CUPRINS

1. Introducerepag. 2
1.1. Sumar executiv..pag. 4
1.2. List figuri.pag. 5
1.3. List tabele.pag. 5
2. rodus finit.pag. !
2.1. "aracteristicile produsului finit.....pag. #
2.2. $tili%ri..pag. &
2.3. roduc'ie de consum.........pag. 1(
3. )aterii prime.pag. 12
3.1. "aracteristicile materiilor primepag. 12
4. roces te*nologic..pag. 1!
4.1. +ariante te*nologice.pag. 23
4.2. Sc*ema bloc..pag. 24
5. rocese de separare...pag. 2!
5.1. "ompo%i'ia masei de reac'ie la ie,irea din bioreactor.......pag. 2!
5.2. rocedee de separare.........................................................................................pag.
2#.
!. rocese te*nologice complexe...pag.2&
!.1. -" 1 . /01)02-3103..............................................................................pag. 2&
!.1.1. rincipiul procesului...pag. 2&
!.1.2. 0c*ipamente folosite......pag. 3(
!.1.3. 3legerea te*nologiei ,i a utila4elor....pag. 31
!.2. -" 2 . /IL-13103...pag. 31
!.2.1. 0c*ipamente folosite.pag. 33
!.2.2. 3legerea te*nologiei ,i a utila4elor....pag. 35
!.3. -" 3 . S0313103 5I $1I/I"3103.....pag. 3!
!.3.2. 0c*ipamente folosite......pag. 36
#. $tilit'i....pag. 43
&. roduse secundare7 posibilit'i de valorificare7 aspecte de mediu.pag. 4!
6. "onclu%ii....pag. 5(
1(. 8ibliografie....pag. 51
1
1. INTRODUCERE
Caracterizare general a vitaminelor
/unc'ionarea normal ,i de%voltarea organismului este asigurat de glucide7 cu rol
energetic7 de aminoaci%i ,i proteine7 cu rol de constitu'ie7 de ioni anorganici 2a
9
7 :
9
7 "l
;
pentru lic*idele extra ,i intracelulare7 de ioni de "a
29
,i <
3
4
7 necesari construirii
sc*eletului vertebratelor7 de ioni de /e
39
pentru *ematii7 de ioni de )g
29
7 )n
29
7 "u
29
7 Li
9
,i I
;
7 de vitamine ,i *ormoni. =intre to'i ace,ti compu,i numai *ormonii sunt genera'i >n
organism7 iar pe ceilal'i >i primim din mediul exterior7 prin intermediul *ranei.
Vitaminele sunt substan'e organice care7 de,i sunt pre%ente >n organism >n cantit'i
mici7 >ndeplinesc func'ii vitale7 lipsa lor gener?nd apari'ia unor boli7 avitaminoze, care se
manifest prin tulburri caracteristice fiecrei vitamine >n parte. 3stfel7 de exemplu7 lipsa
vitaminelor "7 =7 37 8
1
,i 8
!
conduce la avitamino%ele scorbut7 ra*itism7 xeroftalmie7 beri;
beri ,i pelagra.
-ermenul de vitamin a fost introdus de ctre bioc*imistul polone% "asimir /un@ care7
>n anul 16117 a reu,it s separe din coa4a de ore% un component activ ce vindec boala beri;
beri. I;a dat denumirea de amine vitale pentru c substan'a con'inea o grupare amin. =e,i
cele mai multe vitamine nu con'in gruparea amin termenul de vitamin a fost acceptat >n
totalitate.
+itaminele nu pot fi sinteti%ate de organism7 ci numai de plante ,i microorganisme.
Antre structurile c*imice ale vitaminelor exist o singur trstur comunB toate con'in una
sau mai multe grupe func'ionale ce pot fi esterificate C*idroxil alcoolic sau fenolicD.
< caracteristic fi%ic important a vitaminelor o constituie solubilitatea7 acestea
put?nd fi >mpr'ite >n dou categoriiB vitamine *idrosolubile ,i liposolubile.
Vitaminele hiro!ol"#ile sunt cele care includ complexul 87 precum ,i vitaminele "
,i . 3cestea sunt absorbite >n intestin ,i conduse prin circula'ia sistemic >n 'esuturi.
0le ac'ionea%7 >n cea mai mare parte7 ca ,i coen%ime7 care7 >mpreun cu componenta
proteic7 numit apoen%im7 formea% o en%im activ implicat >n catali%area a diverse
reac'ii c*imice din organism. +itaminele *idrosolubile sunt stocate >n organism >n cantit'i
foarte mici7 excesul fiind eliminat prin urin. An ca%ul cantit'ilor insuficiente de astfel de
vitamine7 se intervine prin suplimentarea prin produse medicamentoase.
Vitaminele li$o!ol"#ile sunt 37 =7 07 : ,i sunt absorbite >n intestin7 fiind conduse >n
'esuturi prin circula'ia limfatic. 3ce,ti compu,i sunt implica'i >n men'inerea structurii
membranelor celulare ,i se presupune c intervin ,i >n sinte%a unor en%ime. +itaminele
liposolubile sunt stocate >n organism >n cantit'i mai mari comparativ cu cele *idrosolubile7 >n
ficat depo%it?ndu;se vitaminele 3 ,i =7 >n timp ce vitamina 0 este stocat7 >n ma4oritate7 >n
'esutul adipos. "antit'i excesive din ace,ti compu,i pot fi toxice pentru organism.
3c'iunea curativ a extractului de ficat asupra anemiei pernicioase se cunoa,te de mai
mult timp CMinot ,i Murphy7 162!D. rin descoperirea acidului folic C164!D7 s;a cre%ut c
acesta este factorul activ. "ercetrile clinice au artat7 cur?nd dup aceea7 c tulburrile
nervoase ,i alte simptome ale acestei anemii nu sunt eliminate de acidul folic.
I%olarea din ficat a factorului anemiei pernicioase sub form de cristale ro,ii7 reali%at
de dou grupe de cercettori CFolkers ,i colab.E Smith ,i Parker7 164&D ,i numit vitamina 8
127
a
fost urmat de studii intense asupra c*imiei deosebit de complexe a acestei vitamine.
2
"antit'ile extrem de mici i%olate din ficat C2&mg vitamin 812 dintr;o ton de ficatD
au >ngreunat foarte mult la >nceput aceste lucrri.
"antit'i mai mari au devenit accesibile >n urma constatrii c diferite tulpini de
Streptomyces (Rickes7 164&D produc7 >n mediile de fermenta'ie7 aceast vitamin.
3c'iunea antipernicioas a vitaminei 8
12
repre%int principala caracteristic biologic a
acestei vitamine. 3nemia pernicioas7 o boal a s?ngelui7 nu este de obicei o urmare a lipsei
vitaminei 8
12
din alimenta'ie7 ci a incapacit'ii organismului de a o asimila din tractul
alimentar.

3
1.1. SU%&R E'ECUTIV
(ucrarea are ca obiectiv pre%entarea metodelor de ob'inere a vitaminei 8
12
din
industria farmaceutic ,i relevare importan'ei pe care aceasta o manifest pentru sntatea
uman.
Industria farmaceutic este una din ramurile cele mai importante ale industriei dar ,i o
surs de poluare a apei7 solului7 aerului prin de,eurile care apar >n urma proceselor de
fabricare a medicamentelor.
e parcursul acestei lucrri sunt expuse etapele care se succed >n caracteri%area
vitaminei 8
12
precum ,i sursele de poluare ,i metodele care deservesc la prevenirea ,i
reducerea polurii.
Lucrarea este structurat pe capitole ,i subcapitole >n care sunt pre%entate c?teva
generalit'i despre vitamine urmat de eviden'ierea metodelor de ob'inere7 separare ,i
purificare >n vederea ob'inerii produsului finit.
4
1.). (IST* +I,URI
Nr. -ig"r Den"mire -ig"r Pagin
1. Structura c*imic a vitaminei
8
12
!
2. /iltru celular rotativ cu vid 34
3. /iltru presuri%at Larox 3!
1... (IST* T&/E(E
Nr.
ta#el
Den"mire ta#el Pagin
1. 8acterii propionice 13
2. )icroorganisme utili%ate >n
produc'ia vitaminei 8
12
,i re'elele
corespun%toare
1#
3. 0fectul microelementelor asupra
biosinte%ei vitaminei 8
12
1&
4. 0fectul cobaltului ,i a acidului F;
aminolevulinic asupra biosinte%ei
vitaminei 8
12
16
5. "aracteristicile filtrului presuri%at
Larox
3!
!. -ipuri de sc*imbtori de ioni 4(
#. Instala'ii pentru re'inerea7
evacuarea ,i dispersia poluan'ilor
44
&. +alorificarea de,eurilor 44
6. Indicatori de calitate ai apei
folosite pentru rcire
45
1(. "re,terea consumului de
combustibil cu grosimea crustei
depuse
45
11. "onductivitate termic 4#
). PRODUSU( +INIT 0 VIT&%IN& /
1)
5
+itamina 8
12
face parte din grupul vitaminelor *idrosolubile ; se mai nume,te si
ciancobalamina7 ,i con'ine cobalt7 element vital ce intr >n componen'a globulelor ro,ii.
=enumirea de cianocobamid deriv din structura sa molecular >ntruc?t con'ine
gruparea cian C;"G2D7 un atom de cobalt ,i grupri amidice.
Se mai nume,te ,i cianocobalmina7 antianemic7 vitamina antipernicioas7 corinoid7
factor antipernicios7 factor anemic extrinsec7 factorul proteinelor la animale etc.
=enumirea de corinoid provine de la inelul porfirinic din molecula sa numit inel
corinic. 2umele de cianocobalamin nu este riguros ,tiin'ific deoarece nu con'ine grupare
aminic liber sau legat de nucleul central CcorinicD7 nici de atomul de cobalt ,i nici de
ribonucleotid7 ci numai >n componen'a gruprilor amidice7 fapt pentru care este mai corect
denumirea de cianocobamid dec?t cea de cianocobalamin.


/ig. 1. Structura c*imic a vitaminei 8
12
+itamina 8
12
este re%istent la cldur7 aer7 dar este distrus de lumin7 ra%ele
ultraviolete ,i aci%i.
"iancobalamina se pre%int sub form de cristale sau pulbere cristalin ro,ie;>nc*is7
fr miros ,i fr gust7 cu .-. 3(( . 32(
(
Ccu descompunereD. Substan'a an*idr este
*igroscopic C fixea% p?n la 12H >n ap D7 este pu'in solubil >n ap C 1B&( D ,i etanol C 1B
15(;1&( D7 practic insolubil >n eter7 cloroform7 ben%en7 aceton.
Solu'ia de ciancobalamin re%ist la 12(
(
"I2( minute la pJ K 57(E >n acest scop se
propune tamponarea cu fosfat (7(2 )7 care scade sub 5H pierderile vitaminei. La pJ peste 67
vitamina este rapid distrus.
Lumina solar direct inactivea% 1(H >n fiecare 3( minute7 iar cea difu% poate duce
la pierderi de p?n la &(H >n decurs de ! luni7 prin formarea *idroxicobalaminei Cmai
sensibil la oxigenul din aerD.
"iancobalamina este incompatibil cu substan'ele cu reac'ie puternic alcalin sau
acid7 cu agen'ii oxidan'i sau reductori7 srurile metalelor grele. =istrugerea sa este
intensificat CacceleratD de ctre substan'ele oxidante7 ,i cele reductoareB cistein7 tioderiva'i
Cacidul tioglicolicD7 sulfi'i7 gluco%E acidul ascorbic7 la 3(
(
" degradea% 5(H din vitamina 8
12
.
!
Solu'iile de ciancobalamin pot fi prote4ate contra contaminrii microbiene prin adaos
de alcool ben%ilic C2HD sau a%otat fenilmercuric C(7((1HD.
-abletele cu vitamin 8
12
pierd prin conservare 3( . 4(H din activitate pe an.
0ste contraindicat asocierea sau administrarea ciancobalaminei concomitent cu
manitolul7 fosfat de calciu sau talc Ccare o absorbDE 0=-3;sodic Ccare bloc*ea% ionii de "a
29
,i de )g
29
din epiteliul peretelui intestinal7 care repre%int puntea de legtur >ntre vitamina
8
12
,i factorul intrinsec din mucoasa intestinalE colc*icina7 metformin.

