Celula :

-este considerata unitatea morfo-functionala a organismului viu.

Dimensiunea celulelor este foarte variata, de la 3-4 pana la 200-
250 m, dar in marea lor majoritate sunt cuprinse intre 20-28
m.
Celulele de dimensiuni mici sunt preente in scoarta cere!eloasa si
au 3-4 m.
-in sange cele ma mici cellule sunt limfocitele "4-5 m#
$ematia% lement figurat- se gaseste in stare adulta si are rol in
fi&area si transportul O
2
Cele mai mari celule din organism se gasesc in scoarta cere!rala
"celule priamidale cu dimensiunea cuprinsa intre '25-'50 m#.
(a nivelul ovarului ovocitulare 250 um.
)r de celule ce intra in alcatuirea organismului '*'0
'5.
+e estimeaa ca la nivelul ficatului ,nr ,epatocitelor este de circa '00miliarde.
Celulele dintr-un organ au forma adaptata functiei lor ceea ce
constituie o lege generala a !iologiei.-*%Celulele musculare
contractile sunt fusiforme,sferice sunt ,ematia si ovocitul.
. celula din organism,studiata la microscop electronic ,este
preentata in toata comple&itatea sa,distingandu-se urmatoarele
structuri celulare%
-mem!rana celulara/plasmalema
-citoplasma"citosolul /,ialoplasma,su!st fundamentala#
-nucleul"leucocite#
0,ematiile-celule anucleate
0leucocitele 1rol de aparare 1fagocitoa
2eticulul endoplasmatic 1retea de canale si cavitati
+alcoplasmic-sarcofage-fi!re musculare
3paratul 4olgi 1mitocondrii
-lioomi
-ri!oomi-fac sintea proteica
-centrioli-implicati in diviiunea celulara
5-5623)3 C-(7(323 1delimiteaa celulade mediul
e&tracelular.Constituie o !ariera selectiva ,dar si o cale de
comunicare intre compartiment intern si e&tern al celulei.
389-adenoin trifosfat 1sursa de energie a celulei.+tructura
mem!ranei vauta la microscop electronic are modelul mem!ranar
moaicat lipido-proteic descris de )icolson si +inger ':;2.
(a nivelul celular e&ista o multime de receptori celulari si sunt de
mai multe tipuri%-pentru neurotransmitatori"e&%receptori pentru
acetil-colina ,pt adrenalina,pt noradrenalina sau pt ,ormoni ,sau
antigene ,anticorpi ,complement.
5itocondria% uina energetica a celulei
-au forma eipsoidala '0-'2 m
-forma si dimensiunile acestui organit este dependenta de starea
functionala a celulei si depinde foarte mult de p$ si presiunea
osmotica data de su!stanta.
-repreinta un indicator sensi!il la factorii de mediu care
agreseaa celula
-au 2 mem!rane%
- mem!rana e&terna
- mem!rana interna ce preinta creste
-nimele mitocondriale sunt aflate la nivelul mem!rane interne, in
spatiul intermem!ranar si in matrice.
<n interiorul mitocondriei sunt preente enime care impreuna cu
enimele o&idatice de pe creste sunt implicate in o&idarea
principiilor alimentare cu producer de energie, C0
2
,$
2
. = din acest
motiv mitocondria este considerata uina energetica a celulei.
<n lipsa mitocondriilor celula este incapa!ila sa-si procure energia
din arderea alimentelor in preenta .
2
functiile celulare fiind
afectate, energia eli!erata este folosita in sintea 389 care
difueaa in citoplasma si serveste functiei organismului.
-in fiecare molecula de glucoa e&ista apro&imativ 3> molecule de
389.
-&ista o patologie respectiv prin faptul ca forma mitocondriei se
poate modifica sau nr mitocondriilor creste e&cesiv de mult.
(<?.?.5<<% organite celulare formate in aparatul 4olgi si
raspandite in citoplasma.
-contin peste 50 de enime care pot distruge orice componenta
celulara.
$idrolaele preentate in veiculele ,ioonale sunt in stare latenta
pana cand integritatea mem!ranei lioonale este !una,in situatia in
care este agresata mem!rana prin to&ine !acteriene sau de catre
radiatiile ioniante sau prin modificarea presiunii osmotice din
citoplasma se produce activarea ,cand 9$ atinge 4->.
