=" +si spunea pesemne spectatorul" <cei care ar putea s con%uc tara se multumesc s -ie
2iaristi" iar cei care totusi con%uc tara nici %e 2iaristi nu ar -i buni@= Emisiunea s-a +nc3eiat si
-iecare s-a +ntors la treaba lui" eu cu ima5inea unuia care nu #rea s spun a%e#rul" ei cu
ima5inea unora care +l stiau %e6a. Eu nu am c+sti5at nimic %in acea emisiune" ei au c+sti5at un spor
%e ima5ine si %e #+n2are a 2iarului. Dau e4emplul acesta pentru a-i -ace pe rom/ni s +ntelea5 c
+ntr-o emisiune tele#i2at nu se poate +nt+mpla nimic altce#a %ec+t spectacol" un spectacol %e pe
urma cruia sin5urul lucru care se poate c+sti5a sau pier%e e ima5inea. Nu am nimic cu 2iaristii +n
cau2" %impotri# multe %in articolele celor %oi mi-au o5lin%it +n c3ip obiecti# man%atul.
De -apt" mai tuturor acestor %irectori %e 2iare si %e posturi %e tele#i2iune le port o amintire
plcut" %ar
1)(
;ANDA:UL ;EU
nu pentru c m-ar -i lu%at" nici #orb" ci pentru c am cre%inta c -ac o meserie in5rat +ntr-o
lume in5rat. Sin5urul pe care nu am putut s-1 +ntele5 nicio%at este petre ;inai &canu.
Sin5ura %at c+n% 1-am primit +n au%ient la ,alatul Victoria ca s +i atra5 atentia c atacurile
ne+ntrerupte la care eram supus +n pa5inile Rom/niei libere erau %e-a %reptul imorale prin
minciunile continute" omul acesta a -cut pe ni2naiul" spun+n-%u-mi pur si simplu c nu stie
%espre ce este #orba. Viceprese%inte al Aliantei 8i#ice" un -el %e ,i5malion %+mbo#itean
+n%r5ostit %e propria lui oper" 8iorbea" &canu si-a -cut %in 2iarul lui o tribun %e lupt
+mpotri#a lui Ra%u Vasile. Un alt specimen ciu%at a -ost Emil Cure2eanu. >mul acesta coc3etase
o #reme cu i%eea %e a -i purttor %e cu#+nt al 5u#ernului" %ar nu reusise pentru simplul moti# c
Valeriu Stoica +si a%usese omul lui" pe Ras #an ,opescu. Nereusita asta" pe care a pus-o +n seama
mea" a -ost cau2a unei ran-c3iuni pe care Cure2eanu mi-a purtat-o +n c3ip nemrturisit" %ar pe
care si-a e4primat-o %irect si in%irect +n articolele pe care le-a scris +n re#ista !! si +n comentariile
-cute la Europa Liber. Nici mcar nu ne cunosteam" nici mcar nu stia cine s+nt" si cu toate
acestea nu a e2itat s m atace %e c+te ori a a#ut prile6ul. Dac s-ar -ace o comparatie +ntre
principalele 2iare rom/nesti si publicatiile strine %e renume'Le ;on%e" Le $i5aro" NeU VorD
:imes" 8orriere %ella Sera" :3e In%epen%ent sau $inancial :imes ' s-ar constata ime%iat o
%i-erent ca %e la cer la pm+nt. +n oricare %in aceste 2iare primele pa5ini s+nt %e%icate e4clusi#
in-ormatiilor %e politic intern si e4tern" e%itorialelor si articolelor %e specialitate. > in-ormatie
%elicat si %iscutabil este pre2entat simultan %in mai multe puncte %e #e-
1))
%ere" -r ca 2iaristul s lase cum#a s transpar #reo pre-erint sau atitu%ine +n pri#inta
problemei a-late +n %iscutie" +n sc3imb" tot ce tine %e %omeniul sen2ationalului si al macabrului
este trecut un%e#a la coa%" +n pa5inile 1A-1(-1). +n Rom/nia" lucrurile stau in#ers0 sen2ationalul
te i2beste %in prima pa5in" iar in-ormatia %in 2iare se a-l la limita -ictiunii" ea -iin% at+t %e
comentat si anali2at +nc+t nu mai poti %istin5e in-ormatia propriu-2is %e opinia 5a2etarului care
pre2int in-ormatia. si atunci cum s %ai cre%it unor asemenea 2iare +n care %in -iecare in-ormatie
eman interesul 5a2etarului respecti#B
;ass-me%ia rom/neasc ilustrea2 +n mo%ul cel mai spectaculos teoria Structurilor. Numai
+ntele5+n% bine aceast teorie si numai lu+n%-o ca pe o realitate %at a Rom/niei post%ecembriste
se poate +ntele5e atmos-era spiritual +n care triesc rom/nii ast2i. In acelasi timp" numai tin+n%
seama %e tema Structurilor se poate pre#e%ea #iitorul comportament al oamenilor %e pres %in
Rom/nia. >ricum" #a #eni +n cur+n% 2iua c+n% mass-me%ia rom/neasc #a su-eri o re#olutie.
Atunci #or lua nastere 2iare si posturi %e tele#i2iune care #or iesi %in umbra -ictiunii %ictate %e
interesele %eri2orii ale celor care le con%uc. Atunci #or aprea nume %e re-erint ale 5a2etriei
rom/nesti" crora li se #a acor%a un cre%it a%e#rat. Atunci nimeni nu #a mai lua +n seam
tabloi%ele %e scan%al si in-ormatiile sen2ationale scrise cu liter %e-o sc3ioap pe prima pa5in.
,+n atunci +ns" con#in5erea mea este c autorul e4clusi# al %e5ra%rii mentalittii rom/nilor
este repre2entat %e mass-me%ia. Dar c3iar si asa" con#in5erea mea neclintit este c nici un
5a2etar nu trebuie #reo%at s -ie sanctionat pentru c si-a e4primat opinia" oricare ar -i ea@
l
1)1
;ANDA:UL ;EU
S,,-ul" ser#iciile secrete
Un inci%ent petrecut la ,alatul Victoria" +n cursul cruia Dan losi- si alti c+ti#a re#olutionari au
-ortat intrarea +n 5u#ern" mi-a atras atentia asupra strii precare +n care se a-la o alt institutie0
S,,-ul. 7estul re#olutionarilor se #roia un protest" %ar nici ast2i nu stiu pentru ce anume
protestau. Nici ei %e alt-el nu stiau prea bine" la +nceput au cerut cu struint o au%ient la prim-
ministru" pe care %e alt-el o +nscrisesem +n a5en%a %e lucru. Din ne-ericire pentru ei primisem o
in-ormatie potri#it creia ei #roiau cu totul altce#a %e-c+t o simpl au%ient. ,ur si simplu #roiau
s a6un5 la eta6ul al treilea al cl%irii 5u#ernului si s se bloc3e2e +n incinta eta6ului" le5+n%u-se
cu lanturi. Atunci am %ecis s limite2 numrul celor pe care urma s +i primesc +n au%ient la !-.
persoane. 8iu%at este c presa -usese %e6a anuntat. Asa c rom/nii au a#ut parte +n acea noapte
%e transmisii +n %irect %in -ata ,alatului Victoria cu reporteri care comentau %e la -ata locului
%es-surarea ostilittilor" +n realitate" nu era #orba %e nici o ostilitate" ci %e tupeul lui Dan losi-
care +si +nc3ipuia c se%iul 5u#ernului e tarlaua lui proprie si c statutul %e re#olutionar +i % #oie
s s-i%e2e orice norm %e securitate a 5u#ernului. Dan losi- a re-u2at s #in +n au%ient la mine
+nsotit numai %e %ou persoane. L-am c3emat pe se-ul S,, %e la 5u#ern +ncer-c+n% s-i e4plic c
nu eu +l apr pe el" ci el pe mine0 <8e -acetiB Duceti-# si scoateti-i %e acolo. Sau #reti s m %uc
s-i scot euB= <DomnK prim-ministru" se re2ol#" # promit c p+n la mie2ul noptii #or pleca
sin5uri@= &ine+nteles c nu au plecat" colonelul S,, -iin% impasibil +n +ncetineala si incompetenta
lui. Am sunat la SRI si am cerut o bri5a% antitero ca s -ac
1)9
ceea ce colonelul nu #roia s -ac. Lupttorii antitero au #enit si i-au scos -r mult #orb pe
re#olutionari %in se%iul 5u#ernului" +n timpul mane#rei %e e4pul2are" Dan losi-" impulsi# si
coleric" a 5sit %e cu#iint s spar5 o sticl si s se apere cu un ciob %in ea. si asta se +nt+mpla nu
+ntr-un birt %in ,antelimon" nu +n-tr-o +ncierare %e beti#i +n 7ara %e Nor%" ci +n se%iul 5u#ernului
%in Rom/nia" +n timpul altercatiei" +nainte %e a -i imobili2at" re#olutionarul semi%oct s-a tiat %in
5reseal la o m+n" pun+n% totul pe seama atacului la care -usese supus si acu2+n% 5u#ernul %e
#iolent. ;+na rnit i-a -ost -ilmat si %at pe post. E-ectul me%iatic al acestei actiuni +n -ort a
-ost nul" %eoarece opinia public +ncetase %e mult s-1 mai simpati2e2e. ,+n la urm au -ost %ati
cu totii a-ar" iar a %oua 2i 1-am sunat pe se-ul S,,-ului cer+n%u-i %emiterea colonelului S,,.
Sc3imbarea s-a pro%us" %ar interesant este c acelasi om a -ost repe%e a%us +n aceeasi -unctie
%up !000. ,rietenia lui %eclarat cu Dan losi- i-a -ost %e -olos asa%ar@ Nimeni nu a luat nici o
msur penal -at %e acesti re#olutionari" nimeni nu s-a sesi2at" nici Stoica si nici ,arc3etul" %e
parc era ce#a -iresc ca o m+n %e scelerati s ptrun% +n se%iul 5u#ernului c+n% #roiau si cum
#roiau ei@ ,rea a -ost tesut cu at alb 5estul acela al re#olutionarilor@ Reamintesc +ns c am -ost
sin5urul care i-a a6utat cu a%e#rat pe re#olutionari. $r mine" le5ea pe ba2a creia au primit
bre#etele si certi-icatele %e re#olutionar nu ar -i e4istat. Iat %e ce Dan losi- si ai lui ar -i trebuit
s-mi -ie recunosctori. Dar el" care se mai consi%era si politician ' oare %e ce nu m mir %eloc
acest lucruB '" nu a cata%icsit s o -ac. Spun asta cu amrciune" cci am -ost tot timpul
apropiat re#olutionarilor. 8a un am-
110
;ANDA:UL ;EU
nunt mai cur+n% su-letesc" +mi amintesc c ultima +nt+l-nire pe care am a#ut-o la ,alatul Victoria
+nainte %e %emiterea mea a -ost cu un 5rup %e re#olutionari %in :imisoara. ,rintre ei se a-la o
-etit rnit +n 2ilele Re#olutiei" care nu se putea %eplasa %ec+t +ntr-un crucior %e 3an%icapat. I-
am %ruit acestei -etite o icoan %in cele pe care le pstram +n biroul meu. Acea -etit a -ost unul
%intre putinii oameni pe care i-am primit c3iar +n biroul meu %e premier.
,oliti2area ca%relor +n S,, este masi#. Ea se %atorea2 lui 8onstantinescu" %ar si celor %inaintea
lui" si mai ales celor %e %up el. In mo% normal" un o-iter nu trebuie s -ie implicat politic. Acesti
o-iteri ar trebui s -ie un corp %e pro-esionisti -r culoare politic si -r acti#itti colaterale.
8+n% am -ost +n #i2it +n SUA" am a#ut prile6ul s #% la lucru ca%rele Ser#iciului Secret ESecret
Ser#iceF" omolo5ul american al S,,-ului. :oti -useser +n trecut ci#ili" practicaser %i#erse
meserii" %ar o %at intrati +n ser#iciul secret" 5ra%ul militar pe care +l cptaser le insu-la un
comportament pro-esionist cum la noi nu e %e 5sit. se-ul ec3ipei ce mi-a asi5urat protectia era un
-ost pro-esor %e cole5iu. >mul care nu s-a %e2lipit o clip %e l+n5 mine era un ne5ru %e #reo !
metri" %e5a6at" sur+2tor si e4trem %e e-icient" -ost 6uctor pro-esionist %e -otbal american.
E-icacitatea lui era ma4im. De pil%" c+n% mer5eam pe cori%oarele %i#erselor institutii Einclusi#
8asa AlbF" ne5rul +i %%ea la o parte -r mena6amente pe cei +nt+lniti +n cale" lipin%u-i pur si
simplu %e peretele cl%irii pentru a-mi -ace loc" iar +n timpul acesta" tot numai 2+mbet" le spunea
un simplu <sorrN@=. 8ulmea e c nimeni nu protesta" americanii a#+n% o %isciplin ci#ic si o
bun#oint uimitoare. 8+n% circulam pe so-
111
sea" +ntr-un tra-ic e4traor%inar" masinile erau silite s se urce pe spatiile #er2i %e %incolo %e
trotuare pentru a -ace loc coloanei o-iciale. La -el" nimnui nu i se prea un lucru anormal s -ie
%eran6at %in %rum %e o coloan %e masini %e protocol. :oti acesti a5enti %e pa2 nu a#eau culoare
politic" nu -ceau a-aceri si nici nu a#eau %e 5+n% s -ac. Erau %e5a6ati si si5uri pe statutul lor"
cci stiau c sc3imbarea a%ministratiei americane nu le in-luenta cu nimic locul %e munc.
>ricine ar -i -ost prese%inte la 8asa Alb" ei tot acelasi lucru ar -i -cut. Dar la noiB La noi -iecare
sc3imbare a puterii e urmat %e un cutremur +n S,,. 8a% capete si se ri%ic peste noapte altele +n
loc" apoi cei retrasi re#in si capetele c2ute se +ntorc %in nou. Rom/nia e tara +n care" -r nici o
e4a5erare" poti %e#eni 5eneral S,, +n mai putin %e patru ani %e 2ile" un inter#al su-icient pentru a
te c3i#ernisi +n asa -el +nc+t noua putere s nu prea mai aib ce s-ti -ac.
>rice ser#iciu %e in-ormatie %in Rom/nia su-er %e un mare cusur" acela c +n continuare
ser#iciile au rmas e4ponentul cel mai bine conser#at al Structurilor. 8ele trei 5u#erne care s-au
perin%at la putere +ntre 199( si !000 nu au putut clinti %in cur5erea ei ma5ma subteran a
mentalittii %e clas si 3abitusurile unor o-iteri care au rmas cu mintea si cu su-letul +n #remea
%e %inainte %e 1919" o #reme c+n% o-iterii %e securitate se consi%erau sin5urii rom/ni cu a%e#rat
patrioti" +n #reme ce restul rom/nilor erau" +n oc3ii lor" o mas %e potentiali tr%tori care trebuiau
#eri-icati si supra#e53eati +n mo% pre#enti#. ;etea3na asta %e mentalitate s-a pstrat si ast2i.
>-iterii ser#iciilor secrete triesc cu con#in5erea c ei alctuiesc o cast %e rom/ni a%e#rati"
inteli5enti si iscusiti" c+n% %e -apt 5ra%ul %e inteli5ent al o-iterilor este +n5ri6ortor %e sc2ut.
11!
;ANDA:UL ;EU
;area %ram e c trei s-erturi %in munca o-iterilor %e securitate %in Rom/nia se iroseste +n
c3estiuni care nu au nici o le5tur cu si5uranta statului. 8+t am -ost prim-ministru" toate
in-ormatiile pe care le primeam erau %e o super-icialitate +nmrmuritoare" si nu puteai s nu te
+ntrebi a-l+n%u-le ce rost au %e -apt ser#iciile secrete +n Rom/nia. 8ostin 7eor5escu" %irectorul
SRI %in timpul lui 8onstantinescu" nu-mi spunea %ec+t ce #roia el s-mi spun. ;i s-a +nt+mplat
%eseori s simt st+n% %e #orb cu el c stia mai mult %ec+t +mi spunea el +ntr-o c3estiune. 8el
cruia +i -urni2a in-ormatiile -ierbinti era prese%intele 8onstantinescu. +n rest" ls+n% la o parte
%rama unui premier care a trit cu con#in5erea c SRI e o e4presie a Structurilor" 8ostin
7eor5escu nu a putut s restructure2e SRI" nu a putut s sc3imbe mentalitatea %e cast a o-iterilor
%e acolo si" %e aceea" m +ntreb c+t %e in-ormat era la r+n%ul lui %e subalternii lui. Nu #reau s
%ramati2e2" nu #reau s se crea% c e4ist niscai#a in-ormatii secrete pe care numai SRl le stia si
pe care 8ostin 7eor5escu nu le putea a-la. E #orba %oar %e -i%elitatea acestor o-iteri SRI -at %e
se-ul lor %intr-o perioa% sau alta.
7+n%iti-# c ma6oritatea o-iterilor %intr-un ser#iciu secret lucrea2 toat #iata si ies la pensie -r
s -i a-lat mcar o in-ormatie %espre care s poat spune c e secret %e stat sau in-ormatie
ultrasecret. 8eea ce nu-i +mpie%ic pe o-iterii SRI s aib -isiere +ntre5i cu %osare consi%erate
secrete. Iar c+n% %esc3i2i si #e2i ce se a-l +n ele te apuc r+sul. $rau%e -iscale %e c+te#a miliar%e
%e lei" oameni %e a-aceri strini care au pre6u%iciat statul rom/n cu milioane %e %olari" interceptri
tele-onice o-iciale etc. +n sc3imb" c+n% e #orba %e pa5ube uria-se" cum a -ost 6e-uirea
&ancore4ului sau prbusirea $NI"
11.
nu a-li nici un %osar care s te lmureasc ce s-a +nt/mplat %e -apt. E4plicatia e simpl0 p+n +n
199( ser#iciile secrete si puterea politic au lucrat m+n +n m+n" unii -urni2au in-ormatia si
ceilalti luau %eci2ii" +n a#anta6ul ambelor prti" +n rest" obsesia secretelor %e stat e o trstur %e
caracter a rom/nilor. E bine s ne lep%m %e obiceiul %e a pri#i ser#iciile secrete ca pe niste
alambicuri %e tain la care nu au acces %ec+t cei pri#ile5iati. In sc3imb" e4ist o cast a -ostilor
o-iteri %e securitate care au -olosit in-ormatiile obtinute +n timpul muncii lor +n scop personal"
intimi%+n% si santa-6+n% oponentii care a#eau nenorocul s se pun %e-a curme2isul a-acerilor si
intereselor lor politice. Aceast cast a o-iterilor %e in-ormatii cu e%ucatie comunist se consi%er
instanta moral si patriotic a Rom/niei. Aceast cast e acti# si nu #a %isprea %ec+t %up !001"
cci abia atunci se #a putea #orbi %e o %i2ol#are treptat a ceea ce eu numesc +n aceast carte
Structuri. ,+n atunci" ele +si #or #e%ea %e treab +mbo5tin%u-se" pros-per+n% si str%uin%u-se s
scape %e obisnuinta %e a 5+n%i care le-a -ost inculcat pe timpul comunismului. Abia c+n%
ser#iciile secrete #or -i +n2estrate numai cu ca%re tinere" abia atunci se #a putea #orbi %e o
primenire a ser#iciilor %e in-ormatii. ,ra5ul acesta %e #+rst" %e .A %e ani" este #alabil pentru toate
%omeniile societtii rom/nesti. Doar cei care nu au ast2i .A %e ani #or putea alctui +ntr-o 2i o
societate care s nu mai -ie #iciat %e tarele mentalittii %e cast comunist. Dup calculul meu
asta nu se #a petrece mai %e#reme %e !001. ,+n atunci" ser#iciile secrete #or continua s
intimi%e2e" s inter#in +n #iata intim a oamenilor si s in-luente2e con%uita politicienilor pe
scena rom/neasc. 8+t pri#este SIE" el a scpat p+n acum controlului #reunui -actor politic.
Carna5ea putea s -ie orice" %ar
11
;ANDA:UL ;EU
nu se-ul SIE. De -apt" nici nu a a#ut %e-a -ace cu acest ser#iciu. $ost so-er" timp %e %oi ani" la
$un%atia Soros" %e un%e se-ul lui" Alin :eo%orescu" 1-a %at a-ar" s-a aciuat la Rom/nia liber. De
aici ,etre ;i3ai &canu 1-a plasat +n antura6ul lui 8onstantinescu" la $un%atia ,entru Democratie.
8u omul acesta" bon #i#eur" cu bu2e 5roase si sen2uale" tr%+n% aplecri spre bucuriile #ietii si nu
spre +mplinirile pro-esionale ale unei munci %e in-ormare" nu m-am +nt+lnit %ec+t %e %ou ori +n
a-ara +ntrunirilor 8SA:-ului si nu am -cut %ec+t s ne +ntretinem amical asupra unor c3estiuni
care nu a#eau nici o le5tur cu ser#iciul pe care +l con%ucea. 8a premier" alturi %e el am trit cu
impresia c Rom/nia nu are un ser#iciu %e in-ormatii e4terne. S+nt si5ur c omul a tronat patru
ani %e 2ile peste o institutie asupra creia nu a putut s e4ercite nici un control. In sc3imb" a -ost
acti# +n <5rupul economic= al lui 8onstantinescu" alturi %e Ra%u S/rbu" Dorin ;arian si &a2ar.
83iar si -r un se- pe msur" SIE +mi -urni2a anali2e %e obicei e4celente. Este o certitu%ine c
acolo e4ist pro-esionisti %e clas. Din pcate" eu nu am reusit s intru +n contact %irect cu ei.
Sin%icatele
+n%at %up 1919" toate sin%icatele care au luat nastere +n Rom/nia s-au +n-iintat %in entu2iasm si
%in bun intentie. >amenii simteau ne#oia s str+n5 r+n%u-rile pentru a-si apra interesele. Numai
c entu2iasmul s-a trans-ormat cu timpul +n calcul politic" iar intentia" oric+t %e bun o -i -ost ea la
+nceput" a lsat locul %orintei %e par#enire social si politic. Eu +nsumi am -ost membru -on%ator
al sin%icatului Soli%aritatea
11A
Uni#ersitar +n ASE si +mi amintesc -oarte bine nai#itatea cu care +mi +nc3ipuiam c o asemenea
or5ani2atie a#ea s apere interesele si statutul pro-esorilor. 8u timpul" micile sin%icate s-au 5rupat
+n altele mai mari si au aprut con-e%eratiile" -ormatiuni masto%ontice menite a apra interesele
an5a6atilor. Re2ultatul a -ost +ns c ele au %e#enit niste -r+ne uriase" +nt+r2iin% cu ani %e 2ile
%eclansarea re-ormei +n Rom/nia. <Nu ne #in%em tara@= a -ost #+r-ul %e lance al #alului %e inertie
care blocase mintea sin%icalistilor rom/ni. Li%erii lor au +n#tat repe%e c presiunea e4ercitat
asupra unei puteri tot at+t %e inerte ca si a lor putea ser#i ca p+r53ie %e propsire personal si ca
trambulin %e lansare +n-tr-o carier politic. :otul -cut cu consimtm/ntul puterii pe%eseriste.
;i6loacele pe care le are la +n%em+n o putere politic pentru a ani3ila o miscare sin%ical s+nt
aceleasi ca +n ca2ul ani3ilrii presei0 persuasiunea rational" e4ercitarea %e presiuni
necon#entionale asupra li%erilor sin%icali si o-erirea %e a#anta6e personale. ,DSR s-a -olosit %in
plin %e cel %e-al treilea mi6loc. Eu iarsi am -cut 5reseala %e a nu recur5e %ec+t la primul %intre
ele" con#in5erea prin ne5ocieri" mi6loc %in pcate ine-icient +n -ata unor oameni care #roiau s
mai aib locuri %e munc +nc un an cu pretul ca mai apoi" alturi %e ei" s nu mai aib locuri %e
munc alte c+te#a milioane %e oameni" aceia care trebuiau s suporte +ntretinerea celor %int+i.
Li%erii sin%icali nu puteau +ntele5e un a%e#r elementar" repetat %e at+tea ori si uitat %e si mai
multe ori" acela c o putere care +i prote6ea2 pe sraci #a spori numrul lor.
8um nu am +nteles s m -olosesc %e celelalte %ou mi6loace %e ani3ilare a sin%icalistilor" +n
man%atul meu s-au +nre5istrat cele mai multe miscri sin%icale" 5re#e
11(
;ANDA:UL ;EU
si mani-estatii" totul culmin+n% cu un%a %e soc a mine-ria%ei %in ianuarie 1999. Din acest punct %e
#e%ere" %ac 5u#ernul Nstase are un merit este c a %ecapitat %e-initi# miscarea sin%ical. 8umB
,rin cele %ou mi6loace pe care o putere le are la +n%em+n" %ar pe care eu am e2itat s le -olosesc.
8e li%er sin%ical ar putea re2ista tentatiei %e a intra +n politic" intrare +nlesnit %e 5arantia c
numele lui #a -i trecut pe unul %in locurile eli5ibile ale listelor electoraleB Da" meritul 5u#ernului
A%rian Nstase este incontestabil" cci asa s-a +nc3eiat po#estea unor sin%icate care au -r+nat ani
%e 2ile procesul %e sc3imbare a Rom/niei. Numai c ceea ce ,DSR a -cut %up !000 nu a +nteles
s -ac p+n +n 199(. ,+n +n 199(" puterea pe%eserist a acceptat s coc3ete2e cu sin%icatele
+ncura6+n%u-le +n rolul lor %e santa6isti sociali" acela %e a cere -r scrupule protectie social
5ratuit +ntr-o tar +n care nu e4ista asa ce#a" -ireste +n sc3imbul unei 5u#ernri linistite. > tar cu
oameni ce scan%ea2 +ntruna c #or s munceasc -r s reali2e2e c %e munca lor societatea nu
mai a#ea ne#oie. Asta a -ost %rama primului %eceniu post%e-cembrist %in istoria Rom/niei" c
rom/nii au -ost siliti s accepte i%eea c meserii ce se bucurau %e cutare o%at %e#eniser peste
noapte inutile" si c marea parte a proletarilor %in Rom/nia erau pur si simplu o po#ar pentru
bu5etul national. >meneste" amnuntul acesta e re#olttor. 8um s spui miilor %e muncitori c
s+nt o po#arB Economic +ns" situatia era -r ec3i#oc. Acesti oameni erau %e prisos" si orice
putere ar -i respirat usurat %ac +n Rom/nia nu ar -i e4istat nicio%at at+tea ramuri in%ustriale ce
-unctionau +n 5ol. 8ititorul care m #a +n#inui %e cinism parcur5+n% aceste r+n%uri scap %in
#e%ere situatia eminamente cini-
11)
c +n care omenirea a a6uns +n pre2ent. Aceast situatie poate -i caracteri2at pe scurt ca acel ceas
%in istoria omenirii +n care banii s+nt mai importanti %ec+t oamenii. E cine#a care s nu stie c
atunci c+n% se pune la punct un proiect" in%i-erent +n ce %omeniu" prima +ntrebare care st pe
bu2ele tuturor este cea a banilor" nu cea a oamenilorB Se mai +n%oieste cine#a ast2i c o %at
banii 5siti" oameni care s %uc la +n%eplinire proiectul se #or 5si ne5resitB :ocmai acesta e
cinismul suprem +n care omenirea s-a blocat. :rim +ntr-o lume +n care banii s+nt prea putini iar
oamenii prea multi" ne miscm +ntr-o epoc +n care oamenii se +n%reapt ctre bani si nu in#ers.