).1. C&R&CTERISTICI(E PRODUSU(UI +INIT
La stabilirea structurii vitaminei 8
12
au contribuit7 >n afar de grupele de cercettori
care au i%olat;o7 ec*ipa condus de -odd ,i Lo*nson7 precum ,i grupa de speciali,ti >n anali%a
cristalografic7 condus de Jodg@in;"roMfoot.
"aracteristic pentru compo%i'ia acestui compus este con'inutul >n cobalt. 0ste pentru
prima oar c?nd se gse,te acest element >ntr;un produs natural.
rin *idroli% se produce o fragmentare a moleculei7 pun?ndu;se >n libertate mai mul'i
compu,i7 dintre care au fost i%ola'i ,i identifica'iB 57!;dimetilben%imida%ol7 o nucleo%id ,i o
nucleotid ale acestei ba%e7 repre%ent?nd stadii mai pu'in avansate de degradare.
=e un mare a4utor >n aceste cercetri a fost aplicarea cromatografiei7 electrofore%ei7
ionofore%ei pe *?rtie7 spectrografie >n infraro,u ,i ultraviolet7 fr de care i%olarea ,i
identificarea produ,ilor de degradare ar fi fost extrem de dificil7 dac nu imposibil.
"omportarea complexului de cobalt ,i examinarea produ,ilor de oxidare au sugerat o
mare analogie structural cu unele metaloporfirine naturale.
I%olarea unui acid *exacarboxilic con'in?nd cobalt din produ,ii *idroli%ei ba%ice a fost
de un mare a4utor pentru stabilirea structurii acestei vitamine. "ristalele acestui acid se
pretea% mai bine dec?t vitamina >ns,i la anali%a cu ra%e N. unctul de plecare >n aceast
anali% a fost contribu'ia atomului de cobalt la difrac'ia ra%elor N.
0ste de observat c prin metodele c*imice clasice cunoa,terea moleculei porne,te de la
exterior spre interior7 iar prin radiocristaloc*imie se ob'in informa'ii pornind de la interior
spre exterior7 cele dou procedee complet?ndu;se reciproc.
+itamina 8
12
este un complex neutru al cobaltului trivalent cu numrul de coordina'ie
!.
/a' de planul macrociclic7 resturile propionice se gsesc de aceea,i parte cu inelul
imida%olic7 iar resturile de acid acetic ,i grupa "2 de cealalt parte.
3ceast structur are mai multe caracteristiceE >n afar de pre%en'a cobaltului7 trebuie
remarcat configura'ia O pentru legtura ribo%;ben%imida%ol7 deoarece >n general ribo%idele
purinice ,i pirimidinice aflate >n natur sunt P;anomeri.
+itamina 8
12
are formula molecular "
!&
J
6(
2
14
<
14
"o ,i masa molecular 146(Q14(
>n func'ie de gruprile func'ionale legate de atomul de cobalt. e ba%a anali%ei compo%i'iei
c*imice a vitaminei 8
12
s;a stabilit c >n molecula acesteia se gse,te un atom de "o C475HD7
un atom de C2743HD7 un numr egal de atomi de a%ot ,i de oxigen7 precum ,i numero,i atomi
de carbon ,i *idrogen7 a,a dup cum reiese din formula men'ionat. roblema dificil a fost
stabilirea structurii moleculare7 a configura'iei acesteia ,i a legturilor dintre atomi.
+itamina 8
12
propriu;%is7 este O;C57!;dimetil;ben%imida%olilD;cobamida7 a crei
molecul este constituit din urmtoarele elemente structuraleB
#
un nucleu corinic format din patru cicluri pirolice ce pre%int >n calitate de
catene laterale opt grupri metil7 trei resturi de acetamid ,i patru resturi de
propilamidE
un nucleotid format din 57!;dimetil;ben%imida%ol7 un rest de ribo% >n
forma sa furano%ic ,i un rest de acid ortofosforicE
un ion trivalent de cobalt locali%at >n centrul nucleului tetrapirolicE
un radical cian C;"2D7 coordinat la ionul metalic central. entru celelalte
forme ale vitaminei 8
12
7 radicalul ."2 poate fi >nlocuit cu gruparea .<J
C*droxicobalaminD7 ;"J
3
CmetilcobalaminD sau cu un rest adeno%il
Cadeno%ilcobalaminD etc.7 fr modificri concludente ale activit'ii
vitaminice.
).). UTI(I1*RI
+itamina 8
12
are un rol important >n metabolismul general.
rin ac'iunea sa anabolic >n metabolismul protidic7 ea este un factor de cre,tere7 fiind
un agent important >n procesele de transmetilare ,i particip?nd la formarea metioninei ,i
colinei7 ciancobalamina este un factor lipotrop.
+itamina 8
12
este un factor specific antipernicios7 care ac'ionea% la nivelul celulelor
mduvei osoase ,i al celulelor *epatice.
0a particip la sinte%a aci%ilor nucleici7 la formarea eritroblastelor ,i7 >n general7 a
tuturor celulelor.
3ctivitatea sa antipernicioas se manifest prin provocarea unei cri%e reticulocitare
puternice7 stimul?nd maturarea eritrocitelor si normali%?nd cu rapiditate formula sanguin. =e
asemenea7 ameliorea% ac*ilia gastric ,i tulburrile neuro;anemice.
"iancobalamina 4oac un rol decisiv >n buna func'ionare a sistemului nervos7 a4ut?nd
la formarea tecii de mielin ce >nvele,te fibrele nervoase7 esen'iale pentru transmiterea de
impulsuri nervoase >n tot corpul. =atorit acestei func'ii7 vitamina 8
12
constituie un aliat
pre'ios >n men'inerea acuit'ii sim'ului tactil ,i auditiv7 >n percep'ia durerii7 >n ec*ilibru7 ca ,i
pentru sporirea capacit'ii de >nv'are7 >mpiedicarea pierderilor de memorie ,i pstrarea
aplombului mental.
$tili%area acestei vitamine >n scop terapeutic a devenit posibil dup ce s;a observat c
unele tulpini de Streptomyces griseus7 Streptomyces olivaceus7 Bacillus megaterium etc. sunt
capabile s sinteti%e%e ,i s utili%e%e >n mediul de cultur cantit'i importante de vitamin 8
12
.
reparatele de vitamin 8
12
au ca indica'ii ma4ore anemiileB pernicioas7
megaloblastice ,i macrocitare caren'iale7 toxiinfec'ioase7 consecutive afec'iunilor digestive7
gastrectomiilor extinse etc.7 c?nd se ob'in re%ultate favorabile cu do%e mici C 5(RgI%i7 timp de
o sptm?n D. An alte situa'ii sunt necesare do%e mult mai mari C1;2 mgI%iDB >n *epatite
CepidemiceE acuteE croniceD7 >n ciro%ele *epatice ,i c?nd se urmre,te efectul lipotrop7
anaboli%ant sau neurostimulant7 de exemplu >n polinevrite C inclusiv alcoolice D7 nevralgii ale
trigemenului7 %ona;%ooster7 astenieE >n boala de iradia'ie. An do%e terapeutice se recomand ,i
>n convalescen'7 ac*ilie gastric7 glositeE la imaturiE >n distrofiile sugarului7 >n tulburrile de
cre,tere ,i >n debilitate la copiiE >n strile generale de denutri'ie7 >n geriatrie7 osteoporo%7>n
intoxica'iile cu plumb7 arsenicale etc.
La pacien'ii cu dereglri ale secre'iei factorului intrinsec se fac tratamente cu vitamina
8
12
administrat >n do%e de 15(RgI%i7 iar >n ca%uri mai grave se aplic oral >n do%e de
1(((RgI%i7 at?t sub form de cianocobamid7 c?t ,i de *idroxicobamid. -ratamentele
&
efectuate pe cale parental sunt mai preferate dec?t cele aplicate pe cale oral. +itamina 8
12
se
folose,te ,i >n tratamentul tabagismului ,i >n unele afec'iuni oculare >n do%e de 1((( Rg de
*idroxicobamid. An tratamentele neurooptice7 *idroxicobamida se administrea% >mpreun cu
cloramfenicolul ,i piridoxin .
+itamina 8
12
se folose,te ca adaos la ob'inerea unor preparate alimentare Cproduse de
patiserie7 buturi7 preparate dietetice etc.D cu valoare biologic mai ridicat. 3limentele cu
con'inut mai ridicat de vitamina 8
12
sunt recomandate mai ales la oamenii vegetarieni.
=o%e mari7 >n administrare prelungit7 pot provoca o stare de *ipervitamino%
manifestat prin poliglobulieE mai rar7 pot apare stri de alergie.
S2N,E(E 3l V&SE(E S&N,UINE
"el mai important rol >l 4oac vitamina 8
12
>n formarea s?ngelui. An mod specific7
aceasta substan' nutritiv este necesar formrii globulelor ro,ii din mduv. Lipsa unei
cantit'i adecvate de vitamina 8
12
poate duce la anemie pernicioas7 cu simptome de paloare
,i oboseal.
"ercetri recente demonstrea% o alt func'ie a acestei vitamine7 legat de sistemul
sanguin ,i care const C>mpreun cu vitamina 8
!
,i acidul folicD >n men'inerea sub control a
*omocisteinei. "antit'ile terapeutice de suplimente cu vitamina 8 pot reduce astfel riscul
bolilor cardiovasculare.
Suplimentarea cu aceste trei vitamine de tip 8 contracarea% cre,terea nivelului
*omocisteinei7 cau%at de medicamentele administrate >n scderea nivelului de colesterol.
Antr;un studiu uimitor7 c*iar ,i cantit'ile mici din ace,ti nutrien'i reduc cu 44H
cre,terea nivelului *omocisteinei7 ca urmare a fenofibratului care a produs o scdere de 13H.
3cest studiu demonstrea% de ce terapia cu medicamentele administrate pentru
scderea colesterolului nu reduce rata mortalit'ii ,i sugerea% c7 inclu%?nd suplimente de
vitamina 8
12
>n terapie7 aceasta va da cu adevrat re%ultate remarcabile.
$n alt studiu7 >n care s;au utili%at vitaminele 8
12
si 8
!
7 precum ,i acidul folie7 a artat o
reducere a ratei la care arterele blocate s;au >nc*is din nou dup angioplastie ,i7 de asemenea7
s;a constatat o reducere a *omocisteinei.
SISTE%U( NERVOS
+itamina 8
12
este implicat >n producerea mielinei7 o substan' gras existent >n
membrana care acoper termina'iile nervoase. 3stfel7 asocierea dintre caren'a vitaminei 8
12
,i
deteriorarea func'iilor sistemului nervos este bine stabilit. "aren'a vitaminei 8
12
poate 4uca
un rol >n multe dintre simptomele psi*ice ,i emo'ionale la nivel mediu ,i sever7 cum ar fi
confu%ia7 dispo%i'iile sc*imbtoare7 pierderea memoriei7 nevritele periferice7 lipsa coordonrii
la nivelul picioarelor ,i al degetelor7 depresia ,i psi*o%a.
3cestea se pot manifesta c*iar ,i atunci c?nd nu sunt >nregistrate alte semne ale
modificrilor din s?nge capabile s indice un nivel sc%ut al vitaminei 8
12
sau anemia.
Studii recente au descoperit de asemenea o legtur posibila >ntre demen'
asemntoare maladiei 3l%*eimer ,i nivelul sc%ut al vitaminei 8
12
din s?nge. =e asemenea7
nu se cunoa,te dac exist o rela'ie cau%al direct >ntre cele dou poate c prelungirea unui
nivel sc%ut al vitaminei 8
12
>n s?nge produce sc*imbri neurologice ireversibile7 ce nu pot fi
v%ute >ntr;o afec'iune propriu;%is.
$na dintre teorii se refer la faptul c lipsa controlului *omocisteinei contribuie la
distrugerea stratului de mielin7 care acoper termina'iile nervoase ,i c poate duce la
dement sau alte modificri. Antr;un articol aprut >n anul 2((17 se afirm c metoda utili%at
>n msurarea nivelului vitaminei 8
12
>n s?nge este inadecvat >n a determina dac
*omocisteina este responsabil de simptomul demen'ei asemntoare maladiei 3l%*eimer. 0l
recomand testarea direct a nivelului de *omocistein datorit faptului c acesta indic
6
nivelul sc%ut al altor vitamine de tip 8 implicate >n scderea nivelului *omocisteinei.
C&NCERU(
+itamina 8
12
poate 4uca de asemenea un rol >n prevenirea cancerului.
"?nd este combinat cu acidul ascorbic7 aceast substan' nutritiv a fost eviden'iat
ca in*ib?nd formarea cancerului >n mediul de laborator. Suplimentele de vitamin scad
numrul acestor celule anormale.
)anifestarea clasic a caren'ei vitaminei 8
12
o constituie anemia pernicioas7 ale crei
simptome includB pierderea >n greutate7 slbiciunea7 paloarea fe'ei ,i tulburri psi*ologice.
3cest tip de anemie este mai degrab comun ,i apare cel mai frecvent >n r?ndul
persoanelor alcoolice7 v?rstnicilor ,i persoanelor care 'in un regim strict vegetarian Cfr lapte
,i ouD. 0ste imperativ necesar utili%area testelor de diagnosticare >n distingerea anemiei
datorate vitaminei 8
12
de anemia datorat acidului folic.
=ac este administrat acid folic unei persoane care are de4a caren' de vitamina 8
12
7 se
va >nregistra o accentuare a acestei caren'e7 deoarece organismul uman are nevoie de vitamina
8
12
pentru utili%area acidului folic.
=aca vitamina 8
12
este administrat unei persoane care >nregistrea% de4a o caren' de
acid folic7 se va produce o accentuare a carentei. entru a preveni problemele de acest tip7
1=I pentru vitamina 8
12
este de ! mcg pentru brba'i ,i femei ,i & mcg pentru femeile
>nsrcinate ,i cele aflate >n perioada de alptare.
3numite disfunc'ii pot duce la caren'a de vitamina 8
12
c*iar ,i atunci c?nd exist un
regim alimentar adecvat din punctul de vedere al do%ei de nutrient. "?nd un defect ereditar
>mpiedic organismul s produc o cantitate suficient dintr;o substan' denumit factor
intrinsec7 absorb'ia normal a vitaminei nu poate avea loc. )ai mult7 expunerea prelungit ,i
>n exces la oxid de a%ot Cga% ilariantD poate duce la scderea nivelului acestei vitamine >n
s?nge.
=e asemenea7 studii timpurii arata ca suplimentele de vitamina " pot distruge vitamina
8
12
7 >n timp ce studii secven'iale7 care utili%ea% te*nologii >mbunt'ite7 arat c do%ele mari
de vitamina " nu au acela,i efect. =in contr7 absorb'ia cianocobalaminei din vitamina 8
12

este u,or mrit >n pre%en'a vitaminei ". $nele medica'ii influen'ea% totu,i absorb'ia acestei
substan'e nutritive.
=e altfel7 noi avem capacitatea de a produce vitamina 8
12
>n intestine7 >ns nu suntem
siguri c?t din aceasta cantitate poate fi absorbit de ctre organism.
)... PRODUC4IE DE CONSU%
An ma4oritatea 'rilor europene7 consumul de vitamine pe cap de locuitor este mai mare
dec?t >n 1om?nia. An 'ara noastr7 de exemplu7 consumul total de medicamente este de
aproximativ trei ori mai mic dec?t >n $ngaria.
An momentul de fa' produc'ia intern acoper aproximativ 3(H din totalul pie'ei
farmaceutice rom?ne,ti7 estimat la peste 6(( de milioane de euro. =in totalul produc'iei
interne7 pu'in peste 5H este destinat exporturilor. 3nul trecut7 1om?nia a exportat produse
farmaceutice >n valoare de aproape 2( de milioane de euro7 repre%ent?nd o cre,tere de 2(H
fa' de anul anterior7 conform datelor publicate de Institutul 2a'ional de Statistic.
0xporturile de medicamente au avut o pondere de numai (71H din totalul exporturilor.
1(
An pre%ent7 portofoliul de vitamine ,i suplimente nutritive al Slaxo Smit*@line;
0urop*arm cuprinde 32 de produse7 din care cele mai bine v?ndute sunt gamele 0urovita7
+itamax ,i 3scovit.
La nivelul anului trecut valoarea v?n%rilor de vitamine din portofoliul SS: a fost de
2# de milioane de lei Caproximativ #75 milioane de euroD7 pe o pia' estimat la circa 132 de
milioane de lei C3!71 mil. euroD.
Se estimea% c anul acesta valoarea pie'ei de vitamine se va situa >n 4urul a 151 de
milioane de lei C4273 mil. euroD7 ceea ce repre%int o cre,tere de 15H fa' de valoarea de anul
trecut. 3ceast cre,tere va fi generat de orientarea consumului spre vitamine mai scumpe7 cu
compo%i'ii complexe.
1itmul mediu de cre,tere al acestei pie'e a fost de 15H >ncep?nd cu 2((3.
"el mai bine v?ndut brand din portofoliul SS:7 dar ,i pe segmentul de vitamine din
1om?nia este 0urovita7 care la nivelul primului trimestru din 2((!7 a avut o pondere de 3473H
>n totalul v?n%rilor de vitamine SS:.
An primul trimestru din 2((!7 SS: a avut o cot de 2172H din pia' pe segmentul de
vitamine. 0stimm c >n 2((6 vom avea o cot de pia' >n cre,tere fa' de cea din 2((&7 care a
fost de 2(75H. 3ceasta cre,tere va avea la ba% cre,terea portofoliului de produse ,i
investi'iilor >n promovare.
e primele trei luni ale anului 7 SS: 1om?nia a >nregistrat v?n%ri de 1(#71 mil. lei
C3(7! mil. euroD7 >n cre,tere cu #H comparativ cu perioada similar a anului trecut7 conform
datelor "edegim citate de companie. An totalul v?n%rilor companiei7 produsele reali%ate la
fabrica 0urop*arm din 8ra,ov au repre%entat 23H.
3nul trecut compania a >nregistrat v?n%ri de aproximativ 13( mil. euro7 >n cre,tere cu
15H fa' de 2((4. entru anul acesta repre%entan'ii companiei avansea% un ritm de cre,tere
>n linie cu cea a pie'ei.
"ompania britanic este liderul pie'ei farmaceutice din 1om?nia7 conform datelor
"egedim.
3ceasta este secondat de elve'ienii de la Joffmann7 La 1oc*e ,i de Sanofi;3ventis.
e locul patru a c%ut >ns compania 2ovartis7 >n timp ce pe 5 se afla fi%er.
e primele trei luni ale acestui an7 consumul de medicamente a atins 35(735 mil. euro7
>n cre,tere cu 12H comparativ cu perioada similar a anului trecut. entru restul anului7
ma4oritatea 4uctorilor sunt de prere c acesta va cre,te cu circa 1(;15H7 fa' de 2((&. 3cest
avans are loc >n condi'iile >n care consumul de medicamente din 1om?nia este mult sub
nivelul altor state din regiune. 3nul trecut pia'a rom?neasc a atins valoarea de 172# mld.
euro7 >n cre,tere cu 1&H.
rincipalii 4uctori estimea% c p?n >n 2(1( consumul de medicamente se va dubla7
dep,ind astfel 275 mld. euro7 >n condi'iile >n care concuren'a se a,teapt s se intensifice.
3stfel7 avansul pie'ei rom?ne,ti va fi net superior statelor din regiune7 ceea ce va
permite recuperarea din decala4ul existent >n pre%ent. 3ceste premise de cre,tere fac din pia'a
rom?neasc o 'int pentru companiile strine7 exemplele fiind nenumrate.
-rei tran%ac'ii >n care au fost implicate companiile farmaceutice rom?ne,ti au ridicat la
peste 4umtate de miliard de euro7 valoarea 4uctorilor rom?ni v?ndu'i >n ultimele luni.
1eferitor la viitorul acestei pie'e7 consultan'ii interna'ionali sunt convin,i c 1om?nia
va deveni un important centru regional de produc'ie. An anii trecu'i7 am asistat la c?teva
fu%iuni ,i ac*i%i'ii . TentivaI Sicomed7 1ambaxUI-erapia . tran%ac'ii care7 de,i nu vi%au
segmentul suplimentelor alimentare7 constituie o dovad c barierele na'ionale dispar din
calea afacerilor derulate la nivel interna'ional. 3ceasta >nseamn noi oportunit'i pe pia'a
local ,i7 desigur7 o concuren' >n cre,tere. e de alt parte7 consumatorii rom?ni vor deveni
mai sofistica'i7 dar ,i dispu,i s plteasc oric?t pentru un produs7 dac pre'ul7 tradus >n
beneficii7 este 4ustificat.
11
.. %&TERII PRI%E
)ateriile prime utili%ate >n procesul de biosinte% a vitaminei 8
12
sunt