(ioomii indeplinesc urm. @unctii%
'. $eterofagia "digestia particulelor straine ajunse in celule#
2. 3utofagia "digestia unor portiuni leate din citoplasma proprie
in scopul refacerii.#
3.Crinofagia "digestia unor produsi de secretie celulara a
granulelor de secretie#
4.<n autolia "ruperea mem!ranelor lioomale,eli!erarea
,idrolaelor active in citoplasma #proces de digestie lioon .
(ioomii implicati in distrugerea !acteriilor ajung in celula prin
proces de fagocitoa la care participa urmatoarele mecanisme de
distrugere%
- p, acid din lioomi
-o su!stanta numita lioim
- prin producerea de apa o&igenata de catre o&idaa din
citoplasma.
7nele !oli pot aparea datorita faptului ca micro organele patogene
patrunse-n celula impiedica procesul de ,eterofagie
normal"e&%!acilul tu!erculoei#
6acteriile ajung in celula prin veicule de endocitoa producand
su!stante care impiedica legarea dintre fagoomi si lioomi
ramanand astfel in celula si in interiorul fagoomului.
6acilul poseda o capsula ce reista foarte !ine digestiei facandu-l
apt sa locuiasca in interiorul fagolioomului.
2i!oomii care au aspectul unor granule cu diametru de 20 um cu
roulul in ,osintea proteinelor celulare.
)ucelul este un organit cu rol central in activarea celulara
constituiind locul de depoitare a info.genetice"in macromoleculele
de 3D)# si este un centru de comanda si control a activarii
celulare.
Cu cat celula este mai tanara si are o activare meta!olica mai
intensa-nucleu mai mare,citoplasma mai redusa.
389 %
-moneda energetica a organismului, energia celulara su! forma de
389 este necesara in %
'.Contractia si rela&area musculara
2.<n secretia glandulara
3.<n mentinerea potentialului celular
4.<n sintea celulara de su!stante
5.<n a!sor!tia alimentelor din tractul gastro-intestinal.
389 % com!inatie c,imica de adenoina,ri!oa si 3 radical
fosfat, dupa pierderea de catre 389 a unui radical fosfat acesta
devine 3D9, iar dupa pierderea celui de-al treilea fosfat devine
359.
3limentele sunt o&idate gradat in celula,iar energia ali!erata este
utiliata pentru resintea 389,produsii finali sunt glucoa,fructoa
si galactoa"monoa,aride,forma a!sor!a!ila#si sunt a!sor!ite in
sangele venei porte ,ajung in ficat si de aici in circulatie pentru a
fi utiliate de celule tre!uie sa treaca mem!rana celulara.
5onoa,aridele se com!ina cu o molecula transportoare pentru a
trece mem!rana celulei ,apoi proteina se desprinde de monoa,arid
mecanism numit difuie facilitata.
Cand este utiliat 389 de catre celula se formeaa cantitati de
3D9 care declanseaa automat glicolia si o&idarea.
.&igenul intervine in o&idarea celulara a glucoei
<n timpul glicoliei anacro!e apare acidul piruvic care prin
interventia de,idrogenaei lactice da acidul lactic.3cidul lactic
produs in celula poate fi cuantificat .Cresterea concentrata de acid
lactic poate determina eforturi ma&inale o stare acidoa
3easta acidoa care nu poate fi condensata prin intensificarea
respiratiei si circulatiei determina in,i!area proceselor enimatice
locale de glicolia si intreruperea efortului.
4rasimile din sange%colesterolul total A200 mgB
(D( colesterol A'00mgB
$D( colesterol C40 mgB
8rigleceridele-84A'50 mgB
(ipidele su! forma de 84 si acii grasi o&idati in mitocondrii din
celula eli!ereaa cantitati insemnate de energie.
+urse de energie ale musc,iului
-acidul adenoin trifosfatic 389 sintetieaa in mitocondrii care se
gasesc in citoplasma.
389 ocupa o poitie c,eie caci 389 se scindeaa si se
resintetieaa foarte rapid dar reervele 389 sunt foarte reduse.
