Efort fizic

Dictionarul explicativ al limbii romane - ed. 1975 - defineste

EFORT! ca fiind "incordarea voluntara a puterilor fi#ice sau psi$ice ale
or%anismului in vederea reali#arii unui randament superior celui obisnuit&
"'TR(D()*E+ 'TR(D*)T(."
Efortul ,fr.effort - sfortare. este re#ultatul multiplelor
solicitari ,musculare+ cardiorespiratorii+ endocrino-metabolice+ psi$ice
etc.. la care este supus or%anismul uman in timpul prestarii unor activitati de
natura diferita.
/entru antrenamentul sportiv si pentru competitie+ efortul repre#inta
un proces de mobili#are a resurselor fi#ice si psi$ice necesare invin%erii
solicitarilor produse de travaliul din sedinta de antrenament sau din
concurs+ in vederea exprimarii la parametrii superiori a capacitatii motrice a
sportivului.
Efort fizic specific
Din punct de vedere biolo%ic+ efortul fi#ic si in special cel sportiv este un
stimul ,excitant. biolo%ic adecvat care obli%a or%anismul sa raspunda prin
manifestari electrice+ mecanice+ termice. (cest stimul+ cand este bine do#at
si administrat corespun#ator particularitatilor individului+ conduce la
acumulari cantitative si calitative ce vi#ea#a obtinerea performantei maxime.
'timulul de antrenament este repre#entat de actiunile motrice executate
in vederea atin%erii unui obiectiv si poate avea caracteristici
diverse,inalt+lun%+continuu+fractionat+constant+aritmic+stereotip+precis.
'pecificitatea stimului este data de structura miscarii care selectioneaza
grupele musculare solicitate, durata acestei solicitari,tipul de actiune
neuro-musculara, metabolica si de adaptare a structurilor osteo-tendinoase,
dar si de ansamblul de functii pe care le activeazadupa o ierar$ie si ordine
precisa+ efecte care determina implicit alcatuirea pro%ramelor de pre%atire.
'pecificitatea stimulilor este determinata de caracteristicile lor de reactiile
provocate sistemelor organismului implicate prioritar, de calitatile
psihologice ale sportivului, de varsta, nivel de pregatire, de pozitia lor in
substructurile macrociclului, de conditiile ambientale.
D. Evulet-0olibaba si *. 1ota ,1997. impartasind acest punct de vedere spun
ca efortul este re#ultatul multiplelor solicitari ,musculare+ cardiorespiratorii+
neuro-endocrino-metabolice+ psi$ice etc.. la care este supus or%anismul
uman in timpul prestarii unei activitati de natura diferita. 'olicitarile
,stimulii. sunt fenomene - cauza care provoaca fenomene - efect ,reactiile
or%anismului..
Antrenament sportiv
2 *ntr-o acceptiune %enerala - ()TRE)(3E)T! - este un
proces in care prin exercitiu se vi#ea#a ameliorarea unui nivel de
pre%atire intr-un anumit domeniu.
2 n proces ce produce la nivelul or%anismului o modificare de
stare ,fi#ica+ motoare+ co%nitiva+ afectiva+. - 3artin 1977.
2 /roces instructiv educativ+ continuu+ sistematic si %radat de
adaptare a or%anismului uman la eforturi psi$ice si fi#ice intense
in ideea cresterii capacitatii de performanta.
(ntrenamentul sportiv este un proces de pre%atire speciali#at. (cesta
vi#ea#a si are ca obiect de studiu si de lucru /ERFOR3ER!
'* /ERFOR3()T(.
(. Dra%nea ,1994. releva faptul ca antrenamentul sportiv este un proces de
lun%a durata+ conceput ca un sistem motric - functional in vederea reali#arii
unei conduite performante in concurs. (ceasta conduita este re#ultatul
adaptarii superioare a or%anismului la eforturi fi#ice si psi$ice intense.