su,ele
productive ,i mediul de cultur.
..1. C&R&CTERISTICI(E %&TERII(OR PRI%E
Bacteriile sunt microorganisme monocelulare de tip procariot cu un cromozom unic,
cu dimensiuni medii ntre ,!"# $m, care se nmul%esc ase&uat prin sciziune 'inar(, izomor)(.
R!$5nire. 8acteriile sunt microorganisme cu o larg rsp?ndire >n natur7 ca
re%ultat al adaptrii lor >n cursul procesului de evolu'ie. 1e%ervorul natural al bacteriilor este
solul unde concentra'ia de celule poate a4unge la valori de 1(
#
; 1(
6
g
;1
at?t >n straturile
superficiale C bacterii aerobe D7 c?t ,i >n straturile de profun%ime Cbacterii anaerobeD. =in sol7
bacteriile s;au adaptat s triasc >n ape7 unde concentra'ia de celule poate fi >ntre 1( cm
3
>n
apa de i%vor7 p?n la 1(
12
cm
3
7 de exemplu >n ape fecalo;mena4ere.
8acteriile se pot >nt?lni la ad?ncimi mari >n apa mrilor ,i oceanelor7 >n ape termale.
0xisten'a >n aer a bacteriilor este temporar ,i prin intermediul curen'ilor de aer sunt
rsp?ndite la distan'e foarte mari. =in aer7 sunt antrenate din nou >n sol prin intermediul
precipita'iilor atmosferice.
8acteriile fac parte din microbiota natural a plantelor ,i animalelor. =in sol7 prin
cre,terea plantelor7 bacteriile a4ung la suprafa'a acestora ,i se men'in >n stare activ p?n c?nd
condi'ii favorabile le permit cre,terea ,i reproducerea.
An organismul animalo exist o microbiot bacterian intestinal cu rol important >n
transformarea bolului alimentar ,i >n imunitatea organismului. La animalele ierbivore7
bacteriile anaerobe din rumen contribuie la degradarea fibrelor celulo%ice7 >n procesul de
nutri'ie. =in organismul animal7 bacteriile se elimin >n mediul ambiant prin intermediul
materiilor de de4ec'ie.
An industria alimentar bacterii selec'ionate sunt folosite >n calitate de culturi starter al
unor procese fermentative7 ,i anumeB
bacterii lactice la fabricarea produselor lactate7 a br?n%eturilor7 >n industria
panifica'iei7 la conservarea legumelor7 mslinelor ,.a.E
bacterii propionice se folosesc la fabricarea br?n%eturilor tip sc*Mait%er
deoarece prin fermentare produc acid propionic ,i "<
2
7 responsabil pentru
desenul caracteristic al acestor produseE
bacteriile acetice produc fermenta'ia alcoolului etilic ,i sunt folosite pentru
ob'inerea industrial a o'etuluiE
pe ci biote*nologice7 cu culturi bacteriene selec'ionate sau mutan'i ai
acestora7 se ob'in produse cu o mare valoare economic7 de exempluB en%ime7
proteine7 aminoaci%i7 *ormoni Cinsulina produs de un mutant de *scherichia
coliD7 >ngr,minte biologice C3%otobacterD7 antibiotice CStreptomyces sp.D7
vitamine CPropioni'acterium shermanii"vitamina 8
12
D ,.a.
12
/acterii $ro$ionice 0 caractere mor-ologice
8acteriile propionice se pre%int sub form de bastona,e sub'iri ,i scurte7 cu capetele
rotun4ite ,i dimensiuni C2;4DVC(75DRmE >n condi'ii nefavorabile se produce o aplati%are a
termina'iilor celulei av?nd o form similar cu cea a corinebacteriilor.
Sunt bacterii imobile7 Sram po%itive7 anaerobe. A,i pot ob'ine energia necesar
proceselor vitale pe cale fermentativ7 anaerob7 dar pot fi microaerotolerante deoarece au >n
catena respiratorie7 catala% ,i citocromi. An aerobio% cresc greu ,i pre%int forme alungite7
ramificate +7 W sau c*ine%isme. e mediu de bulion carne agar formea% colonii lenticulare
de culoare alb7 crem7 galben7 ro,u.
"a surs de carbon ,i energie bacteriile propionice prefer lacta'ii cu acid lactic C L9 D7
citra'ii7 glicerolul7 glucideB lacto%7 malto%7 gluco%7 galacto%. "a surse de a%ot pot folosiB
peptone7 peptide7 aminoaci%i7 Cesen'iali pentru cre,tereD. 2ecesit pre%en'a unor factori de
cre,tere7 dintre care biotina ,i acidul pantotenic sunt necesari pentru producerea vitaminei 8
12
.
=in punct de vedere al nutri'iei minerale necesit >n primul r?nd magne%iu ,i >n
cantit'i miciB 2a7 7 :7 )n7 "l7 "a7 S7 /e. re%en'a clorurii de sodiu >n concentra'ii mai mari
de 3H >ncetine,te vite%a de cre,tere a bacteriilor propionice7 cre,terea fiind posibil p?n la
max.!75H2a"l.
Sunt bacterii me%ofile7 cu temperatur optim la 3(
(
" ,i temperaturi minime 27&;
#72
(
".
Se de%volt optim >n medii cu pJ !75;#7 cre,terea fiind oprit la pJ K 5.
Cla!i-icarea #acteriilor $ro$ionice
8acteriile propionice;agen'i tipici ai fermenta'iei propionice7 sunt cuprinse >n genul
Propioni'acterium7 familia +acto'accilacea7 cu urmtoarele specii C tabelul 3 D
SpeciiIsubspecii =enumiri anterioare
,. Propioni'acterium )reundereichi
; )reundereichi
; glo'osum
; shermanii
P. )reundereichi
P. glo'osum
P. shermanii
P.casei
-. Propioni'acterium thoenii P.ru'rum
.. Propioni'acterium acidipropionici
/. Propioni'acterium 0enenii
P. ara'insum
P. pentosaceum
P. ra))inosaceum
P.petersonii
P.technicum
P.zeae
-abel nr.1. 8acterii propionice
13
%eii e c"lt"r
$n mediu de cultur repre%int un substrat nutritiv complex7 cu rol de aliment7 care
trebuie s asigure microorganismului ce urmea% a fi cultivat7 cantitatea necesar de ap7
surse de carbon7 a%ot7 srurilor minerale7 factori de cre,tere7 substan'e care s >i furni%e%e
cantitatea de energie c?t ,i toate elementele folosite de celul >n procese de cre,tere7
reproducere ,i >ntre'inerea func'iilor vitale.
)ediul de cultur trebuie s >ndeplineasc urmtoarele condi'iiB
s corespund din punct de vedere nutritivE
s aib o concentra'ie a substan'elor di%olvate >n mediu care s nu influen'e%e
negativ ; sc*imburile osmotice ale celuleiE
s nu con'in substan'e toxice sau s genere%e compu,i toxici >n urma cre,terii
culturii microbieneE
s aib un anumit pJE
s fie steril astfel >nc?t s se de%volte numai celulele introduse prin inocul.
)ediile de cultur se folosesc >n practica de laborator sau >n practica industrial sunt
foarte diferen'iate >n func'ie de scopul urmrit. An te*nica de laborator mediile se folosesc
pentru i%olarea din mediile naturale a diferitelor microorganisme7 pentru ob'inerea de culturi
pure7 pentru cultivarea acestora >n scopul ob'inerii de biomas sau pentru >ntre'inerea
culturilor pure selec'ionate.
An func'ie de destina'ia lor7 mediile de cultur7 se diferen'ia% astfelB
%eii e c"lt"r generale, care asigur de%voltarea unui numr mare de specii ,i
genuri deoarece includ >n compo%i'ia lor substan'e aliment diversificate. =intre mediile de
cultur generale folosite >n practica laboratorului de microbiologie men'ionm bulionul de
carne lic*id sau gelo%at C8"3DE mediul tripton . extract de dro4die . gluco% . agar C-0S3D
pentru cultivarea bacteriilor ,i mustul de mal' . agar C))3D pentru cultivarea dro4diilor ,i
mucegaiurilor. )ediile de cultur pot fi de)inite atunci c?nd >n compo%i'ia lor intr substan'e
c*imice pure ce pot fi exact do%ate conform re'etei sau mediilor comple&e >n care intr
compu,i naturali cu o compo%i'ie variabil.
%eii e c"lt"r !elective sunt medii cu o compo%i'ie c*imic definit care permit
de%voltarea unui grup restr?ns de microorganisme sau c*iar a unei specii. 3ceste medii con'in
pe l?ng substan'e nutritive ,i substan'e cu efect in*ibitor asupra altor microorganisme
>nso'itoare >nt?lnite >n microbiota din care se face i%olarea culturii ce dorim s o selec'ionm.
$n mediu selectiv folosit la determinarea bacteriilor coliforme este 8L8+ Cbulion;
bil;lacto% verde briliantD >n care srurile biliare in*ib alte bacterii7 >n timp ce coliformii
sunt adapta'i. 2umrul mediilor selective este foarte mare ,i permit i%olarea unor specii de
interes industrial sau se folosesc pentru identificarea7 determinarea pre%en'a
microorganismelor contaminante7 >n produse alimentare.
%eii e 6m#og7ire 8-orti-iate9 sunt destinate separrii ,i cultivrii unor
microorganisme preten'ioase din punct de vedere nutritiv ,i care se afl >n produsul anali%at
din punct de vedere microbiologic. entru a le pune >n eviden' se fac treceri din produsul
alimentar >n mediul de >mbog'ire7 steril ,i se asigur >nmul'irea celulelor i%olate. =in mediul
>n care s;a produs >nmul'irea acestora se face transfer de celule pe medii de diferen'iere7 iar
re%ultatul se exprim prin pre%en'aIabsen'a lor.
3pa este componentul principal al mediilor de cultur repre%ent?nd #3;#&H din
biomas. 3p folosit >n procesele de biote*nologie provine din surse freatice7 surse care7 de,i
sunt foarte bune din punct de vedere calitativ7 nu sunt pure. =e aceea apele se purific prin
14
diverse te*nici7 care asigur calitatea necesarB deminerali%are7 deioni%are7 filtrare prin
membrane7 trecerea prin r,ini sc*imbtoare de ioni.
3pa utili%at la prepararea mediului de cultur trebuie s fie deminerali%at7 deioni%at
,i fr particule aflate >n suspensie ,i fr poluan'i c*imici ,i bioc*imici ,i biologici. 3stfel7 se
ob'ine ap cu calit'i superioare7 necesar proceselor de biosinte%.
S"r!e e car#on :i energie
"ele mai utili%ate surse de carbon ,i energie suntB
%a*arideB gluco%a7 lacto%a7 melasa7 amidonul7 celulo%a7 etc.
alcooliB metanol7 etanol7 glicerin
aci%i carboxiliciB acid acetic7 acid succinic etc.
grsimi ,i aci%i gra,iB
*idrocarburiB metan7 pentan7 parafine
de,euri din industria alimentar
S"r!ele e azot
3%otul este necesar cre,terii microorganismelor7 biosinte%ei moleculelor cu a%ot7 a
proteinelor7 dar ,i formrii grupelor aminice. 2ecesarul de a%ot este asigurat de sursele
naturale organice ,i anorganice7 sau de sursele sintetice.
Sursele organice suntB extract de porumb7 fin de soia7 fin de ara*ide7 de ore%7 de
bumbac7 de secar7 de pe,te7 de carne etc. Sursele naturale sunt bogate >n proteine7
aminoaci%i7 vitamine7 lipide7 %a*aruri7 aci%i nucleici.
Sursele anorganice de a%ot suntB clorur de amoniu7 fosfat de amoniu7 sulfat de
amoniu7 a%otat de amoniu.
Prec"r!orii
1epre%int un element important al biosinte%elor diri4ate. re%en'a unui precursor >n
mediu de cultur diri4ea% fermenta'ia ctre un anumit metabolit. 3cesta se va biosinteti%a >n
cantitate mare7 >n detrimentul altor compu,i cu structuri similare. re%en'a precursorului
asigur cre,terea cantit'ii de metaboli'i ,i deci randamente mai mari ale proceselor de
biosinte%. 0ficacitatea precursorului depinde de compo%i'ia mediului de cultur7 de aera'ie ,i
de agitare. entru a evita efectele in*ibitorii7 precursorii se adaug treptat >n mediul de
cultur7 concentra'ia lor men'in?ndu;se constant pe tot parcursul fermenta'iei.
Sr"rile minerale, oligoelementele, microelementele, vitaminele
-oate aceste substan'e sunt necesare cre,terii biomasei7 reglrii biosinte%ei ,i elaborrii
procesului de biosinte%. Se adaug >n mediul de cultur >n cantit'i precise. Se utili%ea%B
sulfat de sodiu7 clorur de sodiu7 carbonat de calciu7 sulfat de magne%iu7 sulfat de mangan7
sulfat de %inc7 sulfat de mangan7 clorur de amoniu7 a%otat de amoniu7 tiamin7 pirodoxin7
vitamina :.
15
;. PROCESU( TE<NO(O,IC
La scurt timp dup i%olare7 cionocobalamina a devenit accesibil pentru utili%ri
clinice C1646D. +itamina 8
12
este un produs al metabolismului microorganismelor ,i se ob'ine
ast%i prin procedee fermentative7 fie prin fermentare primar7 fie ca subprodus la fabricarea
antibioticelor Cstreptomicina7 tetracicline7 neomicinD. 3legerea procedeului este o problem
economicE >n orice ca%7 nu se poate reali%a concomitent o produc'ie maxim de antibiotic ,i
de vitamin 8
12.
entru produc'ia comercial7 >n metoda direct se folosesc diferite actinomicete7 ca
Streptomyces griseus, S. olivaceus ,i S. aureo)aciens sau unele bacterii7 ca Bacillus
megatherium, Propiono'acterium )reudnreichii.
Se fac culturi submerse7 cu agitarea ,i aerarea mediului7 respect?ndu;se condi'iile de
sterili%are ce se impun proceselor fermentative. )ediul folosit con'ine o surs de *idra'i de
carbon ,i de substan'e proteice7 o sare de cobalt ,i un precursor organic7 57!;dimetil;
ben%imida%ol7 precum ,i alte sruri.
"on'inutul >n cobalamin este de 1;2mgIL de bor*ot finalE se poate a4unge p?n la
&mgIL. rin acidularea CpJK3;5D ,i >ncl%irea mediului C!(
(
"D7 se pune >n libertate vitamina
din miceliu.
/iltrul rmas dup separarea miceliului este tratat cu un material adsorbant. 0luarea se
face cu o solu'ie de aceton sau un alt di%olvantE dup prelucrare7 se ob'ine un concentrat din
care7 prin diferite opera'ii Cextragere cu fenol7 cromatografiere ,i recromatografiere pe oxid de
aluminiu7 eventual recristali%areD7 se a4unge la vitamin pur.
entru a ob'ine cianocobalamin >n cantitate mai mare ,i mai u,or de purificat7 se
adaug o anumit propor'ie de cianur alcalin >ntr;una din fa%ele prelucrriiE >n modul acesta
sunt transforma'i ceilal'i deriva'i de cobalamin >n cian;derivat.
+itamina 8
12
se administrea% sub form de solu'ii apoase in4ectabileE se poate
administra oral un preparat con'in?nd ,i factor intrinsec.
/abricarea industrial a vitaminei 8
12
prin procedee de biosinte% cuprinde
urmtoarele etapeB
prepararea ,i sterili%area mediului de culturE
fermenta'iaE
ob'inerea vitaminei 8
12
brutE
ob'inerea vitaminei 8
12
pureE
cristali%area vitaminei 8
12.
+itamina 8
12
este produsul de metabolism al unor actinomicete CStreptomyces grizeus,
S. aureo)acieus1 sau a unor bacterii CBacillus megatherium, Propioni'acterium )reudenreichi7
Propioni'acterium shermani, Propioni'acterium tehnicumD7 fiind ob'inut prin fermenta'ii
specifice ,i nespecifice. An fermenta'ia nespecific produsul principal de biosinte% este un
antibiotic7 iar ca produs secundar re%ult vitamina 8
12
.
3vanta4ul acestui tip de fermenta'ie const >n faptul c materiile prime utili%ate sunt
ieftine7 iar separarea vitaminei 8
12
din apele re%iduale de la biosinte%a tetraciclinelor ,i
streptomicinei se face prin adsorb'ia pe crbune activ sau alt suport adsorbant.
=e%avanta4ul principal al acestui tip de fermenta'ie >l constituie randamentul foarte
sc%ut >n vitamina 8
12
,i costul ridicat al procesului de separare ,i purificare.
An fermenta'iile specifice sau diri4ate se ob'ine aproape >n exclusivitate vitamina 8
12
7
asigur?ndu;se randamente sporite >n produs util.
1!
3cest procedeu este utili%at curent >n fabricarea industrial a vitaminei 8
12
7 iar
activitatea ob'inut este determinat de natura microorganismului ,i compo%i'ia mediului
utili%at.
rocesul de biosinte% este influen'at de temperatur7 pJ7 compo%i'ia mediului7 gradul
de aerare7 precursori ,i modul de sterili%are a mediului de cultur.
=e,i compo%i'ia mediului este determinat de natura microorganismului productor7
dar din nici un mediu nu poate lipsi gluco%a7 sruri de cobalt7 surse de aminoaci%i ,i sruri
anorganice. ropor'iile >n care aceste componente intr >n mediul de cultur suntB amidon 2H
sau gluco% 5 . 1(H7 extract de porumb 2 . 4H7 a%otat de amoniu (7! . 172H7 clorur de
sodiu (72 . (73H7 carbonat de calciu (74 . (75H ,i clorur de cobalt (7(4 . (7(!H.
-abel nr. 2. )icroorganisme utili%ate >n produc'ia vitaminei 8
12
,i re'etele corespun%toare
%icroorgani!m"l $ro"ctor Re7eta
Bacillus megahterium )elas de sfecl7 fosfat de amoniu7 sruri
de cobalt7 sruri anorganice
Flavo'acterium solare 0xtract de dro4die7 extract de mal'7 gluco%7
de,euri de la fermenta'ia penicilinei7 sruri
anorganice
Propioni'acterium )reudenreichii Sluco%a7 *idroli%at de ca%ein7 extract de
dro4die7 sruri de cobalt7 acid lactic
Flavo'acterium devorans Sluco%7 fin de soia7 extract de porumb7
sruri de cobalt7 sruri tampon
Propioni'acterium )reudenreichii Sluco%7 pepton dro4dii7 fosfat de potasiu7
sruri de cobalt
Propioni'acterium shermanii 0xtract de dro4die7 gluco%7 sare de cobalt7
*idroxi%i
Streptomyces griseus Sluco%7 dro4die de bere7 fin de soia7 sare
de cobalt7 sruri anorganice
Streptomyces )radiae Sluco%7 fin de soia7 bor*oturi de spirt7
sruri de cobalt7 sruri anorganice
Streptomyces olivaceus Sluco%7 dro4die de bere7 fin de soia7 sare
de cobalt7 sruri anorganice
Streptomyces sp. /in de soia7 gluco%7 fosfat de potasiu7
clorur de cobalt