---2esintea 389 se realieaa atat pe cale anacro!a "fara
o&ige!-glicolia anaero!a#cat si in preenta o&igenului =aceasta din
urma denumita fosforilare o&idativa.<n cursul unor contractii
musculare prelungite"30->0 sec#intervin procese aero!e care domina
si in faa de rela&are a contractiei.
389 si C9 alcatuiesc fosfatii macroergici "f.!ogati in energie#
2esursele totale de energie ale unui !ar!at de ;5 Dg sunt de
apro&imativ 50.000 Dilo calorii inmagainate in lipide de '200Dilo
calorii in glucide de 35 Dilo calorii in creatiilefosfat '-3 389
2eervele de 389 si C9 din musc,i asigura energie doar pt 20-30
sec.
4(7C.?3 % poate fi utiliata imediat pentru eli!erare de energie
celulara sau poate fi stocata ca si glicogen.
8oate celulele din organism sunt capa!ile sa stoc,ee o cantitate
mica de glicogen,de e&emplu celula ,epatica stoc,eaa 5-8B din
greutatea lor.
.&igenul intervine in o&idarea celulara a glucoei.
- <n timpul glicoliei anaero!e apare acidul piruvic care prin
interventia de,idrogenaei lactice da acidul lactic.
- 3cidul lactic produs in celula poate fi cuantificat .
- Cresterea concentratiei de acid lactic poate determina
eforturi ma&imale ,o stare lacidoa " p$ intramuscular poate
scadea c,iar la >,4 in timp ce p$ arterial poate atinge >,8#.
)ivelul de glucoa tre!uie sa fie intre 80-''0 mgB E glucoa din
sange.
4licogenea% proces de formare al glicogenului in care sunt
implicate numeroase enime specifice,pe langa glucoa alti compusi
c,imici cum ar fi acidul lactic ,glicerolul,acidul piruvic.7nii
aminoacii pot fi transformati in glucoa apoi convertiti in glicogen.
@iecare molecula de glucoa care se desprinde din glicogen este
desfacuta prin procesul de fosforilare de enimadenumita
fosforiloa.
Doi ,ormoni eli!erati in organism 3drenalina si 4lucagonul pot
activa fosforiloasi sa determine rapid glicogenolia.
3drenalina este eli!eratade medulo-suprarenala la stimularea
sistemului nervos simpatic.3poi adrenalina activeaa fosforiloa
predominant la nivelul de celula ,epatica si musculara ,contri!uind la
pregatirea organismului pentru actiune.
4lucagonul este secretat de celule din pancreas atunci cand
concentratia de glucoa din sange scade.-l stimuleaa ,ormonul
formarea de 359 ciclic din celula ,epatica si activeaa
fosforilarea.
Degradarea moleculelor de glucoain celula are loc in ciclul
Fre!s.3ceste relatii din acest ciclu au loc in interiorul
mitocondriei ,sursa energetica este glucoa care constituie
formarea adenointrifosfatic.
)r total de molecule 389 sintetiate ajung unei singure molecule
de glucoa care este in total 38 molecule 389.@iecare molecula de
glucoa este degradata pana la !io&id de car!on si apa.Daca 3D9-
ul nu este disponi!il reactiile nu se pot produce ,degradarea
moleculei de glucoaeste stopata.Deci odata cu tot 3D9-ul a fost
transformat in 389 intreg procesul glicolitic si o&idativ se
opreste.Cand este utiliat de celule 389in cursul diverselor procese
fiiologice seformeaa cantitati crescute de 3D9 care declanseaa
automat glicolia si o&idarea..&igenul intervine in o&idarea
celulara a glucoei.
<n timpul glicoliei anaero!e apare acidul piruvic care prin
interventia de,idrogenoei lactice da acidul lactic.
Cresterea concentratiei de lactat poate determina in eforturi
ma&imale o stare de acidoa.
3ceasta acidoa care nu poate fi compensata prin intensificarea
circulatiei si respiratiei determina in,i!area proceselor enimatice
locale de glicolia si intreruperea efortului "apar dureri musculare#
@iecare molecula de glucoa este degradata pana pana la dio&id
de car!on si apa.