Iar sin%icatele #roiau s i5nore acest implacabil cinism. Nu acceptau sc3imbarea si nu acceptau
concurenta. 8um nici patronii si oamenii %e a-aceri rom/ni" e4ponenti ai Structurilor" nu #roiau s
renunte la monopolul e4ercitat %e sectoarele %e stat asupra pietei %in Rom/nia. ,+n +n 199("
puterea pe-%eserist a pstrat monopolul statului asupra pietei %in Rom/nia si a a#ut 5ri6 ca
oamenii %e a-aceri care s-au i#it s -ac parte %in r+n%urile ei. Statu-Wuo-LA era ast-el asi5urat"
oamenii Structurilor -iin% at+t +n putere c+t si +n a-aceri. ;ai rm+neau sin%icatele. Ele au -ost
tinute +n -r+u pentru c li%erilor lor li s-a o-erit ceea ce #roiau. Statut %e politicieni sau %e patroni
%e SRL-uri. Ast-el s-a pstrat aparenta unei piete rom/nesti libere" +n care" culmea" mai e4ista si
concurent loial. 8e cinism mai %eplin poti %o#e%i ca atunci c+n% emiti e4i5enta ipocrit cum c
o concurent nu e bun %ec+t %ac e loialB Ipocri2ia" si aici nu e #orba %e piata rom/neasc" ci %e
orice piat %in lume" asa%ar ipocri2ia #ine %in aceea c se cre%e c o concurent loial presupune
respectarea unor re5uli %e toate prtile prinse +n 6ocul con-
111
;ANDA:UL ;EU
curentei. 8u alte cu#inte" esti un concurent loial +n msura +n care respecti re5ulile %e %es-surare
a concurentei. $olosirea unui termen moral ca acela %e <loial= +n %omeniul economiei este semnul
cel mai 5ritor al ipocri2iei. 8ine este loial nu #a concura nicio%at cu cel cruia +i este loial. Dar
cei care +si s+nt neloiali" aceia #or concura +ntre ei p+n la moarte. Notiunea %e concurent"
e4clu2+n% posibilitatea loialittii +ntre concurenti" %o#e%este c pro5resul omenirii are ca surs #+-
na +nnscut si in%elebil a e5oismului. S+ntem ri %e la natur" %e aceea concurm. Iar un stat e
cu at+t mai %emocratic cu c+t stie s +n5r%easc neloialitatea +nnscut a oamenilor prin norme a
cror strictete nu las loc %e subter-u5ii. Dup <opinie public=" nu cunosc o e4presie mai absur%
ca aceea %e <concurent loial=. Numai c sin%icatele si patronii %e carton ai ,DSR-ului nu
#roiau nici un -el %e concurent" -ie ea %e tot neloial sau %oar partial neloial" a%ic %emocratic.
,entru ei sin5ura concurent era cea loial" a%ic ine4istent" cci #roiau monopolul total" cu
e4clu%erea oricrei i%ei %e concurent" sub prete4tul c Rom/nia #a %e#eni piata %e consum si %e
rebuturi a pro%uselor occi%entale. 7+n%ul c -irmele strine #or ptrun%e pe piata rom/neasc +i
+nnebunea" -iin%c stiau c nu puteau -ace -at unei concurente acerbe si nemiloase" o concurent
care a#ea orice alt +nsusire +n a-ara celei %e a -i una loial.
8+n% am #enit la putere" m-am pomenit +n -ata unor li%eri sin%icali care -useser obisnuiti s
santa6e2e puterea si +n -ata unui patronat rom/n obisnuit s -ie spri6init %e putere +n e-ortul %e a
e4clu%e -irmele strine %e pe piata rom/neasc. In al treilea r+n%" sistemul bancar" pra% -urtului
mascat sub -orm %e cre%ite neram-
119
bursabile si neper-ormante" era la pm+nt. &ancore4ul nu mai putea -i sal#at" se -urase prea mult
%in el" iar reteaua bancar rom/neasc" #l5uit si stoars" era cu un picior +n 5roap. 8+n% am
%eclarat o%at presei c +n Rom/nia nu mai este nimic %e -urat" am -ost +n#inuit %e cinism. 8inism
sau nu" mi-era limpe%e c urma s 5u#erne2 peste o Rom/nie %in care se -urase cam totul. Asa c
prins +ntre sin%icate" patronat si bnci ine-iciente" 5u#ernul meu a trebuit s %anse2e pe s+rm"
stiin% c %ac nu %eclansea2 re-orma 3aosul economic si -inanciar #a creste -r sta#il" +n acest
%ans pe s+rm" sin%icatele" spri6inite %e opo2itie" au 6ucat rolul spectatorului care % br+nci
%ansatorului" +n ciu%a moratoriului pe sase luni +nc3eiat cu principalele con-e%eratii sin%icale"
5u#ernul meu a -ost supus celor mai puternice presiuni %e stra% %e care a a#ut parte #reun
5u#ern post%ecembrist. Restructurarea pe care au +nceput-o &sescu +n SN8$R si &erceanu la
Renel" Rom5a2 si +n in%ustria mineritului a semnat cu niste opinteli sisi-ice +n -ata unor sin%icate
care tineau cu %intii %e a#anta6ele lor. stiau c %ac amenint cu 5re#e si mani-estatii" tulbur+n%
or%inea public +n tar" 5u#ernul #a ce%a ime%iat" accept+n% sub#entii. Nu a -ost +ns ca2ul. Am
intro%us msuri antipopulare pentru c alt-el nu se mai putea. ,ri#ati2rile Romtelecom-ului"
,etromi-%iei" Daciei" ale &RD si &ancpost" precum si lic3i%area &ancore4ului au constituit trepte
esentiale +n %eclansarea re-ormei +n Rom/nia. Dar aceste trepte au -ost strbtute cu pretul unor
presiuni in-ernale. 83iar si asa" nu am recurs la mi6locul ani3ilrii sin%icatelor. Dac" omeneste
#orbin%" re-u2ul meu %e a neutrali2a miscarea sin%ical a -ost un merit" %in punct %e #e%ere
politic a -ost o 5reseal. 7reseala aceasta a %us la %eclansarea
190
;ANDA:UL ;EU
ultimelor %ou mineria%e. Unul %in aspectele cele mai neplcute ale -unctiei %e premier e c toti
li%erii sin%icali" oric+t le-as -i repetat c ministrii %e resort s+nt sin5urii +n msur s ne5ocie2e
acor%ul cu %i#ersele sin%icate" tineau mortis s #orbeasc cu prim-ministrul. Reminiscent a
ima5inii paternaliste pe care o a#eau %espre mecanismul puterii" acesti li%eri +si +nc3ipuiau c eu
pot %a or%in ministrilor mei s -ac asa cum le spun eu s -ac" cre%eau c prim-ministrul era
primul %intre ministri" %e parc ceilalti s-ar -i +nsiruit sub mine +n or%ine numeric" al %oilea
ministru" al treilea si tot asa. 8re%eau prin urmare c eu s+nt mai-marele peste ei" c eu %etin
puterea si c pot s-mi trate2 ministrii ca pe niste ar5ati a-lati +n subor%inea mea. ;i-am irosit
sute %e ore +n cele mai aiuritoare %iscutii cu toti li%erii sin%icatelor %in Rom/nia. Am petrecut 2ile
+n care stteam c3iar si 2ece ore la ,alatul Victoria ne5ociin% cu li%erii sin%icali. Re2ultatul era
cam %e -iecare %at acelasi. Iesiti %in ,alat" toti li%erii %eclarau c 5u#ernul caut s-i %uc %e nas
si c nu e4ist o #oint politic real %e a -ace o re-orm +n Rom/nia. Nu +ntele5eau c re-orm +n
Rom/nia" %ac era s se -ac" nu se putea -ace" cel mai a%esea" %ec+t +mpotri#a lor. +mi amintesc
%e #orbele lui Dumitru 8ostin" li%erul &locului National Sin%ical" care a %eclarat o%at presei0
<Iar ne-a pclit Ra%u Vasile@= Eram +n#inuit c trans-ormam orice ne5ociere +ntr-o suet amical"
abt+n% atentia li%erilor spre probleme colaterale" lipsite %e important. Dar ce puteam -ace +n -ata
acelor campioni ai +ncpt+nriiB Discutiile a#eau loc %e .- ori pe lun. ;inistrii pe care +i
+nsrcinasem s poarte ne5ocieri erau &erceanu" &sescu si Remes. Dup care #enea r+n-%ul meu"
tot %e .- ori pe lun. +n loc s m ocup %e
191
atributiile mele" eram silit s stau la taclale cu li%erii sin%icali" reusin% cam %e -iecare %at s-i
linistesc" s-i -ac s +ntelea5 c re-orma se -ace cu msuri antipopulare" %rastice si ne+n%urtoare"
%ar c -r aceste msuri sin%icatele #or %isprea o %at cu economia. 8+t timp am putut s-mi
pier% cu sin%icatele" c+ti ner#i a trebuit s-mi consum si c+t rb%are a trebuit s %escopr +n mine
ca s las impresia c ne5ocie2 niste lucruri care %e -apt nu erau %e ne5ociat@ ;i-a lipsit +ns
cine#a care s stp+neasc arta combinatiilor %e culise Easa cum a -ost Crebenciuc pentru
VcroiuF. De aceea am a#ut parte %e at+tea 5re#e si mani-estatii" si tot %e aceea sin%icatele"
spri6inite %irect %e opo2itie" au reusit s cree2e impresia c tara e ne5u#ernabil" c Rom/nia e +n
pra5ul %e2astrului si c e musai ne#oie %e ale5eri anticipate spre a mai sal#a ce#a %in para5ina
economic a trii. Dar %e %iscutat am %iscutat p+n +n p+n2ele albe cu toti. 8u Ion ,opescu" li%erul
$e%eratiei ;eri%ian" a crui #i2it o primeam %es +n cabinetul meu %e la ,alatul Victoria" la
insistentele cruia am -cut o #i2it la minele %e cupru %e la &lan" %esi stiam -oarte bine c 2ona
e calamitat economic si c &lanul era un oras mort" -iin% le5at e4clusi# %e minerit. Am %iscutat
cu ,a #el :o%oran" li%erul 8NSLR $rtia" un om mo%erat si totusi -oarte +ncpt+nat. Am %iscutat
cu Dumitru 8ostin si ;atei &rtianu" li%eri cu un ori2ont mai lar5 %e cunostinte" ale cror
propuneri le-am acceptat uneori partial. si am %iscutat si cu &o5%an Cossu" a crui limbutie
rspicat si belicoas presc3imba orice %e2batere +ntr-un monolo5 ameninttor la captul cruia s-
ar -i prut c prim-ministrului nu-i mai rm+nea %ec+t s-si %ea %emisia. Iar la s-+rsitul tuturor
acestor %iscutii ne %esprteam con#insi c mare
19!
;ANDA:UL ;EU
lucru nu s-a re2ol#at" %ar c totusi -iecare +si -cuse %atoria* eu linistin%u-i" ei multumiti c se
+ntretinuser cu premierul. ;-am str%uit tot timpul s %etensione2 atmos-era" s %escretesc
-runtile si s nu las ne5ocierile s alunece +n con-licte personale %e netrecut" +n#tasem s m
-olosesc %e orice amnunt" s m a5t %e orice prete4t" ca s rela4e2 tensiunea psi3ic si s-i
+mbune2 pe li%erii sin%icali" +mi amintesc c +n timpul unui mitin5 +n -ata 5u#ernului" or5ani2at %e
sin%icatele so-erilor +n +ncercarea %e a +mpie%ica mrirea pretului ben2inei" unul %in li%eri"
%e2lntuit %e at+ta -urie +mpotri#a 5u#ernului" a spus la porta-#oce c #a trece cu roata masinii
peste capul lui Ra%u Vasile. ,este putin timp 1-am primit pe el si pe %ele5atia li%erilor sin%icali +n
,alatul Victoria. A-lasem %in pur +nt+mpla-re %e amenintarea acelui %omn ,ala%e" -iin%c unul
%in consilierii mei se nimerise s treac pe acolo c3iar +n momentul +n care li%erul +si pro-era
amenintarea. Am %at m+na cu toti li%erii" ne-am ase2at -at +n -at la mas si am +nceput ime%iat
+ntr-un stil preme%itat pompos spre a sc3imba ime%iat tonul0 <A2i #om #orbi %espre problematica
con%ucerii auto +n &ucuresti si +n tar. Iat" aici se a-l %omnul ,ala%e care a %eclarat cu putin
timp mai %e#reme c #rea s treac cu roata masinii peste capul prim-ministrului@ Domnule" +ti
stau la %ispo2itie" te ro5 s treci cu roata peste capul meu@= Luat pe nepre5tite" li%erul a cutat s
ne5e" %isculp+n-%u-se" a-irm+n% c nu a spus asa ce#a. <8um" %omnule" cre2i c noi nu a#em
ser#icii" cre2i c e ce#a s nu stiu %in tot ceea ce spuneti #oi la un mitin5B= Nici #orb ca
ser#iciile secrete s-mi -i o-erit o asemenea in-ormatie" %ar trebuia s-i -ac s se +ntelea5 c se
a-l +n -ata unui prim-ministru stp+n pe toate p+r53iile in-or-
19.
mati#e %in tar" un om -oarte puternic" %ar amabil" care +i primea pe sin%icalisti %oar spre a le -ace
un 3at+r. 8lipa aceea a -ost 3otr+toare pentru climatul +n care s-au %es-surat +n continuare
ne5ocierile. 8e a urmat %up aceea a -ost pur rutin" +ns momentul %e +nceput a -ost cel care a
trans-ormat o %iscutie aprins +ntr-o ne5ociere ci#ili2at" purtat %e niste spirite brusc %omolite" +n
-ata li%erilor sin%icali" oameni simpli +n ma6oritatea lor" ceea ce % c+sti5 %e cau2 unui politician
este tot simplitatea. Dac le #orbesti simplu si te porti cu simplitate" re2ultatele la care a6un5i
%epsesc cu mult pe cele pe care le-ai obtine %ac te-ai +ncurca +n teorii si +n %iscutii %e amnunt
te3nic. ;ult +n%r2neal si simplitate ma4im" astea s+nt c3eile succesului. Dac &-sescu a
reusit s miste lucrurile %in loc +n transporturi este 5ratie acestei +n%r2neli simple cu care a stiut
s le #orbeasc li%erilor respecti#i. E sin5urul ministru pe care 1-am #2ut cobor+n% %in masin"
-r nici o pa2 %e corp" +n mi6locul unui mitin5 al muncitorilor %e la SN8$R. A stat %e #orb cu
ei %e la e5al la e5al si nimeni nu s-a atins cu un %e5et %e el" %esi spiritele muncitorilor erau
+ncinse. 8+ti oameni politici se pot m+n%ri cu asemenea ispr#iB
,entru a con%uce o tar ca prim-ministru ai ne#oie %e .00-00 %e oameni. At+t si nimic mai mult.
E #orba %e puterea pe care o %ele5i celor %e sub tine" putere ce poate -i -oarte e-icient %ac acei
oameni +ti s+nt loiali. Un prim-ministru care are putere asupra ministrilor %in cabinetul lui" asupra
pre-ectilor" se-ilor %in parc3et" %in politie" %in ser#iciile secrete si %in armat poate con%uce -r
btaie %e cap o tar. Numai c eu nu am a#ut pri#ile5iul %e a a#ea c3iar si at+tia oameni" c3iar si
numai .00-00" care s-mi -ie loiali si %ispusi
19
;ANDA:UL ;EU
s m asculte. ;inistrii nu erau numiti %e mine si nu +i puteam sc3imba. ,re-ectii -useser numiti
+nainte %e #enirea mea la putere. 8+t %espre ceilalti se-i" acestia erau +n cea mai mare parte -ie
e4ponenti ai Structurilor" -ie niste pretinsi se-i" incapabili %e a con%uce institutiile pe care le a#eau
+n subor%ine. De aceea e o minune c am putut s %omolesc +ntr-o oarecare msur rbu-nirile
sin%icale" +ntr-un moment +n care toti cereau bani" iar Rom/nia trebuia s plteasc %atoria
e4tern. ,ri#in% retrospecti#" nu pot s nu pun +n lumin o trstur -oarte interesant ce
%eosebeste li%erii politici %e cei sin%icali" +n #reme ce +n r+n%ul celor %int+i %omneste o
uni-ormi2are +n5ri6ortoare" cei %in a %oua cate5orie pose% personalitti mult mai pre5nante.
Alt-el spus" lumea politic rom/neasc %uce o lips acut %e personalitti marcante" +n timp ce
lumea sin%ical a %at la i#eal numerosi li%eri a%e#rati. 8el putin eu am ne5ociat cu oameni
iesiti %in comun" cu caractere incon-un%abile si usor %e recunoscut. Cossu nu poate -i con-un%at
cu Dumitru 8ostin si nici &r-tianu cu 83irit. +n sc3imb" politicienii rom/ni s+nt in-tersan6abili"
mutarea unuia +n locul altuia nesc3imb+n% aproape cu nimic %atele politicii rom/nesti.
Relatiile cu strintatea si institutiile -inanciare
Vi2ite %e stat. 8+t am -ost prim-ministru" am pri#it politica e4tern ca pe o prioritate. A -ost poate
latura cea mai plin %e succese a acti#ittii mele. Din pcate pentru cititorul rom/n" unele %intre
aceste succese nu pot s -ie -cute publice. 8ultura mea istoric" cunoasterea apropiat a istoriei
europene" cunostintele
19A
mele %octrinare pri#in% marile reli5ii monoteiste" -aptul c pot #orbi curent -rance2a" en5le2a si
italiana si pot +ntele5e bine rusa" usurinta cu care pot s nu tin seama %e protocol mi-au permis ca
+n +nt+lnirile cu omolo5ii mei strini s a6un5 la +ntele5eri ce preau imposibile la +nceput. stiu"
sun em-atic" %ar acesta e a%e#rul. Am -ost autorul mai multor premiere +n ca%rul unor #i2ite
o-iciale. De pil%" %iscutia pri#at cu S-+ntul ,rinte la Vatican a %epsit cu mult %urata -i4at" +n
con%itiile +n care Vaticanul are un protocol e4trem %e strict ce nu +n5%uie abateri %e la
pre#e%erile lui* +nt+lnirea o-icial cu premierul israelian &en6amin NetanNa3u s-a prelun5it" la
propunerea sa" la locuinta lui pri#at* am %iscutat +ntre patru oc3i cu ,utin -r translator timp %e
trei ore* am luat masa +n a-ara pro5ramului o-icial cu premierul ma53iar ViDtor >r-b/n +ntr-unul
%in restaurantele %in &u%apesta* am -ost %ecorat cu >r%inul National al Le5iunii %e >noare" cu
5ra%ul %e ;are >-iter" +n situatia +n care numrul rom/nilor a#+n% acest ran5 este in-im* si multe
altele. :oate acestea s+nt %o#e2i ire-utabile ale -elului +n care am stiut s abor%e2 politica e4tern.
$actorul e4tern a -ost si continu s -ie una %in %eterminantele esentiale ale e4istentei Rom/niei.
Dac nu toate" aproape toate e#enimentele-c3eie" momentele %e rscruce ale %e#enirii rom/nesti"
au a#ut %rept e4plicatie si cau2 -un%amental un -actor e4tern. 8+n% am %e#enit prim-ministru"
a#eam %e6a +n minte un plan %e politic e4tern. Din pcate" nu am reusit s %uc p+n la capt
ceea ce mi-am propus* pe %e o parte" %in cau2a rstimpului scurt" pe %e alt parte" pentru c" +n
a-ara mea" atributiile %e politic e4tern apartineau ministrului %e e4terne si prese%intelui statului.
Ne-
19(
;ANDA:UL ;EU
ca2ul +n Rom/nia este -ie c ;inisterul %e E4terne este apropiat prese%intelui" si atunci prim-
ministrului +i re#ine un rol secun%ar +n %iplomatie" -ie c ministrul %e e4terne +ntele5e s -ie cu
a%e#rat un membru al 5u#ernului" si atunci prese%intele este cel care se simte mar-5inali2at"
reaction+n% +n consecint. Aceasta e o realitate rom/neasc %e care oricine a6un5e +ntr-o ast-el %e
po2itie trebuie s tin seama. Asa s-a +nt+mplat si +n ca2ul con-lictului meu cu 8onstantinescu.
,rese%intele se #roia sin5urul prota5onist pe scena politicii e4terne. De -apt una %in plsmuirile
cele mai %ra5i ale mintii prese%intelui a -ost cea %e <li%er re5ional=. > sinta5m ce a repetat-o
p+n la satietate. ,rea c +n-loreste numai la pronuntarea acestor cu#inte. De un%e +i #enise
aceast i%ee" nu stiu. Dac totusi nu s-a a6uns la o con-u2ie 5eneral +n acel timp este pentru c
politica e4tern rom/neasc a a#ut si are o sin5ur cale %e urmat0 inte5rarea +n NA:> si +n
Uniunea European.
Dup prbusirea comunismului" +n lumea unipolar re2ultat" capacitatea %e mane#r %iplomatic
a mai tuturor trilor mici si mari a -ost %rastic re%us. SUA" sin5ura 3iperputere %e a2i" se a-l
+ntr-o po2itie care +i con-er nu numai a#anta6e" %ar si %e2a#anta6e. Nu s-a mai +nt+mplat nicio%at
+n istoria umanittii ca o tar s accea% la o asemenea putere" %e aici si consecintele
impre#i2ibile care pot re2ulta +n urma acestui statut pri#ile5iat" care" oric+t %e pri#ile5iat ar -i" este
e4pus multor pericole. Una %in consecintele ne5ati#e ale acestei po2itii ar putea -i" %e pil%" o
trans-ormare %e esent a SUA" trans-ormare care se #a petrece insi%ios" treptat" prin -elurite
<msuri necesare=%e securitate" toate luate sub impactul unor -actori e4terni. Ele pot limita serios
libertatea si principiile americane.
19)
Valorile americane ar putea -i ast-el puse sub semnul +ntrebrii. R+n%urile acestea le scriu %up 11
septembrie !001. E#olutia Americii %e %up 11 septembrie m-a con%us la acest 5+n%. Si lucrurile
s+nt abia la +nceput +n pri#inta SUA" c3iar %ac %ominatia ei asupra lumii este c#asitotal.
Rom/nia" a-l+n%u-se la coa%a -ostelor tri europene" trebuia s mi2e2e %in rsputeri pe -actorul
e4tern. De aceea" ea trebuia s -ac 5esturi pe care -ostele surori comuniste" care ast2i s+nt
acceptate %e-acto +n structurile europene si euroatlantice" nici nu se 5+n%esc s le -ac. De -apt"
%estinul Rom/niei a -ost +ntot%eauna acela %e a trebui s-si %emonstre2e +n -orme c+t mai
e4a5erate -i%elitatea -at %e una sau alta %in puterile %ominante. Domnitorii rom/ni %e o%inioar
%%eau -u5a la Istanbul ca s-si %emonstre2e -i%elitatea -at %e Sublima ,oart" -i%elitate ce
presupunea c3eltuirea unor mari sume %e bani. Dac +n timp obli5atiile trilor rom/ne au crescut
at+t %e mult -at %e ,oart" acest lucru s-a %atorat +n primul r+n% rom/nilor si nu turcilor.
E4ploatarea economic a trilor rom/ne" o e4ploatare -cut +n manier oriental" oscil+n% +ntre
abu2 si nepsare" a -ost ast-el mai e-icace pentru turci c3iar %ec+t o ocupare %irect. 8u e4ceptia
perioa%ei %intre 11A9 si 19.9" aceast stare %e lucruri s-a accentuat" +n anii comunismului era
+n%ea6uns ca la ;osco#a s bat un #+nt rece si c+te#a persona6e sus-puse comuniste s tuseasc"
ca la &ucuresti li%erii comunisti s ca% la pat rpusi %e pneumonie. Ast2i mo%a s-a sc3imbat
%oar +n pri#inta sursei %e un%e ne #ine rceala" +n rest pneumonia continu s -ac ra#a5ii +n
&ucuresti. <Sritul peste cal= este poate e4presia cea mai potri#it pentru a %escrie maniera +n
care cea mai mare parte
191
;ANDA:UL ;EU
a li%erilor politici rom/ni au +nteles si +ntele5 s rspun% e4i5entelor strine. E4ercitiul %ublului
limba6 a atins ast2i la repre2entantii ,arti%ului Structurilor %in Rom/nia cote e4traor%inare. Unii
%intre ei au +mpins #irtuo2itatea acestui e4ercitiu la un ni#el at+t %e +nalt +nc+t pot a#ea simultan +n
minte %ou i%ei contrare +n care cre% cu aceeasi trie" -iin% sincer con#insi %e ele. Numai c pe
una o +mprtsesc partenerilor e4terni" iar pe cealalt o aplic +n tar. De aici ne+ncre%erea
occi%entalilor +n politica rom/neasc" si tot %e aici %e-icitul %e ima5ine al Rom/niei.
8+n% am %e#enit prim-ministru" am -ost obli5at s -ac e-orturi serioase %e %epsire a %e-icitului %e
ima5ine al Rom/niei" %e-icit pro#ocat %e blocarea re-ormei +n Rom/nia aproape timp %e trei ani
%e 2ile" +ntre s-+rsitul anului 199A si +nceputul anului 1991. Am intentionat -ormarea unui triun53i
strate5ic Rom/nia-Is-rael-:urcia" care s %ea Rom/niei o pon%ere re5ional semni-icati#" -r
+ns a %eran6a sensibilitatea 7reciei" +n paralel" am tintit spre re-acerea unor relatii ce rmseser
suspen%ate %up 1919" m 5+n%esc +n primul r+n% la 83ina si la Rusia" +n timpul man%atului meu"
un obiecti# esential a -ost +ntrirea pre2entei economice a Rom/niei +n trile %in Uniunea
European" +n primul r+n% +n $ranta si 7ermania" %ar si +n Italia si ;area &ritanic" al cror interes
economic +n partea Europei %e Est era secun%ar" +ntr-un rstimp scurt am reusit acest lucru0 $ranta
a %e#enit principalul in#estitor strin +n Rom/nia" companiile -rance2e %e ni#el international -iin%
pre2ente +n Rom/nia" 7ermania a -cut pro5rese notabile +n acest sens" prin pre2enta unor -irme
precum 8ontinental" Prupp" Siemens. Recunosc +ns c 7ermania a pri#it cu reticent posibi-
199
littile o-erite %e Rom/nia" %in cau2 c 5ermanii erau nemultumiti %e in%eci2ia cu care rom/nii
puneau +n aplicare +ntele5erile +nc3eiate" %ar si %in cau2 c interesele 7ermaniei #i2au cu
prec%ere alte tri0 8e3ia" Slo#enia" Un5aria si &ul5aria. $aptul acesta e re5retabil" cu at+t mai
mult cu c+t 7ermania 6oac un rol esential +n Europa %e Est" %e la ;osco#a si So-ia p+n la
&el5ra% si Ja5reb* Italia a %e#enit principalul partener comercial al Rom/niei" %o#a%
numeroasele -irme italiene mici si mi6locii pre2ente pre%ominant +n #estul trii. Din pcate" %up
esecul +nre5istrat %e italieni la Semntoarea +n anii 199!-199." marile companii italiene nu au
mai -ost interesate s aib o pre2ent semni-icati# +n Rom/nia.