Sluco%a repre%int sursa de carbon ,i de energie7 regl?nd >n acela,i timp ,i pJ;ul
mediului la valori optime. Sursele de aminoaci%i furni%ate de uleiul de soia7 bor*oturi de spirt7
fin de pe,te7 extract de dro4die7 extract de porumb7 ca%ein7 *idroli%at de ca%ein etc.7
influen'ea% direct asupra randamentului >n vitamina 8
12
.
3stfel7 serina7 glicina ,i metionina au efect po%itiv asupra procesului de biosinte% a
vitaminei 8
12
7 iar treonina 7 valina7 leucina ,i acidul aspartic stimulea% de%voltarea
bacteriilor.
=e asemenea7 unele vitamine Ccolina7 vitamina 8
2
D influen'ea% po%itiv cre,terea
biomasei.
rodusele de degradare ale mediului de cultur >n timpul sterili%rii7 ca ,i pre%en'a
ionilor de cupru reduc foarte mult randamentul >n vitamina 8
12
. entru evitarea acestui
inconvenient7 se recomand ca procesul de sterili%are se recomand s se efectue%e >n
aparatur care s nu cede%e >n mediu ioni de cupru la pJ # ,i la temperatura de 12( . 125
(
" >n
proces discontinuu7 sau la 14(
(
" >n proces discontinuu.
1#
An biosinte%a optim a vitaminei 8
12
7

pJ;ul are o importan' deosebit7 iar la
men'inerea lui la valoarea optim este absolut necesar. 3cest parametru varia% >n timpul
fermenta'iei >n func'ie de gradul de aera'ie7 tipul fermentatorului7 concentra'ia *idra'ilor de
carbon7 etc. +aloarea pJ;ului trebuie s fie sub &7 limitele optime fiind # . #757 iar
men'inerea la aceast valoare se face prin adugarea de aci%i sau ba%e.
Intensitatea aera'iei ,i agitrii influen'ea% durata de fermenta'ie. $nele
microelemente7 av?nd rolul unor catali%atori biologici7 favori%ea% procesul de biosinte% a
vitaminei 8
12
. 3stfel7 srurile de cobalt >n concentra'ie de 2(( ppm dublea% cantitatea de
vitamin 8
12
>n fermenta'ia S. 2livaceus 7 iar >n fermenta'ia Propiono'acterium
)reudenreichii se ob'ine acela,i efect cu numai 3 ppm.
-abel nr. 3. 0fectul microelementelor asupra biosinte%ei vitaminei 8
12
%icroelement Cantitate,
g=m
.
Procent"l e cre:tere -a7
e martor
)artor
"arbonat de %inc
Sulfat de nic*el
3%otat de argint
<xid de crom
;
1(
(75
(713
57(
1((
15(
12(
1(5
1(57!
An diri4area procesului de fermentare un rol deosebit >l au precursorii7 care influen'ea%
direct asupra randamentului >n vitamina 8
12
. =ac >n fermenta'ia nespecific adaosul de
precursor C57!;dimetilben%imida%olD nu intensific produc'ia de ciacobalamin7 >n fermenta'ia
diri4at precursorul determin o cre,tere substan'ial a randamentului.
$n alt factor care influen'ea% randamentul >n vitamin 8
12
este temperatura. =in
studiile existente >n literatur re%ult c randamente maxime >n vitamin se ob'in la 2& . 3(
(
".
arametrii procesului de fermenta'ie a vitaminei 8
12
depind ,i de natura
microorganismului productor ,i de cantitatea ,i calitatea inoculului. =e asemenea7 utili%area
unui inocul concentrat ,i a unui mediu de cultur cu un con'inut de 2H lactat de sodiu sau
acid lactic permite reducerea duratei de fermenta'ie ,i ridicarea con'inutului de vitamin 8
12
7
ca re%ultat al simbio%ei bacteriilor lactice ,i propionice.
rocesul de fermenta'ie se reali%ea% >n trei stadiiB inoculator7 intermediar7 regim. An
timpul procesului de fermenta'ie se pstrea% riguros temperatura optim ,i o suprapresiune
de (72 . (73 at. care asigur sterilitatea biomasei.
An desf,urarea normal a procesului de fermentare valoarea pJ;ului coboar >n
primele 24 ore p?n la 57 iar apoi >ncepe s creasc repede7 >nc?t >n cursul altor 4& de ore trece
>n valoarea &. entru men'inerea pJ;ului la valoarea optim de # . #75 se face corec'ie prin
adugarea de aci%i minerali sau *idroxi%i alcalini.
Sluco%a7 care se consum >n timpul fermenta'iei7 se adaug >n por'iuni7 astfel >nc?t
concentra'ia s fie >n permanen' peste 1H7 iar precursorul 57! dimetilben%imida%ol se adaug
>n por'iuni >n perioada dintre 4& ,i #2 ore. $rmrindu;se evolu'ia >n timp a procesului de
biosinte%7 s;a stabilit c in culturile de Propioni'acterium shermanii7 dup prima %i se
formea% factorul B7 iar a doua %i se formea% factorul " ,i vitamin 8
12
. prin adugarea de
precursor toate produsele trec >n vitamin 8
12
.
+itamina 8
12
se formea% din acidul F;amino;levulinic7 iar deplasarea procesului spre
deformarea de vitamin 8
12
se poate reali%a prin adaos de sruri de cobalt7 de microelemente
CTn7 )i7 )gD ,i de fosfat de amoniu.
entru a eviden'ia rolul *otr?tor al cobaltului >n diri4area transformrii acidului F;
amino;levulinic >n vitamin 8
12
s;au efectuat culturi >n pre%en'a ,i absen'a cobaltului.
1&
An pre%en'a cobaltului se formea% intensiv vitamin 8
12
7 iar cantitatea de porfirine
extracelulare este foarte mic comparativ cu cea din culturile lipsite de cobalt.
An ambele ca%uri7 cantitatea de porfirine intracelulare ,i extracelulare scade pe msur
ce procesul de fermenta'ie avansea%. 3cest fapt este datorat scderii con'inutului de acid F;
amino;levulinic7 acid produsul numai de celule tinere.
Studiul acumulrii vitaminei 8
12
7 >n func'ie de perioada de introducere a cobaltului7
demonstrea% c introducerea acestuia la >nceputul de%voltrii masei celulare ,i dup 24 sau
4& de ore nu are o influen' prea mare asupra procesului de biosinte% dar7 dac adugarea
cobaltului se face dup #2 de ore7 se observ o scdere a vite%ei de acumulare a vitaminei 8
12
7
iar aceast scdere este cu at?t mai pronun'at cu c?t v?rsta masei celulare este mai mare.
3dugarea concomitent a cobaltului ,i a acidului F;amino;levulinic7 >n stadiile
avansate de fermenta'ie7 produce o intens stimulare a procesului de biosinte% a vitaminei
8
12
.

-abel nr. 4. 0fectul cobaltului ,i a acidului F;amino;levulinic asupra biosinte%ei
vitaminei 8
12
V5r!ta !"!$en!iei,
ore
Vitamin /
1)
, >=g
/r acid F;
33L
"u acid F;
33L
24
4&
#2
6!
!43
145
1(5
(
##(
36(
33(
325
Introducerea cobaltului >n culturile de P. shermanii >nc de la inoculare ,i adugarea
acidului F;amino;levulinic spre sf?r,itul perioadei de fermenta'ie permit ob'inerea unor
concentra'ii mari >n vitamin.
"orelarea principalilor parametri7 din procesul de fermenta'ie a Propioni'acterium
shermanii, este redat >n figura
+itamina 8
12
re%ultat >n urma procesului de fermenta'ie a bacteriilor propionice se
gse,te >n masa celular7 fiind legat de partea proteic. entru i%olarea vitaminei 8
12
masa
celular se separ de lic*idul de cultur7 tratat >n prealabil termic ,i cu coagulan'i7 prin
centrifugare sau filtrare pe filtru pres ,i se prelucrea% prin extrac'ie.
PREP&R&RE& 3I STERI(I1&RE& %EDIU(UI DE CU(TUR*
An general7 mediul de cultur difer de la o etap a alta ,i de la un microorganism la
altul7 iar compo%i'ia acestuia trebuie s ofere condi'ii optime de de%voltare a
microorganismului7 deci de ob'inere a biomasei ,i de producere a unei cantit'i c?t mai mari
de vitamin 8
12
.
entru ob'inerea vitaminei 8
12
mediul de cultur al bacteriilor propionice este alctuit
din 5 X 1( H gluco% sau 2 H amidon7 2 X 4 H extract de porumb7 (7!;172 H a%otat de
amoniu7 (74 X (75H carbonat de calciu7 (72 Y (73H clorur de sodiu si ulei7 ca antispumant.
Sluco%a constituie sursa de carbon ,i de energie al >ntregului proces de biosinte%7 iar
sursele de aminoaci%i7 furni%ate de uleiul de soia7 extractul de dro4die sau de porumb
16
influen'ea% direct randamentul >n vitamin 8
12
. Serina7 glicina ,i metionina mresc cantitatea
de vitamin 8
12
sinteti%at7 iar treonina7 valina ,i leucina stimulea% de%voltarea bacteriilor.
S;a constat c unele microelemente C"o7 Tn7 )gD favori%ea% procesul de formare a
vitaminei 8
12
7 >n timp ce alte microelemente "u7 Jg7 8i in*ib acest proces. =e exemplu7
introducerea >n mediu a unei cantit'i 2(( ppm "oV!J
2
< dublea% cantitatea de vitamin
biosinteti%at >n pre%en'a microorganismului Streptomyces olivaceus. 3ceea,i
cantitate de vitamin se ob'ine >n pre%en'a microorganismului Propioni'acterium
)reudenreichii la adugarea unei cantit'i de 3 ppm "o"l
2
V!J
2
<.
PRE,*TIRE& %EDIU(UI NUTRITIV
Se execut >ntr;o sec'ie special a instala'iei industriale.
entru prepararea mediului cantitatea de ap prev%ut se introduce >mpreun cu
extractul de porumb >n vasul de pregtire a mediului.
Se porne,te agitatorul ,i se introduce abur pentru >ncl%ire. +alorile exacte pentru
compo%i'ia mediilor sunt dependente de natura su,ei productoare. Se adaug srurile
microelementelor7 apoi fosforul ,i carbonatul de calciu. Ta*arurile se di%olv >n vas separat7
apoi solu'ia este trimis >n vasul de pregtire a mediului.
STERI(I1&RE& %EDIU(UI
Se reali%ea% >n timpul transva%rii din vasul de pregtire >n aparatul de fermenta'ie
sau >n instala'ii alctuite din coloane sau e4ectoare >n care mediul se afl >n contact cu aburul
introdus >n contracurent. )ediul se >ncl%e,te la 14(Z". 1cirea mediului se face apoi la 2& .
35Z" cu a4utorul unui sc*imbtor de cldur tip 'eav >n 'eav.
+ER%ENT&4I&
)ediul de cultur se pregte,te ,i se sterili%ea% >ntr;o sec'ie special sau direct >n
aparatele de fermenta'ie. 0ste >nsm?n'at cu tulpini de Propioni'acterium shermanii7
Streptomyces olivaceus, Streptomyces griseus, Bacillus megaterium, Propioni'acterium
)reudenreichii7 fermenta'ia fiind specific sau nespecific.
rocesul de fermenta'ie se desf,oar >n inoculator7 intermediar ,i aparatul de regim ,i
este condi'ionat pe l?ng compo%i'ia mediului ,i natura microorganismului productor7 de pJ7
temperatur7 grad de aerare7 agitare.
An biosinte%a vitaminei 8
127
pJ;ul are o importan' deosebit7 iar men'inerea acestuia
la valoare de #...#72 se reali%ea% >n func'ie de tipul fermentatorului7 concentra'ia *idra'ilor de
carbon ,i gradul de aera'ie. An primele ore de fermenta'ie pJ;ul coboar la 5 datorit formrii
aci%ilor acetic ,i propionic ,i a dioxidului de carbon. An urmtoarele 4& ore pJ;ul cre,te7
ating?nd valoarea & ,i pentru men'inerea pJ;ului la valoarea optim se adaug aci%i sau ba%e.
Intensitatea aera'iei ,i agitrii intervin asupra intervalului de timp de fermentare.
3stfel7 utili%area unui debit volumic de (74 mmoli <
2
IClitru mediuVminutD permite terminarea
fermenta'iei dup 6( pre7 iar dac se mre,te acest debit la (7#7 fermenta'ia scade la #( ore.
=urata optim de fermenta'ie pentru microorganism este de 3(Z".
2(
3era'ia este dependent de natura microorganismului utili%at ,i anume dac >n mediul
de fermenta'ie se de%volt bacterii propionice atunci aera'ia trebuie redus foarte mult
deoarece >n mediu puternic aerat se a4unge rapid la autoli%a bacteriilor ,i distrugerea
medicamentului.
"?nd bacteriile ating momentul maxim de de%voltare se mai adaug gluco%7 extract
de porumb7 fosfat disodic ,i monopotasic7 precum ,i cantitatea necesar de 57!;dimetil;
be%imida%ol7 >n calitate de precursor. 1andamentul >n vitamin este dependent de intervalul de
timp >n care a fost introdus precursorul. 3stfel7 dac se introduce o cantitate de (7(;# mgIL >n
intervalul 24;4& ore de fermenta'ie se va ob'ine un randament maxim >n vitamin 8
12
7 iar dac
precursorul este introdus dup #2 ore de fermenta'ie se constat o scdere a cantit'ii de
vitamin produs.
$n efect stimulator asupra cantit'ii de vitamin biosinteti%at >l are7 alturi de sarea
de cobalt ,i acidul F;aminolevulinic. Se conclu%ionea% faptul c introducerea srii de cobalt
>nc de la inoculare ,i a acidului F;aminolevulinic spre sf?r,itul fermenta'iei va conduce la
cantit'i sporite de vitamin 8
12
.
O/4INERE& VIT&%INEI /RUTE
Antruc?t vitamina 8
12
se gse,te >n masa celular7 fiind legat de partea proteic
con'inutul fermentatorului de regim este trimis >ntr;o instala'ie special7 sterili%at.
An vasul de tratare a masei de fermenta'ie se adaug o solu'ie de "a"l
2
de concentra'ie
1;2H ,i apoi solu'ie 1#H 2a
2
"<
3
7 p?n c?nd se atinge p*;ul de &&75. "u a4utorul unui
filtru pres7 sterili%at >n prealabil7 se reali%ea% filtrarea7 iar masa bacterian se spal pe filtru7
se esorea% ,i se scoate de pe filtru. =up anali% se trimite la prelucrare >n vederea extrac'iei
a[uacobalaminei7 opera'ia execut?ndu;se >ntr;o instala'ie special format din B vas de tratare7
do%ator J"l7 filtru pres ,i vas de salefiere.
entru aceasta masa bacterian se introduce >n vasul de tratare7 unde se tratea% cu o
anumit cantitate de ap7 >n a,a fel >nc?t s se ob'in o mas omogen. Se adaug J"l7
msurat cu do%atorul7 pentru a reali%a pJ 47547& ,i 2a2<
2
(75H. Se >ncl%e,te la
temperatura de &565Z"7 timp de 3(;4( minute7 pentru a distruge celulele microbiene. 3[ua;
cobalamina eliberat se transform7 sub ac'iunea a%otitului de sodiu7 >n nitro%o;cobalamin.
)asa bacterian este separat cu filtru pres ,i splat cu ap cald de &5;65Z".
/iltratul7 reunit cu apa de splare7 se salefia% cu 2a"l ,i este supus refiltrrii7 pentru
>ndeprtarea impurit'ilor mecanice.
O/4INERE& VIT&%INEI /
1)
PURE
a9 E?trac7ia vitaminei /
1)
c" ame!tec -enol @ #"tanol
entru purificare salefiatul re%ultat >n vasul de salefiere este supus tratrii cu un
amestec de fenol B butanol 1B1 >ntr;un vas cilindric7 cu fundul conic7 prev%ut cu agitator de
mare eficacitate. 0xtrac'ia se reali%ea% >n aparate speciale7 numite extractoare7 prev%ute cu
sisteme de agitare ,i anexe de alimentare7 evacuare7 aerare.
An vederea ob'inerii amestecului7 fenolul este topit pe baie de ap7 la 42Z" ,i se
introduce butanol >n cantit'ile corespun%toare.
ropor'ia de solvent B salefiat este de 2(B1.Se agit 15 minute7 timp >n care vitamina
este extras >n mare parte >n amestecul de fenol;butanol.
21
Se las >n repaus 2(;3( minute7 pentru separarea stratului apos de cel butanolic7 dup
care cele dou straturi sunt culese separat >n vasele colectoare.
entru epui%area total a salefiatului acesta este readus >n extractor7 unde este tratat cu
o nou cantitate de amestec de fenol;butanol. Stratul de butanol re%ultat este cules >n vasul
colector pentru salefiat par'ial sau total epui%at ,i opera'ia se repet de c?teva ori.
"oncentratul butanolic total i se adaug (75 volume butanol ,i 3 volume ben%in de
extrac'ie7 iar >n final se tratea% cu ap desalini%at. 0xtractul apos7 concentrat >n vasul
colector7 se filtrea% pe filtru nuce ,i se trimite la cianurare >n vederea ob'inerii
ciancobalaminei.
<pera'ia de cianurare se execut >n vasul de cianurare7 prev%ut cu agitator tip ancor.
An acest vas extractul apos este tratat cu 2J
3
25H pentru a se corecta pJ;ul la #75&. Se
adaug 2a"2 >n cantitate de 3H fa' de volumul de concentrat. Se agit 2( minute ,i se las
>n repaus7 la >ntuneric7 timp de 3 ore. An final se a4ustea% pJ;ul solu'iei la !75# cu solu'ie
de acid acetic7 iar amestecul fenol;butanol epui%at este recuperat pentru a fi purificat.
#9E?trac7ia vitaminei /
1)
c" ame!tec crezol @ CCl
;

"oncentratul cianurat re%ultat >n opera'ia anterioar este trimis la extrac'ia vitaminei
8
12
cu amestec de cre%ol B ""l
4
>n raport de 1B1.
An primul extractor se introduce concentratul cianurat ,i din primul do%ator amestec >n
pr'i egale de cre%ol ,i ""l
4
7 adugat >n propor'ie de 5(;!(H fa' de volumul de concentrat.
Se agit timp 1(;15 minute prin barbotare de a%ot sau alt ga% inert ,i se las >n repaus. Stratul
apos epui%at este cules >n vasul colector.
=up un anumit timp7 necesar pentru stratificare7 se culege >n alt vas Cvasul colector
pentru extractul cre%ol;""l
4
concentratD stratul de cre%ol;""l
47
care con'ine vitamina 8
12
,i se
repet opera'ia de c?teva ori cu cantit'i proaspete de amestec de extrac'ie >n primul extractor.
0xtractele reunite se tratea% >n al doilea extractor cu (7& volume butanol ,i 173 volume ""l
4
7
msurate cu al patrulea ,i al cincilea do%ator7 dup care se execut extrac'ia cu ap
desalini%at7 msurat cu penultimul do%ator.
"oncentratul apos7 cu un con'inut minim de 5((( \Iml se spal cu eter7 msurat cu
ultimul do%ator. "oncentratul este trimis din colectorul pentru extractul apos concentrat la
cromatografiere7 iar eterul este rcit >n rcitor ,i depo%itat >n colectorul pentru eter impurificat
cu solven'i.
An vederea purificrii extractului apos de eventualele pseudovitamine ,i alte substan'e
care se gsesc alturi de vitamina 8
12
acesta este tratat cu 3 volume de aceton ,i un amestec
de &(H aceton ,i 2(H ap7 re%ult?nd un concentrat cu aproximativ &((( \Iml. 3poi se
efectuea% cromatografierea pe coloan7 folosindu;se ca umplutur 3l
2
<
3
preparat special. An
final se efectuea% eluarea vitaminei cu un amestec aceton;ap7 >n pr'i egale7 iar eluatul
acetonic;apos av?nd o concentra'ie de cca. 2(((( \Iml este trimis la cristali%are.
Cri!talizarea vitaminei /
1)


