Sunteți pe pagina 1din 47

METODICA PREDARII FIZICII.

Metodica este o parte a didacticii care studiaza principiile, metodele si formele de predare inatare a unei
discipline scolare tinand seama de specificul acesteia. Metodica are in edere atat teoria cat si practica procesului
didactic .
Metodica predarii fizicii urmareste fundamentarea stiintifica a procesului de inatamant al fizicii si face
recomandari priind metodele, mi!loacele si strate"iile de optimizare a acestuia, dorindu#se astfel un "$id teoretic si
practic pentru profesorul de la catedra, conducatorul nemi!locit al actiitatii de inatare scolara a fizicii.
Didactica studiaza procesul de inatamant urmarind dezoltarea armonioasa a personalitatii eleului in
concordanta cu idealul educational si cu sarcinile sociale ale epocii respectie. Metodicile de predare ale dierselor
materii scolare se su%ordoneaza didacticii "enerale .
Metodica predarii fizicii este o particularizare a didacticii la cazul studiului fizicii, scopul cel mai important al
metodicii predarii fizicii ramane im%unatatirea modalitatilor de transmitere a cunostintelor de fizica, urmarind participarea
constienta a eleilor la procesul de instruire si autoinstruire ,la desaarsirea propriei lor personalitati.
FIZICA &TII'TA ,FIZICA MATERIE &CO(ARA.
Fizica scolara este deriata din fizica stiinta dar se deose%este de aceasta nu numai prin "radul de aprofundare
si prin intindere ci si prin faptul ca eleul isi insuseste ceea ce fizica ca stiinta a ac$izitionat prin cautari la%orioase si de
durata. Fizica scolara condenseaza cunostintele de %aza, le prelucreaza didactic si le face accesi%ile eleilor, astfel incat
sa se realizeze un transfer optim de cunostinte eleilor in domeniul fizicii.
Ca stiinta si ca o%iect de inatamant fizica studiaza fenomenele "enerale ale naturii, continand un ansam%lu de
adearuri stiintifice structurate pe domenii ca mecanica, acustica, termodinamica, electricitatea, optica, fizica starii solide
si fizica atomica
Metodica predarii fizicii precizeaza care parte a stiintei poate fi preluata de fizica scolara si cum or fi prelucrate
peda"o"ic aceste continuturi spre a fi asimilate cu minim de efort de catre elei
Alaturi de matematica, c$imie, %iolo"ie, fizica are un rol important in formarea te$nico#stiintifica a eleilor,
cunostintele de fizica fiind a%solut necesare pentru o%tinerea oricarei pre"atiri, fie stiintifica fie umanista, te$nica sau
artistica.

&ARCI'I(E METODICII PREDARII FIZICII
Metodica predarii fizicii tre%uie sa sta%ileasca ce si cat sa se inete , in ce ordine , dar mai ales cum sa se
inete , in acest scop isi ela%oreaza criterii de selectare a cunostintelor de fizica care se preiau de fizica scolara,
precizeaza ce deprinderi si ce priceperi se cer formate la elei , determina olumul si ordinea de inatare, ca si
modalitatile prin care eleii isi or insusi cunostintele respectie .
Principalele sarcini ale metodicii predarii fizicii sunt )
#sta%ileste criteriile de selectare a continuturilor de idei, notiuni si pro%leme de %aza ale stiintei fizice*
#ordoneaza si sistematizeaza aceste continuturi care, corelate cu cele de la alte materii , formeaza un sistem
unitar*
-intocmeste si perfectioneaza programele de fizica, analizeaza si aproba manualele scolare de fizica;
-stabileste metodele, procedeele si mijloacele ,ca si formele de organizare care sa permita insusirea continuturilor selectate;
#prelucreaza stiintific metodele didactice clasice si cauta metode mai eficiente , pe care sa le inte"reze sistemului
de inatamant al fizicii*
#asu"ura relatii de cola%orare profesor#elei, ec$ili%rul functional intre predare si inatare, intre "radul de
prelucrare didactica a continutului si efortul pretins eleilor in asimilare*
#ealueaza eficienta procesului de inatare scolara a fizicii si propune solutii de ameliorare a acestuia*
#urmareste formarea la elei a deprinderilor eficiente de instruire si autoinstruire.
&+R&E(E METODICII PREDARII FIZICII )
#practica instructi educatia a profesorului in procesul didactic *
#literatura de profil peda"o"ic, didactic, metodic*
#pro"ramele scolare de fizica si indicatiile metodice oficiale*
#lucrarile consfatuirilor si simpozioanelor pe teme didactice*
#cercetari proprii priind optimizarea inatamantului fizicii.
PRE,ATIREA DE &PECIA(ITATE &I CEA METODICA A PROFE&OR+(+I

Facultatea asi"ura studentului atat o pre"atire de specialitate cat si una metodica#didactica, urmarindu#
se inte"rarea acestuia la a%solire cu ma-ima eficienta la catredra.
Disciplinele de specialitate contin fundamentele specializarii ca fizician, pre"atirea peda"o"ico#metodica si
formeaza pentru cariera didactica, dar aceasta pre"atire este insuficienta. Aceasta insuficienta este determinata de
ponderea redusa a pre"atirii metodice din facultate dar mai ales numarului prea mic de ore de practica
peda"o"ica preazut in planul de inatamant cat si al modului de or"anizare si desfaasurare. 'umai im%inarea
armonioasa a cunostintelor de specialitate cu o pre"atire temeinica de metodica poate asi"ura reusita unei cariere
didactice.
De mentionat locul culturii "enerale a profesorului care ii permite intele"erea intr#un conte-t mai lar" a
specialitatii lui si isi poate adapta metode specifice altor domenii, fapt care ii a lar"i %aza teoretica si aplicatia
permitand inoatiile si creatia in profesiunea lui.
A.ORDAREA &I&TEMICA &I TE/'O(O,ICA A FIZICII .
&tiintele fizicii au inre"istrat insemnate pro"rese atunci cand s#a descoperit ca, in toate domeniile ,
indiferent daca acestea se refera la natura , societate , sau
"andire poate fi pusa in eidenta e-istenta unor elemente constituite in sisteme .
Recunoasterea acstora se poate face prin manifestarea unor caracteristici "enerale si anume )
intre elementele componente e-ista o le"atura reciproca , impreuna cu mediul sau ,
orice sistem formeaza o unitate specifica * componentele unui sistem reprezinta su%sistemele sale *
orice sistem este de re"ula o componenta a unui suprasistem .
Aceste insusiri au fost puse in eidenta si in domeniul educatiei ,
care contine un ansam%lu de elemente realizate in mod oluntar si or"anizat in unitati cu scopul atin"erii unor
o%iectie specifice .
Educatia ca sistem apare ca element component al suprasistemului societate si la
randul ei contine o serie de su%sisteme dintre care unul este educatia , scoala sau inatamantul .
Inatamantul la randul sau, are o serie de su%sisteme care se refera la diferite domenii de instruire, iar
su%ordonate acestora se recunosc disciplinele de instruire s.a.m.d.
societate

educatie

educatie scolara 0 inatamant 1

instruire pentru un domeniu

instruire
printr-o disciplina
Raporturile de su%ordonare ale sistemelor din domenil educatiei .
Pentru a recunoaste calitatea de sisteme a unei situatii peda"o"ice tre%uie sa e-iste urmatoarele
elemente )
2 situatia respectia sa se desfasoare ca un proces continuu *
2 procesul sa fie plasat intre o 3intrare 3
reprezentata de nielul de comportament al eleilor care urmeaza a participa la procesul de instruire si un pro
dus final reprezentat de rezultatele o%tinute prin influentarea sistematica e-ercitata asupra eleilor participanti la
proces*
2 procesul sa fie orientat prin o%iectie determinate din afara sistemului *
2 procesul sa se realizeze ca urmare a ale"erii unei strate"ii care alorifica o multime de resurse
0 metode de inatamant , forme de or"anizare a procesului instructi # educati ,
resurse materiale 1 si tine seama de restrictii 0 conditii reale , timp , nielul participantilor 1 .
# functionarea sistemului sa fie asi"urata de circuite permanente de informatie ,
de cone-iune inersa care sa permita )
- evaluarea produsului ; calitatea - evaluarea strategiei ; eficienta
# ealuarea pro"resului .

Analiza acestui model permite diferentierea celor doua laturi coner"ente care caracterizeaza un proces
de inatamant )
1. actiunea de instruire desfasurata su% conducerea profesorului * actiune care cuprinde )
proiectarea * desfasurarea * ealuarea si perfectionrea procesului de instruire *
2. actiunea de inatare desfasurata de elei care sunt spri!initi sa inete in cadrul procesului de instruire prin i
m%inarea optima a tuturor resurselor de care se dispune .
'ecesitatea de a
optimiza functionarea unui sistem a condus la ela%orarea unor stiinte particulare care au constituit treptat ,
te$nolo"iile respectielor sisteme . O stiinta deine matura in momentul in care isi dezolta te$nolo"ii specifice
de aplicare .
In acest sens te$nolo"ia reprezinta o modalitate stiintifica de proiectare , realizare ,
ealuare si optimizare a unui sistem .
Odata cu a%ordarea sistemica a procesului de inatamant s#a conturat necesitatea optimizarii functionarii lui ,
aparand te$nolo"ia procesului de inatamant sau te$nolo"ia scolara .
Te$nolo"ia scolara ca scop urmareste )
cresterea continua a calitatii si eficientei inatamantului
optimizarea functionarii lui
concordanta dintre e-i"entele societatii adresate inatamantului si posi%ilitatile lui de a le rezola in timp util .
Ca modalitati de aplicare se refera la toate elementele unui sistem de instruire si cuprinde )
selectionarea resurselor necesare pentru realizarea o%iectielor proiectate
ela%orarea strate"iilor prin care se im%ina resursele in cadrul unui proiect te$nolo"ic
desfasurarea actiunii de instruire in concordanta cu proiectul
ealuarea rezultatelor
re"larea 0 perfectarea 1 pe %aza rezultatului ealuarii
Deci conceptul de te$nolo"ie scolara desemneaza o modalitate ri"uroasa de proiectare,
desfasurare si ealuare a procesului de inatamant conceput ca sistem cu scopul sporirii calitatii si eficientei sale
.
Informatii preliminare pentru proiectarea unei te$nolo"ii scolare )
Pentru a se proiecta te$nolo"ia scolara a unei teme sau su%teme din pro"rama scolara
profesorul are neoie de trei cate"orii de informatii preliminare care priesc )
2 continutul pro"ramei in i"oare si al manualului scolar al disciplinei
2 nielul de pre"atire si posi%ilitatile eleilor care or studia disciplina *
2 conditiile e-istente pentru desfasurarea instruirii .