Relatiile cu #ecinii le 5+n%isem oarecum %i-erit. I%e-ea mea a -ost ca +nt+lnirile o-iciale bilaterale"
%ublate %e relatii personale c+t mai apropiate" s %ea posibilitatea re+n#ierii unei tra%itii
interbelice. Un5aria putea %e#eni o msur a acestei politici %e #ecintate. Au%ienta e4tern a
Un5ariei era net superioar Rom/niei. 83iar si ast2i" Un5aria %epseste cu mult Rom/nia ca
ima5ine e4tern" 5ratie unei politici e-iciente %e lob-bN e4tern. ;a53iarii au specialisti care au
acces la -oruri internationale un%e noi abia am ptruns. S %au un e4emplu0 +n timpul man%atului
meu" la 8onsiliul Europei" se-ul celei mai in-luente comisii Ecomisia 6uri%icF era un un5ur"
An%r/s &/rsonN. Al %oilea e4emplu0 %irectorul 5eneral pentru Europa %e Est al &ncii ;on%iale
este tot un un5ur" ,eter &oDros. 8u acesta %in urm m-am +nt+lnit la &ucuresti" +n calitatea pe care
o a#ea %e specialist si repre2entant al %irectoratului &ncii ;on%iale. Nici un rom/n nu a a6uns
+ntr-o asemenea -unctie +n ca%rul acestei institutii" iar +n #reme
!00
;ANDA:UL ;EU
ce &oDros a a6uns %irector 5eneral" Stolo6an nu a urcat mai sus %e statutul unui re-erent %e
specialitate. Iar &oDros a -ost +n Un5aria unul printre at+tia alti ministri" pe c+n% Stolo6an a -ost
prim-ministrul Rom/niei. De ce un rom/n nu poate acce%e la o -unctie %e asemenea an#er5urB
;oti#ul e simplu0 aprecierea e4tern a rom/nilor este alta -at %e cea a un5urilor" si asta mai ales
+n plan economic si -inanciar@ Iat %e ce con#in5erea mea este c cine#a trebuie s spar5 o %at
nucleul acestei stri %e spirit create si mentinute arti-icial %up 1990. De aceea am tinut s am o
relatie e4trao--icial c+t mai bun cu ViDtor >rbn si s+nt si5ur c am reusit" +nainte %e +nceperea
#i2itei o-iciale" am acceptat in#itatia premierului ViDtor >rbn %e a lua masa" +ntr-un ca%ru
restr+ns" +ntr-unul %in celebrele restaurante bu%apestane. Amnunt interesant" am luat masa
+ncon6urati %e clienti obisnuiti" care nu preau %in cale-a-ar %e mirati c alturi %e ei ia masa
propriul lor premier. La &ucuresti asa ce#a ar prea inima5inabil" +n premierul >rb/n am
%escoperit unul %in cei mai plcuti oameni politici pe care i-am cunoscut" +n-c+nttor ca tinut si
#orb" premierul ma53iar nu a#ea nimic %in -anatismul nationalist cu care +l catalo5ase-r
rom/nii. Dimpotri#" >rbn era un politician mult mai maleabil %ec+t socialistii ma53iari. si
-oarte %esc3is" +mi amintesc %ou obser#atii %e bun-simt pe care mi le-a +mprtsit. ;i-a atras
atentia s am 5ri6 cu pri#ati2area bncilor" pentru ca Rom/nia s nu a6un5 +n situatia Un5ariei"
care pri#ati2ase repe%e toate bncile si se pomenise -r nici o banc propriu-2is un5ureasc. De
asemenea" mi-a atras atentia c obsesia oricrui 5u#ern %e a ri%ica c+t mai repe%e ni#elul %e trai al
oamenilor poate %e2ec3ilibra %e-initi# balanta comerci-
!01
ala +n situatia +n care pro%uctia intern nu creste proportional" %ar a-lu4ul %e bunuri %e consum
%in import creste. II ascultam si +mi spuneam +n sinea mea c" +n ciu%a acestor probleme" au%ienta
Un5ariei +n >cci%ent o %epsea +n c3ip umilitor pe cea a Rom/niei" +n ciu%a celei mai mari %atorii
pe cap %e locuitor %in lume" +n ciu%a rapoartelor -inanciare care cotau Un5aria printre cele 1-1A
tri consi%erate ca loc pre%ilect %e splare a banilor" un5urii intraser +n NA:>" iar capitalul lor
%e +ncre%ere +n strintate era imens. Iar noi" noi eram siliti s asteptm +ncerc+n% s uitm un
a%e#r %ureros0 inte5rarea Rom/niei +n Europa trece prin &u%apesta. Asa a -ost si asa #a -i.
,remierul ma53iar nu a pomenit o %at" %ar nici mcar o %at" %e re#en%icrile minorittii
ma53iare %in Rom/nia. Eu am -ost cel care am atins c3estiunea unei uni#ersitti ma53iare +n
Rom/nia" spun+n%u-i c UD;R #rea un lucru pe care %e6a +l are" +ntruc+t e4ist o sectie special
cu pre%are +n limba ma53iar +n ca%rul Uni#ersittii &abes-&olNai. ViDtor >rb/n nu a insistat
%eloc asupra acestei c3estiuni. L+n5 el se a-la un consilier pro#enit c3iar %in :ransil#ania" care
cuta totusi s-1 %etermine pe >rb/n s -ie mai rspicat +n problema ma53iarilor %in Rom/nia.
,oate c era un 6oc anume" %ar >rb/n nu s-a artat prea %ornic s-i accepte ar5umentele. Spun
asta ca s se +ntelea5 c >rb/n nu a#ea nimic comun cu ima5inea %e ultranationalist pe care i-o
%%use mass-me%ia. 8urios este c unii li%eri ai UD;R-ului nu 1-au a5reat %eloc pe >rb/n. ;i-e
team c unii s-au bucurat c3iar c+n% >rb/n a pier%ut ale5erile +n -a#oarea socialistilor. Scrisoarea
pe care mi-a trimis-o >rb/n %up %emiterea mea se numr" alturi %e cea a lui Hospin" printre
%o#e2ile cele mai clare %e prietenie %e
!0!
;ANDA:UL ;EU
care am a#ut parte ca om politic. 8um nu #oi uita scrisoarea pe care >rb/n mi-a trimis-o
+nstiint+n%u-m c prseste -unctia %e prim-ministru a Un5ariei. EScrisoarea mi-a sosit %e la
&u%apesta cu o +nt/r2iere %e 1(0 %e 2ile@F Dac re5ret ce#a +n pri#inta -ostului premier un5ur este
c nu m-am %eplasat +n 1999 la >ra%ea c+n% se a-la si el acolo" %eplasare pe care nu am -cut-o
pentru c m-am lsat in-luentat %e s-aturile consilierului meu %e e4terne.
8u prim-ministrul &ul5ariei" I#an Posto#" am pstrat le5turi protocolare. I#an Posto# era un om
re2er#at" c3iar tcut" %ar care stia s-si urmreasc obiecti#ele propuse" +n +nt+lnirile pe care le-am
a#ut la Ruse si Sinaia s-a %o#e%it a -i un om %esc3is si cu simtul umorului. Am reusit c3iar s-1
-ac s r+%" po#estin-%u-i c+te#a istorioare %in politica rom/neasc trecut si actual. La Sinaia a
-ost impresionat %e +n-tisarea castelului ,eles" se #e%ea bine c nu se astepta s 5seasc asa
ce#a +n Rom/nia.
Vi2ita o-icial +n ,olonia a -ost un e#eniment %eosebit pentru mine. Nu numai pentru c mi-a
-cut plcere s #% aceast tar pe care o a%mir mult" ci si pentru c am a#ut prile6ul s +nt+lnesc
oameni %eosebiti0 prim-ministrul ,oloniei este un e4celent partener %e %iscutie" la -el ca
prese%intele PUasnieUsDi. +n ,olonia" un episo% ce mi-a rmas +n minte a -ost #i2itarea
8raco#iei. Uni#ersitatea Ha5ellon este un e%i-iciu impresionant" semn al e-er#escentei culturale a
acestui oras cu ar3itectur pre%ominant me%ie#al. ,limb+n%u-te pe cori%oarele ei pline cu opere
%e art" simti c intri +ntr-o alt lume. 7ratie unor ast-el %e uni#ersitti" ,olonia %o#e%este nu
numai c a -ost o mare putere a acestei prti a Europei" %ar c a rmas si a2i
!0.
8URSA ,E 8>N:RASENS
un centru %e cultur european. 8raco#ia" alturi %e &u%apesta si ,ra5a" este unul %in cele mai
-rumoase orase ale Europei. ,rimarul 8raco#iei a pus la %ispo2itia %ele5atiei rom/ne un 53i%
turistic cu o +n-tisare pe msura orasului. > polone2 cu trsturi c2cesti" %e o -rumusete
tulbure si 5rea" iscat %in +mbinarea unui trup %e sla# cu nuante temperamentale latinesti. La
+nc3eierea turului turistic" i-am mrturisit primarului0 <Domnule primar" nu mai -olositi un
asemenea 53i%" c turistii nu #or #e%ea nimic %in oras@=
8u Serbia" sau mai corect spus" cu spatiul -ostei Iu5osla#ii" contactul meu a +mbrcat %i-erite
-orme. La &ucuresti 1-am primit pe VuD DrasDo#ici" care se anunta %e atunci a - i un li%er al
opo2itiei" si pe pro-esorul Joran 7in5iei. DrasDo#ici" cu o -i5ur tipic %e s+rb" mi s-a prut a
a#ea o #+n nationalist accentuat. 7in5iei era %e alt calibru" se simtea c stu%iase -ilo2o-ia +n
7ermania" -iin% mult mai %esc3is -at %e >cci%ent. 8e a urmat se stie. DrasDo#ici a capotat
politic" nationalismul lui plas+n%u-1 +n a-ara e4i5entelor acestui timp" iar 7in5iei este actualul
prim-ministru al Iu5osla#iei.
Al %oilea moment le5at %e spatiul iu5osla# a -ost #i2ita +n &osnia-Certe5o#ina +n calitate %e
raportor al 8onsiliului Europei pentru ale5erile %in republica SrbsDa. +n 199)" -iin% #iceprese%inte
al A%unrii ,arlamentare a 8onsiliului Europei" am -ost +n calitate %e obser#ator al 8onsiliului
Europei +n &osnia-Certe5o#ina. +n 199) au a#ut loc primele ale5eri libere %e %up r2boi" iar eu"
+mpreun cu %oi cole5i europeni" am a#ut +nsrcinarea %e-a -ace un raport pri#itor la
corectitu%inea si libertatea ale5erilor. 8+t %e amr+t ar -i un om" %e cum se pune +n comparatie cu
altii mai nec6iti %ec+t el" amrciunea lui slbeste" +n -on%" ma-
!0
;ANDA:UL ;EU
iile %rame crora le ca%e pra% un om #in %in +nclinatia lui irepresibil %e a le absoluti2a. Le
pri#este ca pe sin5urele %rame" irepetabile si incomparabile" uit+n% c la un colt %e stra% mai
+ncolo sau la c+ti#a 2eci %e Dilometri mai %eparte se petrec %rame cu mult mai mari. Acelasi lucru
se petrece cu popoarele. Rom/nilor" %e pil%" a cror po-t %e a se pl+n5e %e ce#a sau %e cine#a si
%e a se autocomptimi la nes-+rsit pentru ne%reptatea %e care au parte e o constant a -irii lor" le-ar
prin%e bine s-si pri#easc neca2ul pun+n%u-1 +n comparatie cu cel al #ecinilor %in su%ul Dunrii.
;er5+n% la Sara6e#o am a-lat c Rom/nia" asa srac si nea5reat %e >cci%ent cum era atunci" era
totusi o tar -ericit. > tar -ericit pentru c +n ea %omnea pacea si pentru c or5oliile si %ramele
ce ar%eau +n su-letele rom/nilor erau -loare la urec3e pe l+n5 %e2astrul %in &osnia-Certe5o#ina.
Un %e2astru nimicitor si complet" coplesitor si aproape cu neputint %e reparat" %eoarece
nenorocirea" marea nenorocire" nu sttea +n numrul #ictimelor si al 5ropilor comune" urias pentru
o tar at+t %e mic" si nici +n %istru5erile materiale" +nmrmuritoare ca amploare si e-ect" ci +n ur"
+n ura cumplit care se +nr%cinase +n su-letele beli5erantilor. Un om care a trecut prin ce-au
trecut s+rbii si bosniacii +n timpul r2boiului ci#il nu mai poate uita ce-a #2ut %ecenii %e-a r+n%ul.
S #rea s uite" si nu #a putea. Noapte %e noapte" %intii urii +i musc %in su-let" iar %orinta %e
r2bunare" a#i%" oarb si imperioas" +i toarn otra# +n #ine. &osnia-Certe5o#ina e ast2i tara +n
care su-erinta a ptruns peste tot" +n oameni si +n peisa6" +n cal%ar+mul str2ilor si +n obra2ul
-emeilor" +n aerul locului si +n scoarta copacilor. :otul e su-erint" si asa #a -i +nc %ecenii %e
acum +ncolo.
!0A
De cum am a6uns +n Sara6e#o" am simtit urmele %e#astatoare ale r2boiului. Aeroportul orasului
cu 5reu mai putea -i numit aeroport. Era o 3al imens" cu o +n2estrare te3nic precar" -r ben2i
rulante si -r panouri %e a-isaF. Un -el %e 3an5ar lar5 si %eprimant" +n care oamenii se miscau
apatici si +ncruntati. ,enuria -inanciar silise autorittile %in Sara6e#o s perceap -iecrui turist o
ta4 %e 2bor piperat" cum numai +n marile aeroporturi ale lumii se practic. 8ontrastul era
i2bitor. :e a-lai +n ia%" %ar ti se cerea s pltesti ca si cum te-ai -i a-lat +ntr-o 5r%in a %eliciilor.
Intr+n% +n oras" pri#elistea %e2astrului se %esc3i%ea 5oal si +ntrea5. > cas %in %ou era %istrus.
Sala poli#alent a orasului" o bi6uterie ar3itectonic +n care -useser 52%uite -esti#ittile si o
mare parte %in 6ocurile %e iarn ale olimpia%ei %in 191" nu mai e4ista" +n locul ei" asemenea unui
altar -unebru +n aer liber" se +ntin%ea cimitirul. Un cimitir urias" aprut parc peste noapte" o %at
cu #ictimele r2boiului ci#il %in &osnia. >rasul era pe 6umtate mort" asemenea unui c+mp lsat +n
prsire. Se +nt+mpla s mer5i pe o stra% care semna cu o bra2% %e beton ale crei trotuare nu
mai erau str6uite %e nimic" cci toate casele -useser presc3imbate +n ruine. 73i%ul nostru ne
e4plica %in c+n% +n c+n%0 stra%a aceasta %esprtea casele s+rbesti %in cartier %e cele musulmane.
<Dup cum #e%eti" nu a mai rmas piatr peste piatr. Jiua musulmanii puneau tunurile si
mitralierele pe casele s+rbilor" iar noaptea s+rbii se strecurau +n partea musulmanilor" ptrun%eau
+n case si +n6un53iau sau +mpuscau tot ce le c%ea +n m+n. 8a un r2boi %e 53eril +ntre ci#ili" ca
o #+ntoare +n cursul creia #+natul +si sc3imb succesi# locul cu #+ntorul.= 8+n% am a6uns la
3otelul %in Sara6e#o" ne-am %at re-
!0(
;ANDA:UL ;EU
pe%e seama c #om a#ea 2ile 5rele. Cotelul era %e2a-ectat +n cea mai mare parte" %oar %ou eta6e
-iin% +n stare %e -unctionare. La barul %e la parter nu 5seai nimic" %oar niste sucuri %e
pro#enient %ubioas. Atmos-era era %e2olant. Ne a-lam +ntr-un loc +n care ura" rbu-nin% -r
sta#il" mturase oameni" case" amintiri si iubiri. Ne a-lam +ntr-un loc prsit parc %e Dumne2eu.
S+rbii %in Sara6e#o plecaser +n proportie %e 10G" iar +n casele lor sau" +n -ine" +n ceea ce mai
rmsese %in casele lor se mutaser musulmanii re-u5iati %in alte re5iuni ale &osniei. Nu se mai
punea problema +ntoarcerii unora sau a altora" r2boiul spase un 2i% etnic %e netrecut. ,roportiile
masacrului se e4plicau prin aceea c Sara6e#o nu -usese un oras cu o clar se5re5are etnic pe
re5iuni0 cartiere compact s+rbesti si compact musulmane. >amenii triau amestecati" o stra%
pre%ominant s+rbeasc" o alta precumpnitor musulman si tot asa. Din cau2a amestecului celor
%ou etnii" r2boiul -usese %e#astator. $iecare stra% -usese un c+mp %e btlie. Re2ultatul -usese
o se5re5are pur a celor %ou etnii" %e parc ura trsese un 3otar %e %emarcatie +ntre s+rbi si
bosniaci. >ameni care -useser #ecini a6unseser peste noapte %usmani %e moarte" spintec+n%u-si
copiii" #iol+n%u-si -emeile si 2bur+n-%u-si reciproc creierii. > lupt sur% si atroce" -r
coman%anti si -r strate5ie" %ar cu o sin5ur moti#atie0 r2bunarea. Ar -i -ost o ne%reptate s %ai
#ina pe una %in prti. Violentele -useser s#+rsite %e ambele. Impresia pe care a lsat-o mass-
me%ia atunci" cum c s+r-bii au -ost criminali iar musulmanii #ictime pasi#e" era o %enaturare. Si
atunci" ca si +n ca2ul r2boiului %in Poso#o" 8NN a %enaturat +n mo% #oit -aptele" iar occi%entalii
au -ost +ncre%intati c sin5urii capi ai relelor s+nt
!0)
s+rbii. E uimitor ce e-ect %e sucire a mintilor poate e4ercita un post %e tele#i2iune etic3etat %rept
obiecti#. Numai c aici nu se mai putea pune problema unei #ini 6uri%ice" aici nu se mai putea
%istin5e cine erau criminalii si cine #ictimele" -iin%c -iecare -amilie care +si pier%use un membru
ucis %e -amilia #ecin se npustise a %oua 2i spre a-si r2buna ru%a.
La sosirea mea acolo" #iata comercial a orasului +ncepea s p+lp+ie" apruser mici pr#lii si
tarabe" se %esc3iseser %in loc +n loc terase si restaurante. Viata public prin%ea timi% #iat. Am
#i2itat mai multe sectii %e #ot. >amenii ne +nt+mpinau reticenti si ne pri#eau cu ne+ncre%ere" +ntr-
o sectie %e #ot am -cut cunostint cu o -at %e !.-! %e ani" slbut si pipernicit" membr +n
comisia %e supra#e53ere a procesului electoral. $usese #iolat %e #reo !0 %e sol%ati bosniaci.
Scpase cu #iat" %ar pe c3ipul ei se +ntiprise o e4presie 5olit %e orice urm %e %uiosie si
cl%ur su-leteasc. Nu putea uita ce ptise si nu putea ierta. Nici mcar nu i-am cerut s-mi %ea
amnunte" am lsat-o s-si %escarce su-letul simtin% eu +nsumi c nu pot asculta p+n la capt.
>meneste #orbin%" +nt+lnirea cu acea -emeie a c+ntrit pentru mine mai mult %ec+t toate +nt+lnirile
%iplomatice la un loc. Atunci am +nteles c e4ist situatii umane ireme%iabil pier%ute" c+n% nu se
mai poate -ace nimic si c+n% trauma trit nu mai poate -i %epsit +n timpul unei sin5ure #ieti %e
om. Nimeni" nici un tribunal si nici o banc %in lume" nu poate %esp5ubi un om care trecuse prin
asa ce#a" iar +n -ata unui asemenea om orice %octrin politic si orice #i2iune umanist +si arat
%intr-o %at +ntrea5a %esertciune" politicienilor nemairm+n+n%u-le %ec+t s plece" resemnati"
capul +ntr-un 5est %e total neputint.
!01
;ANDA:UL ;EU
,roblema bosniac nu +si #a 5si linistea %ec+t %up %ecenii" %ec+t atunci c+n% prota5onistii
r2boiului #or muri si c+n% %in mintea noii 5eneratii se #or ster5e amintirile atrocittilor %e atunci.
In ca2ul &osniei-Cer-te5o#ina nici o msur politic sau economic nu #a putea stin5e ura
%e#astatoare pe care locuitorii trii au a%unat-o +n su-letul lor. Doar timpul #a a%uce cu sine
+nc3i%erea unor rni care acum" la mai mult %e sase ani %e la r2boi" s+nt +nc s+n5er+n%e.
Al treilea moment le5at %e spatiul -ostei Iu5osla#ii s-a petrecut +n 8roatia. ,articipam la o
+nt+lnire +mpreun cu prim-ministrii celorlaltor tri %in Europa %e Est" or5ani2at %e 8roatia la
Ja5reb. Din pcate nu am a#ut oca2ia %e a purta o %iscutie ampl cu 5a2%ele" cci +nt+l-nirea
protocolar a %urat 1A minute. Dar atunci am a-lat c %emocratia +n 8roatia era un %e2i%erat %e
#iitor si c %eocam%at :u%6man %etinea o putere +n5ri6ortor %e mare. De pil%" la receptia %at
%e croati" :u%6man a +nt+r2iat nepermis %e mult" -c+n%u-m s m 5+n%esc c nu numai +n
Rom/nia se +nt+mpla asa ce#a. > %at sosit prese%intele 8roatiei" o %roaie %e -unctionari au
n#lit +n sal si le-au cerut prim-ministrilor pre2enti nici mai mult nici mai putin %ec+t s se...
alinie2e. :u%6man trecea prin %reptul -iecrui prim-ministru +nsotit %e premierul croat" se oprea +n
-ata -iecruia si astepta ca premierul lui s -ac pre2entrile" +n %reptul meu" premierul croat a
-cut %oi pasi +n -at si a +nceput cu o -ormul neasteptat0 <Domnule prese%inte" # raporte2 c
%e -at se a-l 1! prim-ministri@= 8+n% am au2it e4presia <# raporte2=" nu m-am putut abtine s
nu 2+mbesc" %+n%u-mi seama c %emocratia +n 8roatia e -oarte -ira#. Si mi-am amintit atunci %e
cu#intele 6uctorului %e tenis 7oran I#anise#ici" care %eclarase
!09
%e cur+n% c nu #a re#eni +n tar c+t #reme la con%ucerea ei se a-l $ran6o :u%6man.
+n -ine" al patrulea moment a -ost #i2ita mea +n Slo#enia. Aceast mic tar" a crei economie este
a4at pe turism" in%ustrie %e bunuri %e consum si sistem bancar" este %e %eparte cea mai apropiat
%e >cci%ent. De alt-el" nici p+n ast2i nu +ntele5 %e ce nu a -ost primit +nc +n Uniunea
European si +n NA:>. Atunci mi-am %at seama c %eosebirile %intre Rom/nia si Slo#enia s+nt
enorme. 83iar i-am spus omolo5ului meu0 <Domnule prim-ministru" este o a%e#rat plcere s
-aci politic +n Slo#enia si s -ii prim-ministru aici@= El a 2+mbit si mi-a rspuns cu mo%estie" %ar
-r con#in5ere0 <Ei" a#em si noi problemele noastre@= I-am cerut interlocutorului meu s-mi
e4plice moti#ele si <mersul= %estrmrii Iu5osla#iei. Lmuririle primite mi-au +ntrit con#in5erea
asupra rolului 6ucat %e -actorul e4tern" european" +n %estrmarea Iu5osla#iei" %ar si asupra
incapacittii -unciare a lui ;ilose#ici %e a 5estiona cu succes o ast-el %e cri2.
8+n%" peste un an" +n timpul r2boiului %in Poso#o si al inter#entiei NA:> +n Iu5osla#ia"
coman%antul trupelor NA:> +n Iu5osla#ia" 5eneralul OesleN 8larDe" a #enit +n Rom/nia" am tinut
s-i +mprtsesc aceast opinie. I-am spus c episo%ul Poso#o" ca si cel al &osniei" nu putea -i
re2ol#at peste noapte prin msuri militare sau economice. Ura nu poate -i %omolit cu bani sau cu
5loante. I-am mai spus c nesansa Iu5osla#iei -usese ;ilose#ici" %ar c este o 5reseal ca
americanii s-i +n-iere2e numai pe s+rbi" iar pe albane2i s-i pri#easc ca pe niste #ictime
inocente. I-am spus c americanii 5resiser intr+n% +n Poso#o" cci simbolul cultural si reli5ios al
Serbiei era acolo" +n Poso#o. $iinta
!10
;ANDA:UL ;EU
Iu5osla#iei se +n-iripase +n urma btliei %e pe 8+mpia ;ierlei" Poso#opol6e" si %e aceea ocuparea
Poso#o-ului era perceput %e orice s+rb ca un a-ront la a%resa constiintei nationale s+rbesti. Era ca
si cum" sc3imb+n% ce este %e sc3imbat" americanilor li s-ar -i ne5at rostul istoric al R2boiului %e
In%epen%ent %us +mpotri#a 8oroanei britanice. S+rbii" c+n% e #orba %e r2boi" %o#e%esc o
+nclinatie sinuci5as %e a lupta sin5uri +mpotri#a tuturor. E o trstur a -irii s+rbesti s triasc
m+n%ria %e a lupta p+n la capt +mpotri#a unei -orte +n -ata creia nu au nici o sans" +n pri#inta
asta" sin5urul popor care +i poate concura pe s+rbi s+nt polone2ii. Au -ost +mprtiti si rs+mprtiti
%e-a lun5ul timpului si au luptat p+n la ultimul" %esi nu a#eau nici o perspecti# %e #ictorie. I-am
mai spus 5eneralului 8larDe c :ribunalul International %e la Ca5a a 5resit astept+n% mai +nt+i s
moar $ran6o :u%6man si Ali6a I2etbe5o#ic pentru a-1 inculpa pe ;ilose#iei. Asemenea msuri
6ustitiare unilaterale nu -ac %ec+t s sporeasc %ruirea s+rbilor" accentu+n%u-le c lupt +mpotri#a
+ntre5ii Europe. Dup ce m-a ascultat" 5eneralul OesleN 8larDe a rostit atunci o a-irmatie epocal0
<Da" am -cut o 5reseal c am acceptat %e2membrarea Iu5osla#iei.= A-irmatia asta" -r
e4a5erare" mi se pare epocal. Ea %o#e%este c americanii au acceptat cu 5reu aceast
%e2membrare.
Dar OesleN 8larDe nu #enise +n Rom/nia pentru a recunoaste acest lucru" ci pentru a pune la
punct cu partea rom/n pro5ramul %e restructurare a armatei. 7eneralul american mi-a mrturisit
c este multumit %e -elul +n care partea rom/n restructurase armata. Este %rept c americanii
preconi2au o re%ucere a e-ecti#elor armatei rom/ne la 10 000 %e militari %e carier"
!11
punct %e #e%ere +mprtsit si %e prese%intele 8onstan-tinescu. ;-am opus tot timpul unei re%uceri
at+t %e %rastice a e-ecti#elor armatei" si asta c3iar si +n 8SA:" c+n% i-am spus lui 8onstantinescu c
nu pot accepta ca armata Rom/niei s +ncap toat" c3iar si +n picioare" pe sta%ionul national Lia
;anoliu. $ireste" ar5umentul meu era retoric si sentimental" %ar c+t #reme eu am -ost prim-
ministru e-ecti#ele armatei rom/ne nu au sc2ut sub ci-ra %e 11! 000 %e militari %e carier.
> alt #i2it creia +i pstre2 o memorie #ie e #i2ita %e stat +n Israel" +n ca%rul strate5iei mele %e
politic e4tern" am pri#it relatia cu Israelul ca pe o le5tur %iplomatic crucial pentru
Rom/nia. Aceasta a -ost conceptia mea si cu ea +n minte am -cut #i2ita +n Israel. Israel este
sin5ura tar important %in lume cu locuitori crora nu trebuie s le e4plici un%e se a-l Rom/nia.