(ipidele din sange % colesterolul total care in conditii normale
tre!uie sa fie su! 200mgB
(D( colesterol rau A'00 mgB
$(D colesterol !unC 40 mgB
8rigliceridele "84#A '50 mg B
(ipidele su! forma de trigliceride si acii grasi o&idati in
mitocondriile din celula eli!ereaa cantitati insemnate de energie.<n
eforturile prelungite proteinele su! forma de aminoacii pot furnia
in anumite conditii o energie.
+urse de energie ale musc,iului %
- 3cidul adenoin trifosfatic sintetieaa in mitocondrii care se
gasesc in citoplasma.
- 389 ocupa o poitie c,eie caci 389 se scindeaa si se
resintetieaa f rapid , dar reervele de 389 sunt foarte
reduse.
- 2esintea 389 se realieaa atat pe cale anaero!a "fara .
2
1
glicolia anaero!a# cat si in preenta .
2
aceasta din urma
denumita fosforilare o&idative.
<n cursul unor contractii musculare prelungite "30->0 sec#
intervin procese aero!e care domina si in faa de rela&are a
contractiilor.
- Creatin fosfat "C9#
- )itrati de car!on "glucide#
- (ipidele
389-ul si C9 alcatuiesc fosfatii macroenergici "!ogati in energie#
2aportul 389/C9 E'/5
C3<(- 5-836.(<C-
Calea meta!olica alactica are urmatoarele avantaje%
-intervine imediat si cu putere disponi!ila foarte mare
-genereaa deficit de .2 si durata foarte scurta
-in aceasta faa 389-ul trece 3D9 ,in fosfor anorganic plus
energic contractila.
389-C 3D9 plus 9 "energie contractila#
-tot aici creatin fosfat "C9# trece in creatina plus fosfor
anorganic plus energie pt resintea de 389
-scindarea de 389 in3D9 cu eli!erare de energie ,se
desfasoara in preenta unei enime speciale denumita
atepaa.3ceastareactie este dominanta la urmatoarele
discipline sportive cum ar fi cursa de '00 m la sarituri la
,altere sau la inot pe distante scurte"apr 50m#
Calea meta!olica anaero!a lactica%
-ofera putere mare si creeaa deficit de .2 iar acidul lactic
este un factor limitant al capacitatii fiice.
-glicolia anaero!a apartine acestei fae anaero!a si lactica.
-glicogenul se scindeaa la glucoa care se meta!oli.su! infl.a
'2 enime.+e formeaa lactat si 389 si se eli!ereaa
caldura.3ceste reactii amintite anterior respectiv prima si a 2 se
intalnesc la cursa de 200m !asc,et ,oc,eG iar a 2 reactie c,imica
se intalnesc la cursa de 400 m inot '00m tenis si fot!al.
4licolia aero!a %
3vantaje% utilieaa toate su!straturile energetice ,este econimca
si asigura restitutia/refacerea.
Deavantaje% putere limitata, latenta mare si reistenta limitata
in eforturi intense.
<n calea aero!a % glicogen, glucoa H o&igen se ajunge la acidul
lactic care serveste in cea mai mare concentratie la sintea de
glucide si intr-o proportie mica la alte procese o&idative,!ioc,imice
din ficat si musc,i.
2efacerea dupa efort " restitutia# %
-depinde de prevalenta uneia dintre aceste surse energetice
-&% dupa eforturi anaero!e restitutia dureaa 3-5 min.3cidul
lactic format din reactia 2 este inlaturat in 20-30 min.
9lata datoriei de o&igen in eforturi aero!e cu interventia o&igenului
din mioglo!ina depinde de durata efortului.
5usc,ii sc,eletici /striati repreinta componenta esentiala in
realiarea unor acte motorii refle&e sau voluntare.(a om
musculatura repreinta apr 40,50B din greutatea corporala.
(a nivelul musc,ilor energia c,imica provenita din meta!oliarea
su!st.nutritive se transforma in energie mecanica si serveste la
efectuarea contractiilor musculare si a travaliului mecanicde forta
sau miscare.