Informatii oferite de continutul pro"ramei si al manualului scolar .
PRO,RAMA &CO(ARA este documentul oficial care ofera informatii "enerale cu priire la )
2 profilurile de scoli "enerale , licee , sau licee la care se studiaza disciplina .
_ continutul de instruire al disciplinei , repartizat pe teme *
2 timpul preazut in planul de inatamant , eentualele restrictii pentru diferite profiluri de licee.
2 repartizarea orientatia a timpului pentru fiecare tema, o%iectie "enerale , urmarite prin studiul disciplinei
2 indicatii metodice "enerale asupra modului cum tre%uie realizate lectiile ,
le"area lor de cerintele de calificare in profesiile pre"atite prin profilurile respectie ,
folosirea resurselor materiale s . a .
Deci o pro"rama scolara indeplineste functii de )
# directionare
- delimitare si
- indrumare
Precizarea continutului de instruire al fiecarei teme delimiteaza atit aria tematica,
cat si "radul de detaliere in care urmeaza sa fie studiata. Prezentarea continutului are forma unei succesiuni de te
me, urmand ca detalierea sa fie asi"urata de manualul scolar.
In cazul temelor cu un continut mai %o"at pro"rama scolara detaliaza su%temele componente .
Privitor la timpul de care dispune o tema, programa scolara furnizeaza mai multe categorii de informatii :
4. precizeaza timpul "lo%al pentru intre" anul scolar, in ore, numar de lectii, de saptamani in anul scolar
5. repartizeaza orele pe diferite tipuri de actiitate si de re"ula in doua cate"orii )
ore de predare, erificare curenta si lucrari practice .
ore de recapitulare, cand sunt rezerate
ore pentru pentru erificare trimestriala, tezele sunt mentionate separat .
6. distri%uie orientati orele disciplinei pentru fiecare tema 7 orele pentru teze7 recapitulari
8. precizeaza unele restrictii de timp care interin in functie de profilurile de liceu sau in cadrul aceluiasi profil
pentru cursurile de zi si cele serale
5. pro"rama scolara mentioneaza si o%iectiele "enerale care tre%uie realizate in cadrul intre"ii discipline
si care or tre%ui re"asite su% diferite forme in o%iectiele lectiilor.
Acestea se refera la )
formarea "andirii # te$nica
# economica
# medicala
# !uridica
# etc.
deprinderile principale care urmeaza sa si le formeze eleii in cadrul disciplinei .
conin"erile # a caror formare tre%uie urmarita cu perseerenta *
atitudinile pe care tre%uie sa si le formeze eleii odata cu studiul disciplinii , s . a .
In cadrul unui proiect de te$nolo"ie scolara pentru oricare din temele disciplinei,
aceste o%iectie or iza formarea deprinderilor si de
asemenea a conin"erilor si atitudinilor care se realizeaza in timp indelun"at si su% influienta coner"enta a instruir
ii in cadrul mai mai multor discipline scolare .
In ceeace prieste informatia cu caracter metodic , in pro"rame se insista asupra adoptarii continutului la
specificul sectorului de actiitate pentru care se pre"atesc eleii,
la necesitatea adaptarii la diferite acte normatie sau la noile ac$izitii ale stiintei si te$nicei .
In unele pro"rame se prezinta si indrumari cu caracter %i%lio"rafic,
informatii asupra resurselor materiale folosite s.a .
In ceea ce prieste manualul scolar, care este alternati,
acesta dezolta continutul de instruire al tuturor temelor din pro"rama scolara intr#
un olum de informatii de apro-imati 5#6 pa". din manual pentru o lectie , iar profesorul $otaraste din care manual se
studiaza.
In manual se concretizeaza fondul de cunostinte corespunzator fiecarei teme, sunt oferite aplicatii,
modele de rezolare a unor pro%leme ca si elemente completie, cum sunt lecturile suplimentare .
Consultarea manualului ofera profesorului posi%ilitatea de a se edifica asupra )
2 sistemului de notiuni *
2 concepte *
2 clasificari si re"uli ce tre%uie insusite de catre elei *
2 "radul de detaliere pana la care se poate a!un"e *
2 modele "rafice folosite pentru e-plicarea unor fenomene *
2 tipuri de pro%leme propuse spre rezolare
NIV!"! # $"N%&'IN' &I #P(IN#(I N$&)( !VI!%( !) IN$P"'"! &'"#I(II "N"I $)PI'%!
&)" ) "NI '*.

Tinand seama de faptul ca fiecare ele se "aseste la inceputul instruirii, intr#
o anumita pozitie fata de nielul necesar de pre"atire teoretic ar tre%ui
ca pentru fiecare sa se indiidualizeze o strate"ie de instruire corespunzatoare. Desi
acest fapt este doar un deziderat pe care poate il a rezola inatamantul asistat de calculator,
totusi profesorul tre%uie sa cunoasca "radul de omo"enitate sau neomo"enitate al pre"atirii si posi%ilitatile eleilor
cu care a lucra .
Pro%lema se pune cu termeni diferiti daca profesorul se intalneste pentru prima data cu eleii respectii
sau ii cunoaste din anii anteriori .
Pentru o%tinerea de informatii priind nielul scolar deine necesar )
#sa se aplice un test initial care sa ealueze nielul cunostintelor si al capacitatilor in le"atura cu notiunile acestei
discipline, studiate de elei in anii anteriori .
# sa se efectueze o%seratii sistematice in primele lectii ale anului scolar pentru a depista masura
eleii detin deprinderi de actiitati intelectuale,
deprinderi practice de interes "eneral si deprinderi de folosire a unor resurse didactice .
Ca urmare a acestor ealuari initiale profesorul se poate intalni cu situatii deose%it de aria%ile de e-p. )
eleii au un niel sla% de pre"atire scolara,
dar detin deprinderi de folosire a resurselor didactice si au deprinderi de lucru intelectual satisfacator .
eleii au niel %un de cunostinte, dar nu %eneficiaza de deprinderi practice .
O te$nolo"ie scolara a corespunde numai daca se "aseste in fata unei colectiitati foarte omo"ene. In
caz contrar te$nolo"ia scolara tre%uie ela%orata in arianta corespunzatoare particularitatilor ma!oritatii eleilor,
urmand ca pentru ceilalti sa se aplice o serie de masuri )
folosirea de pro%leme, e-ercitii si aplicatii cu dificultati de rezolare si
care sa sereasca unei actiitati diferentiale .
or"anizarea unor actiitati de instruire independenta,
in care profesorul se poate ocupa de eleii cu performante mai sla%e .
utilizarea in primele lectii a unor actiitati ariate ca resurse 0 metode diferite, mi!loace de inatamant ariate etc.
1
In alte cazuri este necesara or"anizarea unor actiitati e-trascolare )
consultatii
rezolarea de pro%leme in colectiitate , etc.
Eleii cu interese si motiatii deose%ite pentru studiu pot fi cuprinsi in cadrul unui cerc stiintific
in cadrul caruia prin actiitatea de cercetare,
rezolari de pro%leme, confectionari de resurse didactice sa le stimulam capacitatea creatia orientandu#i spre acti
itati scolare si profesionale .

IN+%(*)'II )&"P() $%N#I'II!%( # $)( #I&P"N P(%+&%("! PN'(" #&+,&"()() IN&'("I(II.
Conditiile reale de care dispune un profesor pentru ela%orarea si aplicarea unei te$nolo"ii didactice se p
ot manifesta fie ca resurse fie ca restrictii .
De e-emplu prezenta unui mediu de instruire %ine dotat ii ofera alte posi%ilitati de proiectare,
or"anizare si desfasurare a lectiei decat in situatia in care nu %eneficiaza de un la%orator sau ca%inet special
De aceea informatiile din acest domeniu tre%uie sa ofere profesorului si"uranta asupra resurselor pe car
e se poate %izui in proiectarea te$nolo"iei didactice si sa#l
sensi%ilizeze asupra restrictiilor de care tre%uie sa tina seama .
Informatiile utile sunt de mai multe cate"orii si pot fi o%tinute su% forma unor intre%ari asa cum rezulta
din ta%elul urmator )
'r. Domeniul careia ii Intre%ari utile
apartin informatiile necesare

1. Mediul de instruire
# E-ista un domeniu de instruire special amena!at 9
# Pot fi or"anizate e-periente de la%orator 9
# Mo%ilierul scolar permite or"anizarea instruirii in
diferite ariante ) 0 pe "rupe , independente etc.1 9
#&e dispune de ec$ipamente te$nice pentru comunicare audio#izuala si de care anume 9
# E-ista posi%ilitati de o%scurizare 9
# Pot fi depozitate fara risc diferite resurse materiale 9 etc.


2. Dotarea cu mi!loace de inatamant preazute in normatiele
# De ce mi!loace de inatamant preazute in normatiele de dotare se dispune9
# In ce cantitate e-ista 9
# De ce mi!loace de inatamant caracteristice predarii se dispune 9
- -ista mijloace de invatamant realizate prin autodotare.
3. Cule"eri de pro%leme e-ercitii si aplicatii
#&e dispune de cule"eri de pro%leme pentru fizica 9
# Colectiile care se "asesc in dotarea scolii 9
#In ce numar de e-emplare9
#E-ista pro%leme ela%orate de colectiul de catedra 9
4. Posi%ilitati de folosire a unor resurse particulare
#&e poate or"aniza o actiitate de instruire in
intreprinderea sau institutia care tuteleaza liceul 9
#Eleii pot aea acces la la%oratoarele uzinei etc. 9
#Pot %eneficia eleii de o %i%lioteca de specialitate 9
#In cadrul instruirii se poate %eneficia de specialisti
din afara scolii.
5. posi%ilitati de autodotare
#Pot fi multiplicate materialele dotare "rafice 9
# Pot fi antrenati eleii in actiitatea de autodotare 9
#&e dispune de un la%orator foto sau un -ero- in liceu 9
#&e pot construi aparate, mac$ete, etc. in cadrul atelierului scolii 9
:.Posi%ilitatea folosirii unor resurse puse la dispozitie de alte instutii 9
#Pot fi imprumutate filme didactice si care anume9
#Pot fi imprumutate de la alte scoli truse pentru efectuarea e-perientelor 9
#Pot fi aduse temporar unele ec$ipamente audio izuale9
# E-ista indrumari metodice pentru fizica 9

;.Te$nolo"iile didactice
# E-ista seturi de teste de ealuare sau alte materiale cu caracter metodolo"ic 9