> stiu si sin5uri" -iin%c multi o poart +n su-let. Lucrul acesta nu trebuie uitat %e nici un om
politic rom/n.
Am +nc3eiat atunci c+te#a tratate -oarte bene-ice Rom/niei" %ar care" r+n% pe r+n%" au -ost
aban%onate %up %emiterea mea. Dar c3iar si +n timpul man%atului meu" punerea +n aplicare a
tratatelor %e6a +nc3eiate a -ost ter5i#ersat %e ministrii %e resort. E o e4perient pe care nu i-o
%oresc nici unui prim-ministru s #a% cum %ispo2itiile lui s+nt anulate %e niste ministri asupra
crora nu are nici o putere. :oate cele patru 5rupuri %e lucru pe care le-am alctuit atunci" +n
%omeniul e%ucatiei" snttii" a5riculturii si armatei" au -unctionat c+t #reme m-am ocupat eu %e
ele* %up mine ele au a#ut o soart bine cunoscut0 aban%onarea lor. Am intentionat c3iar
+nc3eierea unui tratat %e liber-sc3imb cu Israelul" %ar Ra%u &erceanu a prelun5it la nes-+rsit
+nc3eierea lui.
!1!
;ANDA:UL ;EU
8u &en6amin NetanNa3u" omolo5ul meu israelian" am prelun5it +nt+lnirea +n a-ara ca%rului
protocolar. ;-a in#itat la el acas" o locuint simpl" %ar amena6at cu bun 5ust" luminoas si
primitoare. Sotia lui" Sara3" o -emeie -rumoas" cu o -ire %ominatoare" s-a %o#e%it o am-itrioan
%es#+rsit. Se poate cre%e c %oi premieri" c+n% se +nt+lnesc +ntr-o ambiant pri#at" se pun %e
+n%at s 3otrasc soarta trilor lor. Nici #orb %e asa ce#a" lucrurile importante se lmuresc
repe%e si pe scurt" iar +n rest nu le mai rm+ne %ec+t s-si aminteasc c s+nt oameni. Dar tocmai
clipele petrecute +n a-ara e4i5entelor protocolare pot apropia %oi oameni politici mult mai mult
%ec+t orice +ntele5ere secret. Din #orb +n #orb" %e la picturile -iicei lui si p+n la istoria
e#reilor" am a#ut prile6ul s cunosc un om %ecis si si5ur pe prerile lui" cu o %ra5oste -ranc si %e
a%mirat pentru tara lui. Un politician sobru si +n acelasi timp %iplomat" poate unul %in cei mai
buni oameni politici pe care +i are Israelul ast2i. Dar si acolo" ca si aici" a5itatia turbionar a
politicii 1-a +n%eprtat pe &en6amin NetanNa3u %e la putere. Eu unul sper c %oar temporar" cci
rar am mai +nt+lnit un politician %e calibrul lui. Unul %in %e-ectele %emocratiei e c" sc3imb+n%
perio%ic pe cei a-lati la putere" nu le % prile6ul acestora %e a-si -olosi +n scop politic prieteniile
c+sti5ate +n r+n%ul politicienilor %in strintate" +n c3ip -atal" amicitiile c+sti5ate pe plan uman nu
pot -i %e -olos trii +n plan politic. Iar asta e cu at+t mai #alabil la noi" un%e posibilitatea ca acelasi
om s re%e#in premier este in-im. Sin5ura e4ceptie" Ion Iliescu" nu poate -i o scu2 pentru un
sistem politic +n care parti%ele s+nt +nc prea multe si prea e-emere.
At+t c+t mi-a permis timpul" am tinut s re-ac o parte %in %rumul lui Isus pe melea5urile s-inte. Iar
ce m-a
!1.
impresionat nu a -ost at+t S-+ntul ;orm+nt" c+t apa Ior%anului" un%e am repetat simbolic bote2area
lui Isus %e ctre loan &ote2torul. Am cerut celor %e -at s intre cu mine +n ap. Din %ele5atia
rom/n mi s-a alturat ministrul %e e4terne An%rei ,lesu. Asa c am+n%oi" cu pantalonii su-lecati
si sub oc3ii amu2ati ai membrilor %ele5atiei" ne-am +mbiat simbolic +n apele care scl%aser
o%inioar crestetul ;+ntuitorului.
Desi nu -usese pre#2ut +n pro5ramul #i2itei" am a#ut o +nt/lnire or5ani2at a%-3oc cu li%erul
palestinian Vasser Ara-at. 83iar si asa" Vasser Ara-at m-a primit la Ramalla3 cum scrie la carte" cu
trecerea +n re#ist a 5r2ii nationale" cu %rapelele nationale -lutur+n% si cu -an-ara inton+n%
imnurile celor %ou tri. 8+t am trecut +n re#ist 5ar%a" se-ul palestinienilor m-a tinut +ntruna %e
m+n" +ntr-un 5est %e a-ectiune mai rar %e #2ut la un asemenea om. ;-a surprins tremurul
bu2elor lui" o -luturare c+t se poate %e perceptibil mai ales a bu2ei %e 6os" care se mai %iminua
atunci c+na +ncepea s #orbeasc. Semn al tensiunii +n care tria acest om %e at+tia aniB Nu stiu.
Straniu a -ost c atunci c+n% ne-am ase2at -at +n -at" am tcut am+n%oi #reme %e c+te#a minute.
:ranslatorul lipsea" el pesemne +l astepta pe translator" eu la r+n%ul meu asteptam ca" potri#it
protocolului" 5a2%a s ia mai +nt+i cu#+ntul" asa c timp %e trei-patru minute" am tcut am+n%oi ca
pestii pri#in-%u-ne -i4. Dar %e cum a sosit translatorul" momentul %e tcere apstoare a trecut.
Vasser Ara-at se bucura %e un respect aproape reli5ios +n antura6ul lui" era un con%uctor
incontestabil" cruia nimeni nu +i t5%uia statutul. 8ulmea e c printre cei a-lati +n prea6ma lui
am recunoscut %oi palestinieni care +mi -useser stu%enti la ASE +nainte %e 1919. Vasser Ara-at si-
a e4pri-
!1
;ANDA:UL ;EU
mat #ointa %e a -orma un stat palestinian" sin5ura solutie pe care o #e%ea el pentru +ncetarea
con-lictului israelo-palestinian" %ar" -in %iplomat" nu a a#ut nici o #orb critic %e spus +n pri#inta
e#reilor" si nu a spus o %at c israelienii s+nt ocupanti sau c %reptul palestinienilor pe acel
pm+nt le este +nclcat.
Dac nu ar -i -ost -ilmul -cut %e trimisa :ele#i2iunii Nationale" 7abriela $irea" #i2ita mea +n
Israel" care a +nsemnat un +nceput %e %rum pentru Rom/nia" nu ar -i -ost o5lin%it %e-el +n mass-
me%ia rom/neasc. Interesant e c tot ce a retinut presa %in aceast #i2it +n Israel a -ost c eu
-usesem acolo +n scop me%ical" pun+n%u-mi o %antur +n #aloare %e A0 000 %e %olari. A%e#rat"
#i2ita mea a#usese si un scop me%ical" %ar nu pentru mine" ci pentru cinci copii bolna#i %e
leucemie" pe care i-am transportat si internat pe banii 5u#ernului pentru a -i tratati acolo. 83iar si
la un an %up %emiterea mea" particip+n% la o emisiune +n %irect la un post %e tele#i2iune" una %in
+ntrebrile #enite %e la telespectatori a -ost0 <Nu-i asa c %ac nu ati -i a6uns prim-ministru nu ati
mai -i putut s # puneti %intii +n IsraelB=
,rima %intre trile %in Uniunea European +n care am -ost +n #i2it %e stat a -ost Italia. Ea a a#ut
%ou prti %istincte0 #i2ita la Vatican si #i2ita o-icial" ambele a#+n% statut %e #i2ite %e stat. De
alt-el toate #i2itele mele au -ost #i2ite o-iciale" cu ran5 %e #i2ite %e stat" <ceremonii simple cu
co#or rosu=" ca s-1 cite2 pe An%rei ,lesu. Vi2ita la Vatican a a#ut loc ime%iat %up ateri2area pe
aeroportul $iumicino %in Roma. +n acea 2i" S-+ntul ,rinte ar -i trebuit s plece la rese%inta papal
%e #ar" au%ienta pe care mi-a acor%at-o repre2en-t+n% un 5est %e e4ceptie. Era pre#2ut o
au%ient la
!1A
:l-l
S-+ntul ,rinte +n apartamentele sale particulare. Aceast au%ient era la r+n%ul ei +mprtit +n
%ou sec#ente0 o au%ient 5eneral +n anticamera biroului su" +n cursul creia urma s pre2int
S-+ntului ,rinte sapte membri ai %ele5atiei rom/ne" si apoi o %iscutie particular +n
apartamentele papale" a crei %urat era -i4at la 1A minute" +ntre cei alesi %e mine s-au numrat
c+ti#a %irectori %e 2iare si cre% c %oi oameni %e a-aceri care tinuser s m +nsoteasc +n Italia"
+mi amintesc c pe msur ce +naintam spre apartamentele papale" trec+n% printr-o seam %e
cori%oare si sli uriase" %ispo2itia +nsotitorilor se mo%i-ica treptat. La +nceput" starea %e spirit a
5rupului era marcat %e #oiosie" c3iar se -ceau 5lume pe seama lucrurilor pe care le #e%eam +n
6ur. Dar pe msur ce ne apropiam %e locul +nt+lni-rii" tcerea se instala treptat" iar atmos-era
%e#enea solemn. ,erspecti#a +nt+lnirii cu ,apa le tiase o #oiosie care si-asa era la nelalocul ei.
83iar mi s-a prut c toti se -ac mai mici aproape la propriu" iar aceast sen2atie mi-a sporit +n
clipa +n care %ele5atia rom/n a a6uns +n -ata S-+ntului ,rinte. Ulterior le-am spus0 <,arc nu #
simteati +n apele #oastre" ca la +nceput... ,rea %e#eniserti mici %e tot@= Au r+s cu totii" %ar nu era
r+sul lor. +nt+lnirea mea cu ,apa" -i4at initial la 1A minute" a %urat aproape o 6umtate %e or. I-
am %ruit un tablou %e Coria &ernea" +n-tis+n% interiorul unei case trnesti" si i-am %escris pe
scurt re5iunea %in care pro#enea acel tablou. Apoi am abor%at problema #enirii S-+ntului ,rinte
+n Rom/nia" o problem +n care m implicasem +n totalitate. S-+ntul ,rinte %orea" ca o con%itie
in%ispensabil #enirii +n Rom/nia" o in#itatie scris %e la ,atriar3ul Rom/niei" +n momentul
#i2itei la Vatican nu a#eam o asemenea in#itatie %in
!1(
;ANDA:UL ;EU
partea patriar3ului :eoctist" %ar i-am preci2at ,apei c am primit acor%ul #erbal al patriar3ului
:eoctist. ;-a surprins c+t %e multe stia ,apa %espre Rom/nia" %espre istoria ei si c3iar %espre
personalitti contemporane ale culturii rom/nesti. Vorbin%" sttea cu capul plecat spre %reapta" si
%in c+n% +n c+n% +nlta capul si te pri#ea cu oc3ii lui albastri" un albastru uluitor" ca un <ie2er %e
munte cal%=. ,ri#irea lui prea c +ti ptrun%e -iinta p+n +n su-let" +mi amintesc 5+n%ul care m-a
str-ul5erat atunci0 <> asemenea pri#ire % %reptate celor care cre% c urmasii S-+ntului ,etru stiu
multe %espre aceast lume.= Am accentuat c o asemenea #i2it ar +nsemna nu numai o +ncura6are
a strii %e spirit a catolicilor %in Rom/nia" %ar si un semnal 5ritor c Rom/nia se %esc3i%e spre
>cci%ent.
De ce Rom/nia a -ost prima tar orto%o4 pe care ,apa a #i2itat-o %up c%erea comunismuluiB
De ce nu a mers la ;osco#a" i2#orul pra#osla#niciei orto%o4e" sau %e ce nu s-a %us +n 7recia" tar
membr a Uniunii Europene" lea5n al orto%o4ismului" +n a crei limb -usese scris Noul
:estamentB 8um %e a #enit +n Rom/niaB 8um s #in ,apa +ntr-o tar uitat %e lume" %e al crei
#iitor sumbru nu se +n%oia nimeniB S -ie clar0 %eci2ia -inal a e-ecturii #i2itei +mi apartine +n
totalitate. Eu am obtinut in#itatia scris a &isericii >rto%o4e si tot eu" 5ratie unei +nt+mplri
-ericite pentru Rom/nia" am -ost premierul rom/n care 1-a primit pe S-+ntul ,rinte.
Venirea ,apei +n Rom/nia a repre2entat un e#eniment %e important crucial" unul care se
pro%uce o %at la un secol. Ea a -ost un semnal c Rom/nia are #ointa -erm %e a %epsi 5ranita
-ati%ic ce +mprtea Europa +ntr-o parte catolic si protestant" si alta orto-
!1)
.......ii
i11.....i
......D1....."
.......V lll
%o4. A -ost un semnal c Rom/nia nu este %ispus s 5ra#ite2e spiritual +n 6urul ;osco#ei. Vi2ita
,apei +n Rom/nia nu a -ost marcat %e nici un inci%ent" cum lsaser s se +ntelea5 anumite
<#oci=. Din contr" ea a +nsemnat o clip %e pace po5or+t +n su-lete" ca si cum un +n5er trecuse
peste Rom/nia. Desi la +nceput a -ost pre#2ut o oprire +n ;ol%o#a Ela Iasi sau la &acuF si una
+n :ransil#ania E8lu6 sau Alba-IuliaF" aceste proiecte au c2ut ulterior" #i2ita ,apei limit+n%u-se"
prin %eci2ia &isericii >rto%o4e si a prese%intiei" la &ucuresti. >po2itia cea mai %ur -at %e #i2ita
papal +n :ransil#ania a #enit %in partea ar3iepiscopului %e 8lu6" &ar-tolomeu Anania" una %in
#ocile %e mare autoritate +n S-+ntul Sino%. ,robabil c se temea %e o primire prea <entu2iast= %in
partea cre%inciosilor 5reco-catolici. Re5retabil este -aptul c" ma6oritatea catolicilor %in
:ransil#ania -iin% un5uri" 5estul %e a nu accepta #enirea ,apei +n :ransil#ania pentru a se +nt+lni
cu cre%inciosii catolici poate -i socotit semnul unei atitu%ini %e neprietenie" care a -ost receptat
cu re5ret si tristete %e ma53iarii romano-catolici. ,cat c nici mcar +n cel %e-al %oispre2ecelea
ceas nu s-a renuntat la unele temeri le5ate %e au%ienta si presti5iul &isericii >rto%o4e" cci
moti#ul in#ocat %e partea rom/n" si anume oboseala ,apei" nu st +n picioare0 ,apa a suportat
-r probleme" +nainte si %up #i2ita +n Rom/nia" %eplasri mult mai obositoare. Do#a% e c %up
trei ani %e la #enirea +n Rom/nia" ,apa a -cut +n &ul5aria" tar tot at+t %e orto%o4 ca Rom/nia" o
#i2it %e trei 2ile. >ricum ar -i" #i2ita lui loan ,aul al Il-lea +n Rom/nia a -ost prima si ultima
-cut +n secolul ??. La &ucuresti am a#ut bucuria s -iu primit %in nou %e S-+ntul ,rinte +ntr-o
+nt/lnire pri#at" %ar %e aceast %at +mpreun cu -amilia.
!11
;ANDA:UL ;EU
+n Italia" principalul partener comercial al Rom/niei" am cunoscut +n prese%intele 8iampi si +n
prim-mi-nistrul Romano ,ro%i a%e#rati prieteni ai Rom/niei. Romano ,ro%i pri#ea cu mare
simpatie e-orturile Rom/niei %e inte5rare +n structurile Europei. ;i-a %at %e +nteles c urma s
preia o -unctie important la ni#el european" si trebuie s spun c o merita %in plin. 8u
prese%intele 8iampi am purtat o %iscutie 5eneral" cantonat pe teme culturale si politice" +mi
amintesc %e o remarc simpl" %ar pertinent" a prese%intelui italian0 <Dac %acii se a-lau +n
Europa acum !000 %e ani" iar romanii #eneau %in Europa" este clar c urmasii lor s+nt tot +n
Europa" nu +n a-ar@= Absolut corect@ La $iat am +nt+lnit o atmos-er mai %e5rab reticent.
,ropunerea pe care le-am -cut-o italienilor %e a re#eni +n Rom/nia si %e a in#esti +n :ractorul
&raso# a -ost primit cu re2er#" +n sinea mea le %%eam %reptate" cci stiam ce atitu%ine
a#useser autorittile rom/ne -at %e proiectul NeU Collan% %e pri#ati2are a Semntoarei" +n
ca%rul +nt+lnirilor cu lumea bancar %in ;ilano si :o-rino am cerut +n mo% e4pres ca o banc
italian %e presti5iu s -ie pre2ent +n Rom/nia" cci ' acesta a -ost ar5umentul meu ' nu este
normal ca o asemenea institutie s lipseasc %intr-o tar al crei principal partener comercial este
Italia.
+n $ranta am -ost un prim-ministru care o-er ser#icii %e marDetin5 +ntreprin%erilor rom/nesti. La
,aris m-am +nt+lnit cu %irectorii -abricii %e automobile Renault" cut+n% s-i con#in5 s preia
a%ministratia u2inelor Dacia. Am reusit pentru c le-am #orbit %irect si transant. Le-am #orbit %e
istoria -irmei Renault pentru a le arta c nu trebuie obli5atoriu s -ii -rance2 ca s stii ce au
+nsemnat -ratii Renault pentru in%ustria
!19
auto a $rantei" %up care le-am e4plicat c Dacia rom/neasc e +n -on% Renault-ul -rance2" si c e
pcat ca tra%itia -rance2 pe melea5urile rom/nesti s se +ntrerup acum" %up ce +n s-+rsit
Rom/nia si-a +n%reptat -ata ctre Apus. Acelasi lucru 1-am spus si premierului Lionel Hospin si
prese%intelui HacWues 83irac" cu-#+ntul celor %oi politicieni c+ntrin% -oarte mult +n %eci2ia luat
%e mana5erii %e la Renault" +n cele c+te-#a 2ile petrecute la ,aris +nt+lnirile mele cu mari oameni
%e a-aceri si cu prese%inti %e mari -irme -rance2e s-au succe%at +ntr-un ritm ametitor. Cotelul un%e
-usesem ca2at parc %e#enise un centru %e +nt+lniri economice rom/no--rance2e la cel mai +nalt
ni#el. Ast2i nu e4a5ere2 spun+n% c cei %e la Dacia ar trebui s-mi ri%ice statuie pentru
.reali2area aliantei cu Renault. $r aceast aliant" Dacia ar -i a#ut soarta :ractorului si AR>-
ului.
Vi2ita +n Rusia a +nsemnat apo5eul %emersurilor mele %e politic e4tern. Am -ost sin5urul om
politic rom/n care s-a +nu:nit cu ,utin +n ca%rul unei #i2ite o-iciale %e stat" iar nu pe culoarele
cine stie crei institutii internationale" +ntr-o pau2 %e pro5ram. De2membrarea URSS-ului" c3iar
%ac +nseamn pier%erea statutului %e mare putere mon%ial" a -ost +n -olosul Rusiei. 8re% +ns c
Rusia #a trebui s re-ac spatiul lumii sla#e. Nu stiu c+n% se #a petrece acest lucru" %ar el este
necesar" cci numai ast-el se #a crea un al treilea pol european alturi %e cel latin si sa4on"
con-i5ur+n%u-se ast-el cei trei piloni pe care s-a cl%it Europa. Iar una %in p+r53i-ile care #or pune
+n miscare politica Europei #a -i cea %intre &erlin si ;osco#a. S+nt prea multe a-initti +ntre
aceste %ou popoare ca %ramele celui %e-Al Doilea R2boi ;on%ial s nu -ie %ate uitrii. Dac
pri#esti
!!0
;ANDA:UL ;EU
istoria Rusiei" nu poti s nu sesi2e2i -aptul c Rusia +si atin5e apoteo2a numai prin pre2enta
5erman +n -runtea imperiului rus" nu poti s nu obser#i c printii 5ermani au %e#enit tari rusi" iar
unii mai rusi %ec+t rusii@ Ast2i" -ormarea unei coloane #ertebrale europene %inspre &erlin spre
;osco#a este o realitate e#i%ent.
Vi2ita o-icial +n Rusia am -cut-o +ntr-un moment c+n% relatiile politice si economice erau
suspen%ate. ,+n +n 199(" Iliescu" acu2at c tine +n continuare Rom/nia pe orbita ;osco#ei" se
-erise s o-ere prile6ul unor critici +n acest sens" asa c relatiile cu Rusia -useser lsate +n aer.
Dup 199(" prostia lui 8iorbea 1-a -cut pe ,rimaDo# s cunoasc postura unui +nalt %emnitar rus
care asteapt s -ie primit %e omolo5ul lui rom/n" pentru ca +n -inal s se supere %e at+ta asteptare
si s plece %in &ucuresti asa cum #enise. 8onstan-tinescu" 6uc+n% totul pe cartea intrrii Rom/niei
+n NA:> la ;a%ri%" s-a -erit la r+n%ul lui s -ac un pas %e %esc3i%ere ctre ;osco#a" %esi
<le5turileKK sale +n aceast %irectie s+nt #ec3i si serioase. Eu am -ost cel care am -cut acest pas"
+ncre%intat c relatiile economice cu Rusia nu pot -i %ec+t +n -olosul Rom/niei" +n timpul
%iscutiilor o-iciale" am c2ut %e acor% cu partea rus ca sc3imburile economice s -ie %irectionate
mai ales ctre 5ubernii" unele %in ele %epsin% supra-ata Rom/niei si bene-iciin% %e autonomie %e
%eci2ie. Discutiile cu prese%intele 8amerei $e%erati#e a Rusiei ' un -el %e 8amer Superioar a
,arlamentului rus '" -ormat %in se-ii %e 5ubernii" m-a +ncura6at +n acest sens. Cotr+sem %e
alt-el s +ncepem acest %emers c3iar cu >rei" 5ubernia pe care el o con%ucea" o 5ubernie %in 2ona
european cu o supra-at imens. El este cel care nLi-a relatat un amnunt #re%nic %e a -i amintit0
+n stu-
!!1
%entie" %up -iecare e4amen luat la -acultate" el si cole5ii lui srbtoreau e#enimentul cinstin%u-se
cu #in rom/nesc. si tot el m-a +ntrebat apoi0 <Un%e s+nt #inurile rom/nestiB=
+n #remea aceea pe piata rus apruser pro%use %e calitate apartin+n% altor tri0 mobil %in Italia
si $inlan%a" +ncltminte %in Italia" 8e3ia si Un5aria. 8urios este c +n perioa%a 1990-1991
Rom/nia a pri#ile5iat relatiile comerciale cu >cci%entul" ne5li6+n%u-le pe cele cu Rusia. In
sc3imb" Un5aria a a#ut numai +n 1991 sc3imburi +n #aloare %e peste un miliar% %e %olari cu
Rusia" iar 6umtate %in comertul e4terior al ,oloniei se -cea +n acea perioa% tot cu Rusia@ si
ambele tri se a-l cu un picior +n NA:> si +n UE@
Dup %iscutiile o-iciale" a urmat un moment care a creat mari nelinisti +n r+n%ul celor care m
+nsoteau. Am 3otr+t ca nici un membru al %ele5atiei rom/ne s nu m +nsoteasc +n cursul
+nt+lnirii mele cu ,utin. 8ine#a %in ;inisterul %e E4terne m anuntase anterior c aceast #i2it
crease mare suprare la 8otroceni" un%e s-ar -i pre-erat ca #i2ita mea +n Rusia s nu -i a#ut loc sau
cel putin s -i a#ut loc %up #enirea aici a prese%intelui 8onstantinescu. Eram obisnuit cu
suspiciunile obsesi#e ale prese%intelui 8onstantinescu" iar %eci2ia mea %e a nu -i +nsotit la
+ntre#e%erea cu ,utin %e nici un membru al %ele5atiei rom/ne a +mpins la paro4ism bnuielile
prese%intelui" +mi a%uc aminte ce stupoare a trit consilierul meu %e politic e4tern" care +si
pre5tise s+r5uincios caietul %e notite" c+n% 1-am anuntat c nu #a participa la %iscutiile cu ,utin.
S-a creat atunci c3iar o stare %e panic +n r+n%ul celor care m +nsoteau" mai cu seam c+n%
#e%eau c timpul trece si eu nu mai ieseam %e la %iscutiile cu ,utin. :rebuie sa
!!!
;ANDA:UL ;EU
recunosc c acest om" cu o -i2ionomie impasibil %in care emana o impresie %e -ort e#i%ent"
%esi aspru si in-le4ibil +n aparitiile publice" ,utin" se presc3imba" %e cum rm+nea +ntr-un ca%ru
pri#at" +ntr-un interlocutor cuceritor" cu o sensibilitate si ar%oare cum numai la rusi poti +nt+lni.
Atunci am +nteles %ou lucruri. ;ai +nt+i c struinta rom/nilor %e a intro%uce +n tratatul cu Rusia
un articol menit a %enunta pactul Ribben-trop-;oloto# este 2a%arnic" rusii a#+n% %e partea lor
ar5umentul 6uri%ic c acel pact -usese +nc3eiat +ntre 7ermania si un stat care ast2i nu mai e4ist"
rusii ne-i-in% %ispusi s-si accepte rolul %e sin5uri mostenitori morali si 6uri%ici ai unei puteri
%e-uncte. Dac un asemenea pact ar -i %enuntat +n tratatul cu Rusia" atunci %iplomatia rom/n"
%ac ar -i consec#ent p+n la capt" ar trebui s cear acelasi lucru Ucrainei" &ielorusiei si"
-ireste" 7ermaniei. 8um nici una %in aceste tri nu e %ispus la un asemenea compromis" nici
%iplomatia rus nu are moti#e s o -ac. Al %oilea lucru pe care 1-am +nteles e c te2aurul
Rom/niei nu mai e4ist la propriu. De aceea" obsesia rom/nilor pentru te2aur" at+t %e +ntemeiat
+n -on%" nu mai are obiect. ,roblema e %e-initi# +nc3eiat" iar ca s-o poti %esc3i%e trebuie s -ii un
stat cu o in-luent international pe care Rom/nia nu o are. Dincolo %e ar5umentul con6unctural
care mi-a -ost pre2entat atunci E<8um a -ost posibil ca Rom/nia s trans-ere acest te2aur +n 191)
+ntr-o Rusie a-lat +n %isolutie totalB=F" un ar5ument suplimentar a -ost acela c" +n urma
r2boiului mon%ial" Rusia ar putea +n -on% s aib pretentii -inanciare +n pri#inta Rom/niei.
Retrospecti# 6u%ecin% lucrurile" -ireste c partea rom/n poate a#ea contraar5umente la aceste
+nt+m-
!!.
pinri" %ar totul s-ar +mpotmoli +ntr-o %e2batere -r sens. 83estiunea" la urma urmelor" e simpl0
a#em sau nu ne#oie %e un tratat cu RusiaB Dup cum rspun%em la aceast +ntrebare" stim si ce
atitu%ine a#em %e a%optat.