5usc,iul sc,eletic este alcatuit din celule musculare cu grosimea de
apro&. '0-'000 m si cu lungimea de pana la '0-'8 cm si este
prevauta cu mai multi nuclei.
@i!rele sunt formate din miofi!rile .<nauntrul fi!relor sunt
miofi!rile care delimiteaa sacromerul.
5iofi!rilele sunt compartimentate in sacromere care la randul lor
sunt alcatuite din mioina si actina, dar contin si alte protein
reglatoare.
5em!rana fi!rei muscular % sarcolema
Citoplasma fi!rei musculare% +arcoplasma
7ina energetica a celulei este mitocondria in care se formeaa
adein trifosfat.
5usc,iul uman e alcatuit din fi!re musculare clasificate in functie
de vitea de contractie astfel se disting % fi!re musculare lente
denumite si rosii, tonice de tip ' si fi!re rapide,fi!re al!e,faice
de tip 2 , aceste fi!re au putina ,emoglo!ina.
+isteme meta!olice in efort %
'. +istemul fosfatilor respectiv %
389E adenoina 9.
3
I9.
3
I9.
3
,C9.-;300 cal.
3mp 3dp
C9 "fosfocreatina# e alcatuita din greatina si o legatura fosfat.
C9 E creatin I 9.
3
.-'0300cal
-este utiliat la resintea legaturilor 389
-cei mai multi musc,i au o cantitate mami mare de
creatina decat 389
2. +istemul glicogen/acid lactic
- Din o molecula de glucoa reuta 2 molecule de acid piruvic
care in mitocondrie furnieaa 389.
- . mare parte din glicogen devine acid lactic, dar se formeaa
si cantitati importante de 389 fara consum de o&igen,
3. +istemul aero! care in preenta .
2
are loc o&idarea
principiilor nutritive in mitocondrie.
3932387( 2-+9<238.2%
.&idarea sangelui
' ,ematieE ;,5 apro&imativ 8 microni care se plim!a prin
capilare
' ,ematie contine 34B ,emoglo!ina care fi&eaa o&igenul
3er atmosferic I 2',23 B .
2
I 0,03 B C0
2
3ot H alte gae.
(a nivelul alveolei .
2
are apro& '4B respective '00 mm$g.
C.
2
E 40 mm $g are apro&. 5,>B
Jolumul creste in alveola doar cu 0,2B, ritmul respirator se
du!leaa.
8a,ipnee, polipnee 1 cresterea frecventei respiratorii
+caderea frecventei respiratorii % !radipnee
.prirea respiratiei % apnee
2espiratia include ansam!lul functiilor prin care se asigura
procesele de o&idatie celulara.3ceste functii sunt repreentate in
principal prin urmatoarele 3 procese%
'.2espiratia pulmonara "preluarea .2 din aerul atmosferic si
eliminarea C.2 prin ventilatie pulmonara#
2.8ransportul gaelor respiratorii de catre sange "a o&igenului de
la plaman la tesuturi si a C.2 este produs
3.2espiratia tisulara include procesul de o&idare de la nivelul
celulelor in care .2 este consumat iar C.2 este produs
<n anumite conditii respiratia este modificata cu consecinte asupra
o&igenarii celulelor .
Jentilatia pulmonara %
-ste denumita si %
-respiratie e&terna
-ea creste proportional cu consumul de o&igen pana la 50B din
capacitatea ma&ima de efort.
-&ploram aceasta respiratie prin parametrii %
-frecventa respiratiei si prin capacitatea vitala si volumele
capacitatii vitale.
@2 E '2-'> respiratii/min
@2 E frecventa respiratorie
@recventa respiratiei in efort poate creste de la '2-'> resp/min
pana la 40-50 resp/min, aceasta du!lare se realieaa prin
scurtarea faei e&piratorii
CJ E 3C H J<2 HJ-2 E 3500 ml
CJ Ecapacitatea vitala
3C E aer current
J<2 E volum inspirator de reerva
J-2 E volum e&pirator de reerva
C98 E J2 H CJ
C98 Ecapacitate pulmonara totala
J2 E volum residual
CJE capacitate vitala
5icroanaliator de gae de tip 3+8279%
9
a
.
2
1 presiunea arteriala a 0
2
9
a
.