Prin raspunsurile la aceste intre%ari, profesorul o%tine informatii utile pentru
ela%orarea unor proiecte de te$nolo"ie didactica.
Dar profesorul nu se a limita numai la inentarierea conditiilor si a proiectelor de te$nolo"ie didactica.
Rareori se intampla sa se dispuna de la inceput de tot ceea ce este necesar. Aici isi spune cuantul creatiitatea
si inentiitatea profesorului .
O.IECTI<E(E PEDA,O,ICE A(E FIZICII
Proiectarea unei te$nolo"ii didactice are ca punct de plecare precizarea rezultatelor care se sconteaza c
a or fi realizate de elei prin inatare . E-primarea acestor rezultate in lim%a! peda"o"ic
constitue o%iectiele peda"o"ice specifice ale fizicii.
&ursele necesare pentru formularea o%iectielor peda"o"ice )
# pro"rama scolara *
# manualul scolar *
# indrumarele de lucrari de la%orator
# indrumarele de instruire practica.
RE,+(I PE'TR+ FORM+(AREA O.IECTI<E(OR
a) Formularea o%iectiului sa e-prime actiunea o%sera%ila prin care eleul urmeaza a
e-terioriza comportamentul dorit .
Distin"em mai multe cate"ori de o%iectie peda"o"ice )
- obiective care se refera la formarea deprinderilor motorii si senzoriale ;
# o%iectie care specifica formarea atitudinilor .
b) Pentru a se descrie un comportament specific acestor cate"orii de o%iectie tre%uie sa se alea"a un er% c
are e-prima cu claritate o actiune sau o actiitate specifica a eleului. Pentru
fizica pot fi folosite cu succes apro-imati 4== er%e,
dintre care cele mai uzuale sunt prezentate in urmatorul ta%el )
$omportamentele care
urmeaza a fi formate
Verbele prin care pot fi
e-primate
comportamentele
dorite
Insusirea unor noi
cunostinte
a e-prima, a recunoaste,
a defini, a identifica, a
descrie
+ormarea
deprinderilor intelectuale
a rezola, a reprezenta, a
interpreta, a diferentia, a
calcula, a preciza, a
recunoaste, a efectua, a
compara, a e-tra"e, a
interpela, a clasifica, a ordona,
a demonstra, a e-plica, a
completa, a sta%ili, a aplica, a
determina, a o%sera, a
e-trapola, a ela%ora, a analiza,
a separa, a identifica, a
deduce, a e-amina, a formula,
a caracteriza, a e-perimenta, a
descrie, a aduna 0date1, a
sintetiza, a prezenta, a numi, a
ealua, a alida, a ar"umenta,
a aprecia, a decide, a utiliza, a
opera , a comenta, a inlocui, a
nota, a o%tine 0informatii 1
+ormarea deprinderilor
motorii, senzoriale
a e-ecuta, a reconstitui, a
realiza, a produce, a proiecta, a
prelucra, a intero"a, a planifica,
a construi, a calcula, a audia, a
iziona, a opera .
+ormarea atitudinilor a accepta, a persevera, a
efectua constiincios, a
incuraja, a respecta, a
rezista, a convinge, a te
angaja, a alege .
c) Formularea o%iectiului tre%uie sa precizeze conditiile in care eleul a pro%a formarea comportamentului do
rit .
d) Formularea o%iectiului tre%uie sa precizeze criteriile de analizare dupa care performantele pro%ate de elei
or capata o semnificatie peda"o"ica .

&')/I!I() $(I'(II!%( # ()!I0)( ) %/I$'IV!%( P#)1%1I$
Criteriile de realizare care ofera semnificatia ca un o%iecti peda"o"ic a fost realizat sau nu se iden
tifica prin sta%ilirea limitei minime admisa de performanta.Dar aceste limite de realizare sau nerealizare ale o%iecti
elor peda"o"ice, tre%uiesc sta%ilite cu a!utorul unor criterii cat mai o%iectie,
aceste criterii respecta urmatoarele puncte de edere)
# importanta o%iectiului pentru practica profesionala
# importanta lui pentru realizarea o%iectielor altor teme ale aceleasi discipline sau a altor discipline )
# dificultatea pe care o prezinta pentru elei realizarea comportamentului specificat de o%iecti *
# "radul de comple-itate al o%iectiului *
# noutatea pe care o prezinta pentru elei *
# posi%ilitatile eleilor care participa la studiu in conformitate cu performantele realizate in etape anterioare *
# timpul indicat de pro"rama scolara pentru parcur"erea temei * etc.
Fiecare din aceste criterii admite ariatii cantitatie, care pot fi mari, medii, sau mici,
iar performantele eleilor pot fi ridicate, medii, sau sla%e.
In functie de aceste ariatii se inre"istreaza si o anumita influienta
pe care o pot e-ercita asupra limitei minime de performanta a o%iectiului analizat .
Intrucat analiza o%iectiului tre%uie realizata prin folosirea tuturor criteriilor mentionate poate fi folosit un
sistem de puncta! pentru limitele de ariatie ale fiecaruia asa cum se prezinta in ta%elul urmator )
$riteriul
&ituatii in care se acorda
punctajul
2 puncte 3 puncte 4 punct
4
.
Importanta
obiectivului
pentru practica
profesionala
mare medie mica
3
.
Importanta
obiectivului
pentru realizarea
altor obiective
pedagogice
mare medie mica
2
.
#ificultatea
obiectivelor
mica medie mare
5
.
$omple-itatea
obiectivelor
mica medie mare
5
.
Noutatea pentru
elevi
grad grad
mediu
grad
mic mare
6
.
Performantele
majoritatii
elevilor care
se instruiesc
ridicata medie scazuta
7
.
Timpul necesar
pentru realizarea
o%iectiului in raport
cu timpul acordat
de pro"rama
scolara
durata
suficienta
durata
medie
durata
redusa
Pentru e-emplificare se prezinta cazurile a trei o%iectie peda"o"ice oarecare carora urmeaza a li se sta%ili in limite cat
mai corecte performanta minima admisa. Analiza fiecarui o%iecti si a conditiilor de
realizare cu a!utorul celor ; criterii mentionate anterior a condus la urmatorul ta%el )
punctaj
%4
punctaj
%3
punctaj
%2
4 Importanta
obiectivului
pentru practica
profesionala
2 4 2
3 Importanta
obiectivului
pentru realizarea
altor obiective
pedagogice
2 4 2
2 #ificultatea
obiectivelor
4 4 2
5 $omple-itatea
obiectivelor
4 4 3
5 Noutatea pentru
elevi
3 4 2
6 Performantele
majoritatii
elevilor care
se instruiesc
3 3 3
7
Timpul necesar
pentru realizarea
o%iectiului in raport
cu timpul acordat
de pro"rama
scolara
3 3 2
'otal 45 8 48
<ariatiile de puncta!e ale acestei te$nici sunt intre ; si 54 puncte .
Daca se raporteaza puncta!ele realizate pentru fiecare din o%iectiele prezentate, la numarul de 54 puncte 0 ;
pozitii ori 6 puncte pentru fiecare o%iecti din ta%elul anterior 1 ec$ialent cu o performanta ma-ima 4== > se o%tine )
Pentru o%iectiul
*
I'&TR+ME'TE PE'TR+ E<A(+AREA 'I<E(+(+I DE REA(IZARE A O.IECTI<E(OR PEDA,O,ICE

Rezultatele scolare ale fiecarui ele se concretizeaza in rezultatele inatarii personale .
Intrucat aceste efecte nu se pot masura direct, fiind parti ale comportamentului psi$ic indiidual al fiecarui ele,
ele tre%uiesc e-teriorizate si traduse in marimi masura%ile ?
rezultatele pro%ate de elei si care pun in eidenta nielul de formare a
comportamentelor dorite si e-primate prin o%iectiele peda"o"ice.
Masurarea acestor rezultate ofera informatii de masurare in alori a%solute. Pentru a
aea o semnificatie peda"o"ica clara, sa deina informatii de ealuare scolara,
tre%uie comparate cu anumite etaloane .
Deci pentru o%tinerea unor informatii de ealuare scolara sunt necesare urmatoarele actiuni )
# pro%area de catre elei a nielului de pre"atire la care au a!uns *
# masurarea rezultatelor pro%ate *
# ealuarea lor .
Realizarea acestor actiuni necesita folosirea unor instrumente de ealuare a rezultatelor scolare care d
eine parte inte"ranta a oricarui proces de te$nolo"ie didactica .

PARTI(E COMPO'E'TE A(E +'+I I'&TR+ME'T DE
V)!")(
1. Testul elelui 0 pro%a eleului 1 care reuneste un anumit numar de itemuri date eleilor spre rezolare .
2. Etalonul de rezolare care cuprinde )
# raspunsurile corecte ale fiecarui item *
# puncta!ul inte"ral itemului .
6. Etalonul de conertire a puncta!elor in note scolare .
4. Testul eleului, cuprinde itemuri adresate acestuia si care permite sa se aprecieze efectele actiunii sale
de inatare.'umarul de itemuri dintr#un test este cel putin e"al cu numarul o%iectielor care se ealueaza.
&ta%ilirea numarului e-act al itemurilor rezulta din tipurile de sarcini de instruiri continute de o%iectiele care se
ealueaza.
Este indicat ca un o%iecti peda"o"ic sa fie ealuat printr#un sin"ur item.
Raspunsul format de ele se considera ca e-teriorizeaza nielul la care s#a
format comportamentul specificat de o%iectiul peda"o"ic respecti .
2. Etalonul de rezolare cuprinde )
# raspunsurile corecte ale tuturor itemurilor testului si modul in care se acorda puncta!ul .
# puncta!ul corespunzator performantei ma-ime .
3. Etalonul de conertire pentru itemuri cuprinde )
# ta%elul de date necesare pentru conertirea puncta!elor in note scolare
# nomo"rama de conertire a puncta!elor in note scolare .

