Sunteți pe pagina 1din 5

Copilaria mica.

Imaginea de sine
Cuprins

I. INTRODUCERE
II. DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTA PRESCOLARA
II.1 Substadiile De!"ltarii Psi#i$e A Pres$"larului
II.% C""rd"nate Ale De!"ltarii Psi#i$e A Pres$"larului
II.& Parti$ularitatile De!"ltarii Interesel"r Si Trasaturil"r De Cara$ter La
Pres$"lari
II.' Relatia Dintre Pers"nalitate( I)a*inea De Sine Si C")p"rta)ent
III. +OR,AREA I,A-INII DE SINE LA PRESCOLARI
III.1 Deli)itari C"n$eptuale
III.% I)a*inea De Sine . R"lul Ei Re*lat"r In Siste)ul Pers"nalitatii
III.& I)a*inea De Sine In C"pilarie
III.&.1I)a*inea De Sine . Aparitie Si E!"lutie
III.&.%Cara$teristi$i Ale I)a*inii De Sine
III.&.&+a$t"rii Care In/luenteaa I)a*inea Sinelui La Pres$"lari
III.' I)a*inea De Sine Sanat"asa Si I)a*inea De Sine De/i$itara La
Pres$"lari
III.0 Obie$ti!e Realiabile In C"nturarea I)a*inii De Sine La Pres$"lari
IV. +OR,ELE DE ACTIVITATE ALE PRESCOLARULUI
IV.1 1"$ul . Ele)ent Central Al +"r)arii Si De!"ltarii Pers"nalitatii Si
I)a*inii De Sine
IV.% In!atarea. Asi*urarea C"ntinuitatii Intre A$ti!itatea De 1"$ Si
A$ti!itatea De In!atare
V. CERCETAREA +OR,ARII I,A-INII DE SINE LA
PRESCOLARI
V.1 ,"ti!atia Ale*erii Te)ei De Cer$etare
V.% Obie$ti!ele Cer$etarii
V.& Ip"tea Cer$etarii
V.' Etapa C"nstatati!a A Cer$etarii
V.0 ,et"de Si Te#ni$i Utiliate In Cer$etarea C"piil"r
V.2 Preentarea Pr"bel"r Psi#"l"*i$e Ad)inistrate C"piil"r
V.3 Analia Si Interpretarea Reultatel"r Pr"bel"r Psi#"l"*i$e Si
C#esti"narel"r Ad)inistrate
V.4 Studii De Ca
V.4.1 C"pilul A. +. 5&( 2 Ani6
V.4.% C"pilul A. ,. 5'( % Ani6
V.4.& C"pilul I. C. 50( 0 Ani6
VI. CONCLUZII
VII. ANE7E
8ibli"*ra/ie
Lu$rare de li$enta despre C"pilaria )i$a . i)a*inea de sine
In!atarea s"$iala.O/era $"piil"r prile9ul de a asi)ila " serie de e:periente
s"$i"u)ane ( se)ni/i$atii si !al"ri s"$iale ( stiluri $")p"rta)entale ( r"luri
si $")p"rta)ente interpers"nale ( )"dalitati de a$")"dare ( adaptare si
ar)"niare interpers"nala.
,ulte dintre 9"$urile $"piil"r presupun $""perarea l"r . Pentru $a a$este
9"$uri sa p"ata /i des/asurate este ne$esar $a pres$"larul sa in!ete a $""pera
$u altii ( adi$a sa stabileas$a us"r $"nta$tele interpers"nale( sa se a$")"dee
rapid la n"ile situatii ( sa.ti $""rd"nee e/"rturile $u ale $el"rlalti ( in !ederea
atin*erii s$"puril"r /i:ate ( sa.si adu$a ap"rtul $"nstru$ti! la des/asurarea
a$ti!itatii ( sa.i respe$te pe altii ( sa.si in#ibe anu)ite $")p"rta)ente
a*resi!e ( sa tina sea)a de parerea alt"ra ( sa $"n!in*a ( sa.si sustina si sa.si
ar*u)entee parerile .
Da$a $")p"rta)entul "bser!at este si intarit ( atun$i el !a /i asi)ilat $u )ai
)are usurinta . ;5 P.-"lu<,.Zlate E. Vera .1=='>pa*.3% 6
Ca /a$t"ri intarit"ri ai $")p"rta)entului p"t /i /"l"siti apr"barea sau
deapr"barea *rupului ( re$")pense sau san$tiuni )"rale .
In!atarea dida$ti$a
Ai " pr"ble)a de sanatate?
S/atul )edi$ului te p"ate a9uta@
Pri)a pa*inaA
I)a*inea de sine( sti)a de sine si in$rederea in sine