2
C 80 mm $g
9
v
.
2
1 9resiunea venoasa a .
2
9
v
.
2
E 4; mm $g
(a !ar!atii nesportivi ventilatia ma&ima/min este '20-'>0 l iarla
sportivii antrenati ajunge pana la 400 l/m
$iperventilatia si ,iperpneea provocata de efort este declansata de
2 categorii de stimuli%'. +timuli neurogeni
2.stimuli umorali/c,imici
+timulii neurogeni pleaca in principal de la nivelul proprioceptorilor
care sunt receptori din articulatii de la nivelul tendoanelor ,a
musc,ilor diafragmii,musc,ilor intercostali sau sunt receptori
termici si durerosi sau receptori de intindere de la nivelul
plamanilor .3ceste receptoare simt impulsuri la niv. Centurilor
respiratoriei si respiratia se intensifica.
+timulii umorali intervin si ei in repaus in reglarea respiratiei ,in
repaus sau in efort.3cesti factori pot fi%
-presiunea .2 din sange "presiunea scauta#
-presiunea crescuta a C.2 din sange
-8emperatura ridicata a sangelui
-catecolaminele "noradrenaline,adrenalina#eli!erate in e&ces
-scaderea 9a sangelui in lic,idul cefalora,idian
-instalarea acidoei legata de acidul lactic
+timulii sunt receptori specifici localiati si !ifurcatia carotidei din
ona aortei.-i actioneaa influentand centru inspirator ce se
gasesc in !ul! si in punte.
<n !ul! este situat un centru inspirator si altul e&pirator care
trimit impulsuri nervului frenic pt diafragma si impulsuri nervilor
intercostali.
<n protu!eranta este localiat centrul pneumata&ic
Centru respirator %
8runc,i cere!ral- ce intervine in reglarea fina a centrului e&pirator
din !ul!.
9rincipalii factori ce limiteaa respiratia in efort sun forta si
reisenta musc,ilor dar si capacitatea mecanismelor reglatorii
umorale.
-fectele antrenamentului fiic %
-cresterea volumului aerului curent
- de!it respirator mai economic
- o frecventa resp mai scauta
- elasticitatea crescuta a toracelui
-,ipertrofia musc,ilor respiratiei.
<)@(7-)8- )-438<J- 3 @75387(7<%
(a fumatori se produce %
-!ron,oconstrictie cu cresterea reistentei la flu&ul de aer care
intra in plaman
-apar secretii !ronsice e&cesive
<n efort se modifica si sc,im!arile gaoase alveolare.
+c,im!ul de gae la nivelul alveolelor se realieaa in functie de
diferenta sau gradientul celor doua gae .2 si C.2
Difuiunea gaelor se face intotdeauna dinspre o presiune mai mare
spre una mai mica.<n efort se modifica atata gradientele de
presiune cat si intensitatea difuiunii .
+uprafata totala de sc,im! alveolo-capilar este intre '00-'200 m
patrat analoaga-su suprafata unui teren de tenis ,iar efortul
intens se mareste la apro&imativ 250m patrat.
+ituatia in.2 a sangelui venos scade proportional cu intensitatea
sfortului si cu antrenamentul .
@3C8.2<< C32- @3J.2<?-3?3 -(<6-232-3 .
2
de pe $. %
-scaderea presiunii .
2
in tesuturi
-cresterea presiunii .
2
in organism
-scaderea p$ local
EC3cesti factorii se modifica in efort intens.
<n organismul supus efortului ,reactiile o&idative interacelulare se
intensifica considera!il in tesuturi ca%plamani,sistemul nervos,musc,i
cardiac,musc,i sc,eletic.
92-+<7)-3 328-2<3(3
-parametru !iologic influentat de factorii e&terni si interni
-creste cu o alimentative nerationala
83 E su! '40 / :0 mm $g
'40 1 83 sistolica " ma&ima#
:0 1 83 diastolica"minima#
83 medie E '/3 "83
s
183
d
#
5asurarea 93 se face la nivelul unei artere mari de la mem!rul
superior de regula , la nivelul arterei !ra,iale.