(. Demeter ,1995. defineste antrenamentul fi#ic ca fiind un proces
peda%o%ic complex+ or%ani#at pe o perioada lun%a si finali#at prin adaptari
consecutive+ optimale+ pana la obtinerea ada 656791i ptarii maxime+
exprimata prin atin%erea maiestriei sportive maxime si mentinerea ei in timp.
8$. 0arstea ,1999. considera antrenamentul ca pe un proces instructiv -
educativ desfasurat sistematic si continuu+ %radat+ de adaptare a
or%anismului uman la eforturile fi#ice si psi$ice intense+ in scopul obtinerii
de re#ultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a
exercitiilor fi#ice.
1.2. Conceptul de efort fizic in viziunea specialistilor din domeniul
educatiei fizice si sportului
Definitie. Consideratii generale
''Efortul reprezinta o conduita conativa de mobilizare, concentrare si
accelerare a fortelor fizice si psihice in cadrul unui sistem de autoregla]
constient si aconstient in vederea depasirii unui obstacol, a invingerii unei
rezistente a mediului si a propriei persoane"[1]. *n antrenamentul sportiv+
ne interesea#a in mod deosebit efortul fi#ic+ care prin actiunea sa implica
sistemul muscular+ ener%etic+ de transmitere si prelucrare a informatiei si
determina un anumit %rad de solicitare a or%anismului+ solicitare care prin
caracterul sau de stres+ modifica nivelul $omeosta#iei9:;+ fixandu-1 pentru
moment la un nivel superior.
Efortul fi#ic repre#inta prin definitie o solicitare motrica cu caractere bine
definite+ in functie de parametrii lui 9<;.
De-a lun%ul timpului+ multi autori au incercat sa formule#e definitii ale
acestei notiuni. (stfel+ E. (vramoff arata ca efortul fi#ic din antrenament se
reduce la un proces de crestere a capacitatii de adaptare a or%anismului la
actiunea stimulilor fi#ici95;. (ltfel spus+ antrenamentul fi#ic este o actiune
constienta si metodica+ avand drept scop punerea in valoare si cresterea
posibilitatilor de adaptare a fiecarei functii a or%anismului.
=ollman si =ettin%er considera efortul ca o repetitie sistematica de actiuni
motrice ce au ca obiectiv ameliorarea performantei fara modificari evidente.
(. Demeter ,1995. defineste antrenamentul fi#ic ca fiind un proces
peda%o%ic complex+ or%ani#at pe o perioada lun%a si finali#at prin adaptari
consecutive+ optimale+ pana la obtinerea ada 656791i ptarii maxime+
exprimata prin atin%erea maiestriei sportive maxime si mentinerea ei in
timp95;.
*n stiinta sportului+ din punct de vedere metodic+ efortul este privit ca un
proces de elaborare+ de continua invatare+ a carui forma de executie cuprinde
un anumit numar de repetitii efectuate in diverse maniere.
Este de remarcat dubla solicitare a or%anismului in efort& pe de o
parte+ solicitarea fizica,respectiv a sferei somatice si ve%etative+ iar pe de
alta parte+ solicitarea psihica emotionala implicata in efort. (stfel+
or%anismul in efort se afla intr-o solicitare %enerali#ata.
