Sunteți pe pagina 1din 2

Exemplu.

O firma de turism lanseaz pe piata produsul xxl.


Daca decizia este pozitiva se pune apoi problema determinarii numrului de turisti avnd
n vedere urmatoarele costuri de productie:
_ amortizare = 170 000 u.m.;
_ costuri fixe = 130 000 u.m.;
_ cost variabil unitar = 30 u.m.;
Firma ar putea testa succesul produsului n chestiune punndu-l n vnzare pe o piata
regionala.
n acest scop va pune in vnzare 5 000 de produse astfel ca investitia va fi:
I1 = 170 000 + 130 000 + 5000 30 = 450 000 u.m.
Daca va decide sa puna n vnzare produsul pe toata piata fara sa-l testeze, va oferii 50 000
produse turistice astfel ca n acest caz costul investitiei va fi:
I2 = 170 000 + 130 000 + 50 000 30 = 1 800 000 u.m.
n situatia n care testul regional este pozitiv firma va propune spre comercializare nca 45 000
de produse pe care le va vinde pe toata piata, costul investitiei fiind:
I3 = 45 000 30 =1 350 000 u.m.
Se apreciaza ca probabilitatea ca testul sa fie pozitiv este 80% si de nereusita 20%.
Pe baza experienei anterioare se apreciaza ca n cazul unui test pozitiv vnzarea pe
ntreaga piata are succes cu o probabilitate de 80% si insucces cu 20%, iar n cazul unui test
negativ ca probabilitatea de succes este 35% si de insucces 65%.
Sa remarcam ca am considerat de fiecare data doar doua situatii (stari ale naturii sau
beneficiilor) si anume succesul care presupune vnzarea produsului sau insuccesul cnd acesta
nu se vinde.
Sa mai presupunem ca n cazul netestarii pietei se apreciaza ca succesul de vnzare ar fi
60% si insuccesul 40%. Pretul de vnzare al produsului se determina a fi 80 u.m. Arborele de
decizie este reprezentat n figura urmtoare:



















Lansare produs
Se testeaz piaa Nu se testeaz piaa
Succes 0,35 Eec 1
C 1 C 2
Succes 0,80 Eec 0,20
Vnzare 1 Vnzare 2
Succes 0,80 Eec 0,20 Eec 1
C 3 C 4 C 5

Am reprezentat nodurile decizionale prin dreptunghiuri, nodurile aleatoare prin elipse si
nodurile consecinta economica prin cercuri. Calculam beneficiile asociate fiecarei consecinte c1,
c2, , c5 (notate b1,b2, , b5, respectiv).
Pentru a nu complica exemplul nu se iau n considerare dect costurile de productie si
ncasarile. n baza informatiilor de mai sus se obtine:
b1=50 000x80x0,35-(170 000+130 000+50 000x30) = - 400 000 um ;
b2 = 0-(170 000+130 000+50 000x30) = - 1 800 000 um;
b3 = 5 000x80x0,8 (170 000 +130 000+5 000x30)+45 000x80x0,8-45 000x30 = +1 400 000 um;
b4 = 5 000x80x0,8 (170 000 +130 000+5 000x30)+45 000x80x0,2-45 000x30 = -760 000 um;
b5 = 0-(170 000+130 000+50 000x30) = - 1 800 000 um;
Decizia care se impune evident este c trebuie testat piaa.

S-ar putea să vă placă și