9resiunea arterial variaa in functie de faele ciclului cardiac %
-ma&ima in sistola
-minima in diastole
Diferenta dintre valoarea ma&ima si minima e cunoscuta ca
presiunea diferentiala sau pulsul presiunii.
<n situatia in care are loc cresterea frecventei cardiace se
scurteaa diastola.
DC E @C * D+
DCE de!it cardiac
@C E frecventa cardiaca
D+E de!it sistolic.
9resiunea arteriala poate fi determinata prin 3 metode%
'.metoda palpatorica"se masoara doar tens.art. ma&ima#
2 metoda auscultatorica ce mai des utiliata in practica medicala si
care are loc la !aa unui principiu al lui ForotDov Kla aplicarea
stetoscopului asupra unei artere comprimate partial se pot aui
sufluri ,prin aceasta te,nica se pot afla cele 2 valori ale
tensiunii%sistolica si diastolica.
Claudicatie intermitenta 1 !oala a
arterelor"fumatori#
Conditii pt masurarea corecta a 93 %
- +a e&iste confort pt su!iect inainte de a masura 93
- +a nu se recurga la stimuli"Cafea,tutun#
- 6ratul sa fie aseat apro&imativ la nivelul inimii
- 5asurarea presiunii se face la primul consult la am!ele !rate
- +e vor efectua minimum 2 masuratori la interval de '-2 min
sau masuri suplimentare daca valorile arteriale sunt f
diferite.
- +e pot efectua mai multe masuratori intr-o sapt pt incadrarea
su!iectului intr-o anumita categorie de ,ipertensiune.
- 8re!uiesc folosite mansete corespunatoare grosimii
!ratului"'2-'3/35 cm# valori indicate pe manseta
tensiometrului, nu se masoara tensiunea prin poitionarea
mansetei pe ante!rat.
- (a aparitita primului gomot in telescop dupa decompresie se
citeste valoarea presiunii ma&ime pe manometru , iar la
disparitia gomotului 1 presiune diastolica
- @recventa cardiaca se va masura prin palparea pulsului timp de
30 de sec.
9rofila&ia ,ipertensiunii arteriale %
- (a persoanele dispuse sa devolte ,ipertensiune se recomanda
inca din copilarie aplicarea unor masuri profilactice primare %
-scaderea consumului de sare 3-5 gr-i
-reducerea e&cesului ponderal printr-o alimentatie
ec,ili!rata cu scaderea aportului caloric al proteinelor
- renuntare la fumat
-scaderea consumului de alcool si tutun
-evitarea stresului
8ensiunea sangelui se defineste ca fiind presiunea pe care
sangele o e&ercita asupra unitatii de suprafata din sist
circulator .
9resiunea variaa in diverse sectoare ale circulatiei
-*% ventriculul stang%p sistolica '20 mm,g
9 diastolica '0 mm,g
<n aorta 1p sistolica '20 mm,g
-p diastolica ;0 mm,g
Jentriculul drept presiunii arteriale sistolica 25 mm,g si
diastolica 5 mm,g
8-25.2-4(32-3
Centrii de termoreglare sunt poitionati in ,ipotalamus,
stimularea acestor centrii prin scaderea temperaturii centrale
det. Jasoconstrictie cutanata, frison,senatie de frig in ca
de ,ipertermie acesti centri din ,ipotalamus determina
vasodilatatie si ,ipersudolatie.
)euronii din acesti centri primesc semnale de la
termoreceptori periferici dar sesieaa si modific de
temperatura ale sangelui care iriga ,ipotalamusu.
3ceste 2 tipuri de semnale sunt integrate la aces nivel pt a
mentine temperatura relativ constanta a organismului
Jariatii%30 de grade pana la 50 grade plus 45 d grade -C
proteinele din celula coaguleaa dar pt o perioada scurta de timp
celulelel pot tolera o crestere a temperaturii de pana la 38 de
grade
Cea ma mare caldura din organism %musc,i
@icat-Csange 4' de grade
9ierderea de caldura are loc prin transferul caldurii de la
nucleul central la suprafata pielii prin circulatia sangelui,daca
aceastapierdere nu ar avea loc organismul s-ar supraincali.