0luatul acetonic;apos se tratea% cu aceton7 >n exces7 p?n la ob'inerea opalescen'ei7
moment >n care concentratul este lsat la >ntuneric7 timp de 24;4& ore7 pentru cristali%area
vitaminei 8
12
.
22
"ristalele re%ultate sunt filtrate7 splate pe filtru7 de c?teva ori cu eter ,i apoi uscate >n
etuv la #(;&(Z".
rodusul cristalin este pstrat >n sticle de culoare brun.
;.1. V&RI&NTE TE<NO(O,ICE DE O/4INERE & PRODUSU(UI +INIT
Sursele principale de vitamin 8
12
suntB ficatul animalelor7 nmolul activ al sta'iilor de
epurare ,i culturile microbiene.
=in ficatul animalelor7 separarea vitaminei 8
12
se face prin tratare cu cianur alcalin
sau acid cian*idric7 dup care concentratul este supus ac'iunii fermen'ilor digestivi sau al
pepsinei ,i adsorb'ie pe crbune activ.
=e pe crbune7 vitamina 8
12
se eluia% cu alcooli alifatici7 iar din solu'ia alcoolic se
extrage cu solven'i organici7 se reextrage >n ap ,i se purific prin cromatografiere. 3cest
procedeu a fost abandonat deoarece are randamente foarte mici C 25( X 3(( mg vitamin
812It ficat D7 este foarte costisitor ,i implic o te*nologie7 de separare a vitaminei 8
12
de
analogii naturali7 greu de reali%at ,i de reprodus la scar industrial.
$tili%area nmolului activ7 de la sta'iile de epurare a apelor re%iduale7 poate constitui
surs pentru ob'inerea vitaminei 8
12
fura4ereE separarea produsului cristalin din acest nmol
este neeconomic.
"ulturile microbiene constituie principala surs de ob'inere la scar industrial a
vitaminei 8
12
.
)icroorganismele au >nceput s fie folosite ca surs de vitamin 8
12
din anul 164&7
c?nd Stoc@sad a semnalat c bacteria /lavobacterium solare produce o substan' ce combate
anemia pernicioas7 iar 1ic@es separ vitamina 8
12
din lic*idul de cultur a
microorganismului StreptomUces griseus. $lterior s;a constatat c ,i alte microorganisme
CMyco'acterium, Propioni'acterium, Streptomyces olivaceus etc.D sunt capabile s
biosinteti%e%e vitamin 8
12
.
3st%i singura surs7 economic7 de vitamin 8
12
o constituie culturile de
microorganisme.
23
;.). SC<E%& /(OC
Propioni'acterium shermanii
"1IS-3L0 +I-3)I2] 8
12
24
recipitare
/iltrare
Splare pe filtru
0sorare
Scoatere de pe filtru
-ratare
3cidulare
Ancl%ire
/iltrare
Splare pe filtru
1efiltrare
urificare7 separare
Salifiere
;... SC<E%& TE<NO(O,IC*


(IC<ID DE +ER%ENT&4IE
"a"l
2
1;2H
2a
2
"<
3
1#H
3p 3[uacobalamina
J"l
2a2<
3
3p cald
-K&5;65
(
"
25
recipitare
pJK&;&75
/iltrare
Splare pe filtru
0sorare
Scoatere de pe
filtru
-ratare
3cidulare
pJK475;47&
tK3(;4(min
Ancl%ire
-K&5;65
(
"
/iltrare
Splare pe filtru
2a"l
VIT&%IN& /
1)
Ienti-icarea :i ozarea vitaminei /
1)
entru identificarea vitaminei 8
12
se utili%ea% metoda spectrofotometric. Spectrul >n
ultraviolet al unei solu'ii apoase de vitamin 8
12
cu concentra'ia de (7((3 . (7((4H pre%int
maxime de adsorb'ie la 2#&nm7 3!1nm ,i 55(nm7 iar rapoartele maximelor de absorb'ie
trebuie s fie cuprinse >ntre urmtoarele limiteB
3
3!1
I3
2#&
K17! ; 176E 3
3!1
I3
55(
K 27& . 3745.
=o%area cantitativ a vitaminei 8
12
poate fi reali%at prin metode microbiogice7
metode spectrofotometrice directe ,i indirecteE metode polarografice7 metode fluorimetrice7
metode cromatografice ,i cu i%otopi radioactivi.
An industrie se folosesc de obicei metodele spectrofotometrice7 polarografice ,i
microbiologice7 iar pentru determinri cantitative rapide se folose,te spectroscopia >n
ultraviolet.
A. PROCESE DE SEP&R&RE
A.1. CO%PO1I4I& %&SEI DE RE&C4IE (& IE3IRE& DIN /IORE&CTOR
La ie,irea masei de reac'ie din bioreactor7vitamina 8
12
se gse,te >n masa celular7
fiind legat de partea proteic7 de aceea con'inutul fermentatorului de regim este trimis >ntr;o
instala'ie special7 sterili%at.
=in acest motiv masa bacterian se introduce >n vasul de tratare7 unde se tratea% cu o
cantitate de ap pentru a se ob'ine o mas omogen. Se reali%ea% o acidulare pentru ob'inerea
unei mase omogene.
)asa bacterian este separat ,i splat cu ap cald la temperatura de &5;65
(
".
2!
Salefiere
1efiltrare
urificare7separare
A.). PROCEDEE DE SEP&R&RE
=up terminarea fermenta'iei7 biomasa se prelucrea% >n func'ie de modul de utili%are
final a vitaminei 8
12
.
entru u% farmaceutic ,i pentru industria alimentar este nevoie de un produs de o
puritate ridicat7 con'in?nd minimum 65H vitamin 8
12.

Separarea ,i purificarea vitaminei 8
12
este una din opera'iile foarte costisitoare datorit
dilu'iei mari >n care se gse,te ea >n solu'ie.
)etodele utili%ate7 asemntoare metodelor de separare a antibioticelor7 cuprind
urmtoarele etapeB
coagularea ,i denaturarea proteinelor celulareE
adsorb'ia vitaminei 8
12
E
purificare prin extrac'ii cu solven'iE
cianurareaE
concentrarea ,i purificarea finalE
cristali%area produsului ob'inut.
Separarea vitaminei 8
12
ob'inut prin fermenta'ii nespecifice se face prin adsorb'ia pe
crbune activ7 bentonit sau talc7 apoi se eluia% cu alcooli alifatici7 iar din solu'ia alcoolic se
extrage cu solven'i7 se reextrage >n ap ,i se purific prin cromatografiere.
rocesul de separare ,i purificare a vitaminei 8
12
ob'inute prin fermenta'ii diri4ate
cuprinde mai multe etape de extrac'ie urmate de cromatografiere7 cristali%are ,i filtrare.
An prima etap masa microbian ob'inut la filtrare se suspend >n ap ,i se acidulea%
cu J"l7 sub agitare ,i >ncl%ire la &(; 6(
(
"7 pentru eliberarea vitaminei 8
12
,i trecerea ei >n
solu'ie apoas. =up aceasta solu'ia se salifia% cu 2a"l ,i se filtrea% pentru separarea masei
celulare.
=in solu'ia apoas clar7 re%ultat de la filtrare7 se extrage vitamina 8
12
cu un amestec
fenolbutanol C1B1D7 folosind un raport >ntre solu'ia apoas ,i un amestec de solven'i de 2(B1.
0xtractul organic con'in?nd vitamina 8
12
se tratea% cu ap C2(B1D pentru reextrac'ia acesteia
din solven'i >n ap. Solu'ia apoas de vitamin 8
12
7 ob'inut dup separarea fa%elor7 se
tratea% cu cianur de sodiu la pJ #75 . & pentru transformarea cobalaminelor >n
ciancobalamine ,i se supune purificrii.
urificarea se reali%ea% >n dou etapeB
extrac'ii succesive cu solven'i urmate de reextrac'ii >n apE
purificarea final7 care se reali%ea% prin cromatografie preparativ7
sc*imbtori de ioni sau prin alte metode.
entru purificarea vitaminei 8
12
cu solven'i se folose,te un amestec de cre%ol;
tetraclorur de carbon. <pera'ia se repet de dou ori7 dup care urmea% o purificare
suplimentar cu :3ICS<
4
D
2
sau se precipit vitamina 8
12
sub form de complex cuprocianic.
=in solu'ia organic vitamina 8
12
se extrage >n ap7 iar solu'ia apoas se prelucrea%
prin cromatografiere.
=in solu'ia alcoolic vitamina 8
12
este extras >n ap ,i apoi7 cu un acid monocarbonic
alifatic care con'ine 4;14 atomi de carbon7 se >ndeprtea% unele impurit'i care >nso'esc
vitamina 8
12
7 dup care se prelucrea% prin cromatografie.
"romatografia are un rol esen'ial >n >ntreaga fabrica'ie de vitamin 8
12
7 fiind fa%a
te*nologic care asigur purificarea avansat a vitaminei 8
12
,i separarea analogilor ei.
rocedeele de cromatografie folosite actual7 folosesc ca ,i material adsorbant oxidul de
aluminiu7 celulo%e speciale7 silicagel7 sc*imbtori de ioni cu propiet'i adsorbante etc.
2#
"oncentratul purificat dup extrac'ie cu solven'i7 av?nd o concentra'ie >n vitamina 8
12
de 5 . &((( \Iml7 prin trecerea pe coloan cromatografic ,i elu'ie a4unge la circa 2( ((( \Iml
,i este suficient de pur pentru cristali%area vitaminei 8
12
.
entru aceasta se adaug aceton p?n la apari'ia opalescen'ei7 care indic >nceperea
procesului de cristali%are a vitaminei 8
12
7 se las 2( . 3( ore pentru cre,terea cristalelor7 dup
care acestea se filtrea%7 se spal cu aceton ,i eter farmaceutic ,i se usuc la vid.
Separarea vitaminei 8
12
din solu'ia apoas se poate face ,i prin complexare cu acid
metilendisalicilic7 acid oxinaftalincarboxilic7 acid 5;brom sau clor;salicilic7 acid 5;
nitrosalicilic7 acid fenilsalicilic etc.
3cidul metilsalicilc este cel mai economic7 iar randamentele complexrii sunt cuprinse
>ntre 6( ,i 1((H.
"omplexul vitaminei 8
12
cu acidul metilen;disalicilic precipit la pJ acid7 iar prin
redi%olvarea complexului >n solu'ie acetonic la pJ alcalin se separ acidul de complexare ,i
precipit vitamina 8
12
pur.
B. PROCESE TE<NO(O,ICE CO%P(E'E
An cadrul procesului de ob'inere a vitaminei 8
12
se eviden'ia% ,i etape cu un rol foarte
important7 decisiv.
/ermenta'ia7 filtrarea7 purificarea sunt procese foarte importante >n desf,urarea
procesului de ob'inere a vitaminei 8
12
,i care sunt tratate cu aten'ie.
B.1. PTC 1
+ER%ENT&4I&
B.1.1. Princi$i"l $roce!"l"i
/ermenta'ia este principalul proces >ntr;o te*nologie de biosinte%7 repre%ent?nd
procesul de cre,tere a microorganismelor pe medii de cultur cu scopul de a biosinteti%a
metaboli'ii ce sunt utili omului.
Industrial7 procesul de fermenta'ie se reali%ea% >n trei stadiiB inoculator7 intermediar ,i
regim. An timpul fermenta'iei se pstrea% o suprapresiune de (72 at7 care asigur sterilitatea
biomasei.
An inoculator se reali%ea% aclimati%area microorganismelor la noile condi'ii de
de%voltare.
An intermediar se produce acumularea de mas celular cu cre,terea C>nmul'ireaD
exponen'ial a numrului de microorganisme.
An regim are loc maturarea microorganismelor ,i elaborarea de principiu activ de ctre
acestea7 >n func'ie de precursorul introdus >n mediu.
)ultiplicarea are o vite% foarte mare7 durata unei genera'ii este cuprins >ntre 2(;3(
minute.
0tapele de cre,tere a microorganismelor suntB
2&
1. fa%a sta'ionar . perioada de aclimati%are a microorganismelor la condi'iile de
mediu7 c?nd ele >,i acumulea% >n celul metaboli'ii esen'iali ,i sisteme en%imatice
necesare cre,terii. =urea% c?teva ore.
2. fa%a de cre,tere accelerat . este o perioad scurt de multiplicare cu o vite%
accelerat7 durata este de cca. 2 ore.
3. fa%a de cre,tere exponen'ial . numrul microorganismelor se dublea% brusc ,i >n
intervale regulate7 dup o progresie geometric7 consum?nd intens elementele
nutritive din mediu. =urea% 2 . 3 ore.
4. fa%a de retardare Cpost;lagD . vite%a de cre,tere a microorganismelor >ncepe s
scad datorit epui%rii substan'elor nutritive ,i acumulrii de cataboli'i ce au efect
in*ibitor7 fiind fa%a >n care se amorsea% biosinte%ele >n culturi continue a
metaboli'ilor de interes terapeutic.
5. fa%a sta'ionar . durata este specific >n func'ie de sensibilitatea microorganismelor
la condi'iile de mediu7 numrul celulelor viabile este maxim7 celulele rm?n
constante ca numr7 sunt considerate mature.
!. fa%a mor'ii accelerate . corespunde unei scderi a numrului de microorganisme
viabile7 datorit mor'ii celulelor.
#. fa%a mor'ii logaritmice . corespunde unei scderi progresive7 logaritmice a
numrului de microorganisme viabile.
rocesul de fermenta'ie este condi'ionat pe l?ng compo%i'ia mediului ,i de natura
microorganismului productor7 de pJ7 temperatur7 grad de aerare7 agitare.
)ediul de cultur se pregte,te ,i se sterili%ea% >ntr;o sec'ie special sau direct >n
aparatele de fermenta'ie. 0ste >nsm?n'at cu tulpini de Propioni'acterium shermanii7
Streptomyces olivaceus, Streptomyces griseus, Bacillus megaterium, Propioni'acterium
Freudenreichii.
An procesul de biosinte% a vitaminei 8
127
pJ;ul are o importan' deosebit7 iar
men'inerea acestuia la valoare de #...#72 se reali%ea% >n func'ie de tipul fermentatorului7
concentra'ia *idra'ilor de carbon ,i gradul de aera'ie.
An primele ore de fermenta'ie pJ;ul coboar la 5 datorit formrii aci%ilor acetic ,i
propionic ,i a dioxidului de carbon.
An urmtoarele 4& ore pJ;ul cre,te7 ating?nd valoarea & ,i pentru men'inerea pJ;ului
la valoarea optim se adaug aci%i sau ba%e.
Intensitatea aera'iei ,i agitrii intervin asupra intervalului de timp de fermentare.
=urata optim de fermenta'ie pentru aceste microorganisme este de 3(Z".
3era'ia este dependent de natura microorganismului utili%at ,i anume dac >n mediul
de fermenta'ie se de%volt bacterii propionice atunci aera'ia trebuie redus foarte mult
deoarece >n mediu puternic aerat se a4unge rapid la autoli%a bacteriilor ,i distrugerea
medicamentului.
"?nd bacteriile ating momentul maxim de de%voltare se mai adaug gluco%7 extract
de porumb7 fosfat disodic ,i monopotasic7 precum ,i cantitatea necesar de 57!;dimetil;
be%imida%ol7 >n calitate de precursor.
1andamentul >n vitamin depinde de intervalul de timp >n care a fost introdus
precursorul. =ac se introduce o cantitate de (7(;# mgIL >n intervalul 24;4& ore de fermenta'ie
se ob'ine un randament maxim >n vitamin 8
12
dar dac precursorul este introdus dup #2 ore
de fermenta'ie se constat o scdere a cantit'ii de vitamin produs.
$n efect stimulator asupra cantit'ii de vitamin biosinteti%at >l are7 alturi de sarea
de cobalt ,i acidul F;aminolevulinic.
Introducerea srii de cobalt >nc de la inoculare ,i a acidului F;aminolevulinic spre
sf?r,itul fermenta'iei va conduce la cantit'i sporite de vitamin 8
12
.
26
B.1.). Echi$amente -olo!ite
artea principal a instala'iei de biosinte% o repre%int fermentatorul7 aparat >n care
are loc biosinte%a diri4at. 0l are rol determinant >n procesul biote*nologic.
/ermentatorul sau bioreactorul este considerat inima unui proces de biote*nologie7 >n
care se desf,oar procesele bioc*imice de transformare a unui substrat7 cu a4utorul
microorganismelor7 celulelor sau en%imelor7 >n produse utile omului.
An interiorul bioreactorului are loc cre,terea celulelor7 conversia substratului7
producerea metabolitului care interesea%7 motiv pentru care proiectarea lui este dificil7
datorit unor caracteristici ale acestor sisteme bioc*imice.
8ioreactoarele sunt aparate de dimensiuni mari7 av?nd volume diferite >n func'ie de
produsul care se dore,te s se ob'in.
8ioreactoarele pot fi clasificate dup mai multe criteriiB
1. =up natura procesului bioc*imicE
reactoare biologice7 >n care se desf,oar procesele de fermenta'ie aerobe sau
anaerobe >n pre%en'a microorganismelor vii7 ce parcurg etapele specifice
de%voltrii lorE
reactoare bioc*imice7 >n care se desf,oar procesele en%imatice7 catali%ate de
en%ime sau celule pot fi libere sau imobili%ateE
2. =up modul de func'ionareE
bioreactoare discontinue7 numite ,i statice7 func'ionea% >n ,ar4e7 >n regim
nesta'ionarE mediul de cultur este introdus la >nceputul procesului7 iar lic*idul
de biosinte% cu produsul util este evacuat la sf?r,itE
bioreactoare semicontinue7 se folosesc >n procesele eterogene7 av?nd un bun
control al vite%ei de reac'ieE unul din componen'ii mediului se adaug continuu
fr a elimina produ,ii de reac'ieE mai mul'i componen'i ai mediului se adaug
continuu7 fr a elimina produ,ii de biosinte%E
bioreactoare continue7 func'ionea% >n regim sta'ionar7 fiind alimentate
continuu7 iar evacuarea biomasei este continuE
3. =up modelul de curgereE
bioreactoare cu amestecare perfect7 caracteri%ate prin uniformitatea
parametrilor func'ionali >n orice punct al biomaseiE
bioreactoare cu deplasare total caracteri%ate prin varia'ia parametrilor
func'ionali >n direc'ia de curgereE
4. =up regimul termicE
bioreactoare i%otermeE
bioreactoare adiabaticeE
bioreactoare nei%oterme ,i neadiabaticeE
5. =up volumul utila4uluiE
bioreactoare de laborator cu volum ^ 5( LE
bioreactoare pilot cu volum >ntre 5( L ,i 5 m
3
E
3(
bioreactoare industriale cu volum _ 5 m
3
E
!. =up necesarul de oxigenE
bioreactoare aerobeE
bioreactoare anaerobeE
#. =up modul de amestecareE
bioreactoare cu amestecare mecanicE
bioreactoare cu amestecare pneumaticE
bioreactoare cu amestecare *idraulicE
bioreactoare cu amestecare mixt.
B.1... &legerea tehnologiei :i a "tilaCelor
8ioreactorul vertical7 cu amestecare mecanic repre%int unul din cele mai folosite
tipuri de bioreactoare la nivel industrial7 pentru ob'inerea medicamentelor de biosinte%.
/ermentatorul este un vas cilindric confec'ionat din o'el inoxidabil7 prev%ut cu dou
capace elipsoidale7 >mbinate cu a4utorul flan,elor.
3gitarea biomasei este asigurat de un agitator mecanic tip turbin cu palete ,i o serie
de ,icane montate >n apropierea pere'ilor vasului.
3mestecarea biomasei ,i dispersarea bulelor de aer se poate reali%a ,i cu alte tipuri de
agitatoareB tip ancor7 tip elice7 tip turbin cu palete plane7 tip ancor complex7 tip ,urub
elicoidal7 cu palete tip %batur.
)en'inerea temperaturii constante se reali%ea% cu a4utorul mantalei exterioare prin
care circul agentul termic7 c?t ,i cu a4utorul serpentinelor interioare dispuse vertical l?ng
perete.
=eoarece >n procesele de biosinte% se formea% spum7 ca urmare a eliberrii de "<
2
sau a aerrii7 la partea superioar a fermentatorului se montea% dispo%itive sprgtoare de
spum7 care combat mecanic spuma format. "ombaterea se poate reali%a ,i c*imic prin
adugarea de tensioactivi antispuman'i7 care au de%avanta4ul mic,orrii coeficientului de
transfer al oxigenului.
=atorit eliberrii de "<
2
,i formrii spumei7 bioreactoarele se umplu doar >n
propor'ie de #(;&(H din volumul lor.
8ioreactoarele sunt ec*ipate cu sisteme de monitori%are7 reglare ,i conducere automat
ba%ate pe utili%area unor sen%ori extrem de sensibili.