*. Dra%an ,1995. arata ca metodica antrenamentului evoluea#a necontenit+
iar ba#a obiectiva a acestuia este suportul fi#iolo%ic. *n conceptia lui+
antrenamentul este privit ca un proces complex+ multilateral+ psi$o-social+
morfo-functional si metodico-peda%o%ic+ care urmareste crearea unui individ
cu un inalt nivel de sano%ene#a+ un %rad superior de re#istenta la diversi
factori ai mediului ambiant sau endo%en+ cu o mare capacitate de efort si un
ec$ilibru neuro-cortical si neuro-endocrino-ve%etativ adecvat+ toate
materiali#ate in posibilitatea obtinerii unor performante sportive
deosebite94;. El enunta si cateva principii fi#iolo%ice ale antrenamentului+
cum ar fi& accesibilitatea ,capacitatea de a suporta un efort.+
multilateralitatea ,de#voltarea complexa+ multilaterala a sportivului.+
individuali#area ,corelarea activitatii cu varsta+ sexul+ antecedente $eredo-
colaterale si personale+ stare de sanatate+ capacitatea functionala.+
continuitatea ,caracterul continuu al antrenamentului.+ %radarea efortului
,cresterea pro%resiva a efortului.+ utili#area eforturilor sustinute in
antrenament ,eforturi mari sunt mi7loace eficace pentru cresterea eficientei
functionale a or%anismului+ a stabilitatii mediului intern - $omeosta#ia.+
alternarea efortului cu refacerea ,efortul este partea er%otropa+ refacerea
fiind partea trofotropa..
Din punct de vedere biolo%ic+ efortul fi#ic si in special cel sportiv este un
stimul ,excitant. biolo%ic adecvat care obli%a or%anismul sa raspunda prin
manifestari electrice+ mecanice+ termice. (cest stimul+ cand este bine do#at
si administrat corespun#ator particularitatilor individului+ conduce la
acumulari cantitative si calitative ce vi#ea#a obtinerea performantei maxime.
/rivit astfel+ antrenamentul sportiv este alcatuit din incarcaturi care+ prin
volum+ intensitate+ densitate+ complexitate+ specificitate si tip+duc la adaptari
functionale sau la reali#area unor obiective coordinative te$nico-tactice+ in
care sistemele supuse pre%atirii sunt solicitate la limita adaptarii.
3arimea efortului poate fi apreciata din doua perspective& "din afara" si "din
interior". /rivit 'din afara', el este caracteri#at de indicatori ca& specificitate+
volum+ durata+ amplitudine+ densitate+ densitate si complexitate+ care
conditionea#a modificarile functionale morfolo%ice necesare cresterii
capacitatii de performanta. /entru de#voltarea acesteia este necesara
utili#area unor stimuli97;+ ale caror caracteristici sunt determinate pe ba#a
unor metodolo%ii care+ in mod implicit or%ani#ea#a si orientea#a
administrarea acestora.
'pecificitatea stimulilor este determinata de caracteristicile lor de reactiile
provocate sistemelor organismului implicate prioritar, de calitatile
psihologice ale sportivului, de varsta, nivel de pregatire, de pozitia lor in
substructurile macrociclului, de conditiile ambientale[8]etc.
'pecificitatea stimului este data de structura miscarii care selectioneaza
grupele musculare solicitate, durata acestei solicitari,tipul de actiune
neuro-musculara, metabolica si de adaptare a structurilor osteo-tendinoase,
dar si de ansamblul de functii pe care le activeaza[9] dupa o ierar$ie si
ordine precisa+ efecte care determina implicit alcatuirea pro%ramelor de
pre%atire.
(. Dra%nea ,1994. releva faptul ca antrenamentul sportiv este un proces de
lun%a durata+ conceput ca un sistem motric - functional in vederea reali#arii
unei conduite performante in concurs. (ceasta conduita este re#ultatul
adaptarii superioare a or%anismului la eforturi fi#ice si psi$ice intense.
8$. 0arstea ,1999. considera antrenamentul ca pe un proces instructiv -
educativ desfasurat sistematic si continuu+ %radat+ de adaptare a
or%anismului uman la eforturile fi#ice si psi$ice intense+ in scopul obtinerii
de re#ultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a
exercitiilor fi#ice91>;.
D. Evulet-0olibaba si *. 1ota ,1997. impartasind acest punct de vedere spun
ca efortul este re#ultatul multiplelor solicitari ,musculare+ cardiorespiratorii+
neuro-endocrino-metabolice+ psi$ice etc.. la care este supus or%anismul
uman in timpul prestarii unei activitati de natura diferita. 'olicitarile
,stimulii. sunt fenomene - cauza care provoaca fenomene - efect ,reactiile
or%anismului..