8emperatura cutanata este de 33
0
C
8emperatura organismului dufera in functie de ona unde se
face masurarea % astfel temperatura centrala se masoara la
nivel rectal sau esofagian si este dimineata su! 3;,3
0
C iar
seara poate urca pana la 3;,>
0
C, dar aceasta modalitate de
masurare este la unele persoane cu tul!urari ale ,emostaei
contraindicata.
8emperatura poate fi masurata !ucal"su!lim!ual, ea fiind cu
0,2-0,5
0
C su! valoarea temperaturii rectale.
8emperatura cutanata este mai scauta decat cea centrala
(a femei temperatura centrala e in mod fiiologic mai crescuta in
partea a 2 a a ciclului ca de altfel in timpului primului trimestru de
sarcina reulta ,ormoni progestrativi
Cand temperatura org.tinde sa creasca peste normal sunt initiate
mecanisme de pierdere a caldurii "termolitice# iar cand
temperatura scade sunt initiate mecanisme ce produc caldura
"termogenetic#
<n leiuni ale maduvei spinarii "sectionare#reglarea temperaturii e
afectata din caua ca ,ipotalamusul nu mai poate controla flu&uri
de sange la nivelul pielii sau sudoratie.
9rincipala sursa de caldura reulta meta!olismul pentru o crestere a
te mepraturii organismului cu 0,5> grade C meta!olismul tre!uie sa
creascacu ;B
$ormonii care cresc producerea de caldura in organism sunt
%adrenalina,noradrenalina,,ormoni tiroidieni ,cresterea tonusului
muscular care este urmata de tremor ritmic produs printr-un
refle& spinal.
<ntreaga energie eli!erata prin tremur este su! forma de
caldura ,efortul fiic creste temperatura organismului .
Cea mai mare partedin caldura roporala se pierde la nivelul pielii
prin circulatia sangelui deoarece la acest nivel e&ista sunturi
arterio-venoase su!cutanate care permit sangelui sa treaca direct
din sistem arterial in acel venos functionand ca elementele unui
radiator.
Cand sunturile sunt desc,ide caldura sangelui pierduta prin piele in
mediul inconjurator ,cand sunt inc,ise reulta calduraa mentinunta
in organism
9ierderea de caldura are loc prin %
- Conductie % transfer de cLldurL de la o molecula la alta,
sangele transmite caldura .
- 2adiatie % transfer de caldura prin aer sau vid,transportul
caldurii solare.9ierderea de caldura variaa in functie de
temperatura din mediu care tinde sa fie mai mica decat cea a
org.9rin acest proces se pierde ;0B din caldura corpului.
- Convectie % transfer de caldura prin circulatia curentilor de
aer din apropierea corpului.9roces de convenctie produce
indepartarea erului mai cald din jurul org.si inlocuirea lui cu un
aer mai rece.
- -vaporarea % impiedica utiliarea caldurii pt a transforma apa
in vapori.
8ranspirare % pierdere de apa
+tari patologice legate de termoreglare%
$ipertermia % cresterea temperaturii peste valoarea normala
-consecinta incalirii organismului incat functiile prin care
se realieaa pierderea calorica sunt solicitate la ma&imum si
nu mai sunt in masura sa mentina temperatura normala.
$ipotermia %
-scaderea temperaturii centrale su! 35
0
C .
+e clasifica in %
- $ipotermie usoara "34-35
0
C#
- $ipotermie moderata"30-34
0
C#
- $ipotermie grava su! 30
0
C
9ersoane predispuse la ,ipotermie %
- Jarstnicii
- 3lcoolici
- 6olnavii cardiovasculari
- 5alnutritii
- Consumatorii de droguri
$ipotermie moderata % scade intensitatea frisonului ,dispare la
2;
0
C,se instaleaa rigiditatea musculara.
<n ,ipotermia severa se pot instala tul!urari de vor!ire,
amneie, ,alucinatii, pulsul devine neregulat si se instaleaa
coma.
3climatiarea la temperaturi scaute- calirea organismului.
Cand temperatura organismului tinde sa creasca peste normal
sunt initiate mecanisme de pierdere a caldurii"termolitice# iar
cand temperatura scade sunt initiate mecanisme ce produc
caldura.