B.). PTC )
+I(TR&RE&
)ediile ob'inute >n urma biosinte%elor sunt caracteri%ate de complexitatea
compo%i'iei7 de labilitatea componentelor ,i de dilu'ia avansat a produsului util C(71 . 1HD.
/iltrarea solu'iilor native urmre,te separarea miceliului de lic*idul de cultur.
0ficacitatea filtrrii depinde de caracteristicile reologice ale mediilor de cultur ,i de
particularit'ile constructive ale filtrelor industriale.
An unele biote*nologii7 lic*idele de cultur merg direct la separare prin extrac'ie cu
sc*imbtori de ioni7 extrac'ie cu solven'i7 sau alte metode de separare. -otu,i >ndeprtarea
31
miceliului prin filtrare sau centrifugare este de cele mai multe ori necesar7 pentru a asigura o
puritate eficient produsului de fermenta'ie.
rocesul de filtrare este de regul dificil datorit naturii miceliului ,i a compo%i'iei
c*imice complexe a mediului de cultur.
entru a >mbunt'i filtrarea se aleg diverse tipuri de filtre ce au capacitate ,i vite%
mai mare de filtrare7 dar se recurge ,i la modificarea propriet'ilor filtrante ale lic*idelor de
cultur. Lic*idele greu filtrabile7 se prelucrea% >nainte de filtrare prin metode termice ,i
c*imice. Se mai pot folosi ad4uvan'i de filtrare7 care se adaug >n mediul de cultur >naintea
filtrrii sau se depun pe suprafa'a filtrant >nainte de filtrare. 0i formea% un pat de filtrare
prin care se efectuea% opera'ia de filtrare.
rin urmare7 tipul de filtru se alege 'in?nd seama de natura lic*idului de filtrare ,i de
stabilitatea produsului util.

%ecani!m"l -iltrrii
"a opera'ie unitar7 filtrarea este re%ultatul a trei procese elementare
!eimentarea . proces prin care particulele solide se depun pe
stratulIsuprafa'a filtrant ca >ntr;un decantor7
cernerea . sunt re'inute acele particule solide care au dimensiuni mai mari
dec?t dimensiunile porilor stratuluiIsuprafe'ei filtrante7
a!or#7ia . particulele mai mici dec?t desc*iderea porilor stratuluiIsuprafe'ei
filtrante sunt re'inute prin for'e de suprafa' >n interiorul porilor7 provoc?nd
colmatarea C>nfundareaD filtrului. An func'ie de propriet'ile materialului
filtrant7 unul dintre aceste procese elementare poate deveni determinant >n
filtrare7 astfel >nc?t putem vorbi despre filtrare >n ad?ncime7 filtrare
superficial7 filtrare cu efect de sit.
$,urin'a filtrrii depinde de propriet'ile solidului ,i ale fluiduluiE separarea prin
filtrare a solidelor cristaline necompresibile din lic*ide cu visco%itate redus este o opera'ie
relativ simpl. Separarea prin filtrare a masei celulare de lic*idele de fermenta'ie este >n
sc*imb o opera'ie dificil7 at?t din cau%a dimensiunilor reduse ale celulelor7 c?t ,i din cau%a
comportrii neneMtoniene a lic*idelor de fermenta'ie.
/actorul determinant >l repre%int >ns natura masei celulareE aceasta poate avea
caracter fibros7 mucilaginos sau de past. )a4oritatea celulelor microbiene formea%
precipitate compresibile7 a cror poro%itate scade pe msur ce filtrarea avansea%.
Teoria -iltrrii. Po!i#ilit7i e 6m#"nt7ire a -iltrrii
/iltrarea este o opera'ie care decurge >n regim dinamic7 nesta'ionar. Antruc?t procesul
de filtrare este influen'at de un numr foarte mare de factori7 o teorie a filtrrii simpl ,i
concomitent util din punct de vedere practic nu poate fi de%voltat. -eoriile simple existente
Cteoria filtrului ideal7 teoria filtrrii prin stratul de precipitat7 teoria filtrrii prin stratul de
precipitat cu luarea >n considerare a suportuluiD7 completate cu determinri experimentale7
servesc la proiectarea filtrelor ,i la conducerea ra'ional a filtrrii.
An conformitate cu teoria filtrrii prin stratul de precipitat cu luarea >n considerare a
suportului `25a7 >n ca%ul filtrrii la cdere de presiune constant volumul specific de filtrat
poate fi determinat pe ba%a ecua'ieiB
4 4 t S S 2 9 2O K P C2.2D
>n careB
; 4S `m3Im2a este volumul de filtrat 4 `m3a care >n timpul t `sa trece printr;un
m
2
de
32
suprafa' filtrant7
O este coeficientul de re%isten' al materialului filtrant `m
2
Isa7
P este coeficientul de re%isten' al precipitatului `m
3
Im
2
a.
< serie de msuri care pot fi luate pentru >mbunt'irea procesului de filtrare al unei
suspensii date suntB
; 5re6terea ariei supra)e%ei )iltrante, 3. =e,i vite%a de filtrare cre,te cu ptratul
suprafe'ei filtrante7 cre,terea lui 3 necesit instalarea unor ec*ipamente mai mari7 mrindu;se
astfel c*eltuielile de investi'ii.
; 5re6terea valorii di)eren%ei de presiune pe )e%ele )iltrului, bP. Solu'ia este valabil
numai >n ca%ul precipitatelor necompresibile. An ca%ul precipitatelor compresibile sau a
precipitatelor cristaline sub form de ace sau plci7 cre,terea bP va conduce la >nrut'irea
filtrrii. entru precipitatele compresibile Ccum sunt marea ma4oritate a precipitatelor ob'inute
din suspensii de mas celularD7 este necesar reducerea compresibilit'ii precipitatului7 prin
adugare de ad4uvan'i de filtrare.
; Reducerea masei precipitatului, 5S 7 mp84. La filtrarea >n filtre rotative continue7
acest lucru se reali%ea% prin reducerea grosimii stratului de precipitat depus pe tambur la
fiecare rota'ie a acestuia ,i prin plasarea racletei care >ndeprtea% precipitatul c?t mai aproape
de tambur7 astfel >nc?t pe p?n%a filtrant s rm?n un strat de re%iduu solid minim.
; Reducerea viscozit(%ii )azei lichide, 9. =ac visco%itatea ini'ial a suspensiei este
foarte ridicat7 diluarea poate conduce la reducerea visco%it'ii. 2u se recomand reducerea
visco%it'ii prin mrirea temperaturii suspensiei7 deoarece ma4oritatea lic*idelor de
fermenta'ie nu suport temperaturi ridicate fr o degradare termic a produselor.
; Reducerea rezisten%ei speci)ice a stratului de precipitat, r.
; 5re6terea porozit(%ii, :. oro%itatea scade pe msur ce are loc filtrarea celulelor.
1educerea acestui efect se poate reali%a utili%?nd ad4uvan'i.
; Reducerea valorii )actorului de )orm(, ;. An ca%ul suspensiilor de micelii7 morfologia
celulelor se poate sc*imba modific?nd condi'iile de fermentare.
; Reducerea supra)e%ei speci)ice a particulelor, <. "re,terea dimensiunilor medii ale
particulelor ,i minimi%area varia'iilor >n mrimea particulelor conduce la scderea lui <. 3cest
efect se poate atinge prin sc*imbarea condi'iilor de fermentare sau prin condi'ionarea
suspensiei Cadaosuri de floculan'i ,iIsau coagulan'iD >nainte de filtrare.
B.).1. Echi$amente -olo!ite
)ult utili%ate >n industria de biosinte% sunt filtrele pres cu rame i plci.
Se folosesc pentru filtrarea suspensiilor cu un con'inut mare de substan' solid. 3u o
suprafa' mare de filtrare7 permi'?nd filtrarea rapid a unor cantit'i mari de suspensie ,i
ocup un spa'iu relativ mic.
"on'ine elemente verticale de plci ,i rame care alternea%7 ce au >ntre ele materialul
filtrant. $n astfel de filtru are 3(;!( de rame ,i plci7 ptrate cu diametrul sau latura de 4((;
6(( cm7 a,e%ate alternativ cu materialul filtrant de aceea,i form ,i dimensiune. lcile7 ce pot
fi circulare sau ptrate7 au ambele fe'e striate7 form?nd ,an'uri pentru scurgerea filtratului7 iar
ramele sunt cadre goale. lcile ,i ramele au dou guri diametral opuse7 care la asamblare
formea% un canal de alimentare cu suspensie ,i unul de evacuare a filtratului.
Suspensia este pompat prin canalul de alimentare 7 se distribuie >n interiorul ramelor7
iar precipitatul se depune pe materialul filtrant7 umpl?nd spa'iul din interiorul ramelor.
/iltratul se scurge ,i este evacuat prin canalul de scurgere.
33
3tunci c?nd vite%a de filtrare este mic7 sau c?nd opera'ia este neeconomic7 filtrarea se
opre,te ,i se trece la splarea precipitatului7 introduc?nd ap prin conducta de alimentare cu
suspensie.
/iltrul se de%asamblea% pentru a evacua precipitatul ,i pentru a cur'a p?n%ele7 dup
care se montea% pentru o nou filtrare.
)ateriale filtrante utili%ate de regul sunt 'esturi din bumbac7 l?n7 sau fibre sintetice.
0le se aleg 'in?nd seama de natura c*imic a suspensiei7 de temperatura ,i presiunea la
care se lucrea% ,i de modul de func'ionare a filtrului.
+iltr"l rotativ c" vi 8-iltr"l Oliver9.
3cesta confer o suprafa' mare de filtrare7 posibilit'i de splare a miceliului pe filtru
pentru recuperarea avansat a produselor utile ,i >n plus se pretea% la automati%are.
Fig.3. /iltru celular rotativ cu vid C<liverD
3 . sec'iune transversalE 8 . sec'iune longitudinal
1 . tambur rotativE 2 . celuleE 3 . material filtrantE 4 . tuburi de legtur >ntre celule ,i capul
de
distribu'ieE 5 . arboreE ! . roat din'at de ac'ionareE # . cap de distribu'ieE & . raclet pentru
desprinderea precipitatuluiE 6 . cuvE 1( . agitator pendularE 11 . racord pentru alimentarea
lic*idului
de splareE 12 . racord pentru alimentarea lic*idului de fermenta'ie Csuspensia de mas
celularD
$n ciclu de filtrare durea% ! .24 *.
34
B.).). &legerea tehnologiei :i a "tilaCelor
=intre filtrele de pres voi alege filtru presurizat Larox, pre%entat >n figura de mai
4osB
/ig. 2. /iltru presuri%at Larox
1 . camera superioarE 2 . camera intermediarE 3 . camera inferioarE
4 . p?n%a filtrantE 5 .membran elasticE ! . racord de alimentare cu ap sub presiuneE
# . racord de alimentare cu suspensieIap de splareIaer comprimatE
& . racord de evacuare a filtratului.
An forma sa cea mai complet7 procesul de filtrare decurge >n ,ase etape succesive.
-oate unit'ile de filtrare lucrea% simultan7 fiecare dintre ele gsindu;se >n aceea,i
etap filtrrii.
>n prima etap7 de filtrare propriu;%is7 se umple camera intermediar cu
suspensia supus filtrrii. Sub ac'iunea for'ei gravita'ionale7 fa%a solid se
depune pe banda filtrant7 iar lic*idul trece prin aceasta7 ptrun%?nd >n camera
inferioar7 de unde este evacuat.
>n a doua etap7 de stoarcere a precipitatului7 >n camera superioar se introduce
ap sub presiune. 3ceasta deformea% membrana elastic provoc?nd stoarcerea
mecanic a precipitatului aflat >n camera intermediar.
>n a treia etap7 de splare7 >n timp ce apa sub presiune este evacuat din
camera superioar7 >n camera intermediar se introduce peste precipitat ap
pentru splarea precipitatului. 3ceasta se poate colecta >mpreun cu filtratul
sau separat.
>n a patra etap se constat stoarcerea precipitatului splat7 prin pompare de
ap sub presiune >n camera superioar7 deasupra membranei elastice.
>n etapa a cincea se reali%ea% uscarea precipitatului. e msur ce apa sub
presiune prse,te camera superioar7 >n camera intermediar se introduce aer
comprimat deasupra precipitatului. 3erul trece prin stratul depus pe filtru
reali%?nd uscarea.
>n cea de a ,asea etap este se descrcarc precipitatul. -oate unit'ile de
filtrare se desc*id7 iar p?n%a filtrant execut o mi,care de deplasare fiind
g*idat de rolele de capt exterioare. La trecerea p?n%ei peste role7 sub
ac'iunea for'ei gravita'ionale7 sau prin intermediul unor raclete7 precipitatul se
desprinde de pe p?n% ,i cade pe un dispo%itiv colector. ?n%a filtrant este
35
1
2
3
4
5
6
7
8
splat automat. =up ce p?n%a filtrant a avansat de la o unitate de filtrare la
alta7 unit'ile se >nc*id ,i se reia ciclul de filtrare.
$tili%area filtrelor presuri%ate Larox >n industria produselor de biosinte% a
condus la reali%area de economii importante7 >n special prin cre,terea gradului de
recuperare al filtratului. S;au redus de asemenea cu p?n la 5(H pierderile de miceliu7
iar randamentele de recuperare au crescut de la 64 la 6& H7 pe fondul scderii costurilor de
filtrare.
/iltru presuri%at Larox
Caracteri!tic Valoare
Suprafa' filtrant 17! . 144 m
2
"apacitate maxim 15( tI* substan' uscat
resiune de operare max. 17! )a
utere consumat
; unit'i de 675 . 3& m
2
; unit'i de 4& . 144 m
2
1&75 @c C575 . 15 @c pentru presare
diafragmeD
&! @c Cdiafragme ac'ionate pneumaticD
-abel nr. 5 "aracteristicile filtrului presuri%at Larox
B... PTC .
SEP&R&RE& 3I PURI+IC&RE&
Scopul fermenta'iei este ob'inerea de metaboli'i primari7 de metaboli'i secundari7 a
en%imelor7 proteinelor.
"el mai adesea ace,ti metaboli'i sunt produ,i extracelulari ,i se gsesc >n fa%a lic*id a
mediului7 >ns exist situa'ii c?nd ace,ti metaboli'i sunt locali%a'i intracelular7 gsindu;se >n
miceliu.
3!
din?nd cont de aceast distribu'ie a metaboli'ilor7 separarea lor se reali%ea% prinB
1. rocedee de separare a fa%ei solide7 care se prelucrea% ulterior7 pentru separarea
produsului de fermenta'ie aflat intracelular.
2. rocedee de separare7 din solu'ia apoas7 a produsului de fermenta'ie aflat
extracelular.
An func'ie de solubilitatea produsului >n diver,i solven'i7 de stabilitatea lor >n solu'ie ,i
de structura sa c*imic se pot aplica urmtoarele metode de separareB
1. 0xtrac'ia direct lic*id;lic*id7 care necesit o afinitate mare a produsului de
biosinte% pentru acel solvent7 pentru a favori%a grade de extrac'ie ridicateE
2. 0xtrac'ia reactiv >n solven'i organici cu diferi'i extractan'i7 este o metod ce
folose,te o serie de extractan'i . aci%i organo;fosforici7 amine cu mas molecular
mare7 care reac'ionea% cu produsul de biosinte% ,i;l solubili%ea% doar >ntr;un
solvent organicE
3. 0xtrac'ia cu fluide supercritice operea% >n condi'ii termice bl?nde evit?nd
degradarea produselor extraseE
4. 0xtrac'ia >n sisteme apoase bifa%ice se aplic pentru moleculele proteiceE
5. =istilareaE
!. Separarea prin te*nici membranareE
#. "omplexarea principiului activ cu reactivi specificiE
&. recipitarea.
entru a alege una din aceste metode enumerate mai sus7 este necesar cunoa,terea
propriet'ilor fi%ico;c*imice ale produsului de biosinte% ce urmea% a fi separat din solu'ia
nativ7 precum ,i comportarea sa >n anumite condi'ii de mediu.
-oate aceste separri sunt metode laborioase ,i delicate7 deoarece produ,ii de
biosinte% sunt structuri c*imice complexe7 u,or labile ,i care se gsesc >n aceste solu'ii native
>n dilu'ii foarte mari.
=in acest motiv separarea prin metode extractive presupune reali%area unor extrac'ii
repetate7 uneori dup ce se concentrea% solu'iile native7 ,i abia apoi se aplic una din
metodele de separare.
Separarea vitaminei 8
12
ob'inut prin fermenta'ii nespecifice se face prin adsorb'ia pe
crbune activ7 bentonit sau talc7 apoi se eluea% cu alcooli alifatici7 iar din solu'ia alcoolic
se extrage cu solven'i7 se reextrage >n ap ,i se purific prin cromatografiere.
rocesul de separare ,i purificare a vitaminei 8
12
ob'inute prin fermenta'ii diri4ate
cuprinde mai multe etape de extrac'ie urmate de cromatografiere7 cristali%are ,i filtrare.
An prima etap masa microbian ob'inut la filtrare se suspend >n ap ,i se acidulea%
cu J"l7 sub agitare ,i >ncl%ire la &(; 6(
(
"7 pentru eliberarea vitaminei 8
12
,i trecerea ei >n
solu'ie apoas. =up aceasta solu'ia se salifia% cu 2a"l ,i se filtrea% pentru separarea masei
celulare.
=in solu'ia apoas clar7 re%ultat de la filtrare7 se extrage vitamina 8
12
cu un amestec
fenolbutanol C1B1D7 folosind un raport >ntre solu'ia apoas ,i un amestec de solven'i de 2(B1.
0xtractul organic con'in?nd vitamina 8
12
se tratea% cu ap C2(B1D pentru reextrac'ia acesteia
din solven'i >n ap. Solu'ia apoas de vitamin 8
12
7 ob'inut dup separarea fa%elor7 se
tratea% cu cianur de sodiu la pJ #75 . & pentru transformarea cobalaminelor >n
ciancobalamine ,i se supune purificrii.
3#
entru purificarea vitaminei 8
12
cu solven'i se folose,te un amestec de cre%ol;
tetraclorur de carbon. <pera'ia se repet de dou ori7 dup care urmea% o purificare
suplimentar cu :3ICS<
4
D
2
sau se precipit vitamina 8
12
sub form de complex cuprocianic.
=in solu'ia organic vitamina 8
12
se extrage >n ap7 iar solu'ia apoas se prelucrea%
prin cromatografiere.
=in solu'ia alcoolic vitamina 8
12
este extras >n ap ,i apoi7 cu un acid monocarbonic
alifatic care con'ine 4;14 atomi de carbon7 se >ndeprtea% unele impurit'i care >nso'esc
vitamina 8
12
7 dup care se prelucrea% prin cromatografie.
"romatografia are un rol esen'ial >n >ntreaga fabrica'ie de vitamin 8
12
7 fiind fa%a
te*nologic care asigur purificarea avansat a vitaminei 8
12
,i separarea analogilor ei.
rocedeele de cromatografie folosite actual7 folosesc ca ,i material adsorbant oxidul de
aluminiu7 celulo%e speciale7 silicagel7 sc*imbtori de ioni cu propiet'i adsorbante etc.
"oncentratul purificat dup extrac'ie cu solven'i7 av?nd o concentra'ie >n vitamina 8
12