:ot atunci am -ormulat pentru prima %at i%eea c atunci c+n% Rom/nia #a intra cu a%e#rat +n
NA:>" acolo se #a a-la %e6a" %ar pe o cu totul alt po2itie" Rusia@
+ntors la &ucuresti" am a-lat ceea ce stiam %e6a0 c prese%intele 8onstantinescu nu e %ispus s
+mpart atributiile %e politic e4tern cu nimeni si c #i2ita mea la ;osco#a era pentru el un semn
c altul i-o luase +nainte. Nu a putut accepta" cum nu putea accepta #i2ita mea +n ;area &ritanie
sau Rusia. >mul acesta c3iar +si +nc3ipuia c este un -actotum +n politica e4tern a Rom/niei.
I%eile lui mi se preau" +n cel mai bun ca2" nelalocul lor" %e pil%" i%eea unei con%ucte %e petrol
8onstanta-:riest menit a transporta petrolul %in :rans-cauca2ia prin teritoriul Rom/niei si" +n
-ine" ilu2ia urias c Rom/nia ar -i putut intra +n NA:> +nainte %e #reme" %esi toate semnalele
%iplomatice artau c la ;a%ri% Rom/nia nu #a -i in#itat. Dar s nu e4a5ere2" c+n% prese%intele
8onstantinescu +si #a publica memoriile" ne #a con#in5e pe toti c a -ost un repre2entant %e
marc al politicii e4terne" <un li%er re5ional=" cum cu plcere se cre%ea.
Un persona6 ce mi s-a prut interesant este printul 83arles" pe care 1-am +nt+lnit +n &ucuresti.
,rintul 83arles era interesat %e monumente istorice" o-erin%u-si spri6inul +n obtinerea %e -on%uri
pentru restaurarea centrului istoric al Sibiului. 8a orice membru al -amiliei re5ale" 83arles era
%e5a6at si %eopotri# sobru" era amabil" %ar stia s pstre2e %istanta" pun+n% +ntre el
!!
;ANDA:UL ;EU
si ceilalti o barier protocolar. A#ea o e4presie impasibil" luminat %in c+n% +n c+n% %e un
2+mbet %e circumstant. Desi %e2in#olt" nu era omul a-irmatiilor neasteptate si al %eclaratiilor
intempesti#e. Nu mi-a lsat impresia %e -ort" %ar a#ea o personalitate puternic. ,rea mai
%e5rab mo%est" iar ceea ce +l scotea +n e#i%ent era prestanta %at %e constiinta %e a -i membru al
-amiliei monar3ice britanice. De aceea nu era silit s %o#e%easc la -iecare 5est sau cu#+nt c e
cine#a. D%ea sen2atia c se simte +n lar5ul lui oriun%e" a#+n% o %e5a6are i2#or+t" -ireste" %in
e%ucatia %e print re5al. Doar un en5le2 se poate purta at+t %e %e2in#olt si rela4at +n orice
+mpre6urare@ Aceeasi %e5a6are am obser#at-o si la premierul :onN &lair" +n scurta +nt+lnire pe care
am a#ut-o cu el la &ucuresti. Nu cre% c en5le2ii #or a#ea un premier mai c3arismatic %ec+t :onN
&lair. 8u un 2+mbet cal% si cuceritor" acest om stia s -ie %e o -ermitate ce impunea
interlocutorilor. 8unos-c+n% %oi repre2entanti %e marc ai #ietii publice %in ;area &ritanic" un
print %e s+n5e re5al si un om politic" am +nteles c ;area &ritanic" c3iar %ac nu mai este un
imperiu" rm+ne o putere cu o in-luent re%utabil +n lume. si mai este ce#a0 o re5ul care este
bine s -ie stiut %e oricine este c po2itia pe plan e4tern a ;arii &ritanii premer5e" re-lect sau
anunt po2itia SUA.
,rietenii mei" ambasa%orii. 8a s te bucuri %e succes +ntr-o tar strin" cea %int+i con%itie pe care
un premier trebuie s o +n%eplineasc este s se +ntelea5 -oarte bine cu ambasa%orul acelei tri +n
Rom/nia. Un ambasa%or" %ac e bun si are #ointa %e a-si apropia tara lui %e cea +n care se a-l +n
misiune %iplomatic" poate s -ac mai mult %ec+t un prim-ministru sau un pre-
!!A
se%inte. Au -ost c+ti#a ambasa%ori %e care +mi #oi aminti +ntot%eauna cu nostal5ie" oameni %e care
am reusit s m apropii %epsin% treapta protocolar a u2antei %iplomatice. Ambasa%orul
Israelului +n Rom/nia" A#i ;illo" e poate cel mai bun ambasa%or pe care 1-a a#ut Israelul +n
Rom/nia. Un om +n%r5ostit %e Rom/nia" al crui e-ort %iplomatic a apropiat enorm cele %ou
tri. Su-let reli5ios" %ar nu 3abotnic" A#i ;illo era cstorit cu -iica unui rabin. Substanta
reli5ioas a su-letului lui +l presc3imbase +ntr-un om %esc3is si sincer" cu o cl%ur su-leteasc
molipsitoare si cu o +ntele5ere a oamenilor cum numai la e#rei poti +nt+l-ni. +n el am 5sit cel mai
curat si mai sincer spri6in moral %e care am a#ut parte +n Rom/nia +n +ntrea5a mea #iat.
Ambasa%orul ;arii &ritanii" 83ristop3er 8rabbie" este cel cruia i se %atorea2 #i2ita %e c+te#a
ore +n Rom/nia a premierului :onN &lair. Dac el nu ar -i -ost" premierul britanic nu ar -i -cut o
escal la &ucuresti +n %rumul lui %e +ntoarcere %in &ul5aria. De 83ristop3er 8rabbie m lea5
amintiri -rumoase. Istoric %e -ormatie" scotian ca ob+rsie" 83ristop3er 8rabbie a#ea acea
nonsalant tipic en5le2ilor. Un om cu un umor britanic %e tip clasic" %ar si -oarte bun #orbitor %e
-rance2" lucru mai rar %e 5sit la britanici" +si pi5menta +ntot%eauna %iscursurile cu #orbe
caustice ale politicienilor britanici" %+n% #orbelor lui o nuant -ireasc si uman cum la putini
ambasa%ori poti +nt+l-ni. Era un prieten %e n%e6%e" iar +n numele prieteniei noastre a6unsese s -ie
<rapi%ist=.
+mi a%uc aminte c 1-am +nt+lnit prima %at +n 199)" la o receptie %at +n onoarea +nc3eierii
man%atului ambasa%orului american %e atunci" Al-re% ;oses" c+n% am a#ut prile6ul s m con#in5
%e umorul si pre2enta %e
!!(
;ANDA:UL ;EU
spirit a lui 83ristop3er 8rabbie. ; a-lam la mas cu Al-re% ;oses" iar 83ristop3er 8rabbie se
+ntretinea la o alt mas cu niste ambasa%ori. Subiectul %iscutiei noastre era in#entarierea celor
sapte minuni ale lumii. Se #orbea si se r+%ea mult. Dar a saptea minune nu mai aprea. Al-re%
;oses" amintin%u-si c 8rabbie este istoric" 1-a c3emat la masa lui pe ambasa%orul britanic. Dar
-elul +n care 1-a c3emat %epsea ca%rul protocolar al relatiei %intre %oi ambasa%ori. A +ntins m+na
spre el" 1-a stri5at si 1-a c3emat cu %e5etul arttor" asa cum un printe +si c3eam autoritar un
copil ce -ace o po2n. Un 5est autoritar" #%in% o superioritate simulat" ca +ntre %oi prieteni ce se
stiau %e mult. 8rabbie a a#ut o pre2ent %e spirit %e 2ile mari. La 5estul aproape mustrtor %e
autoritar al lui ;oses" 8rabbie a intrat +n 6oc0 si-a plecat spinarea precum un ser# in%ian" si-a
+nco#oiat cu umilint 5ruma2ul" pri#irea si-a lsat-o +n po%ea si" cu 5enunc3ii -lectati p+n
aproape %e pm+nt si cu m+inile +mpreunate +n -at a semn %e +n%urare" ambasa%orul britanic s-a
apropiat %e masa <stp+nului= american. S-a oprit l+n5 masa noastr" a %at %in cap cu umilint si
a spus0 <Ves" sir@= ;oses s-a amu2at teribil" iar eu am +nceput %e atunci s-1 +n%r5esc. Alt %at"
iesin% %e la un simpo2ion %e la At3enee ,alace" m-am +nt+lnit cu el pur si simplu pe trotuarul %in
-ata 3otelului. $r mult #orb 1-am in#itat pe loc s mer5em la &or%eau4 la meciul %e -otbal al
Rom/niei cu An5lia %e la 8upa ;on%ial. :ot pe loc ambasa%orul a +ncu#iintat" si am plecat
%irect" -r nici o oprire la ambasa%" %irect la >topeni si %e aici la &or%eau4.
Un alt ambasa%or %e +nalt ni#el a -ost Valeri Peneai-Din" ambasa%orul $e%eratiei Ruse" un om
culti#at si
!!)
%esc3is. Vorbitor al mai multor limbi" c3iar si al unui %ialect a-rican" Valeri PeneaiDin a -ost o
solutie %iplomatic e4traor%inar pentru Rusia" iar %ac toti ambasa%orii rusi %in Europa ar -i ca
el" Rusia ar cuceri %iplomatic +ntre5ul continent. El s-a ocupat %e or5ani2area #i2itei mele la
;osco#a. Din pcate pentru tar" +n urma %emiterii mele" nu am putut s reali2e2 nimic %in ceea
ce am stabilit la ;osco#a.
8u ambasa%orul SUA m-am +nteles %e minune. Discutam aproape sptm/nal cu Hames 8areU
Rosapepe. A#+n% o +n-tisare care putea %eruta pe multi" Rosapepe era un om care stia ce #rea0
stia s repre2inte interesele SUA. Acti# si tenace" %ar -r o mor5 la a crei #e%ere s te 5+n%esti
c ai +n -at un %iplomat al unei mari puteri" Rosapepe a a#ut o contributie esential +n
promo#area intereselor economice americane +n Rom/nia. A ptruns +n multe me%ii sociale si
-inanciare %in Rom/nia si a cltorit prin Rom/nia R nimeni altul.
Nu pot s +nc3ei r+n%urile %espre ambasa%orii pe care i-am simtit aproape -r a aminti %e
ambasa%orul $rantei" ,ierre ;enat. +n timpul man%atului su" $ranta a %e#enit principalul
in#estitor strin +n Rom/nia. A reusit" nu -r e-orturi" s +n#ete rom/na" semn limpe%e al
atasamentului su pentru aceast tar. 8um nu pot s nu-mi amintesc %e ambasa%orul Italiei"
%oamna Anna &le-ari" care a -cut +n -unctia pe care a a#ut-o mai mult %ec+t trei brbati" %epsin%
cu mult prestatia pre%ecesorilor ei masculini italieni. Ambasa%orul :urciei" VolDan &osDir" un om
e4ceptional" este cel cruia i se %atorea2 +n mare parte or5ani2area #i2itei mele o-iciale +n :urcia.
8u toti acesti oameni am pstrat le5tura si %up ce am -ost %emis. Nu este ca2ul
!!1
;ANDA:UL ;EU
s %au 5las prerii pe care au a#ut-o acesti %iplomati %espre ce s-a +nt+mplat pe 1. %ecembrie
1999.
Inte5rarea european" +n 1999" +n #e%erea pre5tirii 8on-erintei %e la CelsinDi" a #enit +n Rom/nia
7iint3er Ver3eu5en" comisarul pentru Inte5rare European ce rspun%ea %e Rom/nia. Discutia cu
el mi-o amintesc -oarte bine" cci lui i-am spus lucruri ce merit a -i retinute %e orice occi%ental
care #ine +n Rom/nia. stiam c 8omisia %e la &ru4elles era nemultumit %e e-orturile Rom/niei
%e a intra +n -a2a %e preacces a ne5ocierilor. 8a s #e%eti un%e ne a-lam" nici mcar +n sta%iul
%iscutiilor %e preacces nu ne a-lam@ Autorittile %e la &ru4elles nu mai stiau ce s crea% +n
pri#inta 5u#ernelor %in Rom/nia" +n timp ce +n trile %in 6urul Rom/niei sc3imbarea 5u#ernelor
nu a-ecta procesul %e inte5rare +n structurile europene" +n Rom/nia -iecare 5u#ern o lua %e la
+nceput" %ecret+n% c cel %e %inainte nu -cuse nimic. Asta stia si Ver3eu5en" c -iecare nou
5u#ern rom/n %%ea #ina pe cel prece%ent. Ver3eu5en mi-a spus atunci c imaturitatea clasei
politice rom/nesti are ne#oie %e lectia &ul5ariei" o prbusire -inanciar urmat %e o monitori2are
%irect a politicii -inanciare %e ctre o institutie international. Doar asa" poate" rom/nilor le
#eneau mintile la cap. I-am spus c nu cre% c o asemenea lectie ne-ar -i %e mare -olos" %eoarece
rom/nii s+nt impre#i2ibili si #ersatili. I-am cerut s aib +n #e%ere c" %ac >cci%entul e4ercit
presiuni asupra Rom/niei" #a a#ea surpri2e" cci aici lucrurile au alt ritm" iar oamenii au alt
mentalitate. De pil%" rom/nii s+nt -oarte buni ne5ociatori" stiu s prin% oca2iile si s se
-oloseasc %e ele" apoi s+nt %ispusi la compromisuri" asa c p+n la urm ne5ocierile cul-
!!9
minea2 +ntot%eauna cu un acor%. Dar marea problem +ncepe abia acum" %up +nc3eierea
acor%ului" c+n% se pune problema punerii lui +n practic. Noi nu s+n-tem nemti" +nc3eiem
+ntele5eri" %ar ne tinem -oarte 5reu %e ele. Asa c autorittile %e la &ru4elles trebuie s tin seama
%e acest lucru. ,rimul e c aici timpul cur5e %i-erit +n comparatie cu cel %in Apus" el cur5e mai
+ncet" %ar asta nu +nseamn c Rom/nia nu stie s ar% etapele atunci c+n% #rea. Rom/nii s+nt
capabili s atin5 repe%e pra5uri ce preau imposibil %e atins" pentru ca apoi s alunece +ntr-o
amorteal total. Aici timpul are +ncetiniri %ese si accelerri rare" asta trebuie s +ntelea5
occi%entalii. Dac stiu s ia rom/nii asa cum s+nt" atunci #a -i bine pentru ambele prti. Dar
e4ercitarea %e presiuni asupra rom/nilor nu ar %uce la nimic. Aici %emocratia si re-orma capt un
speci-ic national" asa cum capt orice institutie occi%ental ptruns %e cur+n% aici. >rice
institutie apusean" %e cum +si intro%uce -ormele aici" #a cpta un i2 rom/nesc. $ormele s+nt
occi%entale" %ar -on%ul e altul" unul balcanic. Dac occi%entalii +ntele5 asta" atunci Rom/nia #a
mer5e +nainte si occi%entalii #or -i multumiti. I-am propus arunci" pentru a re2ol#a aceast
problem" +n-iintarea unei comisii mi4te Rom/nia-Uniunea European care s coor%one2e si s
monitori2e2e %irect procesul %e inte5rare si i-am propus ca aceast comisie s poarte numele lui.
Si ast-el s-a +n-iintat comisia Ver-3eu5en +n noiembrie 1999. ,este o lun am -ost %emis" iar ce s-a
+nt+mplat cu ea mai %eparte nu e rspun%erea mea. stiu c a -unctionat pasi# +n timpul urmtorului
premier. Vorba lui Ver3eu5en se a%e#erea. $iecare nou 5u#ern rom/n aban%onea2 toate
proiectele celui anterior.
!.0
;ANDA:UL ;EU
$;I si &anca ;on%ial. >rice 5u#ern al Rom/niei trebuie s stie c riscul la care se e4pune o
tar respec-t+n% un acor% cu $;I este mai mic %ec+t cel la care s-ar e4pune %ac nu ar +nc3eia
acor%ul. Rom/nia nu poate sin5ur s cl%easc %emocratia" -iin% srac. Numai c bene-iciile
re2ultate %in acor%urile +nc3eiate cu aceste institutii s+nt pe termen me%iu si lun5" iar +n Rom/nia
-iecare 5u#ern #rea s -ac +n patru ani totul" ster5+n% tot ce a -cut cel prece%ent.
Eu am +nc3eiat un acor% cu $;I +n con%itiile +n care un altul nu se mai +nc3eiase %in 199A.
Specialistii acestei institutii a#useser +n s-+rsit %e-a -ace cu o ec3ip %e ne5ociatori rom/ni care
stiau ce #or si mai cu seam stiau s-si respecte obli5atiile" +mi amintesc ce mi-a spus o%at
:3omsen" repre2entantul $;I +n Rom/nia0 <Eu nu pot trece %e o parte si %e alta a mesei pentru a
ne5ocia cu mine +nsumi@= Se re-erea la incapacitatea ec3ipelor anterioare %e ne5ociatori rom/ni
%e a se %eci%e +n pri#inta unei #ariante %e acor%. 8+t am -ost prim-ministru" toate clau2ele
%ecur5+n% %in acor%ul cu $;I au -ost respectate. Si asta +n ciu%a presiunilor sin%icale. Sin5ura
e4ceptie a -ost mrirea cu (0-)0G a salariilor ca%relor militare" msur pe care am luat-o +n ciu%a
opo2itiei $;I. 8a s obtin totusi consimtm+ntul lor" am %iscutat cu StanleN $is3er" economistul
se- %e la $;I. I-am e4plicat c e o c3estiune important" cci starea %e spirit e 5ra# si oric+n% se
poate naste o re#olt +n armat" si c aceast mrire %e salarii nu #a a-ecta %e-icitul bu5etar
pre#2ut m acel an la !")G. I-am spus atunci lui $is3er0 <Noroc c armata rom/n nu are o
tra%itie pucist ca +n statele su%-americane" alt-el am -i asistat la e#enimente aprinse.= 8a %e
obicei" memoran%umul cu $;I a -ost criticat %e specialistii
!.1
opo2itiei" acestia %eclar/n% c acor%ul a -ost ne5ociat <+n 5enunc3i=. Le-am %at replica necesar
atunci. Acum le pot spune acelorasi specialisti c %ac acel acor% a -ost ne5ociat +n 5enunc3i"
memoran%umul semnat %e ,DSR cu $;I a -ost ne5ociat cu brbia +n tr+n. 8u &anca ;on%ial
am a#ut relatii e4celente. 8u asistenta e4pertilor ei" am reusit restructurarea sectorului petrolier"
+nc3eierea acor%ului ,SAL l si RI8>," care se a-l %e alt-el la ba2a politicii 5u#ernului %e %up
!000.
DE;I:EREA ;EA
;oti#ele care au copt %eci2ia lui 8onstantinescu %e a m +nltura le-am +n-tisat %e6a. ;ai +nt+i a
-ost %orinta lui %e a %a o <lo#itur %e ima5ine=. S-tuitorii lui +ntr-ale son%a6elor +i atrseser
atentia c cre%ibilitatea lui sc2use %rastic si ireme%iabil" +n consecint cuta o solutie %e
+mbunttire a propriei ima5ini. 8 asa a -ost o %o#e%este %iscutia a#ut la s-+rsitul lui octombrie
1999 cu Alin :eo%orescu" %irectorul I;AS. :eo%orescu 1-a in-ormat c Ver3eu5en a anuntat c
Rom/nia nu #a -i acceptat s +nceap %iscutiile %e a%erare %eoarece nu e4ist +nc o strate5ie a
5u#ernului %e a%erare la structurile europene si nu a -ost elaborat +nc un pro5ram %estinat
copiilor aban%onati. EA-irmatia era -als" cci strate5ia 5u#ernului si pro5ramul %estinat copiilor
aban%onati a#eau s -ie pre2entate o lun mai t+r2iu la &ru4elles.F <8e trebuie s -ac euB 8um stau
+n son%a6eB= :eo%orescu si-a scos 5ra-icele si carnetele" i le-a pre2entat si i-a spus0 <Domnule
prese%inte" aceasta este e#olutia %umnea#oastr. >bser#ati c a#eti un puncta6 mai ri%icat prin
199) si apoi +n ianuarie 1999.= <A%icB= <> %at %up ;a%ri%" c+n% 1-ati %emis pe 8iorbea" si a
%oua oar %up 8o2ia" c+n% #-a tras %up el Ra%u Vasile. De alt-el" #e%eti c s+nteti tot timpul sub
el...= <8e solutie amB= <S mer5eti +mpreun" s eliminati orice tensiune si s -ormati un tan%em
care s-i
!.. -
tra5 %up el pe trnisti. Am+n%oi +i repre2entati@= <Eu nu +i repre2int@ Ra%u Vasile +i repre2int.
si cu el nu pot -ace nici un tan%em.= ,rese%intele a tcut o #reme si apoi 1-a +ntrebat pe
:eo%orescu0 <Dac +l sc3imbB= <+l sc3imbati" %ar pe cine punetiB= <S/rbuB= <E o 5lum" cre%.
Sc3imbati pe unul care la minim are !AG cre%ibilitate cu unul care nu repre2int nimic@= <Du-%u
lonescuB= <Nu o s puneti prim-ministru pe unul care #ine la minister +n a%i%asi si blu5i@ Nu a#eti
pe cine. +n plus" tot timpul ati -ost sub procenta6ul 8on#entiei" ea #-a tras +n sus@ Nu a#eti alt
solutie %ec+t tot cu Ra%u Vasile@= <Nu" %omnule=" s-a bur2uluit 8on-stantinescu" <mie +mi trebuie
o lo#itur %e ima5ine@= Asa%ar la s-+rsitul lunii octombrie 1999" prese%intele luase %eci2ia %e a
ms%emite. ;ai rmsese s ca% %e acor% cu li%erii coalitiei" +n special cu Roman si Stoica" +n
%oilea r+n%" era -rica lui 8onstantinescu c #oi can%i%a +n !000 la prese%intia statului" +nsusi Du%u
lonescu" +ntr-o con#orbire pri#at" mi-a su5erat c nu e bine ca 5+n%ul meu s se +n%repte at+t %e
sus" -iin%c" +mi spunea el" +n !000 tot 8onstantinescu a#ea s -ie can%i%atul 8on#entiei la -unctia
%e prese%inte" ceea ce +nsemna c trebuia s mai astept p+n +n !00.1-am cerut atunci lui Du%u
lonescu s +ntelea5 c nu am nici cea mai mic intentie s can%i%e2 la o asemenea -unctie" si i-
am cerut s transmit lucrul acesta cui cre%e el %e cu#iint" lui 8onstantinescu" 7albeni sau oricui
altcui#a %in o-icina politic a ,Nt8D-ului. 7+n%ul meu nu ctre prese%intia statului se +n%repta" ci
ctre cea a parti%ului. si totusi 8onstantinescu se temea +n sinea lui c +i #oi lua locul" %eoarece
son%a6ele +mi %%eau mie c+sti5 %e cau2. 8ine nu s-a miscat +n straturile acelea rare-iate ale
puterii nu poate +ntele5e c+t team si
!.
r
DE;I:EREA ;EA
c+te bnuieli se pot isca +n su-letul unui politician a6uns +ntr-un ran5 +nalt. A6un5i s-ti bnuiesti
p+n si pe cei mai apropiati oameni" a6un5i s simti cum ne+ncre%erea te macin si c" oric+t %e %es
ti-ai repeta c totul e ro%ul ima5inatiei si panicii tale" totusi un 5+n% struitor si insi%ios ti se
strecoar +n minte0 <si %ac totusi cutare #rea s m %etrone2eB=
+n al treilea r+n%" +nt+lnirile mele cu Iliescu si cele c+te-#a %eclaratii pe care le -cusem +n pres +n
le5tur cu 8onstantinescu" toate %+n% ap la moar bnuielilor prese%intelui statului. Acesta
intuia c +n mine nu poate a-la nici supusenia lui Diaconescu si nici ser#ilismul unui Ra%u S/rbu.
Nu eram maleabil" nu eram asa cum %orise el s -ie un premier +n relatiile cu prese%intele0 un -el
%e om %e cas -r opinie personal" +n al patrulea r+n%" uneltirile 5rupului 7albeni->pris.
8onstantinescu s-a -olosit %e acest 5rup ca s-si atin5 scopul" %esi prerea lui %espre trnisti era
%eplorabil. Aceste patru moti#e au creat +ncetul cu +ncetul con%itia pri elnic 3otr+rii %emiterii
mele.
+n tot man%atul meu" cel care s-a str%uit %in rsputeri s -ie un mi6locitor si un +mpciuitor +ntre
mine si 8onstantinescu a -ost 8ostin 7eor5escu. ; s-tuia s re-ac le5tura cu 8onstantinescu"
s +ncercm am+n-%oi s comunicm iarsi. Dar prin martie-aprilie 1999" nu am mai putut re2ista
stilului impus %e 8onstantinescu. Discutiile %intre noi %oi +ncepeau in#ariabil cu o autopre2entare
5eneral a acti#ittii lui +n planul politicii e4terne" %e parc n-as -i stiut %e ea si -r ca el s-mi
spun" si apoi urmau cereri concrete +n %omeniul pri#ati2rii" +mi cerea pur si simplu s inter#in
+n cutare sau cutare licitatie spre a %a c+sti5 %e cau2 -ir-rnei %e care era interesat prese%intele. >
%at a a#ut
!.A
o ast-el %e inter#entie pentru ser#iciul %e ca%astru" c+n% i-am replicat0 <De ce nu +l sunati pe
Stoica" %eoarece se-ul ca%astrului si al institutiilor %e in-ormatic este liberal.= ;i-a rspuns cu o
-ermitate m+n%r0 <Eu #orbesc numai cu premierul@= De atunci s-a orientat spre Ra%u S/rbu" care
+l ser#ea %irect si prompt" -r a-mi cere prerea.
A inter#enit in-arctul" +ntr-o 2i %e #ineri" +ntr-una %in acele 2ile c+n% norocul pare s prseasc
-r +ntoarcere lumea si c+n% parc toate ursitoarele +si +ntorc -ata %e la tine. +n acele 2ile" c+n% am
-ost la un pas %e moarte" si spun asta -r nici o urm %e patetism" mi-am %at seama %e mrea6a %e
uneltiri pe care 8onstantinescu le tesea +n 6urul meu. La primele %ou minute %e la a-larea stirii"
8onstantinescu a sunat la se%iul ,Nt8D ce-r+n% +nlocuirea mea. Asta nu 1-a +mpie%icat s m
#i2ite2e %e %ou ori la Elias" +ntreb+n%u-m %e sntate. 7est %e mare %ibcie politic" trebuie s
recunosc. 83iar +n timpul acelor 2ile c+n% eu am -ost la un pas %e moarte si c+n% el m #i2ita la
spital" c3iar atunci cuta s-1 con#in5 pe Diaconescu c Valeriu Stoica e cel mai potri#it ca
premier" +ncerc+n% toto%at s specule2e articolul %in 8onstitutie care #orbeste %e
in%isponibilitatea prim-ministrului. ,ur si simplu prese%intele a#ea %e 5+n% s m %eclare
incapabil %e a-mi e4ercita atributiile %e prim-ministru" situatie +n care %esemnarea unui nou
premier a#ea o moti#atie constitutional. Dar ce +n%repttire constitutional putea s mai aib un
prese%inte care +si +ncepuse man%atul +nc/lcin% %in start constitutia" atunci c+n% +l numise premier
pe un om care %etinea -unctia public %e primarB ;ai mult" ce temei le5al putea s mai in#oce un
prese%inte care acceptase ca 8iorbea s -ie premier -r
!.(
DE;I:EREA ;EA
a-si %a %emisia %in -unctia %e primarB 8+n% m 5+n-%esc c omul acesta a repetat %e atitea ori +n
%iscursurile lui c prese%intele statului e 5arantul 8onstitutiei si c rolul 8onstitutiei e acela %e a
+nltura arbitrarul %in #iata politic" c+n% mi-a%uc aminte c a 6urat s #e53e2e la respectarea
ri5uroas a le5ii +n Rom/nia" m +ntreb %ac n-am trit un #is ur+t #2+n% c acelasi om a +nclcat
-r scrupule %e %ou ori 8onstitutia" o %at la numirea lui 8iorbea" a %oua oar la %emiterea mea.