*n conceptia noastra+ efortul fi#ic este definit ca fiind repre#entat prin
totalitatea actelor motrice coordonate in vederea efectuarii unui lucru
mecanic adecvat+ ce are la ba#a transformarea optima a ener%iei c$imice in
ener%ie mecanica - fenomen ce se intalneste numai in sistemele biolo%ice
contractile.
Tipuri de efort sportiv. Clasificare
Efortul de antrenament se concreti#ea#a intr-o prestatie fi#ica si
psi$ica a sportivilor+ in care+ printr-un proces de invin%ere constienta a
solicitarilor din pre%atire+ se urmareste atin%erea unui nivel superior al
capacitatii de performanta.
Efortul de competitie+ ca prestatie fi#ica si psi$ica a sportivilor+ ce se
concreti#ea#a intr-un proces constient de valorificare a pre%atirii dobandite
concomitent in confruntari individuale sau colective+ urmareste obtinerea de
performante superioare.
Datele literaturii de specialitate atesta faptul ca efectul biolo%ic al
starii de antrenament+ ec$ilibrul neuro-endocrin-metabolic corespun#ator
repre#inta o conditie prioritara a reali#arii unei bune adaptari de
antrenament+ a unei eficiente sustinute in efort si a unei capacitati optime de
refacere dupa efort.
Efortul sportiv stimul pozitiv
(ceasta apreciere este ar%umentata de faptul ca solicitarile pretinse de
efortul sportiv produc acumulari cantitative si calitative ce duc la o stare
superioara de functionare a or%anismului+ de adaptare+ numira
supracompensatie+ se constituie in ba#a performantei sportive.
Efortul sportiv are ca efect adaptarea or%anismului+ fapt ce implica o
crestere evidenta a potentialului bio-psi$o-motric al individului.
'olicitarea sportiva+ efortul sportiv este un factor de influenta po#itiv+
favorabil+ care se adresea#a sferei biolo%ice care suporta fenomene
catabolice de tip er%otrop ,in timpul efortului. si fenomene anabolice de tip
trofotrop ,in procesul de refacere..
Efortul sportiv factor de stres
Efortul de antrenament+ cat si cel de competitie include si factori de
tensiune psi$ica+ emotionala+ indusi de aspectul de intrecere+ de concurs+ al
prestatiei sportive. (stfel+ or%anismul este pus pe plan fi#ic si psi$ic in
conditii de ?tensiune functionala activa?+ element inclus de 'el@e+ citat de
(vramoff ,197>. in notiunea de stres.
Este acceptata opinia specialistilor+ conform careia efortul fi#ic+
profesional sau sportiv+ la nivel de performanta ,si mare performanta.+ poate
fi considerat factor de stres. *n teoria stresului+ supunerea prelun%ita a
sportivilor la activitati musculare intense si emotii puternice+ poate provoca
de#voltarea unui sindrom %eneral de adaptare.
Efortul sportiv abordat ca factor de stres se pre#inta sub doua aspecte&
biolo%ic ,stres fi#ic. si psi$ic ,stres psi$ic..
Elementele stresului fi#ic sunt determinate de necesitatile si efectele
biolo%ice ale activitatii musculare din timpul antrenamentului sau
concursului+ cand se accentuea#a activitatea sistemelor si or%anelor de
sustinere metabolica cu cresterea produselor $ormonale+ dar implicit si
sporeste concentratiei metabolitilor cu efecte toxice. *n plus+ in efortul
sportiv apare si stresul psi$ic ,emotional.+ care este reactia or%anismului la
factori psi$o-emotionali manifestata in tensiune psi$ica. Reactiile endocrine
sunt marite semnificativ in competitie+ din cau#a febrei de concurs+ a starii
de stres emotional crescut in conditii de intrecere+ comparativ cu cele de
antrenament.