A CERI'TE CA(ITATI<E PE'TR+ I'&TR+ME'TE(E DE E<A(+ARE
) (0"!')'!%( &$%!)(
Ca in orice alt tip de masurare, apar erori de masurare.
+nele sunt le"ate de puterea de apreciere a fiecarui e-aminator, altele sunt erori sistematice 0erori de !ustete1 .
De aceea este necesar ca ) instrumentele de ealuare sa limiteze la minim
posi%il erorile prezentate in informatiile de ealuare, ceea
ce implica fundamentarea metrolo"ica a etaloanelor si scalelor .
RE&+R&E(E TE/'O(O,IEI DIDACTICE

Pentru desfasurarea unei actiuni cu caracter didactic este neoie de un ansam%lu de conditii metodolo"ic
e, materiale, or"anizatorice si temporale. Prezenta conditiilor necesare
le confera statutul de resurse in timp ce a%senta lor constituie restrictii.
(esursele didactice ale unei discipline scolare,
reprezinta ansamblul elementelor componente ale procesului de invatamant menite sa-i sprijine pe elevi sa realizeze obiectivele
pedagogice sub indrumarea directa sau indirecta a personalului didactic .
Prezenta acestor resurse poate fi constatata in orice lectie care ar fi analizata . De
aceea primul pas in realizarea unei te$nolo"ii didactice este sta%ilirea si inentarierea tuturor resurselor didactice,
ceea ce presupune )
delimitarea continutului de instruire corespunzator fiecarui o%iecti si or"anizarea sa in cea
mai aanta!oasa ordine de parcur"ere de catre elei
sta%ilirea metodelor de inatamant pe care le a folosi profesorul in diferite momente
ale lectiei
precizarea pro%lemelor, e-ercitiilor si aplicatiilor implicate in folosirea metodelor
de inatamant *
inentarierea formelor de or"anizare in care s#ar putea desfasura instruirea eleilor .
identificarea resurselor materiale de care se dispune) mi!loace de inatamant si celelalte
conditii materiale de care se dispune pentru realizarea o%iectielor propuse .
distri%uirea timpului planificat pentru parcur"erea temei respectie .
Pentru proiectarea unei te$nolo"ii didactice sunt necesare urmatoarele cate"orii de resurse didactice )
1. Continutul de instruire or"anizat *
2. Metodele de inatamant *
3. Fondul de pro%leme, e-ercitii 7 aplicatii .
4. Formele de or"anizare ale instruiri
5. Mi!loacele de inatamant .
6. Mediul de instruire .
7. Timpul de instruire .
&e stie ca inatarea se desfasoara intr#o succesiune de momente. De
aceea si continutul de instruire a tre%ui sa fie parcurs de elei intr#un sin"ur sens, liniar .

METODE(E DE I'<ATAMA'T
Metodele de inatamant reprezinta modalitati sistematice de lucru de care se pot seri profesorii in actiit
atea de instruire si eleii in aceea de inatare,
capa%ile sa conduca spre realizarea o%iectielor peda"o"ice propuse .
Profesorul tre%uie sa opteze pentru folosirea in diferite momente ale lectiei, a
acelor metode care ofera potentialul peda"o"ic cel mai adecat fata de o%iectiele care urmeaza a
fi realizte de catre elei .

METODE DE I'<ATAMA'T

Metode de comunicare
A.Prin lim%a! oral)
a.Metode e-pozitie #descrierea e-plicatia* prele"erea
%.Metode conersatie #conersatie eurestica*discutia *
.. Prin lim%a! scris #instruirea prin lectura
C.Prin lim%a! oral#izual #instruire prin mi!loace izuale, auditie * audio#i-uale
Metode de e-plorare
A.Metode de inatamnt inesti"are directa) o%seratie diri!ata, o%seratie independenta, efectuare de incercari
#e-periente, inentarea de solutii noi, efectuare de e-periente *

..Metode de e-plorare indirecta)
4.metode demonstratie, demonstrare prin efectuare de
e-periente, demonstrarea cu o%iecte, fenomene
reale , cu a!utorul reprezentarilor "rafice * cu
mi!loace sonore, cu mi!loace audioizuale, cu a!utorul calculatorului, cu modele spatiale, clinica, cu a!utorul desenului pe
ta%la.
C.Metode de modelare # studiere
pe modele *
3) Metode %azate pe actiune) efectuare de e-ercitii # aplicatii
Metode de actiune efectia) # analiza 0 studiul 1 de caz * efectuarea de lucrari practice de la%orator efectuarea de
lucrari practice de atelier* efectuarea de produse *
Metode de actiune simulata) efectuare de proiecte,
instruire prin !ocuri didactice, instruire prin !ocuri de simulare , instruire pe simulator .
Metode de instruire pro"ramata ) instruirea cu pro"rame cu raspuns construit *
instruire cu pro"rame cu raspuns la ale"ere *


1) I'&TR+IREA PRI' METODE E@POZITI<E
a) Caracterizare # se realizeaza pe %aza audierii unor prezentari orale efectuate de catre profesor .
b) Continutul actiitatii

Actiitati desfasurate de )
Profesor Elei
transmite informatii verbale prin
:
- descriere
- e-plicatii
- prelegere
- urmaresc e-punerea
- participa pe plan mental
la
intele"erea si memorarea noilor
cunostinte .
# instructa!
c1 Potential peda"o"ic )
2 permite transmiterea unui olum mare de cunostinte in timp redus .
2 asi"ura desfasurarea procesului de inatamant intr#un ritm planificat .
2 constituie un cadru corespunzator de ar"umentare stiintifica .
2 solicita concomitent mai multe procese psi$ice esentiale ) "indire , ima"inatie,
afectiitate .
d) Cerinte de aplicare)
2 Continutul transmis sa %eneficieze de )
# niel stiintific ridicat
# ar"umentatie lo"ica si ierar$izare ri"uroasa a ideilor .
# claritate
# accesi%ilitate, e-presiitate
# formularea concluziilor partiale si "enerale .
# sa fie folosita prin alternare frecenta cu demonstratia .
e) (imite 0 inconeniente in aplicatie 1
# comunicarea in sens unic profesor 2ele .
# solicitarea in mica masura a "indirii independente .
# produce plictiseala si o%oseala auditorului .
# nu asi"ura cone-iunea inersa de catre elei in diferitele momente ale. e-punerii.
51 I'&TR+IREA PRI' METODE CO'<ER&ATI<E


a) Caracterizare # Instuirea se realizeaza prin conor%iri or"anizate
si desfasurate su% conducerea profesorului .
b) Faorizeaza perfectionarea relatiei profesor # ele, stimuleaza efortul eleilor
pentru e-primari clare si raspunsuri corecte .
Dezolta am%itia eleilor de afirmare intelectuala, curiozitatea si initiatia lor.
c) Cerinte de aplicare
# sa se %azeze pe cunostinte, e-periente si o%seratii anterioare intuitie folosite ,
# sa izeze un sin"ur raspuns ,
# sa induca o tensiune psi$ica pentru aflarea raspunsului *
d) (imite # inconeniente de aplicare
#nu asi"ura in suficienta masura in sistematizarea cunostintelor *
#participarea efectia la conersatie reine numai unui "rup de elei din clasa .
#fra"menteaza pro%lemele in discutie si nu asi"ura continuitea actiitatii indiiduale a eleilor .
#nu se poate folosi in cazurile in care noile cunostinte nu sunt spri!inite
de o e-perienta anterioara sau de materiale intuitie .
#o%oseste eleii mai mult decat alte procedee de instruire .
29 I'&TR+IRE PRI' METODE DE COM+'ICARE CE FO(O&E&C (IM.AA &CRI& &A+ ORA( # <IZ+A( .
a1Caracterizare )instruirea eleilor fara participarea directa a profesorului prin
or"anizarea unei actiitati de inatare desfasurata cu a!utorul sau su% indrumarea unor materiale ela%orate s
pecial acestui scop .
%1Instruirea se %azeaza pe autoinformare si se realizeaza prin )
#primirea de informatii ,
#prelucrarea informatiei .
Primirea informatiei de poate realiza dupa urmatoarea sc$ema )
#manual
citire #materiale %i%lio"rafice
#alte materiale scrise
izionare #materiale "rafice # dia"rame
# sc$eme
# $arti
# planuri etc.
#foto"rafii, ilustratii
#materiale proiecta%ile
# statice # diapozitie
# folii
# dinamice # filme

auditie # discuri
# %enzi sonore
# emisiuni radio
audio#izuale # monta!e audioizuale statice
# emisiuni T.<.
# inre"istrari ma"netice
Prelucrarea informatiei poate fi facuta la toate nielurile de inatamant cu scopul formarii te$nicilor de m
unca intelectuala a eleilor . &e poate o%tine astfel )
# intocmire de planuri pentru lucrari indiiduale
# alcatuire de rezumate
# e-tra"ere de date si citate
# intocmire de conspecte
# intocmire de fise 0 %i%lio"rafice , terminolo"ice 1
# intocmirea de clasificari ,
# efectuarea de operatii matematice
c1Aanta!e )
# dezolta capacitatea intelectuala de planificare si or"anizare
# formeaza al"oritmi de lucru
# stimuleaza spiritul de initiatia si capacitatile indiiduale de actiitati nediri!ate de profesor
# sporeste increderea in fortele proprii .
d1 (imite , inconeniente )
# faorizeaza decala!ul intre elei ca pre"atire
# necesita eforturi personale importante
# cone-iunea inersa se realizeaza prin parcur"erea materialului studiat .
# faorizeaza lenea de a "andi, incat eleii se o%isnuesc sa primeasca informatia "ata ela%orata .
81 I'&TR+IRE PRI' PRO.(EMATIZARE
a1Caracterizare ) modalitate a eleilor in care se im%ina )
# rezolarea de pro%leme si situatii pro%lema
# alorifica e-perientele anterioare ale eleilor
# completarea fondului de cunostinte
# efectuarea unui efort personal de rezolare .

%1Continutul actiitatii
In raport cu "radul de participare al eleilor instruirea pro%lematizata se poate desfasura) diri!at sau
independent
c1Aanta!e )
# stimuleaza participarea eleului la cunoastere prin efort personal .
# contri%uie su%stantial la educarea sistemului de "andire
# formeaza deprinderi de munca intelectuale
# familiarizeaza eleul cu modul de solutionare a unor situatii tipice
cu care se poate intalni in practica profesionala .

d1 Cerinte de apicare
# tre%uiesc aute la dispozitie seturi de pro%leme, daca nu, profesorul si le ela%oreaza sin"ur .
# pro%lemele si situatiile pro%lema sa fie adoptate strict la posi%ilitatile de rezolare ale eleilor.
# sa fie aplicate continuu, ca eleii sa se deprinda cu acest mod de lucru.
e1 (imite # inconeniente
# cere timp aria%il din partea eleilor in functie de posi%ilitatile lor .
# la eleii neatenti produce o%oseala .
B1 I'&TR+IRE PRI' METODE DE E@P(ORARE DIRECTA
a1 Caracterizare )
Instruirea eleilor prin or"anizarea si stimularea unor actiitati de inesti"atie proprie pentru do%andirea si
formarea de cunostinte, capacitati si deprinderi apropiind inesti"atia de specificul cercetarii stiintifice .
%1Continutul actiitatii se realizeaza prin )
# o%serare diri!ata
# o%serare independenta
# efectuare de incercari # e-periente
# inentare de solutii noi

Consta in o%serarea unor materiale si fenomene, consemnarea o%seratiilor, descrierea, interpretarea
si formularea concluziilor .
+rmareste formarea deprinderilor de a sesiza ce este esential si semnificati in realitatea incon!uratoare .
Aanta!ele e-plorarii directe )
# dezolta spiritul de o%seratie, "andire lo"ica si creatiitatea .
# creeaza spiritul analitic .
# se asi"ura descoperirea le"aturilor cauzale dintre fenomene .
# im%ina "andirea cu actiitati motrice senzoriale .
# faorizeaza "andirea si diminueaza actiitatea de memorare .
# sporeste motiatia si increderea in fortele proprii .
# asi"ura remanenta cunostintelor do%andite si usureaza transferul lor ulterior.