Iar +n 2ilele urmtoare in-arctului meu" s-a str%uit +n #an s pcleasc aceeasi 8onstitutie pentru
a m +nlocui. N-a reusit" consilierii mei %o#e%in%u-i cu le5ea %e -unctionare a 5u#ernului pe mas
c termenul %e <in%isponibilitate= a#ea o semni-icatie ce nu se potri#ea strii +n care m a-lam eu.
+n al %oilea r+n%" n-a reusit pentru c trnistii" oric+t %e %e2binati ar -i -ost si oric+t %e porniti
+mpotri#a mea" nu puteau accepta un liberal ca premier.
Iesin% %in spital am a-lat %e +ncercrile lui 8on-stantinescu %e a m sc3imba pe moti# %e boal
in#a-li%ant. Din acea clip" +n sinea mea" nu 1-am mai iertat" cci era uimitoare 5ri6a cu care m
+ntreba %e sntate si 2elul concomitent cu care se str%uia s m ma2ileasc. Dup in-arctul meu
m-am +nt+lnit cu el %oar +n +mpre6urrile ine#itabile" care tineau %e obli5atiile -unctiei pe care o
a#eam -iecare %in noi" %e e4emplu la 8SA: sau c+n% trebuia s -iu la 8otroceni cu prile6ul
#i2itelor unor %emnitari strini" +n rest" %e atunci" +ntre noi s-a rupt orice comunicare. De
altminteri +i spusesem0 <Domnule prese%inte" %up ora 11 seara nu m mai sunati %ec+t %ac
Rom/nia intr a %oua 2i +n r2boi@= Nu a +nteles" continu+n% s m sune noaptea ca s-mi spun c
m+ine #a #eni cutare si c
!.)
m roa5 s-1 primesc si tot asa. Le-am inter2is celor %in 6urul meu s-mi mai %ea le5tura cu
8onstantinescu c+n% acesta m suna %up 11 seara" +n atmos-era asta %e necomunicare cu
prese%intele au +n-lorit intri5ile si b+r-ele. V2+n% c eu +l e#it" el +nsusi s-a retras +ntr-o
+ncpt+nare mut. Nici unul %in noi nu a putut -ace pasul %esc3i%erii sincere ctre cellalt" +n #ara
lui 1999 am %eclarat c #oi can%i%a la -unctia %e prese%inte al parti%ului. :oti trnistii s-au
repe2it la 8otroceni s i se pl+n5 lui 8onstantinescu c Ra%u Vasile #rea s con-iste parti%ul si c
urmtorul pas era" -ireste" can%i%atura la prese%intia trii. Simteam cum +n 6urul meu -runtile se
+ntunec si 5+n%urile" lipsite %e calea e4presiei #erbale" se ascun% un%e#a +n%rtul unor c3ipuri ce
mimau nepsarea. De#enisem pentru 8onstantinescu" 7albeni si >pris %usmanul ce trebuie musai
s -ie ma2ilit %in -unctia %e prim-ministru. Doar asa puteam -i st#ilit +n ambitiile mele. Rup+n%
relatiile cu 8onstantinescu" m-am %ispensat treptat %e toti consilierii ce-mi -useser strecurati +n
prea6m %e la 8otroceni. Din 1A consilieri am rmas p+n la urm cu c+ti#a" cei apropiati mie.
Asa%ar" +n #ara lui 1999" stiin% c nu pot s capt spri6inul parti%ului %ec+t prelu+n% con%ucerea"
mi-am %eclarat intentia %e a %e#eni prese%intele parti%ului. Renuntasem la toate -unctiile %in
parti%" la cea %e purttor %e cu#+nt al ,N:8D" pe care o %etinusem cinci ani" si la cea %e secretar
5eneral al parti%ului. ,e cea %in-t+i o preluase intri5antul %e ser#iciu al parti%ului" Re-mus >pris"
iar pe cealalt i-o trans-erasem +n timpul man%atului %e premier lui Du%u lonescu. In #ara aceea"
a-l+n%u-m +n #acant pe litoral" m-am 3otr+t s-i cer e4pres lui Diaconescu s alea5 +ntre mine
si coteria
!.1
DE;I:EREA ;EA
con%us %e 5nomul 7albeni si %e pain5ul >pris. si el se a-la pe litoral" iar #ilele noastre erau
%esprtite %oar %e un 5ar% #er%e. Asa c +ntr-o 2i" +nsotit %e c+inele meu lup" am trecut 5ar%ul
#er%e si am sunat la usa #ilei lui Diaconescu. Eram 3otr+t s-1 -ac s alea5. >ri +i stri#este pe
cei %in 5rupul 7albeni-Du%u lonescu->pris" ori renunt la mine. Am -ost primit %e %oamna
Diaconescu" care mi-a o-erit" cu tactul ei %e am-itrioan 5ri6ulie" co2onac si pr6ituri. A cobor+t
cur+n% si Diaconescu. Si c+n% 1-am #2ut" oarecum 5+rbo#it si nea6utorat la trup" mi s-a prut
%intr-o %at c am +n -at un #+rsmic ce a#ea ne#oie %e +n5ri6ire" un btr+nel %e la care nu te puteai
astepta la nimic ru" asa %e plp+n% si neputincios prea. 8um ar -i putut un asemenea b-tr+n s
aib intentii rele cu mineB si cum %e putuse mie s-mi treac prin cap c acel btr+n la care tineam
putea s-mi #rea mie rulB Da" tineam la el" cum si el tinuse o%at la mine. si +n clipa aceea" m-am
cltinat +n 3otr+rea mea" toate s*+n%urile mele s-au risipit" intentia mea s-a spulberat. <Domnule
prese%inte" stiti c mi-am %eclarat can%i%atura la prese%intia ,Nt8D-ului" si stiti %e asemenea
reactiile coteriei lui 7albeni. Spu-neti-mi %ac a#eti ce#a +mpotri# si mai spuneti-mi ce-i %e
-cut cu coteria lor.= Diaconescu prea ne#olnic" %ar nu era. A#ea elementara #iclenie a unui
politician care +n#tase arta %isimulrii" stiin% prea bine s #orbeasc %espre orice altce#a" %ar nu
%espre a%e#rul pe care +l a#ea +n minte. <Ra%ule" ce mi-ai -cutB De ce a trebuit s -aci o
asemenea %eclaratieB ,i eu aran6asem tot" m retr5eam -iresc si tu #eneai si mai -iresc +n locul
meu. Dar asa ai tulburat apele. Au #enit +nnebuniti la mine 7albeni" >pris si Du%u lonescu" ca s-
mi spun c Ra%u Vasile #rea s m rstoarne pe mine si apoi
!.9
si pe ei. Am +ncercat s-i linistesc si am reusit. Nu mai -i asa %e pornit pe ei" ai rb%are" lucrurile
se #or re2ol#a %e la sine. Cai linisteste-te si tu si totul o s -ie bine.= Iar eu" +ntr-un moment %e
slbiciune" am ce%at" neinsist+n%. In -ata acelui btr+n %e 10 %e ani" %eci2ia pe care o a#eam +n
minte cu c+te#a minute mai %e#reme" %e a-1 pune +n -ata ale5erii <ori eu" ori ei=" s-a spulberat. >
5reseal -atal" o 5reseal %e sentimentalism omenesc" o 5reseal care +n politic nu se iart. Dac
atunci as -i insistat" as -i a#ut c+sti5 %e cau2" iar o-icina 5nomului 7albeni ar -i -ost %es-iintat.
Dar nu am insistat" am so#it" si nu i-am lsat s moar pe cole5ii mei %e parti%" iar ei" %up
c+te#a luni" nu m-au mai lsat s triesc" +n politic e4ist %ou -eluri %e 5reseli0 cele %in care poti
race cu %uiumul" pentru c trec -r s lase urme" si cele %in care e +n%ea6uns s -aci una pentru a
-i terminat. Eu am -cut arunci o ast-el %e 5reseal. Dar ce e straniu e c 3otarul care le %esparte
pe primele %e cele secun%e e momentul +n care le -aci. ;omentul" el e cel care 3otrste c+t %e
5ra# sau %e beni5n e 5reseala. Si +n acel moment eu mi-am 6ucat #iitorul. Am ratat momentul" si
o %at cu el #iitorul %e prim-ministru. L-am a#ut atunci +n m+n pe Diacones-cu" eram numai noi
%oi" puteam s-i smul5 %eci2ia %e a-i e4clu%e pe 7albeni X 8o." si atunci mane#rele lui
8onstantinescu ar -i -ost sortite esecului. 8ci -r 5ruparea lui 7albeni" apele +n parti% ar -i -ost
calme" cur5+n% +n sensul meu. 8u 8iumara si Spineanu m +ntele5eam eu" pe ;uresan si S/rbu +i
+nlturam repe%e %in 5u#ern" %ar cu sico-antii aceia nu mai era nici o cale %e +ntele5ere. stiam c
%ra5ostea nebun" su-erin% si nostal5ic a coteriei 5nomului 7albeni pentru 8iorbea era p+r53ia
%e care se -olosea 8onstanti-
!0
DE;I:EREA ;EA
nescu spre a-1 -ace pe Diaconescu s 6oace cum +i c+nta el" si stiam c aceast p+r53ie trebuie
rete2at. Dar Diaconescu a -ost atunci mai abil %ec+t mine" mi s-a strecurat printre %e5ete
esc3i#+n%u-se" iar eu m-am lsat -urat %e o +n%uiosare -u5ar pentru un om a-lat la #+r-sta
senectutii. Hos plria" %omnule Diaconescu" atunci" +n acel moment crucial %in #ila %e protocol
%e la Nep-tun" ati -ost mai bun %ec+t mine@
Diaconescu" spre %eosebire %e 8oposu si Ratiu" era muntean. A#ea c3iar un umor ne5ru %e bun
calitate. Nu a#ea usurinta e4primrii" %ar a#ea o sa5acitate si o smec3erie constitutional +n sensul
bun al cu#+ntu-lui. $cea 5lume percutante si neasteptate" stia s lmureasc o situatie pre2ent
-olosin% e4emple %in trecut. Am tinut la omul acesta si tin +nc. Am trecut prin prea multe
+mpreun pentru a nu -i cptat o slbiciune -at %e el" o slbiciune ce m-a costat mult. +mi
amintesc c +n 199)" ime%iat %up #i2ita lui 8linton +n Rom/nia" comentam +n &888 mesa6ul lui
8linton" un mesa6 ce putea -i re2umat cu cu#intele0 <tineti-o tot asa" s+nteti pe %rumul cel bun@=
Diaconescu a replicat cu umor0 <Asta +mi aminteste %e un sc3eci pe care 1-am #2ut" t+nr -iin%"
la teatrul 8rbus" +n sc3eciul acela %oi prieteni se +nt/lneau +ntreb+n%u-se reciproc %e sntate.
REi" cum o %uciBS R&ineS" rspun%ea cellalt" Rlucre2" am un salariu bun" mi-am luat cas"
ne#asta e sntoas si am %oi copii" %intre care unul e pe %rumS. R&ra#o@S rspun%e cellalt.
R&ra#o pe %racu" c la ora trei +l +n5roap@S Asa si cu Rom/nia" toti ne spun c s+ntem pe %rum"
pe %rumul cel bun" %ar mai e putin si ne +n5roap@= 8omentariul acesta cinic al lui Diaconescu"
%+n% 5las unei stri %e spirit pe care o a#eam cu totii +n pri#inta re-u2ului americanilor %e a ne
primi +n NA:> la ;a%ri%" caracteri2ea2 -oarte bine umoarea
!1
lui Diaconescu. Diaconescu a#ea +n #ine arta concilierii era un +mpciuitor %in nscare"
+nsenin+n% -runtile atunci c+n% atmos-era psi3ic era apstoare. ;ulte momente 5rele %in &888
au -ost %epsite +n acei ani 5ratie umorului ne5ru" prompt si e-icient" al lui Diaconescu. :ot +n
199)" c+n% trnistii +ncepuser %e6a s se r2boiasc +n pres" c3iar eu -c+n% %eclaratii critice la
a%resa 5u#ernului 8iorbea" s-a %ecis +n &888 ca cine mai -ace asemenea %eclaratii s -ie
sanctionat pe linie %e parti%. 8iumara" ministrul $inantelor" m-a tintit ime%iat0 <Uitati" Ra%u
Vasile a %at un inter#iu +n care 1-a criticat pe 8iorbea pe moti# c msura %isponibili2rii
minerilor %in Valea Hiului e o i%iotenie. ,e el nu-1 sanctionea2 nimeniB= Era o atmos-er
+ncrcat +n +ncpere" oric+n% puteau s t+sneasc +ntre noi replicile %ure. +ns remarca lui
Diaconescu" calm+n% ime%iat atmos-era" a -ost plin %e 3a20 <Asa-i cu stia mari" nu are cine s-i
sanctione2e. Rusii s+nt +n 8ecenia" americanii intr +n IraD si nimeni nu-i sanctionea2"= ,ri#irile
s-au +n#iorat brusc" cci +n bine 6ucata resemnare a prese%intelui se ascun%ea e4act %o2a %e ironie
necesar %e2amorsrii unui con-lict. $ireste c puteam -i sanctionat" %ar -elul mucalit" mustin% %e
un umor cinic si nb%ios" a linistit %intr-o %at apele. $r aceast inter#entie" spiritele -iin%
+ncinse" +ntre mine si 8iumara se putea isca o altercatie. Dar asa" eu +nsumi %omolit" m-am
pomenit spun+n%u-i lui 8iumara0 <;i" 8iumara" las-o" mi" balt... Uite" promit c nu-ti mai atac
5u#ernul %in care -aci parte" %ar cu o con%itie" nu-mi mai spune Ra%u Vasile" spune-mi" simplu"
R-%ucu" si-atunci te #oi #orbi numai %e bine@=
8e rost mai pot a#ea ast2i asemenea amintiriB ,entru mine" unul sin5ur0 s-mi aminteasc -aptul
ca"
!!
DE;I:EREA ;EA
%in cau2a -ebletei mele pentru acest om" am pltit cu #+r- si +n%esat +n plan politic.
+n toamna acelui an" primeam tot mai %es %e stire c cei care +mi tes planul %emiterii se apropie %e
-a2a -inal. Stoica a tinut o%at s-mi atra5 atentia0 <Ra%ule" ai 5ri6 c trnistii ti te sap" iar
noi nu putem -ace nimic@= stiam asta" %ar ruptura %in s+nul ,Nt8D-ului era asa %e a%+nc +nc+t nici
o punte %e le5tur nu se mai putea 5si. 8onstantinescu +ncepuse la r+n%ul lui s tatone2e terenul
+n cursul unor ne5ocieri +n stil propriu" la ceas %e noapte si +n ne5ura cotloanelor %e la 8otroceni.
A-lasem c se poart %iscutii +ntre prese%intele statului si li%erii parti%elor %in arcul
5u#ernamental" Diaconescu si ,etre Roman. Senatorul liberal Ra%u $. Ale4an%ru mi-a pomenit
atunci %e o scrisoare a lui ,etre Roman ctre 8onstantinescu +n care +i su5erea +nlocuirea mea. L-
am +ntrebat %irect pe ,etre Roman si a ne5at. Nici p+n ast2i nu stiu %ac o asemenea scrisoare a
e4istat" cci nici un li%er al ,D-ului nu mi-a con-irmat e4istenta ei" nici &sescu" nici &er-ceanu"
nici &abiuc.
8u sau -r aceast scrisoare" plasa se str+n5ea. ,e 10 octombrie" %e 2iua mea" toti li%erii politici
au #enit s m -elicite. Inclusi# 8onstantinescu. Da" omul +n#tase -oarte mult +n ultima #reme"
reusise s-si +ncropeasc un c3ip cu nenumrate msti" iar atunci a a-isat-o pe cea a prese%intelui
amabil cruia +i -ace mare plcere s-si -elicite premierul" o plcere cu at+t mai mare cu c+t 5+n%ul
%e a m rsturna" oricum si prin orice mi6loace" i se cuibrise temeinic +n minte" +si -elicita un
prim-ministru cu care +ncetase %e mult s mai comunice" si o -cea cu #oluptatea celui care stia c
acea -elicitare a#ea s -ie si ultima. >mul acesta a#ea o 5ri6
l !.
obsesi# %e a str+n5e in%icii incriminatoare +n le5tur cu mine. 8+n% %e pil% am -ost la 8lu6 la
8orpul IV al Armatei Rom/ne" un%e m-am +nt+lnit cu toti o-iterii %e ran5 +nalt %in tar" ascult+n%u-
le %oleantele si nemultumirile le5ate %e salari2area ca%relor militare" 8on-stantinescu a interpretat
acest 5est ca pe o tentati# a mea %e a tatona perspecti#a unui puci militar a crui #ictim" cine
altcine#a oareB nu putea -i %ec+t el.
In acea perioa%" a-l+n%u-m +n #i2it o-icial +n 7recia" am stat +ntr-o sear %e #orb cu c+ti#a
%intre cei care m +nsoteau. Din #orb +n #orb" am a6uns -ireste la planurile pe care le ur2ea
prese%intele statului +n pri#inta %emiterii mele. Era o %iscutie banal" una pe care as -i uitat-o %e
mult %ac nu ar -i -ost marcat %e -aptul c cine#a %in antura6ul meu" cre% c 7recea" mi-a spus0
<De ce nu +ncercati cu Ale4an%ru At3anasiuB Renuntati la trnisti si mer5eti cu At3anasiu"
%umnea#oastr can%i%ati la prese%intie %in partea lor" iar ei au ne#oie %e cine#a care s-i scoat
%in c#asianonima-tul lor electoral@= <&un i%ee@=" +i 2ic si +l sun ime%iat pe At3anasiu" care se a-la
+n tar. Era cam mie2ul noptii" cre% c 1-am tre2it %in somn. I-am pomenit %e aceast i%ee" si
ne5resit 1-am luat prin surprin%ere" cci #reme %e cinci minute c+t am #orbit la tele-on nu a -cut
%ec+t s m aprobe +n +ntre5ime. Am +nc3eiat 3otr+n% c #om continua %iscutia la &ucuresti. A
-ost o %iscutie +n care parc -iecare nu cre%ea ce spune cellalt" %ar el a cre2ut si a tinut minte. Din
partea mea aceast %iscutie nu a a#ut nici o continuare. Din partea lui At3anasiu +ns" %a. Am
moti#e s cre% c At3anasiu s-a %us la 8otroceni raport+n%u-i lui 8onstantinescu +ntrea5a %iscutie.
>portunismul politic al lui At3anasiu e aproape -r e5al" mai ales +n ceea ce pri#este iscusinta lui
!
r
DE;I:EREA ;EA
%e a c%ea tot timpul +n picioare. Venin% %in ,A8 si -iin% prese%inte al unui parti% cu un spri6in
electoral %e 1G" omul acesta a -ost ministru" #iceprese%inte al Senatului si Dumne2eu stie ce mai
#roia s -ie.
+n noiembrie 1999 am -ost la &ru4elles si am reusit s-i con#in5 pe comisarii Uniunii Europene
ca Rom/nia s -ie in#itat la ne5ocierile pentru a%erare +ntr-un sin5ur #al" alturi %e celelalte tri
can%i%ate. Apoi" +n %ecembrie a a#ut loc #i2ita +n Rusia si +nt+lnirea cu ,utin" +ncepusem s m
misc prea lar5 si prea %e2in#olt pe 3arta Europei ca Emil 8onstantinescu s mai poat astepta
mult. $iin% e-icient pe plan e4tern" cptasem succes +n cel intern. Asa c prese%intele a +nceput
s se precipite. A urmat reuniunea %e la CelsinDi" c+n% in#itarea Rom/niei ca s +nceap
ne5ocierile %e a%erare a %e#enit un -apt +mplinit. 7reseala mea e c nu m-am %us alturi %e
prese%inte acolo" ls+n%u-1 %oar pe el s repre2inte Rom/nia" +mi amintesc c i-am tele-onat0
<;er5eti numai %umnea#oastr" %omnule prese%inte" este bine ca -elicitrile s le primiti
%umnea#oastr. Eu %oar mi-am -cut %atoria" si +mi a6un5e.= 8u#intele acestea -rumoase i le-am
spus cu sinceritate" %ar le-am a%resat cui nu trebuie. >ricum" ele #eneau prea t+r2iu. 7reseala a
constat +n -aptul c pre2enta mea acolo ar -i +mpie%icat +ntele5erea la care au a6uns la CelsinDi
8onstantinescu +mpreun cu cei care 1-au +nsotit acolo +n pri#inta %emiterii mele. 8u aproape o
sptm+n mai %e#reme" pe ( %ecembrie" c3estiunea %emiterii mele era %e6a btut +n cuie. +n acea
2i" a-lat la un seminar la So-ia" Remus >pris 1-a anuntat pe cole5ul lui %e %ele5atie" Alin
:eo%orescu" c este c3emat ur5ent la &ucuresti %e 8onstantinescu. <De ce" +l +ntreab Alin
:eo%orescu mirat" Rom/nia si &ul5aria
KL !A
au -ost acceptate" ceea ce se #a anunta la CelsinDi. 7u#ernul si-a -cut %atoria@= <Nu mai
contea2" 2ice >pris. +l sc3imbm pe Ra%u Vasile.= <8ine ti-a spusB= <8onstantinescu.= <8+n%B=
<Acum c+te#a minute" la tele-on.= <Du-te si spune-i s n-o -ac" e o prostie@= <Nu se mai poate"
8onstantinescu a %ecis c #rea o lo#itur %e ima5ine@= +ntors +n tar %e la CelsinDi" Emil
8onstantinescu a aprut pe postul tele#i2iunii nationale +n seara 2ilei %e 1! %ecembrie pentru a-1
-elicita pe premierul Ra%u Vasile pentru succesul repurtat %e Rom/nia la CelsinDi. Am stiut atunci
c %eci2ia -usese luat" cci +i recunosteam stilul" un stil %e care probabil era -oarte m+n%ru. +n
aceeasi sear am -ost sunat %e Diaconescu" care +mi cerea ca a %oua 2i %imineata s -iu la 5u#ern
spre a-mi comunica ce#a important. Dup in-arct" +nnoptam numai la Sna5o#" a#+n% ne#oie %e
me%iu natural si e4ercitii -i2ice pentru a m +ntretine -i2ic. I-am spus lui Diaconescu c mai
%e#reme %e ora 1.TT nu pot -i la 5u#ern" asa c +l astept la ora aceea.
+n %imineata 2ilei %e luni 1. %ecembrie Diaconescu a #enit la 5u#ern la ora 11TT" s-a a5itat ce s-a
a5itat pe culoare +n asteptarea mea si a plecat. At+t el" +n curtea 5u#ernului" c+t si >pris" la 8amera
Deputatilor" au %eclarat tele#i2iunii cum c premierul Ra%u Vasile a re-u2at s-1 primeasc pe
prese%intele parti%ului. Am sosit la ora 1.TTla 5u#ern. Era o 2i noroas" cu urme %e 2pa% pe
spatiile #er2i. A6uns la 5u#ern" am -ost +nstiintat %e consilieri c ministrii trnisti +ncepuser s-si
%epun %emisiile la 8otroceni. S+nt +ncre%intat c Emil 8onstantinescu 6ubilea2 si ast2i %e
m+n%rie amintin%u-si %e c+t in5enio2itate a putut %a %o#a% mintea lui %e eminent cenusie
atunci c+n% a scornit
!(
DE;I:EREA ;EA
aceast meto% ine%it %e a m ma2ili. Din pcate pentru el" o asemenea proce%ur nu e pre#2ut
%e nici un act normati#" cu at+t mai putin %e 8onstitutie. Dar un prese%inte care +nclcase %e la
bun +nceput 8onstitutia" atunci c+n% +l %esemnase ca premier pe 8ior-bea" nu se putea +mpie%ica
%e un -leac %e scrupul moral sau %e o pie%ic precum 8onstitutia c+n% era #orba s-1 +nlture pe
un alt prim-ministru. ;inistrii trnisti si-au %epus cu totii %emisia la 8otroceni" la ,alatul
Victoria sosin% -a4uri cu copiile acestora. Sin5urul care mi-a +nm+nat %emisia +n ori5inal a -ost
Du%u lonescu. <Ra%ule" asta e@ +mi pare ru@= <Nu mi-o lsa mie" %u-o la secretariatul 5eneral al
5u#ernului=" i-am spus si asa m-am %esprtit %e un om %espre care cre2usem c e alt-el %ec+t
>pris. ,utin %up ora 1.TTm-a sunat Dia-conescu %+n%u-mi un ultimatum0 +mi cerea s-mi %au
%emisia si s #in la se%iul parti%ului ca s %au e4plicatii +n ca%rul &888-ului. &888-ul a#ea un
c#orum %e 1! persoane" iar +n acea 2i se a%unaser %oar #reo sase %intre ei0 Diaconescu" 7albeni"
>pris" 8iumara" Spinea-nu si tepelea. 8eilalti lipseau. I-am spus c nu #in +n -ata unui <tribunal al
poporului= alctuit %in sase oameni. La ora 1(TT se-ul %e cabinet al lui 8onstantines-cu a sunat la
cabinetul meu anunt+n% c toti ministrii trnisti +si %epuseser %emisia. Nici o #orb %e ministrii
liberali sau pe%isti. stirea lui 8iu#ic era transparent +n intentia ei %e a m sili s-mi semne2
%emisia si s o trimit spsit la 8otroceni. +mi %au seama acum c +n toate acele 2ile am a#ut o
%ubl optic +n ceea ce m pri#este. Eram tinta acelei lo#ituri %e palat si totusi m simteam ca un
spectator" triam cu sen2atia c tot ce se petrecea acolo cu mine i se +nt+mpla unei alte persoane"
parc eram martorul %in a-ar al
!)
unei %rame la care asistam -oarte %etasat. Numai asa +mi e4plic %e ce nu am ce%at +n -ata acelor
presiuni psi3olo5ice. 8ci asta nu a putut pre#e%ea in5enio2itatea prese%intelui 8onstantinescu0
+n ciu%a mi5alei cu care plnuise totul +mpreun cu maestrul Stoica" e4ista posibilitatea le5al si
constitutional ca eu s nu +mi %au %emisia. si nu mi-am %at-o. Si am +ncercat +n acea 2i" ca si +n
cele urmtoare" s reactione2 la msura abu2i# a unui prese%inte care +si -cuse un obicei %in a
+nclca 8onstitutia contracar+n%u-1 numai cu meto%e constitutionale. $iin% la 5u#ern" 1-am
c3emat pe secretarul 5eneral al 5u#ernului Ra%u Stroe si i-am cerut s -ac -ormele le5ale %e
%emitere a ministrilor trnisti" ur-m+n% s numesc +n scurt timp noi titulari ai porto-oliilor
ministeriale. Am primit un re-u2 -ranc" %e parc Ra%u Stroe nu #orbea cu se-ul lui" ci cu umbra
lui. Atunci mi-am %at seama c Valeriu Stoica era acolo un%e trebuia s -ie" %e partea
+n#in5torului. L-am sunat si mi-a con-irmat bnuiala0 liberalii se 53i%au %up %eci2ia trnistilor"
pre2ent+n%u-si la r+n%ul lor %emisia la 8otroceni. Am %ecis s -ac ultimul pas pe care +l mai
puteam -ace. I-am sunat pe li%erii parti%elor %e opo2itie cer+n%u-le prerea +n pri#inta completrii
5u#ernului cu ministri apartin+n% parti%elor %e coalitie. ;elescanu a rspuns a-irmati# la aceast
propunere" Iliescu a -ost -oarte e#a2i#" iar At3anasiu mi-a spus c nu +si #a %a +n nici un ca2
%emisia" %ar c pur si simplu nu stie ce s -ac. ,este putin timp si-a %at %emisia si a preluat
atributiile %e premier interimar@ &ela ;arDo a -ost neutru" si pe bun %reptate. 8u pe%istii nu am
putut lua le5tura. A#eam s a-lu mai t+r2iu c se i2olaser +n biroul lui ,etre Roman urmrin%
%erularea e#enimentelor. :otusi nici unul %intre ministrii
!1
DE;I:EREA ;EA
pe%isti nu si-a %at %emisia" nici mcar %up ce mi-am %at-o eu. ;ai t+r2iu am a-lat c la
propunerea 8o-troceniului ca ministrii pe%isti s-si %ea %emisia" :ra-ian &sescu a e4clamat
ner#os0 <Nici %e-al %racului nu-mi %au %emisia %oar pentru c asa #rea 8onstan-tinescu@= >mul
acesta" asa impulsi# si slobo% la 5ur cum este" asa ne+n-r+nat +n %eclaratii si totusi at+t %e simpatic
prin -irea lui" omul acesta care se certa +n se%intele %e 5u#ern cu Valeriu Stoica" pentru ca apoi s-
i spun can%i%0 <Nea Valeric" nu te supra" %ar nu ai %reptate@=" omul acesta a rmas pentru mine
e4emplul sin5ular %e loialitate a%e#rat +n materie %e politic rom/neasc. Nu si-a tr%at
premierul p+n la s-+rsit" si" culmea" un premier care nici mcar nu -cea parte %in parti%ul lui" si
pe %easupra nu 1-a tr%at +n-tr-un moment c+n% toti +mi +ntorseser spatele.