I)a*inea de sine( sti)a de sine si in$rederea in sine
-eneralitati
Sus
Aui) adesea in 9urul n"stru /"r)ulari de *enul ;are in$redere in sine; sau
;nu are in$redere in sine;( ;se respe$ta; sau ;nu se respe$ta;. Ce este
in$rederea in sine? De unde sti) $a " pers"ana are in$redere in sine si "
buna sti)a de sine si " alta nu are in$redere in sine si are " sti)a de sine
s$auta? Care sunt se)nele "bie$ti!e $are ne a9uta sa tra*e) a$este
$"n$luii? Dar $u) *andi) despre n"i insine? De unde sti) da$a a!e)
in$redere in n"i si " sti)a de sine p"iti!a?
Cu) se )ani/esta " i)a*ine de sine p"iti!a? Dar " i)a*ine de sine
ne*ati!a? Care sunt $"nse$intele unei i)a*ini de sine p"iti!e>ne*ati!e?
Care sunt /a$t"rii $are /a!"rieaa de!"ltarea sti)ei de sine? Ce le*atura
e:ista intre i)a*inea de sine( sti)a de sine si in$rederea in sine? Sti)a de
sine se )erita sau trebuie $asti*ata? Cu) se $"nstruieste in$rederea in sine?
T"ate a$este intrebari ).au a9utat sa !ad )ai li)pede in *andurile )ele si
sa.)i stru$ture ideile re/erit"are la i)a*inea de sine( sti)a de sine si
in$rederea in sine( $"nditii esentiale pentru
Cuprins arti$"l
-eneralitati
I)a*inea de sine
Sti)a de sine
In$rederea in sineI)a*inea de sine
Sus
I)a*inea de sine
Sus
I)a*inea de sine este de/inita de )"dul in $are ne per$epe) pr"priile
n"astre $ara$teristi$i /ii$e( e)"ti"nale( $"*niti!e( s"$iale si spirituale $are
$"ntureaa si intares$ di)ensiunile eului n"stru. in /un$tie de per$eptia
n"astra la un )")ent dat al de!"ltarii n"astre( de $eea $e ne.a) d"ri sa /i)
sau $eea $e a) putea de!eni( pute) distin*e )ai )ulte ip"stae ale eului
n"struB eul a$tual( eul ideal si eul !iit"r.
I)a*inea de sine ne in/luenteaa $")p"rta)entele( de a$eea este i)p"rtant
sa ne per$e) $at )ai $"re$t( sa de!"lta) $"n!in*eri realiste despre n"i
insine.
E:ista pers"ane $are( desi au " in/atisare /ii$a pla$uta( se per$ep $a /iind /ie
prea slabe sau prea *rase( prea inalte sau prea s$unde( insu/i$ient de
inteli*ente et$. Per$eptia de sine nu repreinta ade!arul despre n"i( $i este
d"ar " ;#arta; pentru pr"priul ;terit"riu; 5;Harta nu este terit"riul; C PNL6(
un bar")etru al starii n"astre de bine. Relatiile ar)"ni"ase $u )e)brii
/a)iliei si $ei din 9ur( per/"r)antele pr"/esi"nale( asu)area un"r
resp"nsabilitati in a$"rd $u resursele pr"prii indi$a " i)a*ine de sine
p"iti!a( in ti)p $e absenta )"ti!atiei sau " )"ti!atie s$auta( a*resi!itatea
de/ensi!a( $")p"rta)entele de e!itare( reistentele la s$#i)bare sunt
prin$ipalii indi$i pentru " i)a*ine de sine ne*ati!a.
Sti)a de sine
Sus
Sti)a de sine
Sus
Sti)a de sine repreinta )"dul in $are ne e!alua) pe n"i insine in rap"rt $u
pr"priile asteptari si $u $eilalti si este dire$t pr"p"rti"nala $u $"nstientiarea
!al"rii n"astre. +ie$are /iinta u)ana este uni$a si are " !al"are $are )erita sa
/ie respe$tata. Val"area unei /iinte u)ane este data de su)a
$")p"rta)entel"r( a$tiunil"r si p"tentialitatil"r sale tre$ute( preente si