Cerinte de aplicare
Profesorul tre%uie sa ai%a competenta pentru )
# proiectarea procesului de inatamant in raport cu elementele caracteristice acestei metode *
# diri!area cat mai discreta a eleilor.

Materialele de lucru tre%uie sa corespunda nielului de dezoltare psi$ica a eleilor , folosindu#
se ca tipuri de inatare )
# e-plorarea de tip inducti # unde cunostintele se o%tin prin im%inarea unor date particulare cunoscute*
# e-plorare de tip deducti in care cunostintele noi se o%tin prin com%inarea de idei "enerale.

Inconeniente de aplicare )
# necesita timp indelun"at de aplicare .
:1 I'&TR+IREA PRI' METODE DEMO'&TRATI<E
Caracterizare )
Instruirea se realizeaza prin prezentarea de catre profesor, direct sau mediat, a unor fenomene, o%iecte,
actiitati, calcule sau e-periente .
Actiitati desfasurate de )
Profesor elevi
#prezinta si descrie un material intuiti,
efectuiaza e-periente,actiitati practice sau
calcule matematice
#urmaresc,o%sera, receptioneaza, noteaza,
efectuiaza sc$eme,
# selectioneaza o%seratiile rezultatele si
faptele esentiale si
formuleaza pro%leme care tre%uie rezolat
e .
# selectioneaza o%seratiile rezultatele si
faptele esentiale si
formuleaza pro%leme care tre%uie rezolate .
- analizeaza :
sintetizeaza concluziile partiale;
+ormuleaza concluzii generale .
# noteaza concluziile,
isi alcatuiesc pe plan mental sc$eme
de actiune si sisteme de operatii lo"ice .

Aanta!e )
stimuleaza o%seratia , reduce er%alismul in instruire .
faorizeaza formarea reprezentarilor prin desfasurarea procesului de inatamant de la concret la a%stract .
faorizeaza "andirea deductia
stimuleaza interesul si motiatia eleilor pentru inatare .
usureaza intele"erea si e-ecutarea corecta a unor operatii .

Cerinte de aplicare)
# O%seratia eleilor tre%uie orientata asupra elementelor caracteristice si esentiale *
# Eleii sa efectuieze si o serie de actiuni ca desene, sc$eme, calcule, consultari de ta%ele etc.
# In comunicarea didactica sa fie solicitati cat mai multi analizatori ai eleilor
# O%iectele demonstrate sa poata fi o%serate cu usurinta de catre elei fie direct,
fie indirect cu a!utorul instalatiilor de proiectii , T.<. in circuit inc$is etc.
# Materialul demonstrati sa fie selectionat si pre"atit temeinic pentru a corespunde scopului .
(imite # inconeniente de aplicare
# Efectele demonstratiilor ilustratie si practice depind de calitatea mi!loacelor de inatamant folosite*
Cone-iunea inersa nu se poate asi"ura pentru toti eleii in timpul demonstratiei.
# ,radul de participare a eleilor este in "eneral redus.


;1 I'&TR+IREA PRI' METODE DE MODE(ARE
Caracterizare )
&e %azeaza pe construirea unor rationamente prin analo"ie care considerand asemanarea e-terioara a d
oua fenomene , dintre care unul este %ine cunoscut,
su"ereaza posi%ilitatea e-istentei unor relatii structurale sau functionale intre ele .

&e folosesc doua cate"orii de modele )
# model similar
# model analo"ic
# modelul similar reprezinta o reproducere simplificata si la alte dimensiuni a unui o%iect, fenomen, sau proces
care, prin pastrarea caracteristicilor esentiale,
spri!ina pe ele sa do%andeasca cel putin o informatie in plus despre ori"inalul modelat .
E-emple de instruire cu modele similare )
41 Modelele care ilustreaza la scara redusa o%iectul ce urmeaza sa fie studiata .
2) Modele care permit adancirea inesti"atiei prin desfacerea in parti componente principale) mac$eta demonta%il
a a unui motor .
# Modelul analo"ic spri!ina ela%orarea rationamentelor prin analo"ie in care pe %aza studierii comparatie a doua
sisteme analoa"e si a sta%ilirii de ec$ialente intre unele insusiri ale lor se realizeaza transferul de insusiri noi de
la un sistem la celalalt .
# Efectuarea rationamentului prin analo"ie necesita spri!inirea lui pe un model e-primat prin semne sau sim%oluri
# model ideal, care in ordinea crescanda a dificultatilor se construieste su% forma modelelor "rafice, lo"ico #
matematice si ci%ernetice .
E-emple de instruire cu modele analo"ice )
41 Model "rafic
nul faza

faza faza

faza nul

A .
&e cere sa se sta%ileasca de ce numai in una din situatiile A
si . in care prin or"anismul omului a trecut curentul electric, s#a a!uns la consecinte "rae .
51 Modelul lo"ico # matematic
&e prezinta eleilor un numar de e-emple priind mai multe persoane, dintre care unele
nu indeplinesc minimul de solicitari profesionale, iar altele realizeaza in limite cantitatie aria%ile
si se cere ca din analiza acestor situatii sa se formuleze conceptul de 3 capacitate de munca 3.
in care # capacitatea de munca
P # posi%ilitatile or"anismului
& # solicitare profesionala
<ariatiile capacitatii se pot prezenta dupa cum urmeaza )
P C & ) C 4 , capacitate de munca sporita
P ? & ) ? 4 capacitate de munca normala
P D & ) D 4 capacitate de munca redusa
P ? = ) ? = incapacitate de munca

MODE(+( CI.ER'ETIC se refera la modelarea diferitelor sisteme si su%sisteme
e-istente in cele mai ariate actiitati ca )
# functionarea refle-a a sistemului neros .
# functionarea sistemica a procesului de inatamant
# functionarea unei instalatii automate .
8) I'&TR+IREA PRI' METODE DE ACTI+'E EFECTI<A
a) Caracterizare ) instruirea prin efectuarea repetata si sistematica de actiuni sau
operatii cu scopul formarii priceperilor si deprinderilor a a%ilitatilor de inatare si a al"oritmilor de rezolare .
b) Continutul actiitatii . In cadrul fizicii principalele metode de inatamint se refera la )
# efectuarea de e-ercitii#aplicatii ,
# analiza 0studiu1 de caz
# efectuare de lucrari indiiduale .
Efectuarea de e-ercitii # aplicatii se realizeaza prin mai multe modalitati , raportate la scopul lor ,
dupa cum urmeaza )
'ip de e-ercitii &copul e-ercitiului -emple
Pentru formare de deprinderi Formarea deprinderilor de rezol
are
# operatii matematice
+ormarea deprinderilor de e-
ecutie
- e-ercitii de : desenat
- proiectare
- construirea de aparate
- stimulare
- manuirea de aparate si unelte
+ormarea deprinderilor de c
omunicare
- e-ercitii
pentru comunicare orala sau scris
a
-e-ercitii pentru comunicare in
limbaj grafic .
-e-ercitii pentru comunicare in li
nbaj logico-matematic .
+ormarea deprinderilor de a
analiza cazurile specifice unei
profesiuni
- e-ercitii pentru cazuistica
specifica a profilurilor de meserii:
electronice , metalurgice etc.
+ormarea deprinderilor de
investigare independenta
- masurarea
- prelevari de probe
- efectuare de analize
- demontare de aparate
- colectari de materiale
- efectuarea de depanari
- e-ercitii de recunoastere
+ormarea deprinderilor de
sistematizare
- e-ercitii de :
rezumare, conspectare, fisare ,
clasificare , sistematizare, grupare .
-ercitii pentru stocare de
informatii
(epetarea informatiei memorate
-ercitii prin asumare de rolu
ri
- -ercitii de relatii cu publicul
- +ormulare de decizii
- Interogatoriu
-ercitii
pentru stimularea creativitatii si
inventivitatii
- )lcatuirea de referate
- laborarea de proiecte
I'&TR+IREA PRI' AOC+RI DIDACTICE
Caracterizare
&e aplica in activitatile de destindere cu scopul dobandirii sau consolidarii unor cunostinte, algoritmi si capacitati .
&e distin") # !ocuri didactice cu suport material
# !ocuri didactice fara suport material
In prima cate"orie intra depistarea erorilor dintr#un desen, "asirea unor solutii materiale care
stimuleaza o%seratia, atentia, ima"inatia, promptitudinea folosirii cunostintelor .
In a doua cate"orie la care participantii simuleaza diferite actiitati sau isi asuma roluri .
Aanta!e)# fiind o actiitate atractia stimuleaza motiatia de participare, interesul, am%itia, atentia .
# stimuleaza spiritul de o%seratie
# contri%uie la formarea spiritului de ec$ipa .
Conditii de aplicare )
#
!ocurile cu suport material necesita un numar mare de e-emplare corespunzatoare "rupelor de participanti .
# tre%uie plasate dupa actiitati in care eleii au fost solicitati mai intens .
# tre%uie asi"urata o competitie si posi%ilitatea desemnarii de casti"atori .
10) I'&TR+IRE PRO,RAMATA
Caracterizare) Modalitate de instruire in care eleul parcur"e in ritm propriu si
independent un continut de instruire
cu a!utorul unui pro"ram de un tip anumit care ii asi"ura posi%ilitatea autoerificarii dupa fiecare rezolare si ii
ofera prin te$nica de ela%orare , conditii de reusita .
&e %azeaza pe urmatoarele principii)
# inaintare in pasi mici
# raspunsul acti al eleului
# intarirea, 0erificarea 1 imediata a raspunsului dat
# "radarea dificultatilor
# asi"urarea ritmului indiidual .
Prin calitatile sale un material de instruire pro"ramata indeplineste functiile unui meditator indiidual care diri!e
aza pasii de instruire ai eleului prin informare corecta si ritmica .