La ora 11TT am -ost iar con#ocat la &888. Se str/nseser acolo si alte persoane interesate0
ministri trnisti" %eputati si senatori. Iar printre ei" ca s #e2i c+t recunostint poate +ncpea +n
su-letul unor rom/ni" se numrau oameni pe care +i a6utasem %irect" %e e4emplu constntenii Hianu
si &ar%e. :oti cei a%unati acolo -ier-beau %e %orinta %e a m #e%ea %emis" toti +l +n-ierau cu
aprin%ere pe Ra%u Vasile" aceiasi oameni care" cu ! %e ore +nainte" nu +n%r2neau s %esc3i%
5ura +n -ata mea.
+n seara 2ilei %e 1. %ecembrie am iesit pe postul national si am %eclarat c a#em %e-a -ace cu o
lo#itur %e -ort" neconstitutional si ne%emocratic" o msur abu2i# -r temei le5a3
,este c+te#a ore prese%intele a aprut la tele#i2iune %eclar+n% c m-a re#ocat %in -unctie si c +l
numeste ca premier interimar pe Ale4an%ru At3anasiu. Subtil
K !9
8URSA ,E 8>N:RASENS
miscare" numai c eu nu-mi %%eam %emisia. ,ur si simplu nu mi-o %%eam. 8e mi6loace
constitutionale are un prese%inte pentru a-1 con#in5e pe un premier s-si %ea totusi %emisiaB Nici
unul. Rm+neau prin urmare celelalte mi6loace" cele necon#entionale0 +n%uplecarea prin presiune
sau cumprarea prin o-erire %e a#anta6e compensatorii.
Am plecat acas cu aceeasi sen2atie stranie si struitoare pe care o a#usesem toat 2iua" c ceea
ce triesc i se +nt+mpl altuia si c eu pri#esc pasi#" %in a-ar" ceea mi se +nt+mpl. ,osturile %e
tele#i2iune +si +n%reptaser atentia asupra lo#iturii %e palat. Se -ceau %eclaratii" se e4primau
puncte %e #e%ere" se conturau po2itii. ;inistrii trnisti %emisionari si-au 6usti-icat +n oc3ii lumii
5estul %e a-si %a %emisia. ;inistrul 8ulturii" 8aramitru" a a-irmat c nu poate lucra cu un prim-
ministru cruia nu-i +ntele5e scrisul %e m+n" iar ministrul Inte5rrii Europene" Cerlea" cel care
-cuse -i5uratie la 8onsiliul Europei si nu contribuise cu nimic la crearea unui curent %e opinie
-a#orabil Rom/niei la &ru4elles" a %eclarat c +l e#itam si c nicio%at nu a#usese prile6ul s
#orbeasc cu mine.
A %oua 2i am -ost la 5u#ern" +ncepea o nou 2i %e munc pentru un premier -r 5u#ern care nu
#roia +ns s-si %ea %emisia. Nu %in ambitie" nu pentru c nu #roiam s renunt la putere" ci pentru
c %oar asa puteam reactiona le5al la o lo#itur %e -ort -r ba2 le5al. Era %reptul meu le5al"
iar 8onstantinescu nu a#ea ce -ace. Intr+n% +n cabinetul meu" am obser#at c toate 53i#eciurile cu
-lori pe care le a%unasem si le +n5ri6isem +n timpul man%atului %ispruser. Erau multe si
-rumoase" si m simteam bine pri#in%u-le. Disparitia lor m-a %urut mai mult %ec+t orice alt
presiu-
!A0
DE;I:EREA ;EA
ne la care am -ost supus +n acele 2ile. Era ca o palm" ca un 5est %e e#i%ent 5rosolnie" un -el %e
pro-anare a persoanei mele si a pre-erintelor mele" un -el %e %es-iintare a mea prin ster5erea
oricrei urme pe care o lsasem +n acel cabinet +ntr-un an si sapte luni. Ra%u Stroe %%use or%in
ca toate -lorile s -ie scoase %intr-un cabinet +n care prim-ministrul constitutional nu mai a#ea ce
cuta. Am +nceput s-mi str+n5 lucrurile" trin% aceeasi sen2atie ne#erosimil c nu eu s+nt cel
care am parte %e asa ce#a. La ora llYs+nt +nstiintat c &888-ul se +ntrunise %in nou +n acea
%imineat" 3otr+n% %emiterea mea %in -unctia %e secretar 5eneral al ,N:8D-ului si e4clu%erea
mea %in r+n%ul membrilor %e parti%. Asa%ar %urase %ou 2ile" %uminic prese%intele +si lu%a
premierul" iar acum" marti" nu mai eram nici mcar un simplu membru al unui parti% +n care
intrasem printre primii. Am prsit %e-initi# 5u#ernul. Dar %emisia nu mi-o %%usem.
+n 2iua %e 1A %ecembrie" un 5rup %e parlamentari" +n marea lor ma6oritate cei care participaser la
acea +ntrunire ce purta +n mo% impropriu numele %e <5rupul %e la &raso#=" au cutat s m
con#in5 s m %uc la &888 ca s +n%rept lucrurile si s a6un5 la un compromis cu Diaconescu.
Am re-u2at" nu mai a#eam ce s caut +n acel loc. +n sc3imb" am acceptat s-1 sun pe Diaconescu"
%espre care" c3iar si atunci" cre%eam +n continuare c -usese %oar o ppus +n m+inile lui
8onstantinescu. A#eam s a-lu c nu -usese o ppus" ci unul %in initiatorii %emiterii mele.
<Domnule prese%inte" #reau s a6un5em la o solutie onorabil +n -olosul parti%ului. Nu +ntele5 %e
ce m-ati %emis %in -unctia %e secretar 5eneral si %e ce m-ati %at a-ar %in parti%.= <Domnule Ra%u
Vasile" putem s ne +ntele5em
!A1
%ac +ti %ai %emisia. :e repunem +n -unctia %e secretar 5eneral" ba c3iar +ti o-erim si prese%intia
Senatului" cci ,etre Roman a anuntat c ti-o ce%ea2" trec+n% la ;inisterul %e E4terne. S+nteti %e
acor%B= Am +ncu#iintat. I-am cerut lui Diaconescu s +mi trimit prin -a4 o 3+rtie cu aceste
asi5urri. ;i-a trimis 3+rtia" m-am uitat la ea cu pri#irea pe care o a#eau %omnitorii rom/ni c+n%
primeau -irmanul %e ma2ilire %e la ,oarta >toman" si am scris pe ea0 <+mi %au %emisia0 1F %ac o
persoan neutr %in parti% % un comunicat la tele#i2iune prin care %eclar c s-a a6uns la o
solutie amiabil +ntre Ra%u Vasile si ,Nt8D* !F %ac pstre2 -unctia %e secretar 5eneral* .F %ac
primesc -unctia %e prese%inte al Senatului.= Am trimis 3+rtia si am pri-mit-o +napoi semnat %e
Diaconescu. Dar nu %up mult timp am -ost anuntat c +ntele5erea a c2ut. Semntura lui
Diaconescu nu mai conta. De parc ar -i contat #reo%at@ Asa c nu mi-am %at %emisia nici +n
acea 2i. +n aceeasi sear" 8onstantinescu m-a in#itat s ne5ociem la rese%inta lui %in stra%a
,an5rati. Am re-u2at s intru +n cas" multumin%u-m s #orbesc cu el prin tele-on. ;i-a #orbit
-oarte politicos si calm" c3iar cre% c +n sinea lui era m+n%ru c poate %o#e%i at+ta rela4are
interioar. ;-a +ntrebat c3iar ce #reau +n sc3imbul %emisiei mele. ;i-a o-erit <orice post %e
ambasa%or=. Am re-u2at0 <V ure2 succes pe %rumul pe care #eti mer5e +n continuare" %ar nu
uitati ce #-am spus atunci pe aleile 8otroceniului" cu oca2ia +n#estirii mele. V-am spus atunci c
eu a%uc noroc celor cu care m +nt+l-nesc si c %ac am s plec %e l+n5 %umnea#oastr cariera
%umnea#oastr se #a +nc3eia.= si cu asta s-a s-+rsit %iscutia cu un prese%inte care +nclcase %e
%ou ori 8onstitutia cu %oi premieri" pe unul %esemn+n%u-1" pe altul re#oc+n%u-1.
!A!
DE;I:EREA ;EA
+n 2iua %e 6oi 1-am +nsrcinat pe ,etric ,eiu s poarte ne5ocieri cu purttorul %e cu#+nt al
prese%intiei Rs#an ,opescu +n #e%erea +nc3eierii unei +ntele5eri la captul creia s-mi %au
%emisia. Nimic %in punctele acelei +ntele5eri nu a -ost respectat" cu e4ceptia unuia" cel le5at %e
%emisia mea. +n toat 2iua aceea am -ost cel mai sin5ur prim-ministru %in lume. :ele-onul
amutise" nimeni nu m cuta" nimeni nu #roia s m #a%. Eram ca un paria c2ut +n %i25ratia
tuturor. Atunci mi-a -ost %at s cunosc ce +nseamn mintea rom/nului cea %e pe urm" o minte
ptruns %e %e25ust pentru oameni si %e sil -at %e politic. Atunci mi-am pier%ut cre%inta +n
oameni si am rmas cu cre%inta +n Dumne2eu.
Vineri" 1) %ecembrie" la pr+n2 mi-am semnat %emisia. I-am +nm+nat-o lui ,etric ,eiu spre a o
%uce la 8otroceni. 8+n% s-a +ntors %e acolo" consilierul meu a#ea lacrimi +n oc3i. Nu se obosise
nimeni s-1 +nt+m-pine" nici mcar omolo5ul lui pre2i%ential" %omnul 8iu#ic. Sosise +ntr-un
t+r2iu un anume :elea5" un persona6 -r important +n ierar3ia 8urtii %e la 8otroceni. ; urau
prea mult spre a mai -ace e-ortul %e a mai respecta protocolul. Era #ineri" iarsi #ineri" +mi
+ncepusem man%atul +ntr-o 2i %e #ineri si +l terminam tot +ntr-o 2i %e #ineri.
8u ce s-au ales ma2ilitorii meiB 8u o lo#itur %e bumeran5 ce i-a mturat pe toti. Atunci si-a
artat ,Nt8D-ul slbiciunea cronic %e care su-erea0 pur si simplu trnistii nu au a#ut un om %e
re2er# +n clipa +n care au acceptat s -iu re#ocat %e 8onstantinescu@ Esalonul %oi al ,Nt8D-ului"
pre5tit anume pentru a intra +n lupt la momentul-c3eie" pur si simplu nu e4ista. ;ecanismul
parti%ului era u2at" ros pe %inluntru
!A.
%e cancerul intri5ilor si antipatiilor. >rice parti% serios trebuie s aib c+te#a -i5uri publice" stiute
%e multime" si o armat %e oameni ne#2uti care se misc +n spatele celor %int+i pentru a-i spri6ini
si pentru a le lua la o a%ic" +n situatii %e cri2 cum era aceasta" locul. Acesta e esalonul %oi"
oameni competenti pre5titi %in #reme pentru a psi +n arena public a #ietii politice" +n realitate"
,Nt8D-ul nu a a#ut %ec+t ce se #e%ea" c+ti#a btr+ni si c+ti#a a%ulti +n spatele crora nu se a-la
nimeni. 8+n% am <%isprut= eu" s-au pomenit -r om %e re2er#. si m-au alun5at ca s obtin ceB
Un 5u#ern con%us %e IsrescuB 8e #aloare poate a#ea 5arnitura %e politicieni ai unui parti% %ac
%in r+n%ul lor nu se poate 5si mcar un +nlocuitor al premieruluiB Un%e i-a stat capul lui
Diaconescu c+n% a acceptat ca premier un om -r culoare politicB si oare ce a a#ut +n minte
Diaconescu c+n% a a-lat c stp+nul lui" 8onstan-tinescu" nu mai can%i%ea2 la prese%intie ls+n%
%escoperit o 8on#entie care +l +mpinsese pe scaunul %e prese%inteB 8e calcul a putut -ace
Diaconescu c+n% a acceptat ca ,Nt8D-ul s sustin pentru pre2i%entiale un te3nocrat care a#ea un
sin5ur rost" acela %e a pre5ti ale5erileB stia Diaconescu c Isrescu acceptase s -ie prim-
ministru numai %up ce primise asi5urri %e la Iliescu c scurta lui a#entur politic nu +i punea +n
pericol -unctia %e 5u#ernator al &ncii NationaleB 8+n% m-am +nt+lnit %up !000 cu Diaconescu la
8otroceni" la un %ineu o-erit %e noul prese%inte Iliescu" Diaconescu m+-a spus0 <Ra%ule" +mi pare
ru pentru tot ce s-a +nt+mplat. Eu +ti pstre2 +n continuare o mare apreciere.= Era btr+n si
ne#olnic" asa cum -usese si +n 2iua +n care +l #i2itasem la #ila %e protocol %in Neptun. Un btr+n
+n%uiostor si #iclean" at+ta tot.
!A
DE;I:EREA ;EA
8onsecintele +nlturrii mele %e la putere" pre2entate +ntr-o -orm concis" arat ast-el0 1F
E4clu2+n%u-m" trnistii s-au lipsit %e sin5urul om care putea s mai sal#e2e unitatea si #iitorul
parti%ului" %o#a% c +n locul meu nu au mai a#ut pe cine s pun* !F accep-t+n% ca premier un om
-r culoare politic" trnistii au %o#e%it implicit c alctuiesc un parti% -r i%entitate politic*
.F nea#+n% i%entitate politic" trnistii au %isprut %e pe scena politic rom/neasc la ale5erile
%in !000* F 5estul lui 8onstantinescu %e a nu mai can%i%a la pre2i%entialele %in !000 a con-irmat
a%e#rul trist c +n orice relatie %e %ra5oste %e tip uni#oc" +n care numai unul % si altul primeste"
cel care pier%e p+n la urm e cel care %0 8onstantinescu i-a aban%onat pe trnisti %up ce
-cuse ce #roise cu ei patru ani %e 2ile. 7estul lui 8onstantinescu nu poate -i iertat politic" el a
-ost o tr%are cu neputint %e 6usti-icat %in punct %e #e%ere politic. Nu ai #oie s +ntorci spatele
unei 8on#entii care te spri6inise s a6un5i prese%inte" in%i-erent %e ratiunile umane si morale ce
pot -i in#ocate +n spri6inul unui asemenea 5est.
,e scurt" consecintele au -ost catastro-ale" at+t pentru actorii lo#iturii %e palat" c+t si pentru scena
politicii rom/nesti. Spun asta 5+n%in%u-m c ,Nt8D" %is-pr+n%" a lsat neacoperit aripa
crestin-%emocrat a spectrului politic %in Rom/nia. Ast2i nu e4ist +n Rom/nia nici un parti%
important a crui i%eolo5ie s repre2inte curentul european al crestin-%emocratiei. Si in%i-erent c
ne place sau nu" -r crestin-%emocratie nu se poate #orbi %e un esic3ier politic complet +n
Rom/nia. 8u timpul" se #a i#i un alt parti% care s preia +n pro5ramul su i%eile %emocratiei
crestine" %ar acela nu #a mai -i ,Nt8D. Acest parti% a murit" a murit pen-
!AA
%e cancerul intri5ilor si antipatiilor. >rice parti% serios trebuie s aib c+te#a -i5uri publice" stiute
%e multime" si o armat %e oameni ne#2uti care se misc +n spatele celor %int+i pentru a-i spri6ini
si pentru a le lua la o a%ic" +n situatii %e cri2 cum era aceasta" locul. Acesta e esalonul %oi"
oameni competenti pre5titi %in #reme pentru a psi +n arena public a #ietii politice" +n realitate"
,Nt8D-ul nu a a#ut %ec+t ce se #e%ea" c+ti#a btr+ni si c+ti#a a%ulti +n spatele crora nu se a-la
nimeni. 8+n% am <%isprut= eu" s-au pomenit -r om %e re2er#. si m-au alun5at ca s obtin ceB
Un 5u#ern con%us %e IsrescuB 8e #aloare poate a#ea 5arnitura %e politicieni ai unui parti% %ac
%in r+n%ul lor nu se poate 5si mcar un +nlocuitor al premieruluiB Un%e i-a stat capul lui
Diaconescu c+n% a acceptat ca premier un om -r culoare politicB si oare ce a a#ut +n minte
Diaconescu c+n% a a-lat c stp+nul lui" 8onstan-tinescu" nu mai can%i%ea2 la prese%intie ls+n%
%escoperit o 8on#entie care +l +mpinsese pe scaunul %e prese%inteB 8e calcul a putut -ace
Diaconescu c+n% a acceptat ca ,Nt8D-ul s sustin pentru pre2i%entiale un te3nocrat care a#ea un
sin5ur rost" acela %e a pre5ti ale5erileB stia Diaconescu c Isrescu acceptase s -ie prim-
ministru numai %up ce primise asi5urri %e la Iliescu c scurta lui a#entur politic nu +i punea +n
pericol -unctia %e 5u#ernator al &ncii NationaleB 8+n% m-am +nt+lnit %up !000 cu Diaconescu la
8otroceni" la un %ineu o-erit %e noul prese%inte Iliescu" Diaconescu mi-a spus0 <Ra%ule" +mi pare
ru pentru tot ce s-a +nt+mplat. Eu +ti pstre2 +n continuare o mare apreciere.= Era btr+n si
ne#olnic" asa cum -usese si +n 2iua +n care +l #i2itasem la #ila %e protocol %in Neptun. Un btr+n
+n%uiostor si #iclean" at+ta tot.
!A
DE;I:EREA ;EA
8onsecintele +nlturrii mele %e la putere" pre2entate +ntr-o -orm concis" arat ast-el0 1F
E4clu2+n%u-m" trnistii s-au lipsit %e sin5urul om care putea s mai sal#e2e unitatea si #iitorul
parti%ului" %o#a% c +n locul meu nu au mai a#ut pe cine s pun* !F accep-t+n% ca premier un om
-r culoare politic" trnistii au %o#e%it implicit c alctuiesc un parti% -r i%entitate politic*
.F nea#+n% i%entitate politic" trnistii au %isprut %e pe scena politic rom/neasc la ale5erile
%in !000* F 5estul lui 8onstantinescu %e a nu mai can%i%a la pre2i%entialele %in !000 a con-irmat
a%e#rul trist c +n orice relatie %e %ra5oste %e tip uni#oc" +n care numai unul % si altul primeste"
cel care pier%e p+n la urm e cel care %0 8onstantinescu i-a aban%onat pe trnisti %up ce
-cuse ce #roise cu ei patru ani %e 2ile. 7estul lui 8onstantinescu nu poate -i iertat politic" el a
-ost o tr%are cu neputint %e 6usti-icat %in punct %e #e%ere politic. Nu ai #oie s +ntorci spatele
unei 8on#entii care te spri6inise s a6un5i prese%inte" in%i-erent %e ratiunile umane si morale ce
pot -i in#ocate +n spri6inul unui asemenea 5est.
,e scurt" consecintele au -ost catastro-ale" at+t pentru actorii lo#iturii %e palat" c+t si pentru scena
politicii rom/nesti. Spun asta 5+n%in%u-m c ,Nt8D" %is-pr+n%" a lsat neacoperit aripa
crestin-%emocrat a spectrului politic %in Rom/nia. Ast2i nu e4ist +n Rom/nia nici un parti%
important a crui i%eolo5ie s repre2inte curentul european al crestin-%emocratiei. si in%i-erent c
ne place sau nu" -r crestin-%emocratie nu se poate #orbi %e un esic3ier politic complet +n
Rom/nia. 8u timpul" se #a i#i un alt parti% care s preia +n pro5ramul su i%eile %emocratiei
crestine" %ar acela nu #a mai -i ,Nt8D. Acest parti% a murit" a murit pen-
!AA
tru tot%eauna si pe #eci" lucrul acesta trebuie s-1 +ntelea5 cei care se mai +mbat cu i%eea c un
parti% cu tra%itie ca ,Nt8D #a mai putea 6uca #reo%at #reun rol +n istoria Rom/niei. Nu" nu #a
mai 6uca nici un rol" nici peste trei ani si nici peste 2ece.
si mai este ce#a. :oti" %ar absolut toti cei care au 6ucat un rol +n %emiterea mea au iesit a2i %in 6oc.
7rupul trnist 7albeni->pris" c3iar %ac e4ist" nu mai repre2int nimic a2i si nu #a mai
repre2enta ce#a #reo%at. Diaconescu a a6uns un -el %e ane4 a acestui 5rup. 8onstantinescu a
iesit la r+n%ul lui %e pe scena politic si orice +ncercare %e a re#eni #a +nsemna un esec. 83iar si
cei care au contribuit in%irect la %emiterea mea au -ost scosi %in 6oc. ,etre Roman a obtinut !")G
%in #oturi la ale5erile pre2i%entiale %in !000" ceea ce" politiceste #orbin%" +nseamn s-+rsitul" iar
maestrul Stoica" ultimul pe list" a pier%ut con%ucerea ,arti%ului Liberal pentru tot%eauna.
DU,Q DE;I:ERE
De +n%at ce a scpat %e mine" 8onstantinescu a cutat" ca %e obicei" s-si impun -a#oritul +n
scaunul %e premier0 Ra%u S/rbu. Dar oric+t %e lipsiti %e scrupule erau cei %in 5rupul 7albeni-
>pris" o asemenea solutie nu putea -i acceptat. Ra%u S/rbu a#ea o ima5ine -r msur %e
proast p+n si +n oc3ii lor. Nimeni nu 1-ar -i sustinut +n ,arlament. 8um a putut 8onstantinescu
s aib +n #e%ere un om a crui ar53iro-ilie si patim pentru a-aceri +l contrain%ica c3iar si pentru
postul %e ministru" %armite pentru cel %e premierB 83iar nu si-a %at seama c+t putre2iciune se
ascun%ea sub pielea acestui omB De #reme ce 1-a ales pe el" ori nu +si %%ea seama" ori semnau
am+n%oi. Le5ea asta %e ne+n-r+nt a -irii umane" +n #irtutea creia cei care se aseamn se a%un" a
artat +n c3ipul cel mai lmurit cine este Emil 8onstantinescu. 8ci e cu neputint s-ti treac prin
cap s pui +n scaunul %e premier un om ca S/rbu@ Dac totusi a - cut-o +nseamn c a-initatea
%intre ei era mult mai a%+nc %ec+t s-ar -i putut cre%e.
8onstantinescu nu a -ost un brbat %e stat" si nici mcar om politic nu a -ost. Lipsit %e o #i2iune
politic proprie si nea#+n% un parti% +n a crui i%eolo5ie s crea% mcar %e oc3ii lumii"
8onstantinescu a -ost un simplu politician" at+ta tot. Sin5urul parti% asupra cruia a a#ut o
in-luent real" ,Nt8D" a -ost %istrus
!A)
8URSA ,E 8>N:RASENS
+n urma acestei in-luente male-ice. Desi a trit cu con#in5erea c este un -oarte bun 6uctor %in
umbr" tr5+n% s-orile cu o abilitate at+t %e %iscret +nc+t toti politicienii rom/ni o stiau" ba c3iar si
presa" 8onstan-tinescu %%ea %o#a% %e o nesi5urant incre%ibil c+n% era s ia %eci2ii" a2i
spun+n% una si peste c+t#a timp re#enin% senin asupra 3otr+rii luate. La +nceput a #rut s -ac
-i5ur %e slu6bas public onest si mo%est" %ecla-r+n% %e pil% c #a %es-iinta S,,-ul. A renuntat
repe%e la o asemenea absur%itate" %e +n%at ce a +nceput s su-ere %e -rica %e care are parte orice
om cu -unctie" -rica pentru propria piele. Apoi i s-a +n-ipt +n cap i%eea c prese%intele nu trebuie
s par a -i mai pri#ile5iat %ec+t cel mai umil cettean %in tar" moti# pentru care a %at or%in ca
coloana o-icial pre2i%ential s astepte cuminte la sema-oarele %in &ucuresti" asemenea oricrui
con%uctor auto. A renuntat -oarte repe%e la o asemenea trsnaie e5alitarist c+n% si-a %at seama
c +n &ucuresti se pier%e timp pretios +n tra-ic si c" +n plus" securitatea lui nu putea -i asi5urat +n
ast-el %e con%itii" +n timpul mineria%ei %in ianuarie 1999 era 3otr+t s reprime miscarea minerilor
prin -ort armat" %eci2ie ce ar -i -ost catastro-al pentru Rom/nia. A -ost 3otr+t s restructure2e
ser#iciile secrete" pentru ca peste patru ani %e ter5i#ersri s %eclare c 1-au +n#ins Structurile" +n
ultimile luni ale man%atului su" 8onstan-tinescu se i2olase +n mo% #oluntar %e antura6ul lui. Nu
se mai lsa in-luentat %e nimeni" nu-si mai asculta consilierii" nici mcar pe Joe ,etre. Deci2ia %e
a nu mai can%i%a la prese%intie a -ost 5estul unui copil t+-nos care +si str+n5e 6ucriile si pleac. A
#rut s lase impresia c e un intelectual sobru si inte5ru" care stie s se retra5 %e la putere atunci
c+n% trebuie. A #rut s par un om %e caracter prea a%+nc sc+rbit %e masinatiunile
DU,Q DE;I:ERE
%in politic spre a mai continua" %esi la capitolul ma-sinatiuni nici ,etre Roman si nici Valeriu
Stoica nu 1-au +ntrecut" +n realitate" a -ost un politician rapace care nu a stiut s se sacri-ice pentru
-ormatiunea politic al crei prese%inte -usese +nainte %e 199(. Un %ram %e loialitate -at %e
8on#entie %ac ar -i a#ut" ar -i participat la ale5eri cu sin5urul 5+n% %e a a6uta aceast -ormatiune
s treac pra5ul electoral. si apoi" mi2a real" %e important national a can%i%aturii sale" era
+mpie%icarea ascensiunii lui V%im :u%or. Dar nu i-a psat" ima5inea bo#aric pe care o are
%espre sine cer+n%u-i s 6oace rolul politicianului ce se retra5e %e2am5it. El a -ost autorul
principal al %e2astrului 8on#entiei %e la ale5erile %in !000 si printele -alimentului ,Nt8D.