Ec$ilibrul neuro-endocrin armonios al or%anismului+ dat de
antrenament se tulbura in concursuri+ factorii emotionali si efecte in$ibitorii&
unele cercetari au demonstrat statistic cresteri semnificative a 17-$idroxi#i+
numai in competitie.
'tresul psi$o-fi#ic indus de fortarea pre%atirii sportive+ peste
capacitatea de adaptare a individului conduce la instalarea unor stari
patolo%ice ale conditiei biolo%ice si psi$ice a sportivilor.
/rin atributele sale de stimul sau factor de stres+ efortul sportiv
activea#a mecanismele re%latoare ale $omeosta#iei. /restatia sportiva
actionea#a ca ?perturbatie?+ ce deran7ea#a ec$ilibrul biolo%ic al
or%anismuluiA efectele acestei situatii se concreti#ea#a in procese de tip
fi#ico-c$imic ce intervin pentru pastrarea constanta a mediului intern+ mai
precis pentru mentinerea $omeosta#iei.
=omeosta#ia consta in capacitatea or%anismelor superioare de a
mentine caracteristicile biolo%ice specifice+ intr-un mediu extern variabil+
ceea ce se constituie intr-o re#ultanta a tuturor capacitatilor $omeostatice.
3ecanismele $omeostatice sunt coordonate de sistemul nervos si
sistemul endocrin si functionea#a pe principiul conexiunii inverse.
3ecanismul feed-bacB sau retroactiunea sau conexiune inversa+ presupun
informarea or%anelor implicate in re%lare+ in le%atura cu re#ultatele unor
procese biolo%ice.
3ecanismele $omeostatice sunt de tip fi#ico-c$imic ,sistemele
tampon.+ en#imatic+ $ormonal si nervos.
nii stimuli din mediul extern produc perturbatii ale $omeosta#iei+
determinand or%anismul sa treaca in alta stare+ numita $eterosta#ie sau
adaptare+ prin care se modifica valorile indicilor fi#iolo%ici sub actiunea
stimulilor.
(daptarea indusa de efortul fi#ic poate fi de doua tipuri&
- adaptarea imediata - in care mecanismul de autore%lare
functionea#a in timpul efortului si in perioada de revenire postefort
si reec$librea#a constantele tulburateA
- adaptarea tardiva - in care+ prin mecanisme de autoor%ani#are si
autostructurare asupra componentelor biolo%ice+ se produce o
ameliorare functionala a or%anismului sportivului in repaus si o
activare functionala maxima in timpul efortului.
Efortul sportiv+ de antrenament sau de concurs asi%ura o adaptare
ulterioara la nivel superior ,celui anterior.+ cu pastrarea $omeosta#iei in
limite fi#iolo%ice mai restranse.
0ornelia 1ota si 1. /rodescu-(nton ,1997.+ studiind marea diversitate a
eforturilor fi#ice prestate in viata cotidiana dar mai ales in activitatea
sportiva+ evidentia#a posibilitatea clasificarii acestora in mai multe cate%orii+
in raport cu anumite criterii911;.
A. (stfel+ in functie de intensitatea efortului se distin%&
2 efort de intensitate ma!imala, cu o durata de 1>-15
secunde si se caracteri#ea#a prin cel mai mare debit ener%etic
,cantitatea de ener%ie eliberata pe unitatea de timp.. Durata
acestui efort fiind discutabila+ unii dau un interval mai mic+
<-6 secunde ,Catiorsc$i.. Ener%ia se eliberea#a pe cale
anaeroba din (T/-ul care se resinteti#ea#a din fosfocreatina.
2 efort de intensitate subma!imala, cu o durata de pana la
un minut. Eliberarea de ener%ie se face tot pe cale anaeroba+
dar substratul ener%etic este mai complexA pe lan%a (T/ si
0/ se de%radea#a si substratul %lucidic in cadrul %licoli#ei
anaerobe din care re#ulta acid lactic.
2 efort de intensitate mare, cu o durata de pana la 4 minute+
cu eliberare de ener%ie atat pe cale anaeroba cat si aeroba.