FORME(E DE OR,A'IZARE A I'&TR+IRII


Or"anizarea instruirii poate fi a%ordata din patru perspectie )
dupa modul cum sunt repartizate sarcinile eleilor) # sarcini frontale
# sarcini diferentiale
51 dupa modul de participare al eleilor la efectuarea sarcinilor didactice)
#participarea colectia # intrea"a clasa rezola aceesi pro%lema
#participare pe "rupe
#participare indiiduala
61 dupa modul in care este diri!ata actiitatea eleilor )
# actiitati efectuate independent
# actiitati diri!ate de profesor
# actiitati diri!ate de ec$ipe de profesori
# actiitati diri!ate prin pro"rame de instruire
81 dupa forma de desfasurare a actiitatii didactice, procesul de inatamant se poate or"aniza ca )
# lectii in scoala # independent de orar
# in cadrul orarului scolar
# actiitati practice # in ca%inete
# la%oratoare
# sali de simulare
# terenuri de instruire
# spatii speciale
# actiitati productie # in inteprinderi si institutii de . profil
# in ateliere scoala cu plan de . productie
# actiitati de ealuare prin) # pro%e # lucrari scrise
# e-amene
# concursuri , etc.
# izite didactice
# e-cursii didactice
MIA(OACE DE I'<ATAME'T
Inatamantul foloseste un numar mare
si ariat de resurse materiale atat pentru spri!inirea procesului de inatamant ,
cat si pentru actiitatile care intra in componenta sa .
Mi!loacele de inatamant reprezinta sursele materiale care pot spri!ini actiitatea
de inatare a eleilor cat si or"anizarea
si desfasurarea procesului de instruire in ederea realizarii o%iectielor scolare
si ealuarii rezultatelor o%tinute prin instruire .
In cate"oria mi!loacelor de inatamant intra )
#mi!loace de inatamant concepute si realizate intentionat
# mi!loace de inatamant preluate din alte domenii .

Cate"orii de mi!loace de inatamant
Inentariind cea mai mare parte din mi!loacele de inatamant ,
ele se pot clasifica in raport cu suportul material de prezentare si anume )
# suporturi sonore
# suporturi izuale
# suporturi audio#izuale
# alte tipuri de suporturi
41 &uporturi#transparente# filmice# diapozitie izuale
#diafilme
#microfilme
#ima"ini stereoscopice
#folii si modele pentru retroproiector
#planse pentru retroproiector
# foto"rafice# foto"rafii , ilustrate foto"rafice
# planse # desenate
# acumate
# ta%louri
# $arti
# atlase
# aplice pentru ta%la ma"netica sau de fetru
# "rafice) # !ocuri "rafice
# modele
# manuale scolare
# indrumare de lucrari practice
# fise de lucru
# manuale de instruire pro"ramata
# cule"eri de pro%leme
# truse de modele "rafice
# materiale realizate pe alte suporturi izuale
2) &uporturi sonore # inre"istrari pe %enzi ma"netice
# discuri sonore
# emisiuni radiofonice
# alte suporturi sonore
3) realizate pe suporturi audioizuale # filme didactice
# emisiuni T.<.
# monta!e audioizuale
# inre"istrari pe ma"netoscop
# materiale realizate pe alte
suporturi audioizuale

4) realizate pe alte tipuri de suporturi
#colectii
#naturalizari # preparate microscopice
# truse didactice
#!ocuri cu o%iecte
#modele spatiale # mula!e
# mac$ete statice
# mac$ete fuctionale
# simulatoare

MEDI+( DE I'&TR+IRE
Mediul de instruire tre%uie sa detina o serie de insusiri , dupa cum urmeaza )
#omeniul $ontinutul cerintei -emplificari
$erinte
pedagogice
Asi"urarea unui cadru
corespun#zator tuturor
metodelor de inatamant
care pot fi folosite in
te$nolo"ia didac#tica a
disciplinei
# posi%ilitatea de a se practica ) demonstratii,
o%seratii inde#pendente, efectu#ari de
e-periente, e-ercitii caracte#ristice profesiei
Asi"urarea unui cadru
pentru practicarea celor
mai moderne for#me de
comunica#re didactica
# posi%ilitati pentru ) comunicare statica
izuala* comunicare audio#izuala* co#
municare sonora
Asi"urarea desfasurarii
pro#cesului de inata#
mant in diferite forme de
or"ani#zare
- posibilitatea de a oferii sarcini
frontale sau dife-rentiale, de a lucra in
colectiv, pe grupe sau in-dependent ,
indi-vidual sau dirijat
Asi"urarea cadrului de
mani#festare a unor re#
latii de cooperare intre
participanti
- posibilitatea ca profesorul sa in-
drume diferentiat elevii .
- posibilitatea ca elevii si profe-sorii
sa coopereze pentru rezolvarea unei
sarcini
Asi"urarea conditiilor de
folosire ariata si
diferentiata a resurselor
materiale
# posi%ilitatea ca eleii sa lucreze cu toate
resursele materiale e-isten#te si
necesare # posi%il
itatea de a or"aniza si des#fasura e-periente
diferite si de scurta durata .
$erinte
ergonomice
Asi"urarea conditiilor
pentru pastrarea tuturor
resurselor mate#riale
necesare dis#ciplinei
# posi%ilitatea stocarii tuturor resurselor mate#
riale necesare # posi%ilitatea
manipularii ope#ratie in procesul de
inatamant
Rationalizarea eforturilor
depuse de participanti
- posibilitatea de a trece cu usurinta
de la un moment la altul al lectiei ,
c;iar atunci cand sunt necesare resurse
materiale diferite
$erinte
te;nice
Asi"urarea conditiilor de
securitate totala a
actiitatii participantilor
# protectia instalatiei de alimentare electrice ,
cu "az , apa . protectia depozitarii o%iectelor
cu risc de accidentare
Asi"urarea realizarii
te$nice in acord cu
natura actiitatii , care se
desfasoara
# e-istenta instalatiilor necesare de
electricitate * alimentare cu apa
,"az etc. #
plasarea antenei colectie sau de circuit inc$is
pentru telereceptoare .
$erinte
estetice
Asi"urarea unei
am%iante placute
pentru actiitate
# am%ianta coloristica adecata
# mo%ilier cu forme moderne .
$erinte
privind
activitatea
profesorului
Asi"urarea conditiilor de
pre"atire a actiitatii
didactice
# posi%ilitatea or"anizarii unei %i%lioteci a
catedrei # posi%ilitatea ca
profesorul sa des#fasoare o actii#tate de
cercetare .
$erinte
privind
activitatea
e-trascolara
)sigurarea cadrului
pentru activitatea
unor cercuri cu
elevii
- posibilitatea organizarii unei
activitati stiintifice a elevilor .
!ocul de
instruire
e-emple
%rganizat in institutii
scolare
-$abinete de specialitate; laboratoare scolare;
ateliere scolare; poligoane energetice; loturi
e-perimentale; muzee scolare; sali de simulare;
parcuri scolare; ferme scolare; ve;icule scolare;
santiere scolare; restaurante s<none4=colare;
magazine scolare; etc.
-istente in afara scolii
si folosite pentru
instruire.
Intreprinderi; teren agricol; santiere de
constructii; gospodarii agricole; institutii sanitare;
biblioteci; scoli de aplicatii; ve;icole; laboratoare
uazinale; nave scoala; etc.
Cerinte psi$opeda"o"ice priind ela%orarea unei te$nolo"ii didactice )
1) # insusirea unor noi cunostinte
2) # formarea deprinderilor intelectuale
# formarea deprinderilor senzomotorii
3) # formarea de atitudini

E-istenta etapelor de instruire pentru insusirea unor etape noi )
O%tinerea informatiilor Prelucrarea informatiilor Formarea concluziilor si confirmarea sau corectarea lor
E-ersarea si aplicarea concluziilor Cone-iunea
inersa finala.

Planul de desfasurare al unei teme a reuni urmatoarele tipuri de secente )
secenta introductia
secenta de instruire
secenta finala
secenta de ealuare in care se aplica testul eleului

Cerinte priind alorificarea resurselor didactice
(esursa didactica $erinte
%rganizarea
continutului de
instruire
Parcurgerea continutului de instruire sa
asigure :
- continuitatea informatiei
- sistematizarea informatiei
39 $ontinuitatea si sucesiunea invatarii
sa se asigure prin alternarea cailor
inductiva si deductiva .
*etode de
invatamant
Instruirea sa se realizeze prin e-perienta
directa si participare nemijlocita la
cunoasterea realitatii .
&ubstituirea realitatii in procesul instruirii
sa fie folosita numai daca nu se poate
asigura contactul nemijlocit al
elevului cu ea .
Instruirea sa se faca prin participarea
activa a elevului .
Instruirea sa se asigure printr-o varietate
de metode si prin alternarea lor in cadrul
lectiei .
levul sa-si aplice cunostintele in conditii
noi si variate .
levul sa aiba surse de informare pentru
rezolvarea independenta a sarcinilor
cerute printr-un efort de gandire .
&a se foloseasca studiul individual .
&a se succeada repetitiile si sa intervina
intaririle .
%btinerea informatiei prin cone-iune
inversa sa produca :
- procesul de invatare
- organizarea , conducerea si
desfasurarea lectiei .
10) $one-iunea inversa sa fie prezenta:
- dupa rezolvarea
fiecarei sarcini realizate independent
- la sfarsitul fiecarei secvente
de instruire
- ori de cate ori se simte nevoia,
de catre elevi, de a se confirma sau
infirma propriile rezolvari .
11) Informatiile de conversiune inversa
sa fie: clare, complete,
simple, sa se obtina rapid si cu
procedee variate
+ondul de probleme
e-ercitii si aplicatii
1) -istenta unui fond permanent de
problematizare a unor situatii variate
de investigare si cautare de solutii de
catre elevi .
2) Problemele si situatiile problema sa
cuprinda situatii tipice cu care
elevul se va confrunta in practica .
3) Prin rezolvarea de probleme sa se
urmareasca :
- sesizarea e-istentei unei probleme
intr-o situatie data
- rezolvarea si indicarea solutiei
optime
- identificarea elementelor
noi din solutie
- evaluarea posibilitatii de aplicare a
solutiei .
4) $u ajutorul fondului de probleme sa
se urmareasca
- alcatuirea unui plan de incercari
succesive de rezolvare a problemei date
>strategie e-perimental faptica 9 .
- formarea de
deprinderi intelectuale bazate pe
succesiune de rationamente
deductive > strategia algoritmica 9
simplificarea activitatii de
rezolvare prin alegerea corespunza-
toare a ipotezelor > strategia
euristica 9 .
+ormele de organizare 4.Instruirea sa fie organizata in forme
alternative, si sa determine interventii
creatoare ale elevului .
3. &a se lucreze atat frontal cat si
diferentiat .
2. &a e-iste atat momente de lucru
dirijate ale elevilor, dar si
independente.
(esursele materiale 1) &a fie folosit direct de elev in mod
creativ .
2) &a asigure perceperea obiectelor si a
fenomenelor studiate .
3) &a asigure :
- comunicarea informatiei
- diversificarea instruirii
- participarea continua a elevilor
- insusirea de noi
cunostinte,deprinderi, ati -tudini
- rationalizarea eforturilor
59&a se desfasoare intr-un mediu adecvat