Norocul Rom/niei e c prese%intele s-a +ntors %e un%e #enise" %in neant. Spre %eosebire %e
Iliescu" care #a -ace politic p+n la s-+rsitul #ietii" pentru c e -cut pentru asa ce#a"
8onstantinescu stie c lumea politicii nu e pentru el. Dac totusi #a re#eni +n politic" #a rm+ne
ce a -ost %e la +nceput" un politician me%iocru" un <-ost= pe care nimeni nu +l re5ret.
Re-u2at %e trnisti +n %orinta %e a-1 numi pe Ra%u S/rbu premier" 8onstantinescu a cutat o alt
#ariant. E nespus %e re#olttor s #e2i cum un prese%inte +si ale5ea premierul" iar trnistii se
multumeau s 2ic %a sau nu" ca un s-at al btr+nilor prea %ebilitati +n substanta lor #oliti# pentru
a mai putea sin5uri s in%ice pe cine#a. 8+t inertie si pasi#itate pentru niste oameni %e al cror
nume se le5aser at+tea sperante +n 199(@ 8+n% prese%intele i-a con#ocat la 8otroceni pe li%erii
parti%elor %in arcul 5u#ernamental" cei care mai nutreau sperante ascunse c #or -i premieri au
-ost Ale4an%ru At3anasiu si Valeriu Stoica. ,rimul +ns era prea sters si ine4presi# pentru o
asemenea -unctie" iar
!A9
al %oilea" -iin% liberal" nu era %orit %e ,Nt8D si %e ,D. si totusi" Valeriu Stoica a trit atunci
speranta nebuneasc si #oluptuoas ca #a -i prim-ministru" sperant pe care o +ntre2riser toti
li%erii politici" %ar creia nu i-a %at 5las atunci %ec+t :raian &sescu. ,ri#in%u-1 cu coa%a oc3iului
pe se-ul liberalilor" ministrul :ransporturilor a e4clamat" cu #oce tare si +n pre2enta tuturor0 <Nea
Valeric" mata c3iar #rei s -ii prim-ministru@= 8u tenul lui nepi5mentat" %e albinos" Valeriu
Stoica" parc prins cu ocaua mic" s-a +nrosit tot" si rosu a rmas p+n la %eci2ia -inal %in acea
sear" o %eci2ie care %in pcate pentru el nu-i %%ea c+sti5 %e cau2. Solutia 5sit la tanc %e
8onstantinescu a -ost Isrescu. Atunci" la 8otroceni" prese%intele 8onstantinescu 1-a sunat pe
Isrescu si i-a propus -unctia %e prim-ministru. Dar Isrescu nu si--a %at acor%ul ime%iat" ci numai
%up consultri cu opo2itia.
8u Isrescu lucrurile s-au petrecut +ntocmai ca +n ca2ul lui 8iorbea. A -ost +n%ea6uns ca Emil
8onstantinescu s le -luture pe la nas trnistilor solutia 5enial pe care o 5sise ca toti s ca%
secerati %e %ra5oste la picioarele noului premier. La -el ca +n ca2ul lui 8iorbea" toti trnistii si-au
%escoperit brusc o %ra5oste nebun pentru -ostul 5u#ernator" -iin% con#insi p+n +n ultima clip c
el era solutia cea mai bun. <8+t %e %estept si pro-un% poate -i prese%intele statului" iat c a 5sit
omul pro#i%ential" omul cel mai nimerit ca s re2ol#e cri2a@=" asa au 5+n%it cu totii" -r cea mai
mic tresrire %e spaim la 5+n%ul c" pentru a %oua oar" prese%intele 8onstantinescu ster5ea cu
buretele #ointa politic a ,Nt8D numin% premier un om care nu a#ea nici o le5tur cu parti%ul
lui 8oposu. Iar %ra5ostea lor sinuci5as pentru Isrescu a mers p+n acolo +nc+t 1-au propus +n
ale5erile %in !000 %rept can%i%at la prese%in-
!(0
tie %in partea 8on#entiei" %o#e%in% c s+nt un parti% -r i%entitate politic si con%amn+n%u-se
implicit la %isparitie. :imp %e patru ani" trnistii au lsat ima5inea unui parti% lipsit %e #alori
proprii" silit s recur5 la oameni %in a-ara lui pentru a sal#a 5u#ernarea. Un parti% anemic si
%e2orientat" un parti% -r orientare si #oint proprie" cruia i se putea impune orice -r teama ca
cine#a s se opun. 8+n% Isrescu a -ost +n#estit cu prero5ati#ele %e premier +n camerele reunite
ale ,arlamentului" urec3ilor mele le-a -ost %at s au% cele mai slu5arnice si mai +n-lcrate
osanale +nc3inate te3nocratului pro#i%ential" %ar" culmea" toate osanalele #eneau %in partea celor
care ar -i trebuit s plece capul %e rusine la 5+n%ul c parti%ul lor era" prin aceast +n#estitur"
%ecapitat0 trnistii. si aici nu +i am +n #e%ere pe %etractorii mei" ci pe cei care preau oareY cum
neutri +n lupta intern %in ,Nt8D. ;i-1 amintesc pe Vasile Lupu" %e pil%. Discursul lui a -ost o
mostr %e 5u%urare politic si %e oportunism sa%ea. 7u#ernarea mea a cate5orisit-o %rept
catastro-al" iar 5u#ernarea ce urma s #in %rept rstimpul renasterii Rom/niei" +n 5ura acestui
copil planturos" bosum-lat si pitoresc" care nu a stiut nicio%at ce #rea cu a%e#rat" Ra%u Vasile
era un e4ponent al rului" iar Isrescu i2b#itorul prin e4celent. 8ulmea e c si un liberal ca
Remes" cci pe atunci mai era +nc liberal" a +n-ierat 5u#ernul Ra%u Vasile si 1-a tm+iat slu5arnic
pe te3nocratul Isrescu. +n acea 2i s-a c+ntat la unison +n ,arlamentul Rom/niei o mes +n cinstea
lui Isrescu si spre anatemi2area lui Ra%u Vasile. 8el care a surprins cel mai bine absur%ul
situatiei create %e 8onstantinescu a -ost V%im :u%or" +ntr-o inter#entie antolo5ic %e la tribuna
,arlamentului0 <; uit la noul 5u#ern" s+nt aceiasi ministri pe care +i stiu. ; uit +n sal si +l #%
pe
!(1
Ra%u Vasile" %ar -r ministri" +n locul lui e altul cu aceiasi ministri. 8are este noul 5u#ern"
%omnilorB=
S nu -iu +nteles 5resit" +l cunosc prea bine pe ;u5ur Isrescu ca s m las pra% #reunei porniri
ranc3iunoase" +l stiu cre% mai bine %ec+t m stie el. Am copilrit +mpreun +n Dr5sani si am -ost
cole5i %e liceu. L-am spri6init +n 199A c+n% ,DSR +i cerea %emisia +n Senat. Atunci" -iin% o #oce
ascultat +n Senat" i-am +ntins o m+n %e a6utor ca repre2entant al opo2itiei. Dar si atunci" spri6inul
propriu-2is recunosc c tot Iliescu i 1-a %at" %+n% tele-on la Senat si cer+n%u-le senatorilor
pe%eseristi s pun capt reactiunii -at %e 5u#ernator. Dac a rmas %up 1991 +n -unctia %e
5u#ernator e pentru c 1-am pre-erat pe el mult mai mo%estului preten%ent 8iumara. Dar ceea ce
#reau s pun +n lumin nu e pre5tirea lui %e banc3er" ci uimitoarea iscusint cu care a stiut s
supra#ietuiasc +n apele tulburi ale politicii rom/nesti. Isrescu e e4emplul cel mai strlucit %e
lon5e#itate +ntr-un post important. E un om care" +n materie %e supra#ietuire" 1-a +ntrecut p+n si
pe Iliescu" cci +n #reme ce Iliescu a murit spre a re+n#ia" Isrescu a trit tot timpul" pri#in% cum
premierii ca%" cum 5u#ernele se sc3imb si cum parti%ele cresc" a6un5 la apo5eu si pier. Este cel
mai bun aler5tor %e curs lun5 %in istoria post%ecembrist a Rom/niei" si asta" culmea" %esi este
un om -r sto- %e politician. De aceea" nu cu Isrescu am eu ce am" ci cu #ersatilitatea %e slu5
a trnistilor.
Dup ce mi-am %at %emisia am re#enit +n ,arlament" cci statutul %e senator nu putea s-mi -ie
luat %e nimeni. Atunci am cunoscut -irea ab6ect al rom/nilor. 8ei care nu +n%r2niser c+t
-usesem puternic s m critice s-au npustit asupra mea. Declaratiile si cri-ticile se re#rsau pu3oi
+n pres" iar cei mai apri5i erau
!(!
DU,Q DE;I:ERE
cei care o%inioar +mi 6uraser cre%int. Rom/nul" ca orice -iint slab si comple4at" arunc cu
piatra numai +n acei oameni %in partea crora stie c nu se poate astepta la represalii. E at+ta
lasitate +n -irea rom/nului +nc+t" %ac nu as a#ea anii pe care +i am" m+ine as pleca %in Rom/nia cu
-amilie cu tot. A tri +n Rom/nia este un e-ort. si c3iar nu merit e-ortul %e a tri +ntr-o tar +n care
lasitatea" in#i%ia" ari#ismul si b+r-a s+nt constantele 5enerale ale -irii oamenilor. Da" a tri +n
Rom/nia este un e-ort" iar cei care se +ncpt+nea2 totusi s-o -ac -ie s+nt prea slabi ca s plece"
-ie s+nt oameni ai Structurilor" -ie s+nt arsi %e un i%eal -antasmatic si mistuitor care +i tine pe loc
+ntr-o tar +n care nu +si #or 5si +n #eci locul. De cei %in prima cate5orie nu +mi pas" %e cei %in a
%oua nici at+t" %ar celor %in a treia" %in r+n%ul crora am cre2ut c -ac parte si eu" le %oresc s-mi
citeasc cartea pun+n%u-se +n locul meu. ,oate c atunci #or +ntele5e ce simt eu acum" +ntr-un ceas
+n care +mi #ine s repet la nes-+rsit cu#intele lui ;ace-%onsDi0 <Nu" %e lume nici o #orb si %e
5lorie nici una@= +n #irtutea +nclinatiei pe care o a#em %e a aler5a cu lcomie %up #orbe noi si
pro-un%e" le trecem cu #e%erea pe cele #ec3i. S+ntem prea snobi ca s repetm niste a%e#ruri
banale care au -ost at+t %e mult rostite c ni se pare un semn %e lips %e ori5inalitate s le mai
repetm la r+n%ul nostru. ;are 5reseal" cci una %in cele mai e4traor%inare #orbe rom/nesti
rostite #reo%at pe acest pm+nt" al crei a%e#r nu #a -i +ntrecut nici %e cea mai -ericit cu5etare
a #reunui -ilo2o- rom/n" este aceea care spune c pe cine nu lasi s moar nu te las s triesti.
Aici nu e #orba %e #reo 6u%ecat moral a mea +n pri#inta politicienilor rom/ni. Doar am 3otr+t o
%at c nu scriu o carte cu ten%int morali2atoare. Nu aceasta e intentia mea. 8eea ce #reau +n
!(.
sc3imb s art e c #orba aceasta rom/neasc poate ser#i ca principiu %e con%uit politic si ca
+n%reptar %e comportament pentru oricine are %e 5+n% s -ac politic. Vorba aceasta rom/neasc e
imperati#ul cate5oric %up care ar trebui s se 53i%e2e orice politician rom/n. Dac -aci 5reseala
s cre2i c tu si antura6ul tu scpati %e #alabilitatea necruttoare a a%e#rului pe care +l contine
ea" #ei tri %rama celui care a%e#ereste pe propria piele #er%ictul ei simplu si -r umbr %e
limpe%e" un #er%ict pe care +ns 1-ai au2it %e at+tea ori +nc+t nu mai simti ne#oia s-1
constienti2e2i0 pe cine nu lasi s moar nu te las s triesti@ Literele acestea ar trebui 5ra#ate pe
-rontispiciul Senatului Rom/niei" pentru ca -iecare om care intr +n el s aib" proaspt si
nealterat %e uitare" perspecti#a %rumului pe care are %e mers. Eu %e a%e#rul acestei #orbe m-am
con#ins %e nenumrate ori" cci am #2ut oameni pe care +i -cusem oameni +ntorc+n%u-mi spatele
%up ce +ncetasem s mai -iu pentru ei o autoritate si am #2ut cole5i %e parti% care au pus umrul
s-1 %oboare pe cel cruia +i %atorau locul +n ,arlament.
+ntors pe bncile ,arlamentului" am +nceput s m 5+n%esc la e#entualitatea +n-iintrii unui nou
parti%" prin atra5erea +n el a tuturor parlamentarilor trnisti care intuiau c ,Nt8D-ul +si trieste
ultimile 2ile. +mpreun cu cei 10 parlamentari trnisti %in 5rupul %e la &raso#" Lepsa" &o5%an
lonescu" Dorin D/rstaru" :u-%ose si altii" am %ecis +n-iintarea unui parti% mo%ern" %e -actur
crestin-%emocrat" ,arti%ul ,opular Rom/n. Am elaborat repe%e un pro5ram i%eolo5ic %e %reapta"
a4at pe principalele repere ale %octrinei crestin-%e-mocrate0 or%ine" patrie" -amilie" cre%int"
securitate national etc. Solutia cea mai rapi% era +nc3e5area parti%ului +n 6urul unei miscri
politice %e6a e4istente.
!(
DU,Q DE;I:ERE
Am +nceput ne5ocierile cu Dreapta Rom/neasc" o 5rupare politic nationalist con%us %e
&ra3as. +n -ebruarie !000 am %epus actele la tribunal" au urmat lun5i ter5i#ersri si contestatii
6uri%ice" %ar p+n la urm" am reusit s +nre5istrm parti%ul. ,este putin timp a a#ut loc con5resul
%e constituire al parti%ului la Oorl% :ra-%e 8enter" un%e au -ost pre2enti ambasa%ori %e
an#er5ur" precum cei ai Rusiei si Israelului" si c+ti#a oameni politici rom/ni cu care mai
pstrasem le5tura. Unul %intre ei a -ost c3iar :raian &sescu" al crui %iscurs a -ost sin5urul %e
apreciere a prestatiei 5u#ernului Ra%u Vasile pe care +l au2eam %e la %emiterea mea. 8on5resul a
-ost o reusit" +nceputul -iin% %e bun au5ur pentru acest nou parti%. La ale5erile locale %in !000
am obtinut" -r nici o campanie electoral" 0"9G %in #oturi. ,are putin" %ar era imens pentru un
parti% abia +n-iintat" +n &ucuresti" am retras can%i%atul nostru si ne-am %eclarat spri6inul pentru
can%i%atul ,D-ului" :raian &sescu. +n pre5tirea ale5erilor parlamentare am purtat ne5ocieri cu
-elurite parti%e. A#eam %e ales +ntre a rm+ne +n lupt %e unii sin5uri si a pier%e" si a accepta
-u2iunea cu un parti% parlamentar" sper+n% +n obtinerea unor locuri eli5ibile. Am purtat ne5ocieri
cu ,arti%ul National Rom/n al lui ;5ureanu si cu ,UNR-ul lui Valeriu :abr +n #e%erea
-ormrii unui sin5ur parti%. De -iecare %at ne5ocierile au intrat +n impas. Eu tineam ca noul
parti% s poarte +n titulatura lui termenul <popular=" pentru a in%ica i%entitatea %octrinar a
parti%ului cu miscrile crestin-%emocrate %in Europa. stiam c un parti% -r i%entitate moare si
c i%entitatea lui +ncepe cu numele si cu %octrina lui. Nu m-am -cut +nteles. Iar %eosebirile %e
preri s-au accentuat o %at cu ale5erea persoanei ce urma s can%i%e2e la -unctia %e prese%inte al
statului. Au -ost -cute
!(A
propuneri 3alucinante pentru aceast -unctie" %e pil% omul %e spectacol tele#i2at $lorin
8linescu" iar mai t+r2iu -ostul li%er stu%entesc si actualul om %e a-aceri ;arian ;unteanu.
;omentul +n care mi-am %at seama c nu se #a ale5e nimic %in -u2ionarea acestor parti%e
anemice a -ost cel +n care am abor%at problema procentelor pe listele electorale. Am renuntat"
parc %iscutam +ntre sur2i.
Nu-mi mai rm+nea %ec+t s-i con#in5 pe cole5i s mer5em sin5uri +n ale5eri" cu riscul %e a
sucomba. Nu am reusit +ns. :oti #roiau un loc +n ,arlament" ceea ce nu se putea obtine %ec+t prin
-u2ionarea cu un parti% parlamentar" +n consecint" m-am orientat ctre parti%ele mari. Am
%iscutat cu Valeriu Stoica e#entualitatea unei +n5lobri a ,arti%ului ,opular %e ctre ,arti%ul
Liberal" li%erul liberal" #ersatil si alunecos" promit+n%u-mi c #a pune problema +n biroul lor %e
con%ucere si c m #a anunta +n%at ce se #a lua o 3otr+re. Nu a -cut-o" asa c +ntr-un -inal 1-am
sunat eu. ;i-a spus c propunerea mea -usese respins +n birou %e 5ruparea lui :riceanu si
,atriciu. ;ai t+r2iu" +nt+lnin%u-m cu ,atriciu" 1-am +ntrebat %e ce s-a opus -u2iunii. ,atriciu a
ri%icat mirat %in spr+ncene" spun+n-%u-mi c nicio%at Valeriu Stoica nu pusese o asemenea
problem +n biroul lor %e con%ucere. Acelasi lucru mi 1-a spus si Ra%u $. Ale4an%ru. Versatil"
-oarte #ersatil acest Valeriu Stoica@ +n -ine" am %iscutat cu :ra-ian &sescu. >mul acesta" %e care
m lea5 o prietenie ce %epseste circumstantele politice" a acceptat ceea ce ceilalti nu erau
%ispusi s accepte" o-erin%u-mi %ou locuri eli5ibile si un al treilea nesi5ur pe listele ,arti%ului
Democrat" +n -elul acesta" ,arti%ul ,opular Rom/n a -u2ionat cu ,D-ul" iar eu am a6uns senator
,D si Sorin Lepsa %eputat ,D.
!((
E,IL>7
A%e#rata +ntelepciune pe care o poti cpta +n %ecursul carierei politice este c politica
rom/neasc e o politic a aparentelor. Niste aparente trectoare care se a5it mult si uneori
%e5eaba pe o scen stabil a Structurilor. Aparentele trec" Structurile %eocam%at au rmas" si #or
mai rm+ne p+n +n !001. +n pri#inta asta si eu si 8onstantinescu am -ost niste aparente. si asta
+ntr-un %ublu sens. ,rimul e acela c am+n%oi am aprut si am %isprut pe aceast scen asemenea
unor aparente e#anescente. Al %oilea sens e c aparent am -cut mult pentru tar" +n realitate am
-cut mult mai putin -at %e c+t am -i putut -ace %ac" pe %e o parte" Structurile nu si-ar -i pstrat
#i5oarea si" pe %e alt parte" %ac eu si 8onstantinescu am -i putut s colaborm cum trebuie. Nu
e amintire" oric+t %e %ureroas" +n care s nu se -urise2e" insesi2abil" re5retul pentru ceea ce ai -i
putut -ace si nu ai -cut si remuscarea -at %e ceea ce ai -cut si puteai s nu -aci.
Eu am o memorie a sentimentelor" nu a -aptelor. Nu retin aproape nicio%at e#enimentul ca atare"
ci rsunetul su-letesc pe care acel e#eniment 1-a a#ut asupra mea. Iar c+n% m-am apucat s scriu
cartea aceasta" am stiut %e la bun +nceput c #oi scrie o carte a amintirilor propriu-2ise si nu a
memoriilor contra-cute %e -iltrul auto6usti-icrii +n -ata posterittii. Amintirile" c+n%
!()
rm+n simple consemnri ale unor %ate bio5ra-ice" nu au nici o +nsemntate" +ns ele capt
+nsemntate c+n% %easupra lor +ncepe s pluteasc o atmos-er su-leteasc" o atmos-er 5reu %e
%escris si totusi pre2ent" ine-abil si totusi usor %e sesi2at" ce s-a %esprins treptat si pe nesimtite
%in -iecare amnunt +n-tisat %e autor %rept amintire. Aceast atmos-er intr cu -iecare pa5in +n
su-letul cititorului" pentru ca la s-+rsit cititorul" %in tot #+rte6ul %e amintiri pe care le-a citit %etasat"
s nu rm+n %ec+t cu amintirea atmos-erei la care a -ost prtas #reme %e c+te#a 2eci sau sute %e
pa5ini" +n aceast atmos-er st #aloarea unei crti" si +n aceeasi atmos-er st si #aloarea %e
%ocument a unor amintiri" +n -on%" ceea ce numim cu a%e#rat amintiri s+nt partea %e impre5nare
a-ecti# cu care lumea s-a insinuat +n su-letul nostru. Iat %e ce= amintirile mele se re-er la
lucrurile pe care eu le consi%er importante. ;emoriile mele s+nt amintirile acelea care mi s-au
+ntiprit -oarte a%+nc +n minte tocmai pentru c m-au impresionat. ;emoriile mele s+nt amintiri si
at+ta tot. Si numai +n msura +n care s+nt amintiri #or putea ele s -ie cu a%e#rat si memorii.
Asa%ar nu mi-am scris memoriile ca s m 6usti-ic" si nici pentru a-mi cl%i sin5ur soclul
posterittii. Din acest moti# memoriile mele nu s+nt memorii +n +ntelesul acela em-atic si
pre2umtios ce r2bate %in 5ura unui politician ptruns %e importanta istoric a actului %e a-si
asterne memoriile pe 3+rtie. <+mi scriu memoriile@=" cam asta e #orba pe care a6un5e s o
rosteasc +n -inal cam orice politician rom/n" un om cruia" +n loc %e puterea %eci2iei" nu i-a mai
rmas %ec+t pri#ile5iul #orbelor. E o parte %e +n-r+n5ere +n aproape toate crtile %e memorii" si cu
at+t mai mult +n cele scrise %e
!(1
E,IL>7
oameni politici. 8ci lor" spre %eosebire %e acelea +n care amintirile re2ist prin ele +nsele" a%ic
prin atmos-era creat +n 6urul lor" li se a%au5 #ointa transparent %e a %o#e%i ce#a. :oate s+nt
ple%oarii +nc3inate siesi %e autorul lor" si atunci cum s mai mire aceast %orint pe care o +ntele5
at+t %e putin la politicienii rom/ni" aceea %e a-si scrie memoriileB Nu e carte %e memorii politice
+n r+n%urile creia s nu se simt aceast #oint pro %omo sua" tocmai %e aceea +n Rom/nia s-au
scris at+t %e putine crti %e memorialistic politic a%e#rat. Da" am spus bine" memorialistic
politic a%e#rat" care nu are ne#oie %e o stiint politic +n spri6in si nici %e teorii sa#ante %espre
ce +nseamn s -aci politic. Da" e #orba %e +n-r+n5ere" %ar %e +n-r+n5erea celui care" -c+n%
politic" nu #rea +n -inal s recunoasc -aptul c a -ost +n-r+nt" si asta nu pentru c nu ar -i -ost
su-icient %e bun pentru lupta politic" aceste ca2uri nici nu le mai iau +n seam" ci pentru c re5ula
+n politic e +n-r+n5erea. 8ine +si %oreste puterea -r s aib +n minte 5+n%ul c #a #eni o 2i +n
care #a -i +n-r+nt %e un altul" acela #a rm+ne cu con#in5erea c politica e mur%ar si el a -ost prea
bun pentru o lume at+t %e mur%ar.
Recunosc c %e multe ori" +n timpul man%atului meu" rutina acti#ittii a lsat loc ur+tului"
plictiselii" le3amitei. Dar tocmai ea mi-a %at puterea %e a m %etasa %e putere si %e mre6ele ei. ,e
mine puterea nu m-a impresionat %e-el" %e aici %etasarea" ironia si 2e-lemeaua pe care am
+mprtit-o si %e care" la r+n%ul meu" am a#ut parte. Este o #orb a scriitorului spaniol Hose
&er5amin +3 al crei a%e#r cre%0 <Je-lemeaua este -orma cea mai inteli5ent a carittii.=
A-ti scrie memoriile +n aceast tar este un lucru %i-icil. Este %i-icil %eoarece ' oare pentru a c+ta
oar o
!(9
spunB ' tara +n care trim este o tar a aparentelor" o tar +n care mai toti politicienii cre% %espre
ei +nsisi c s+nt opera propriului lor e-ort. Dar e su-icient s treci %incolo %e aparente ca s #e2i c
politicienii rom/ni s+nt piese pe tabla %e sa3 a Structurilor. Dar c+ti au cura6ul s treac %incolo %e
aparenteB Deri2oriul clasei politice rom/nesti este c se complace cu #oluptate +n acest ocean al
aparentelor" uit+n% s mai ias %e acolo. ,entru cei care apartin acestei clase" politica nu este
altce#a %ec+t o politic %e ima5ine. Desi nu ar trebui s uite un a%e#r elementar" acela c a cuta
s-ti -aci ima5ine +nseamn a-ti strica ima5inea.
Din acest punct %e #e%ere" aceast carte este un act %e cura6. Ea este o e4plicatie" nu o 6usti-icare.
Este +ncercarea %e a re%a" pe +ntin%erea unui scurt inter#al %e timp" -enomenul politic rom/nesc.
Dar" mai presus %e orice" aceast carte este e4presia cura6ului %e a arta cititorului rom/n c
a%e#rata putere apartine Structurilor. S+nt e#enimente si nume pe care le-am trecut sub tcere"
pentru a mena6a or5oliile politicienilor %e a2i. +n aceast pri#int" cartea mea apare prea %e#reme.
Dar o e#entual nou e%itie a ei" poate peste c+ti#a ani" #a %a ne5resit +n #ilea5 lucruri care" acum"
nu pot -i spuse. 8u sau -r aceste %e2#luiri" caracterul aparent al lumii politice se #a mentine +n
Rom/nia cel putin +nc un %eceniu. Iat %e ce acest epilo5 este mai cur+n% %espre #iitor. 8ci
nimic nu se #a sc3imba semni-icati# +n plan politic. Nu este o +nt/mplare c Rom/nia are +n
continuare ca imn national o poe2ie pasoptist al crei +n%emn este <Desteapt-te" rom/ne@= ,rin
acest imn se recunoaste +n c3ip o-icial c" la peste 1A0 %e ani %e la re#olutia %in 111" rom/nii
mai au +nc ne#oie %e +n%emnul %e a se %estepta.
8U,RINS
8UV9N: 9NAIN:E
> ,RIVIRE 9N ;INE 9NSU;I
,A8EA DE LA 8>JIA
,AR:IDUL NAtI>NAL tQRQNES8
VQJU: DINLQUN:RU
;ANDA:UL ;EU
7u#ernul
,resa
S,,-ul" ser#iciile secrete
Sin%icatele
Relatiile cu strintatea
si institutiile -inanciare
DE;I:EREA ;EA
DU,Q DE;I:ERE
E,IL>7