de 5 . &((( \Iml7 prin trecerea pe coloan cromatografic ,i elu'ie a4unge la circa 2( ((( \Iml
,i este suficient de pur pentru cristali%area vitaminei 8
12
.
entru aceasta se adaug aceton p?n la apari'ia opalescen'ei7 care indic >nceperea
procesului de cristali%are a vitaminei 8
12
7 se las 2( . 3( ore pentru cre,terea cristalelor7 dup
care acestea se filtrea%7 se spal cu aceton ,i eter farmaceutic ,i se usuc la vid.
Separarea vitaminei 8
12
din solu'ia apoas se poate face ,i prin complexare cu acid
metilendisalicilic7 acid oxinaftalincarboxilic7 acid 5;brom sau clor;salicilic7 acid 5;
nitrosalicilic7 acid fenilsalicilic etc.
3cidul metilsalicilc este cel mai economic7 iar randamentele complexrii sunt cuprinse
>ntre 6( ,i 1((H.
"omplexul vitaminei 8
12
cu acidul metilen;disalicilic precipit la pJ acid7 iar prin
redi%olvarea complexului >n solu'ie acetonic la pJ alcalin se separ acidul de complexare ,i
precipit vitamina 8
12
pur.
B...). Echi$amente -olo!ite
Se$ararea ma!ei cel"lare e lichi"l e -ermenta7ie
entru aglomerare se pot utili%a particule coloidale7 sruri7 polimeri solubili7 sau
combina'ii ale acestora. 0ficien'a aglomerrii poate fi *otr?tor influen'at de tria ionic a
solu'iei. La cre,terea triei ionice7 eficien'a aglomerrii scade dramatic.
=e asemenea7 pentru ob'inerea de flocoane din celule sau resturi celulare de
Propioni'acterium shermanii se pot utili%a particule de polimer organic >ncrcate po%itiv.
0lectroli'ii simpli favori%ea% coagularea particulelor prin comprimarea stratului dublu
electric care >ncon4oar particulele coloidale. 0fectul cel mai puternic >l au ionii metalici cu
sarcin mare C3l
39
7 /e
39
D7 a cror tendin' de adsorb'ie este mai mare. )ai mult7 prin *idroli%
ace,ti ioni formea% complec,i polinucleari *idroxo7 >ncrca'i po%itiv7 care au capacitatea de a
inversa sarcina superficial a coloi%ilor. "oncentra'ia ionilor metalici trebuie s fie suficient
de mare pentru a putea comprima stratul dublu electric. < suprado%are poate duce >ns la
inversarea sarcinii particulelor coloidale ,i la restabili%area lor.
olimerii solubili folosi'i pentru aglomerare sunt fie polimeri sintetici7 fie biopolimeri
de origine natural. olimerii sintetici folosi'i ca floculan'i pot fi anionici Cacrilamide ,i
copolimeri aci%iD7 cationici Ccopolimeri ai acrilamidei cu metacrilatul sau acrilatul de dimetil;
aminoetilD ,i neionici Cpoliacrilamida . 33D. =intre ace,tia7 33 ,i deriva'ii si sunt folosi'i
pe scar larg7 datorit economicit'ii ,i eficacit'ii lor.
3&
/a' de polimerii sintetici7 c*itosanul7 un polimer natural derivat din c*itin7
componentul ma4oritar al exosc*eletului crustaceelor7 pre%int c?teva avanta4eB monomerii nu
sunt toxici7 poate fi sterili%at termic fr degradare7 este biodegradabil. La pJ acid este
solubil7 gsindu;se sub form de lan'uri liniare Cdatorit repulsiei dintre gruprile aminice
>ncrcate electric7 . 2J3 9D7 >n timp ce la pJ alcalin Cpeste #767 punctul de neutrali%areD tinde
s se >ncolceasc ,i s precipite. "*itosanul poate fi folosit >n flocularea *. coli7 *uglena
gracilis7 sau >n separarea selectiv a P;=;galacto%ida%ei de resturile celulare ,i aci%ii nucleici
proveni'i prin de%integrarea celulelor de *. coli `2(a.
$tili%area adaosurilor pentru aglomerare pre%int ,i o serie de de%avanta4e7 dintre care
pot fi men'ionateB
cunoa,terea insuficient a mecanismelor care provoac aglomerarea7 ceea ce
>nseamn un control redus al procesuluiE
fermenta'ia av?nd loc >n ,ar4e7 caracteristicile suspensiei pot varia de la o ,ar4
la alta7 astfel >nc?t comportarea la adugare de floculan'i poate fi
nepredictibilE
de cele mai multe ori floculan'ii aduga'i sunt incompatibili cu procesul de
fermentare7 fc?ndu;se astfel imposibil recircularea nutrien'ilor neconsuma'i
din lic*idul de fermenta'ieE
flocoanele formate sunt instabile7 put?nd fi degradate prin forfecareE
procedura este pu'in aplicabil de,eurilor celulareE
apar costuri suplimentare.
/oarte mul'i compu,i de biosinte% sunt separa'i din mediile de fermenta'ie prin
adsorbie pe rini schimbtoare de ioni.
3ceast metod de separare are avanta4ul ob'inerii unor produse de puritate >nalt7 are
un randament de separare ,i purificare mare.
Sc*imbtorii de ioni se utili%ea% la separarea unor produ,i de biosinte% de tipulB
streptomicin7 *ormoni7 L;li%in7 vitamina 8
12
7 alcaloi%i etc.
1,inile sc*imbtoare de ioni sunt compu,i macromoleculari sintetici ce con'in grupe
polare ioni%abile ob'inute prin >ncorporarea unor grupe func'ionale ionice >n matricea r,inii.
0le favori%ea% sc*imbul ionic7 permi'?nd difu%ia intern a ionilor din solu'ia unui electrolit.
1,inile sc*imbtoare de ioni utili%ate pentru separarea vitaminei

8
12
se pre%int sub
forma unor granule dure de culoare alb7 galben sau brun7 av?nd e K 1;3 mm Cgranula'ie
uniformD.
"apacitatea de sc*imb este condi'ionat de pre%en'a grupelor func'ionaleB carboxilice7
sulfonice7 aminice7 fenolice. "apacitatea de sc*imb ionic se exprim >n mili;ec*ivalen'i de
vitamin 8
12
re'inut de un gram r,in.
An industrie7 pentru separarea vitaminei 8
12
se folosesc urmtoarele tipuri de r,iniB
1D r(6ini schim'(toare de cationi Ccationi'iD7 care con'in grupe carboxilice7 sulfonice7
fenolice C:8
4
E :./.$. ,.a.D >n stare liberE
2D r(6ini schim'(toare de anioni Canioni'iD7 care con'in grupe aminice C0
x
f 0=0
1(
7
32
21
D.
An pre%ent7 pe planul mondial se fabric o gam variat de sc*imbtori de ioni care pot
fi folosi'i pentru extrac'ia vitaminei 8
12
sau >n diferite alte scopuri.
Sc*imbtorii de ioni utili%a'i >n te*nologia separrii vitaminei 8
12
sunt pre%enta'i >n tabelul
5.
36
Ti$"l
!chim#torilor e
ioni
Den"mire ,r"$ele active
Ca$acitatea e
!chim# m. echiv=g
"ationi'i de tipul
aci%ilor tari
3mbertit
I.1.
).S./.
3
:.$. ; !
S.8.S. ; 1
; S<
3
J
; S<
3
JE ; <J
; S<
3
JE ; "<<JE ;
<J
; S<
3
J
476
475
!72
!
"ationi'i slab aci%i
:.8. . 4 .

2
:.".
; "<<J
; "<<J
1(
!75
3nioni'i slab ba%ici
3.2. . 1(
3.2. . 21
0.=.0. ; 1(
; 2J
2
; 2J
2
E K 2J
; 2J
2
E K 2J
12
#
#7&
3nioni'i foarte
ba%ici
3.8. . 1#
.0.:.
2
1
1
1 9
2 C1D
3
9
37&
!
-abel nr. !. -ipuri de sc*imbtori de ioni7 denumirile ,i capacitatea de sc*imb
rocesul de extrac'ie cu sc*imbtori de ioni se reali%ea% >ntr;o succesiune de etape7
cum ar fiB
1. activarea ionituluiE
2. re'inerea ionilor din solu'ia ce se supune separrii7 pe coloana de ionitE
3. eluarea coloanelor de ioni'i >n vederea trecerii din nou >n solu'ie a ionilor
re'inu'i pe coloaneE
4. regenerarea coloanelor cu sc*imbtori de ioni.
Sorb'ia se consider >nc*eiat7 c?nd7 la ie,ire7 solu'ia are o concentra'ie a ionului ce se
dore,te a fi separat de &(H din concentra'ia sa >n solu'ia ini'ial.
0xtrac'ia cu sc*imbtori de ioni se reali%ea% >n sistem continuu sau discontinuu7 >n
utila4e tip coloan7 >n care r,ina este dispus >n strat fix sau >n strat fluidi%at.
=e regul7 se utili%ea% baterii de coloane legate >n serie7 care permit o separare c?t
mai avansat ,i o productivitate mrit a procesului de separare ,i purificare.
Solu'ia care se supune separrii se trece continuu7 de sus >n 4os7 peste stratul fix de
r,in. An acest fel are loc epui%area avansat a solu'iei ce se supune separrii.
"oloanele vor fi ulterior regenerate7 pe msur ce devin >ncrcate7 ,i folosite din nou
pentru separri ale altor cantit'i de solu'ie.
roductivitatea acestei metode7 cu r,ina >n strat fix7 este mare7 >ns cantit'ile de
r,in utili%ate sunt mari7 prin urmare costurile sunt ridicate.
Se utili%ea% aparatul cilindric simplu cu site perforate sau aparatul cilindric cu
coloane separate prin pere'i verticali.
/olosirea r,inii >n strat fluidi%at este tot mai utili%at av?nd o serie de avanta4eB
posibilitatea separrii produsului de biosinte% fr o filtrare ini'ial a biomaseiE
amestecarea intens a fa%elorE
suprafa' de contact mareE
reali%area transferului de ioni'i mai rapidE
dimensiuni mai reduse ale particulelor de r,inE
degradarea mai redus a r,inii.
4(
3paratura utili%at la extrac'ia cu sc*imbtori de ioni >n strat fluidi%at7 se clasific
dup mai multe criterii7 astfelB
1. dup regimul de func'ionareB
discontinu7
continu.
2. dup sistemul de distribu'ie a agentului de fluidi%areB
aparate fr siteB
D cu inser'ii conice.
; cu difu%orii.
aparate cu siteB
; pulsatoare7
; vibratoare7
; mobile.
Se$ararea $rin centri-"gare
"entrifugarea este o te*nic de lucru care permite reali%area unor procese de separare
Csedimentare7 filtrare7 spargerea emulsiilor7 extrac'ie7 etc.D >ntr;un c?mp de for'e centrifugal7
procese care uneori sunt dificil sau c*iar imposibil de reali%at numai sub ac'iunea gravita'iei.
An biote*nologii7 centrifugarea are numeroase aplica'iiB separarea masei celulare din
lic*idele de fermenta'ie7 >ndeprtarea resturilor celulare7 colectarea precipitatelor7 prepararea
unor medii de fermentare7 separarea diferitelor tipuri de celule7 extrac'ia diver,ilor
componen'i Calcaloi%i7 arome7 uleiuri esen'iale din plante7 antibiotice din lic*idul de
fermenta'ie7 steroi%i7 proteineD7 etc. rima aplica'ie a separrii centrifugale >n industria
alimentar a fost >n procesul de sm?nt?nire a laptelui7 iar >n biote*nologie la recoltarea masei
celulare >n fabricarea dro4diei de panifica'ie.
/azele teoretice ale !eimentrii 6n c5m$ e -or7e centri-"gal
/or'a centrifug7 ca ,i gravita'ia este o for' masic. =ac o particul de mas m se
rote,te cu o vite% ung*iular = la o ra% r fa' de centrul de rota'ie7 asupra acesteia se
manifest o for'a centrifug F5 K m=-r orientat >n direc'ie radial. rin analogie cu expresia
for'ei gravita'ionale7 F> 7 mg7 accelera'ia centrifugal este =-r. An centrifugele de
sedimentare7 =-r __ g7 astfel >nc?t for'ele gravita'ionale se pot negli4a. 1aportul dintre for'a
centrifug ,i for'a gravita'ionalB
denumit ,i factor de eficacitate7 este utili%at deseori ca o msur a puterii de separare a unei
centrifuge.
/or'a centrifug este suficient de mare pentru a contracara for'ele broMniene de
difu%iune7 care7 >n sedimentarea gravita'ional7 >ncetinesc sau c*iar >mpiedic depunerea
particulelor foarte fine. =eoarece eficien'a separrii este >n principal afectat de comportarea
celor mai mici particule din sistem7 iar aceste particule au de obicei numere 1eUnolds mici
Cdeplasarea lor fiind >n domeniul curgerii viscoaseD7 se poate considera c sedimentarea
decurge >n regim laminar7 iar deplasarea acestor particule decurge >n conformitate cu legea lui
Sto@es.
41
g
r m
F
F
z
>
5