CERI'TE PRI<I'D PRE<E'IREA APRITIEI PREMAT+RE A O.O&E(II (A E(E<I 0CERI'TE ER,O'OMICE1 .
1. Eleul sa inete sa aplice re"uli de munca intelectuala prin care sa#si foloseasca eficiennt timpul scolar si e-trascolar .
2. Inatarea sa se spri!ine pe)
# actiizatea eleilor pe toata durata lectiei
# atractitatea modalitatilor
3. &a fie respectate le"ile antrenamentului )
# inatarea sa fie continua
# cu intensitati pro"resie
# din ce in ce mai comple-e
# sa alterneze munca fizica cu munca intelectuala
# sa respecte cur%ele zilnice si saptamnale de . o%oseala
4. &a nu depaseasca posi%ilitatile fizice si intelectuale de inatare ale eleului.
5. E-istenta conditiilor i"ienice ale incaperilor
6. &uma orelor de instruire scolara si e-trascolara sa nu depaseasca F#4= ore pe zi.
7. Trecerea in mod lent de la o actiitate la alta.
E(A.ORAREA +'+I PROIECT DE TE/'O(O,IE &CO(ARA .
Te$nica de lucru cuprinde o serie de succesiuni de faze in care profesorul isi formuleaza o serie de intre%ari pro%lema si isi
materializeaza raspunsurile in diferite componente ale proiectului.
Nr
Problemele &olutiile si metodele in
fazelor
care se concretizeaza
4 Care sunt informatiile
prelimi# nare cu care se
incepe proiecta# rea
te$nolo"iei didactice.
-$onsultarea
prevederilor programei
scolare
-%btinerea informatiilor
asupra particularitatilor
si nivelului elevilor.
-Informatii cu privire la
conditiile reale de
aplicare a te;nologiei
didactice.
3 $e vor trebiu sa stie
sa faca la sfarsitul
instruirii pentru
tema respectiva.
-+ormularea
obiectivelor pedagogice
temei
respective.
2
Ce continut de instruire
corespunde fiecarui
o%iecti.
#Delimitarea continutului de
instruire si transporta#rea
lui intr#o or"ani"rama
5 In ce ordine trebuie
realizate obiectivele
si trebuie parcurs
continutul de
instruire
corespunzator.
-&tabilirea succesiunii
de parcurgere a
continutului pentru
fiecare obiectiv in parte
5
Care a fi structura
planului de instruire in
timpul afectat temei9
&tabilirea planului de
desfasurare a instruirii
pentru intreaga tema pe
lectii si secvente.
6 $um se va desfasura
instruirea in cadrul
fiecarei lectii din
tema.
&tabilirea etapelor
pentru fiecare secventa
a temei.
laborarea te;nicilor de
instruire pentru diferite
momente.$onceperea de
noi resurse didactice
7 Instrumentele de
evaluare
'estul elevului de
elaborat
talonul de rezolvare si
de acordare a
punctajului
talonul de convertire
punctaj-note.
?
&tructura proiectului de
te$no# lo"ie didactica a
temei
)samblarea materialelor
elaborate in fazele ante-
rioare in proiectul de
te;-nologie didactica.
8
Implicatiile aplicarii
proiectului de te$no#
lo"ie didactica in
conditiile reale.
-%rganizarea mediului
de instruire
-(ealizarea si
multiplica-rea
mijloacelor de invata-
mant
4@
Ce informatii ofera
autoea#luarea
proiectului de te$nolo"ie
didactica9
-Interpretarea
rezultatelor obtinute
-)meliorarea
proiectului cand este
necesar acest lucru

Pentru asam%larea proiectului de te$nolo"ie didactica tre%uiesc respectate urmatoarele puncte)
#o%iectiele peda"o"ice
#or"ani"rama continutului de instruire
#dia"rama continut#o%iectie
#planurile de instruire)
#planul de desfasurare pentru lectia 4,5,6...
#setul de pro%leme ,e-ercitii si aplicatii
#lista mi!loacelor de inatamant si descrierea lor
#instrumentele de ealuare)
#testul eleului
#etalonul de ealuare
#etalonul de conertire puncta!#note.
Desfasurarea instruirii
Functiile profesorului care aplica un proiect de te$nolo"ie scolara.
Nr. crt +unctiile
profesorului
&ens de optimizare
4. %rganizator al
procesului de
invatamant
-)sigurarea tuturor
conditiilor cerute de
desfasu-rarea proiectului
de te;nologie di-dactica.
-%btinerea prealabila a
tuturor resurselor mate-
riale necesare.
-Prospectarea mediilor de
instruire .
-%rganizarea rationala a
flu-u-rilor si circulatiei in
laborator, ate-lier sau
cabinet si eliminarea
stagnarilor.
-#istributia rationala a
locu-rilor de lucru.
-pregatirea ope-rativa a
materi-alelor cu care vor
lucra elevii.
-)ntrenarea elevilor pentru
organizarea locurilor de
lucru si desfasurarea unor
te;nici dife-rite de instruire
-Prezenta elevilor >apelul9.
3 $onducator al
procesului de inva-
tamant
-$oordoneaza unitar toate
activitatile edu-cative ale
elevilor
-Imprimarea unor relatii de
coope-rare cu elevii.
-%btinerea opera-tiva a
informatiilor privind
efectele actiunii de instru-
ire
-(eglarea opera-tiva a
procesului de invatamant
in raport cu informa-tiile
primite
-laborarea anticipata a
mai multor solutii pentru
acele obi-ective
pedagogice care folosesc
resurse materiale
conditionate de anumiti
factori te;nici.
-+olosirea integrala a
timpu-lui de instruire.
2 valuarea
rezultatelor scolare
- %btinerea informatiilor
de evaluare pentru intreg
colectivul de elevi .
- videnta
dinamicii performantelor
individuale
- &electia elevilor cu
rezul-tate diferite care au
nevoie de tratari diferite .
- %ferirea situ-atiilor prin
care elevii sa-si poata
evidentia aptitu-dinile,
interesele si optiunile
scolare si profesionale .
5 $ercetari in
domeniul
te;nologiei
didactice
# Practicarea de ariante
diferite de te$nolo"ie didactica si
alidarea celor cu care se o%tin
rezultatele cele mai %une .
Cerintele priind relatia profesor elei
1) Eleul tre%uie stimulat sa "andeasca, sa o%tina noi cunostinte, de catre profesor prin intre%ari de tipul ) 3 de ce 9 3,
3cum 9 3, 3in ce scop 39
2) Dezinteresul intr#o lectie al eleilor este determinat si de profesor cum isi or"anizeaza lectia .
3) Profesorul tre%uie sa constientizeze ca in colectiele celor mai multe clase cu care lucreaza sunt elei cu performante
%une, mi!locii si sla%e. &uccesul actiunii sale a fi conditionat de ridicarea performantelor eleilor sla%i si mi!locii .
4) Respectul si stima eleilor fata de profesor se o%tine prin competenta, caracterul ferm si drept al profesorului si
o%iectiitatea lui .
5) In fiecare ele, profesorul sa ada o personalitate care sa se dezolte su% indrumarea sa .
6) (a reusita unei lectii tre%uie sa se considere nu numai satisfactia profesorului,ci si a eleilor, care sa fie antrenati de
o asa maniera incat sa nu simta cand a trecut lectia
E<A(+AREA REZ+(TATE(OR &CO(ARE
Instumentele de ealuare pot fi folosite in mai multe momente ale procesului de instruire si anume )
# la inceputul instruirii
# pe parcursul instruirii
# la sfarsitul unei etape de instruire .
Testele corespunzatoare acestor etape se "rupeaza atfel )
# teste initiale # la inceputul instruirii pentru a se cunoaste nielul de pre"atire si omo"enitate al colectiului
# teste de pro"res # 0formatie1 pe parcursul instruirii in cadrul unei teme.
# teste finale # 0sumatie1 aplicate dupa inatarea unei unitati didactice, o tema , dupa un trimestru , e-amen anual
.Din punct de edere practic cele mai utilizate pro%e de ealuare sunt cele sumatie .Prin aplicarea testelor de o%tine trei
tipuri de ealuare )
# ealuare predictia # prin care se sta%ilese prezenta sau a%senta cunostintelor necesare pentru realizarea unor noi
o%iectie de instruire .
# ealuare formatia # prin care se constata pro"resul eleului .
# ealuare sumatia # prin care se constata remanenta efectelor inatarii .
Functiile peda"o"ice o%tinute prin ealuare )
# functia dia"nostica # are rol constatati *
# functia amelioratia # prin care se o%tin informatii asupra resurselor incluse in instruire .
# functia pro"nostica # in urma careia se pot estima perspectia scolara sau social#profesionala a unui ele .

Etapele actiunii de ealuare
a) Aplicarea testului si o%tinerea raspunsurilor de la eleii ealuati *
b) Compararea fiecarui raspuns cu etalonul de rezolare si acordarea puncta!ului corespunzator
c) Calculul notei scolare .
d) Interpretare rezultatelor si adoptarea de masuri cu caracter ameliorati .