!iit"are. Capa$itatea /iintei u)ane de a se pr"ie$ta in !iit"r( de a.si
$"nstientia( d"ri si anti$ipa de!enirea prin rap"rtarea la e:perientele si
su$$esele anteri"are si $redinta despre pr"pria e/i$a$itate $"ntribuie la
intarirea sti)ei de sine.
A) auit )ulti parinti spunandB ;Nu /a$i bine( lasa $a /a$ eu $a stiu )ai
bine; sau ;Esti prea )i$( nu p"ti tu sa /a$i asta;. Ast/el de /rae p"t u$ide in
/asa in$rederea in sine. Din d"rinta de a.i /eri de su/erinte si ese$uri in !iata(
)ulti parinti isi suprapr"te9eaa $"piii )entinandu.i dependenti si
i)piedi$andu.i ast/el sa.si de!"lte in$rederea in sine.
In$rederea in sine
Sus
In$rederea in sine
Sus
In$rederea in sine depinde )ai )ult de $apa$itatea n"astra de a /a$e anu)ite
lu$ruri( in ti)p $e sti)a de sine repreinta reultatul unei aut"e!aluari si are
un r"l /"arte i)p"rtant in stabilirea identitatii n"astre. O sti)a de sine
p"iti!a se baeaa pe per$eptia p"iti!a despre pr"priile n"astre
$")p"rta)ente. De a$eea este i)p"rtant sa ne respe$ta) ne!"ile si li)itele
pentru $a a$tiunile n"astre sa ne puna in !al"are( sa /ie !iabile in "$#ii
n"stri.
In$rederea in sine nu este innas$uta si nu depinde d"ar de edu$atia pe $are
a) pri)it." in $"pilarie $and parintii n"stri ne.au in!atat sa /a$e) i)preuna
$u ei si ne.au sti)ulat sa ne asu)a) resp"nsabilitati pentru a de!eni
aut"n")i in !iata. in$rederea in sine este realista si predi$tibila( de"are$e se
spri9ina pe reultate $"n$rete "btinute in tre$ut( pe e:perientele reale pe $are
" pers"ana le.a trait si $are.i per)it sa prei$a reultatele la $are se asteapta
in !iit"r. De$i in$redera in sine nu este "arba si preinta " anu)ita d"a de
in$ertitudine. Ea se baeaa pe $"nstientiarea pr"priil"r $un"stinte si
$")petente intr.un anu)it d")eniu( pe reultatele p"iti!e "btinute anteri"r
si este intretinuta prin ab"rdarea treptata a alt"r e:periente in s$"pul de a
/i:a si trans/era $")petentele( pre$u) si pentru a des$"peri alte $")petente
de $are nu era) $"nstienti.
Este i)p"rtant $a e:perientele n"i sa /ie ab"rdate treptat( de"are$e ese$urile
repetate la e:periente n"i pentru $are nu reusi) sa *asi) " e:pli$atie p"t
a!ea e/e$te ne*ati!e asupra in$rederii in sine si a sti)ei de sine. Da$a
sunte) /le:ibili si pute) re$adra a$tiunile si e:perientele n"astre ast/el in$at
sa !ede) partea buna( p"iti!a a lu$ruril"r si sa in!ata) $e!a din $eea $e ni
se inta)pla( reusi) sa ne $"nstrui) in$rederea in sine si sa ne intari) sti)a
de sine. C"n!in*erile n"astre ne diri9eaa $")p"rta)entele( de a$eea este
i)p"rtant sa pastra) a$ele $"n!in*eri $are sunt bune pentru n"i si ne a9uta
sa ne s$#i)ba) $adrele de re/erinta. Ab"rdarea unei situatii dintr." alta
perspe$ti!a ne per)ite sa ne s$#i)ba) rea$tiile( sa de!"lta)
$")p"rta)ente n"i( )ai ade$!ate situatiei preente si sa "btine) ast/el
reultate )ai bune in !iata.
Aut"rB Vir*inia.S)arandita 8raes$u

S-ar putea să vă placă și