= =
2

Sedimentarea are loc prin deplasarea particulei dinspre centrul de rota'ie ctre peretele
tamburului. "re,terea vite%ei de deplasare a particulei va >mbunt'i sedimentarea.
"u c?t particulele sunt mai mici7 cu at?t timpul necesar sedimentrii lor este mai mare.
entru atingerea duratei necesare sedimentrii7 centrifugele discontinue sunt operate un timp
cel pu'in egal cu durata sedimentrii. An ca%ul centrifugelor continue7 atingerea duratei
necesare sedimentrii7 respectiv cre,terea timpului7 se face prin mic,orarea debitului de
alimentare cu suspensie. La un timp de sedimentare dat7 se poate calcula diametrul minim al
particulelor care sedimentea%.
erforman'ele centrifugelor de diferite mrimi pot fi comparate prin intermediul
)actorului sigma, g7 concept introdus de ctre 3mbler >n 1652. "a sens fi%ic7 g repre%int aria
transversal ec*ivalent a unui decantor gravita'ional care ar produce acela,i efect de
sedimentare ca ,i centrifuga.
42
E. UTI(IT*4I
)0=I"3)02-0 3p pentru produc'ie . deioni%ator
; osmo% invers

3p pentru cltit ; deduri%are >n func'ie de necesitate
; $+ Cpentru de%infec'ieD
; deioni%atoare
; osmo% invers

8oilere ; deduri%atoare sau deioni%atoare pentru abur
&$a -olo!it $entr" rcire, 6nclzire :i $ro"cerea a#"r"l"i
3pa folosit ca agent termic de rcire7 >ncl%ire7 vapori%are etc. necesar >n anumite
fa%e >n industria farmaceutic trebuie s respecte7 la r?ndul su7 anumite condi'ii de calitate.
&$a e rcire
0ste utili%at >n opera'ii de rcire sau condensare >n sc*imbtoare de cldur7
condensatoare Ccondensare vaporiD7 ma,ini de splat7 reactoare. -emperatura sa varia% >n
func'ie de sursa de provenien'7 anotimp ,i regimul de temperatur necesar >n procesul
te*nologic.
3pa folosit pentru rcire nu trebuie s con'in particule grosiere CnisipD sau cantit'i
mari de materii >n suspensie7 pentru ca acestea s nu se depun >n 'evile sc*imbtoarelor de
cldur sau pe pere'ii aparatelor de sc*imb termic. =e asemenea7 ea trebuie s aib duritatea
temporar redus7 >ntruc?t la dep,irea unei temperaturi limit se produce precipitarea
carbona'ilor.
43
Inicatori e
calitate
Unit7i e m!"r &limentare Si!tem c"
recirc"lare
pJ ; !75;#7( !75;#7(
"on'inut total de
sruri
mgIl ^ 3((( ^ 3(((
"loruri mgIl ^ 1((( ^ 1(((
Sulfa'i mgIl ; ^ 4((
3cid silicic mgIl ; ^ 2((
3lcalinitate Srad ; ^ 15
=uritate temporar
(
germ. ^ 5 ^ 276
-abel nr. #. Indicatori de calitate ai apei folosite pentru rcire
&$a e 6nclzire :i $entr" $ro"cerea a#"r"l"i
"rusta depus pe ca%anele de abur are conductivitate termic mai mic dec?t o'elul7
astfel c diminuea% transferul de cldur. =e asemenea7 mrimea grosimii crustei pe
suprafe'ele de transfer termic determin mrirea pierderilor de cldur >n instala'iile de
producere a apei calde ,i a aburului7 ceea ce conduce la consumuri mai mari de combustibil
pentru a asigura producerea acestora la parametrii necesari.
An urmtorul tabel este pre%entat cre,terea consumului de combustibil cu grosimea
crustei depuse.
,ro!imea cr"!tei,
mm
Cre:terea
con!"m"l"i e
com#"!ti#il, F
,ro!imea cr"!tei,
mm
Cre:terea
con!"m"l"i e
com#"!ti#il, F
(75
17(
175
27(
17( . 175
27( . 37(
37( . 47(
47( . 57(
37(
47(
57(
!7(
!7( . #7(
#7( . &7(
&7( . 67(
67( . 1(7(
-abel nr. &. "re,terea consumului de combustibil cu grosimea crustei depuse
De$"nere Con"ctivitate termic, ,
G=8mH9
Str"ct"r :i com$ozi7ie
chimic
Ambibat cu ulei (711! "on'ine mult materie
organic
Silicic (7(&1 . (723 =ur7 se depune pe suprafe'e
cele mai calde ale ca%anuluiE
const din 5 "a<f5Si<fJ
2
<
,i "aSi<
3
Ipsos (723 . 273 "ompact7 cu duritate mare7
la presiuni reduse este
format din 2"aS<
4
fJ
2
<7
"aS<
4
f2J
2
< ,i la presiuni
ridicate din "aS<
4
44
"arbonat de calciu
ristali%abil
(723 . 171! La evaporare ,i exces de
2a
2
"<
3
7 "a"<
3
se depune
par'ial pe pere'i sub forma
unui nmol Cstrat sub'ireD
(75& . 57&1 "?nd nu se evapor ap7
depunerea are loc sub form
cristalin pe pere'ii
economi%orului ,i
>ncl%itorului ,i >n interiorul
condensatorului ,i
conductelor de alimentare
Cstrat grosD.
-abel nr. 6. "onductivitatea termic
$na din principalele cau%e ale depunerilor este cre,terea concentra'iei substan'elor
di%olvate pe msur ce apa se vapori%ea%. =epunerile depind de compo%i'ia srurilor din apa
de alimentare a ca%anelor de ap cald ,i aburB depuneri carbonatate7 depuneri sulfat7 depuneri
silicice. -oate aceste tipuri de depuneri difer >ntre ele prin duritate7 poro%itate7 ,i
caracteristici specifice transferului termic. 3stfel7 depunerile poroase7 >mbibate cu uleiuri sau
con'in?nd cantit'i mari de silica'i7 conduc mai greu cldura. =epunerile pe pere'ii ca%anelor7
conductelor produc >nrut'irea transferului termic ctre ap. Supra>ncl%irea conductelor
duce la pierderea durit'ii materialului ,i adesea la accidente.
An tabelul urmtor sunt pre%enta'i indicatori de calitate ai apei de alimentare a
ca%anelor pentru ob'inerea apei calde ,i a aburului.
Inicatori e
calitate
Unit7i e m!"r /oilere -r
recirc"lare
/oilere c" recirc"lare
-or7at a a$ei
2(
atm
4(
atm
!(
atm
&(
atm
,i
peste
"ondi'ii generale ; pur ,i incolor
<xigen mgIl ^ 3((
=uritate
(
germ. $rme (7(4 (7(2 (7(2 $rme
/ier mgIl ^ (7(2 ^ (7(5 ^ (7(3
"upru mgIl ^ (7((5 ^ (7(1 ^ (7((5
"<
2
total mgIl ^ 17( ^ 2( ^ 1
p* la 2(
(
" ; # . 675 # . 675 # . 675
3cid silicic mgIl ^ (7(2 ^ (73 dac nu se face de%nisipare
$leiuri mgIl ^ (73 ^ 1(75 ^ (75
-abel nr. 1(. Indicatori de calitate ai apei de alimentare a ca%anelor pentru ob'inerea apei
calde ,i a aburului.
3limentarea cu ap a ca%anelor pentru ap cald ,i abur trebuie s asigure o
func'ionare corect7 fr depunere de crust7 nmol ,i fr coro%iunea metalului. entru
ca%anele cu o capacitate de peste 2 m
3
I* trebuie s existe standarde care s reglemente%e
caracteristicile stabilite >n standarde7 >n timp ce >n ca%ul ca%anelor cu o capacitate mai mic
dec?t 2 m
3
I* ,i alimentare cu ap netratat sau cu altfel de ap amestecat cu condens sau ap
deduri%at trebuie >ndeprtat periodic crusta depus pe suprafe'ele de transfer.
45
8. PRODUSE SECUNDARE, POSIBILITI DE VALORIFICARE,
ASPECTE DE MEDIU
SO( 3I &P& SU/TER&N*
)suri de protec'ieB
; respectarea spa'iilor de depo%itare a de,eurilor7 colectarea ,i depo%itarea pe
categorii a de,eurilor generateE
; evacuarea ritmic de pe amplasament a de,eurilorE
; gestionarea >n condi'ii de siguran' a de,eurilor de ambala4e provenite de la
substan'ele ,i preparatele c*imice folositeE
; respectarea normelor specifice de >ntre'inere ,i exploatare a instala'iilorE
; respectarea programului de revi%ii ,i repara'ii a instala'iilor7 a re'elelor de
canali%are ,i a sta'iei de preepurareE
; re%ervoare7 cisterne7 vase de stocare ,i depo%itare7 conducte de transportE
; se asigur integritatea recipientului7 vasului7 depo%itului ,i a sistemelor de
transport prin conducte7 re%istente la ac'iunea materialelor ,i substan'elor depo%itate7
>n condi'iile specifice7 se vor asigura permanent sisteme de captare a scurgerilor.
1,O%OT
3ctivit'ile desf,urate >n cadrul societ'ii productoare de %gomot B
; activitatea te*nologic din instala'iile de produc'ie E
; circula'ia auto din incinta prin rularea mi4loacelor auto pe cile de accesE
; activit'ile colaterale pentru producerea utilit'ilor >n centrala termic7
compresoare7 pompe7 ventilatoare.
%IROSURI
rocesul de biosinte% generea% miros specific7 caracteristic lic*idului de cultur7
detectabil >n imediata vecintate a instala'iei7 dar fr impact asupra receptorilor din
vecintatea obiectivului economic.
An %on se pot percepe mirosuri specifice procesului de des*idratare . uscare a
miceliilor ,i turtelor de filtrare7 cu impact negli4abil asupra snt'ii popula'iei ,i mediului
>ncon4urtor.
Solven'ii utili%a'i >n activitate se degradea% sub ac'iunea radia'iei $+ ,i I1 la "<7
"<2 ,i vapori de ap7 din acest motiv se aprecia% c impactul mirosului asupra receptorilor
din %ona obiectivului este minimInul.
POSI/I(IT*4I DE %INI%I1&RE & PO(U*RII
Instala'iile pentru re'inerea7 evacuarea ,i dispersia poluan'ilor >n aer sunt pre%entate >n
tabelul 1( B

4!
In!tala7ia, !ec7ia Ti$"l e emi!ie Echi$ament $entr" re7inere, evac"are,
i!$er!ie $ol"an7i
"entral termic7 dou
ca%ane "16
0misii diri4ate de
ga%e arse
"?te un co, metalic de dispersie ga%e
pentru fiecare ca%an.
"entral termic7
ca%anul S-
0misie diri4at de
ga%e arse
"o, de dispersie ga%e arse
Instala'ia de producere
a 2istatinei prin
biosinte%
0misii diri4ate de
la ventilatorele
spa'iilor de lucru7
cu con'inut de
"<+7 pulberi
;fa%a 8iosinte%a B 12 cicloane ,i 2 vase
colectare condens
; fa%a splare;filtrare B 1 ventilator
; fa%a uscare7 sitare7 mcinare produs
finitB 1 ventilator
;fa%a i%olare;purificare produs . 3
ventilatoare
;fa%a atomi%are B 1 ventilator7 scruber
1ecuperare solven'i 0misii difu%e de
vapori de solven'i
,i vapori de ap
; supape de re'inere
Sec'ia de "apsule 0misii diri4ate de
pulberi
"entral de ventilatie7 ce cuprinde 5
ventilatoare B se utili%ea% filtre
performante de re'inere pulberi pe traseul
de evacuare aer din %one controlate ,i
necontrolate Cse asigura sterilitateD.
evacuare incapereD
Sec'ia arenterale 0misii diri4ate de
pulberi
"entrala de ventilatie E >n %ona aseptic
filtrarea aerului se face cu filtre J037 cu
eficien'a de re'inere particule 667666#H7
conform normelor S)
JK ! m hK 2!((( . 3!(((
Sec'ia "omprimate 0misii diri4ate "entrala de tratare a aerului dotat cu
filtre J037 cu eficien'a de re'inere
particule 667666#H7conform normelor
S).
)icroproduc'ie ,i piese
de sc*imb
0misii difu%e de
pulberi de la
ventila'ia spa'iilor
Sistem de ventila'ie B
/ormat din 4 ventilatoare
-abel nr. 11. Instala'iile pentru re'inerea7 evacuarea ,i dispersia poluan'ilor >n aer
3lte instala'ii ,i msuri destinate prevenirii pierderilor de substan'e >n atmosferB
conducte etan,e de transport a solven'ilor din parcul de re%ervoare >n
*ala de fabrica'ie E
instala'ii de stropire cu ap a re%ervoarelor cu solven'i din sta'ia de
solven'i7 la temperaturi ale aerului mai mari de 25
(
"E
i%olarea termic a vaselor de depo%itare a solven'ilorE
supraveg*erea activit'ilor de transport7 recep'ie7>incrcare re%ervoare
cu compu,i organici volatili
4#
verificarea periodic a strii instala'iilor de depo%itare ,i transport a
substan'elor organice volatile.
Ti$"l e e:e" Co e:e" Valori-icare=eliminare
-urte filtrante (#(512 valorificareIeliminare conform
prevederilor legisla'iei de
mediu7 dup efectuarea
anali%elor privind con'inutul
1e%iduuri re%ultate din distilarea
,i recuperarea solven'ilor
(#(5(&V Incinerare
3bsorba'ii epui%a'i 15(2(3 incinerare
=e,euri de *?rtii ,i cartoane 15(1(1 +alorificare Iincinerare7 dup
ca%
+at de sticl 1#(!(4 0liminare la depo%itul
municipal administrat de S"
Salubris S3 Ia,i
/olii +"7 polietilena ,i 3l
neconforme
15(1(2 Incinerare
3mbala4e de 3l 15(1(4 +alorificare prin operatori
economici autori%a'i
3mbala4e de sticl 15(1(# +alorificare prin operatori
economici autori%a'i
roduse neconforme 2( (1 32 Incinerare
$lei u%at 13(2(&V Incinerare
3nvelope u%ate 1!(1(3 Incinerare
=e,euri metalice 12(166 Se valorific prin unit'i
speciali%ate
3cumulatori auto u%a'i 1!(!(1V Se valorifica prin unit'i
speciali%ate
=e,euri mena4ere 2((1(& 0liminare la depo%itul
municipal administrat de S"
Salubris S3 Ia,i
2mol din sta'ia de epurare (#(512 valorificareIeliminare conform
prevederilor legisla'iei de
mediu7 dup efectuarea
anali%elor privind con'inutul
Tgura ,i cenu,a de vatr7 de la
instala'ia de incinerare a
de,eurilor
16(112 reluare de un agent economic
autori%at pentru eliminarea lor
"rbune activ epui%at de la
epurarea ga%elor de ardere
16(11(V reluare de un agent economic
autori%at pentru eliminarea
lorIincinerare.
-abel nr. 12. +alorificarea de,eurilor
msuri de minimi%are a cantit'ilor de de,euri generate de activitateE >n ca%ul >n
care acest lucru nu este posibil te*nic7 titularul de activitate are obliga'ia
4&
valorificriiIeliminrii de,eurilor generate7 >n condi'ii de siguran' pentru mediu ,i
sntatea popula'ieiE
stocarea numai >n spa'iile speciale7 dup ca%7 fr a crea stocuri care ar putea
produce un impact negativ asupra mediuluiE
este inter%isB
orice deversare necontrolat de uleiuri u%ate >n sistemul de canali%are7 >n apele de
suprafa' sau pe sol7
depo%itarea necontrolat a de,eurilorE
eliminarea de,eurilor de pe amplasament se va face conform prevederilor
legisla'iei >n vigoare7 transportul reali%?ndu;se cu mi4loace de transport conforme7
care s previn impactul asupra mediului ,i a snt'ii popula'ieiE
personalul va fi instruit cu privire la modul de gestionare a de,eurilor re%ultate din
activitate.

46
I. CONC(U1II
An cadrul acestei lucrri mi;am propus s scot >n eviden' multe amnunte importante
din industria farmaceutic7 >ncep?nd de la date generale privind clasa vitaminelor7 metode de
producere a acestora dar ,i metode de minimi%are ,i reducere a polurii cau%ate de producerea
lor.
+itamina 8
12
7 prin ac'iunea sa anabolic >n metabolismul protidic7 ea este un factor de
cre,tere7 fiind un agent important >n procesele de transmetilare ,i particip?nd la formarea
metioninei ,i colinei7 ciancobalamina este un factor lipotrop.
+itamina 8
12
este un factor specific antipernicios7 care ac'ionea% la nivelul celulelor
mduvei osoase ,i al celulelor *epatice.
0a particip la sinte%a aci%ilor nucleici7 la formarea eritroblastelor ,i7 >n general7 a
tuturor celulelor.
+itamina 8
12
este un produs al metabolismului microorganismelor ,i se ob'ine ast%i
prin procedee fermentative7 fie prin fermentare primar7 fie ca subprodus la fabricarea
antibioticelor Cstreptomicina7 tetracicline7 neomicinD.
3legerea procedeului este o problem economicE >n orice ca%7 nu se poate reali%a
concomitent o produc'ie maxim de antibiotic ,i de vitamin 8
12.

5(
1J. /I/(IO,R&+IE
1. 3lexandroaie ). . 8iote*nlogii >n industria farmaceutic7 0d.
erformantic7 Ia,i7 2((1
2. 8edeleanu =.7 )anta I. . 8ioc*imia medical ,i farmaceutic7 vol
17 0d. =acia7 "lu4 2apoca7 16&5
3. Savril Lucian . -e*nici de separare ,i concentrare >n
biote*nologii7 "d;1om7 8acu7 2((#
4. Stan "tlina =aniela . 8iote*nologii farmaceutice7 0d. 3rs Longa7
Ia,i7 2((#
5. *ttpBIIMMM.gradinamea.roI+itaminai812i5(&6i54#i1.*tml
!. *ttpBIIMMM.google.roIsearc*j
*lKroksourceK*pk[Kdespre9vitamina9b12kmetaKka[Kfko[K
#. *ttpBIIMMM.google.roIsearc*j
*lKrok[Kobtinere9vitamina9b12kmetaKka[Kfko[K
51
52