PROIECT DE TE/'O(O,IE &CO(ARAG
GAcest proiect a fost realizat de profesori de fizica din Constanta. 0'u cunosc autorul1.
O.IECT+( Fizica cl.a#@I#a
TIT(+( (ECTIEI) Recapitulare capitolul Optica "eometrica si ondulatorie
D+RATA 8#: ore
O.IECTI<E F+'DAME'TA(E) sistematizarea si fi-area notiunilor le"ate de refle-ie , refractie aplicarea formulelor
fundamentale la diferite tipuri de sisteme optice .&c$eme recapitulatie .
O.IECTI<E OPERATIO'A(E ) formarea deprinderii de sistematizare , mo%ilitate in "andire ,
# sa alea"a ecuatii potriite pentru diferite tipuri de dioptrii sau o"linzi .
# sa stie sa rezole pro%lemele test sta%ilind corespunzator semnele conentionale .
# sa aplice practic notiunile insusite .
# sa confrunte rezultatele o%tinute cu constructiile "rafice si sa sesizeze eentuale erori de calcul .
# sa rezole pro%leme e-perimentale .
TIP+( (ECTIEI )de sistematizare si recapitulare .
METODE &I PROCEDEE )conersatia , pro%lematizarea , rezolarea unor pro%leme noi , ealuarea , lucrul cu fisa .
MATERIA(E DIDACTICE ) componentele din modulul 6 fise de lucru .
DE&FA&+RAREA ACTI<ITATII )
venimentele
lectiei si
timpul
apro-imativ
)ctivitatea profesorului )ctivitatea elevului
Recapitularea
notiunilor necesar
e 06= minute1.
&olicita elevii sa
completeze fisa nr.4
$ompleteaza fisa
Verificarea
modului de
competare a
fisei >4@
&olicita eleii sa corecteze
fisele, compara cu fisa comple#
tata de profesor si proiecteaza
fisa la retroproiector .
Corecteaza fisele cu creon
rosu 0eentual se sc$im%a
fisele cu ecinii 1 # ridica
unele pro%leme neclare
minute9.
Actiitatea de
rezolare a
sarcinilor din fisa
nr.5 04ora1.
)ntreneaza elevii sa
urmareas-ca indicatiile din
fise .
Verifica daca elevii au
inteles ce au de rezolvat .
Completeaza sau rezola
pro%lemele test .
(ezolva
activitatea din
fisa nr 2
>3 ore 9
Difuzeaza fisele de munca
independenta si solicita
rezolarea pro%lemelor e-peri#
mentale propuse e#rifica
monta!ele .
(ealizeaza
e-perimentul, cu-lege
datele nece-sare
rezolvarii
problemelor .
FI&A 4
Natura
suprafetei
&uprafata transparenta &uprafata reflectatoare
+orma
suprafetei
&feri-caPlana
(A
)sociatii de
dioptrii
&ferice Plane
(A
I-a formula
fundamen-
tala
II-a formula
fundamenta-
la
#istante
focale,
constructii
de focare
$onstruiti
imaginea
unui obiect
converg diverg converg diverg
FI&A 5
49 &e da o o"linda concaa cu raza de cur%ura de 8= cm. (a := cm. de o"linda se aseaza un o%iect de 4cm. Aflati
)pozitia , marimea si natura ima"inii .Construiti mersul razelor de lumina.
39 &e inlocuieste o"linda cu o lentila %icone-a cu razele de cur%ura e"ale cu 8= cm. si cu n?4,B.
Calculati ) -5 * * natura ima"inii daca o%iectul se afla la aceeasi distanta .
29 (a 4,B cm. de lentila data, in dreapta se aseaza un dioptru plan cu n?4,B . Cu cat se deplaseaza ima"inea 9 Cat este
marirea liniara transersala 9
59 Daca in locul dioptrului se aseaza o o"linda plana , ce puteti spune despre ima"inea finala 9
59 Pe lentila data cade un fascicol de lumina al%a paralel cu a-a optica principala , ce fenomen se produce 9 prin ce se
caracterizeaza 9 dar daca lentila contine cianina 9 Puteti descrie cantitati fenomenul 9 de ce date mai aeti neoie 9
69 In locul dioptrului plan se plaseaza o o"linda concaa cu raza de cur%ura de 8= cm.Calculati pozitia ima"inii si .
79 (a lentila data se alipeste o lentila identica , spatiul li%er se umple cu apa n? 4,66, iar fata ultimei lentile se
ar"inteaza .Care este coner"enta sistemului 9
?9 (a distanta de 4,B m de lentila data se plaseaza o lentila plan concaa cu n?4,B si raza de cur%ura e"ala cu 8= cm.
Aflati ) pozitia ima"inii finale fata de prima lentila, marimea ima"inii si natura ei.
FI&A 'r. 6
Probleme
propuse
*aterial
didactic
)ctivitatea
elevului
)ctivitatea
profesorului
4
% raza de lumina
cade sub diferite
ung;iuri de
incidenta pe fata
plana a unui
semicilindru din
sticla.&a se
calculeze indicele
de refractie al
sticlei si vitezele de
propagare a luminii
in sticla.
-#isc gradat,
-&emi-cilindru
din
sticla,
-Proiector
(ealizeaza instalatia
*asoara ung;iurile de
incidenta si refractie
#etermina viteza
luminii
$ompara rezultatelesi
e-plica diferenta intre
valorile obtinute si cele
din tabele
-Verifica instlatia
-%bserva modul de
lucru,pune intreba-ri
de verificare ,
-trage conluzii
3
&a se determine
ung;iul de deviatie
minima a unei
radiatii monocro-
matice la trecerea
printr-o prisma
optica si sa se
calculeze indicele
de refractie al
prismei
banc optic
suport de prisma,
raportor
proiector,
filtre ,coli de
;artie
-%bserva mersul
razelor monocromatice
prin prisma
-*asoara ung;iul de
deviatie minima
-#etermina indicele de
refractie al prismei
-$ompara rezultatele
cu valorile din tabele,
e-pli-ca diferenta
-Verifica instlatia
-Pune intrebari aju-
tatoare ,
-#a indicatii
-%bserva modul de
lucru
#a indicatii
2 &e trimite o raza de
lumina alba pe o
prisma optica .$e
se observa . $um
se numeste feno-
menul .
banc optic
suport de prisma
raportor
proiector
filtre
%bserva fenomenul ,
#efineste dispersia si
e-plica cauza
-%btine sinteza luminii
-%btine culori comple-
mentare
-Pune intrebari de
verificare
-$ere sa se faca
deosebirea dintre
dispersia normala si
anomala.
5 &a se obtina
fenomenul de
difractie prin retele
optice.&a se
studieze de cine
depinde marimea
interfranjei. &a se
banc optic
proiector
suporturi cu
retele, fante,
-obtine fenomenul de
difractie
-masoara interfranja
-observa variatia
interfranjei la variatia
lungimii de
-Verifica instlatia
-%bserva
modul de lucru.
-#a indicatii, pune
deter-mine
lungimea de unda
prin difractie
filtre, lentile
convergente
ecran
unda , constanta retelei
-calculeaza radiatiei
monocromatice folosite
-$ompara rezultatele,
e-plica neconcordanta
dintre datele din tabele
si valorile obtinute
intrebari
-trage conluzii
5 &a se studieze
fomarea imaginilor
in lentile ;
marimea si felul
lor.
&a se determine
distanta focala a
unei lentile
convergente.
banc optic
lentile
ecran
lumanari
-%btinerea imaginii in
lentile
-urmareste marimea si
felul imaginii in functie
de distanta
-determina distata
focala a unei lentile
convergente.
-Verifica instlatia
-"rmareste modul de
lucru
-Verifica rezultatele
obtinute
Proiect de actiitate didactica 0model1GG



&coala ...........................
Profesor........................
Disciplina Fizica
Clasa a#@I#a
Tipul lectiei: De comunicare si insusire de noi cunostinte
O%iectie operationale) Dupa actiitatea didactica eleii or fi capa%ili )
O4 sa defineasca fenomenele de refle-ie si refractie
O5 sa enunte le"ile refle-iei si refractiei*
O6 sa aplice corect le"ile studiate in rezolari de pro%leme simple.
Resurse:
r1 continutul invatarii a fost alcatuit pornind de la o%iectiele fi-ate si in stransa le"atura cu manualul de fizica cl.I@ si
preederile pro"ramei scolare*
r2 clasa este neomogena din punct de edere al capacitatilor de inatare . &e impune un ritm moderat de parcur"ere a
sarcinilor sta%ilite.
r3 conditiile materiale folosirea la%oratorului de fizica.
&trate"ii didactice)
s1 metode de instruire: Conersatia, e-plicatia, e-perimentul demonstrati, o%serarea*
s2 materiale didactice 0 se enumera materialele didactice ce or fi folosite, creta colorata ...1
s3 metodele si materialele or fi com%inate iar e-plicatia fenomenului a fi insotita de o%serarea directa a acestui
fenomen de catre elei.
Scenariul activitatii didactice
Eeniment Actiitatea de inatare continut
didactic actiitatea profesorului acti.eleilor informa#
tional
captarea atentiei anunta titlul lectiei noi si
prezinta in mod sumar
materialul didactic adus
dein atenti,
o%sera mate#
rialele
enuntarea o%iectielor face cunoscut eleilor
planul lectiei si faptul ca
tre%uie sa retina definitiile
si le"ile stu#diate
asculta
si urmaresc
o%iectiele
reactualizarea
cunostintelor anterioare
arata le"atura cu undele
mecanice, se cer definitii
ale fenomenelor.
raspund oral manual
editia..
or"anizarea inatarii descrie e-perimentul, se
cer eleilor sa comenteze
e-perimentul repetand
definitiile, se corecteaza
raspunsurile "resite
noteaza
o%seratiile,
raspund
intre%arilor
o%tinerea performantei se remarca cazurile
particulare ale feno#
menelor de refractie
asi"urarea cone-iunii
in.
prin intre%arile puse se
asi"ura de "radul de
asimilare a noilor
cunostinte
ealuarea
performantelor
propune spre rezolare
pro%leme le"ate de
fenomenele studiate
rezola pro%#
lememe date
asi"urarea retentiei si
transferului
anuntarea temei pentru
acasa
noteaza tema
data
GG Oidiu Caltun) Metodica predarii fizicii 5==4 Ed. +ni. Al I. Cuza Iasi.







.i%lio"rafie.




4. Oidiu Florin Caltun. Metodica predarii Fizicii.Editura +niersitatii 3Ale-andru Ioan Cuza3 Iasi 5==4. a
3. E.Tere!a. Metodica predarii fizicii.+ni.Al.I.Cuza.Iasi. 4HH=
2. Ais%er" E Fizica in iata de toate zilele. Ed. Al%atros.Iasi. 4H;6
5. .ali%anu F.,Man &.Elemente de metodica predarii fizicii 4H:F
5. .unescu <. s.a. Instruirea pro"ramata, E.D.P. 4H:F.
6. Cer"$it I. Filmul in procesul de inatamant . E.D.P. 4H;=
7. Cer"$it I. Curs de peda"o"ie. +ni. .ucuresti4HFF.
?. ,$eor"$iu A.,Popoici M. Elemente de te$nolo"ie didactica E.D.P. 4HF6.
8. /ainault (. Pro"rame de inatamant si educatie permanenta E.D.P. 4HF4.
4@. /utten E. T$e Ideas of P$IsIcs, Edin%ur"4H:;.
44. Ionescu M. (ectia intre proiect si realizare, Editura Dacia , Clu! , 4HF5.
43. Ain"a I. Inspectia scolara, E.D.P4HF8..
42. ,olu P. Inatare si dezoltare,Ed.&t. Enciclopedice 4HFB.
45. JamenetKi E.&.Metodica predpodonaia srednei sKole.Ciasnaia oprosa.Moscoa4H;F
45. Moisil C.,.Cascada metodelor in fizica.Ed Al%atros4HFB.
46. Moisil I. s.a. Indrumatorul profesorului pentru predarea fizicii in "imnaziu.E.D.P. 4H;F.
47. Tomescu D.Metodica predarii fizicii.+ni..ucuresti. 4HFF
4?. <.Ciupina,<.Marza. Metodica predarii fizicii I.P.Constanta 4H;8
48. Manualele disciplinelor de specialitate in i"oare
3@. Pro"ramele de fizica in i"oare.