2 efort de intensitate moderata, cu o durata de pana la 4> de
minute. Formarea de ener%ie se reali#ea#a pe cale aeroba in
conditii de stare stabila relativa+ denumita si er%osta#a. (pare
un oarecare ec$ilibru intre consumul de oxi%en si necesarul
de oxi%en. 'e inre%istrea#a totusi un mic deficit de oxi%en+
care va fi acoperit dupa efort+ printr-un consum marit de
oxi%en. 'ubstratul ener%etic este repre#entat de %lucide.
2 efort de intensitate mica, cu durata intre 4> de minute si
cateva ore+ in care formarea de ener%ie are loc pe cale aeroba.
*ntre%ul necesar de oxi%en este acoperit de consum+ deci
apare starea stabila adevarata ,stead@-state.. 'ubstratul
ener%etic este repre#entat de %lucide si lipide.
B. Dupa aprovizionarea cu 0
2
, a organismului, efortul poate fi&
2 efort anaerob, cand acesta se reali#ea#a in conditii de
apnee sau intr-o ventilatie limitata. Eliberarea ener%iei se
desfasoara in lipsa oxi%enului si in functie de substratul
ener%etic vorbim de efortul anaerob alactacid, cu substrat
ener%etic (T/ si 0/+ din a caror metaboli#are re#ulta ener%ie
in mod explo#iv prin ruperea le%aturilor fosfatmacroer%ice
si efort anaerob lactacid, cu substrat ener%etic imediat tot
(T/+ dar a carei resinte#a se reali#ea#a prin %licoli#a
anaeroba+ din care re#ulta acid lactic.
D Efortul anaerob alactacid
'ubstratul ener%etic al acestui tip de efort il repre#inta sistemul fosfa%enelor
,(T/ si 0/.+ care prin reactiile catali#ate de en#imele& mio#in (T/-a#a si
fosfofructoBina#a+ eliberea#a in mod explo#iv o mare cantitate de ener%ic la
ruperea le%aturilor fosfat.
*n tabelul nr.1 cei 5 autori exemplifica prin 5 probe+ contributia ener%etica a
proceselor metabolice care sustin efortul. Fiind eforturi scurte si de
intensitate maximala+ se remarca predominanta caii metabolice anaerobe
alactacide.
Tabel nr.1 - 0ontributia in procente a celor trei cai metabolice
Eforturile anaerobe alactacide sunt eforturi foarte scurte ,7 - 1> s. si de
intensitate maximala. Exemplu+ sprintul 1>> m+ 11> m %arduri+ sariturile+
aruncarile. 0alitatile motrice dominante sunt forta si detenta.
(ceste eforturi se caracteri#ea#a prin&
- de%radarea completa a 0/ si utili#area (T/A
- de#voltarea explo#iva a unei mari cantitati de ener%ie denumita putere
maxima anaeroba alactacida;
- participarea celorlalte : procese de resinte#a a (T/ sunt foarte reduseA
- puterea musculara de#voltata este foarte crescuta+ dar nu poate fi
mentinuta mai mult de 7 s la un neantrenat si 1> s la un antrenat ,deoarece se
epui#ea#a 0/ si modifica ec$ilibrul acidoba#ic+ prin intrarea in actiune a
%licoli#ei.A
- debitul ener%etic este maxim+ caracteristic fosfo%enelor si se mentine
aproximativ 7 s dupa care scade bruscA efortul nu poate fi mentinut la aceeasi
putere decat prin scaderea intensitatiiA
(utor /roba /roducere
de ener%ie
pe cale
alactacida
E
/roducere
de ener%ie
pe cale
lactacida
E
/roducere de ener%ie pe
cale aeroba
FinaricB@ 5> m
craGl :< s - :4
s
4>-7>
<5-:> 5-1>
0a#aria 1>> m
9+9 s -1> s
6>-65
15- 1> 5
0a#aria :>> m
19+5 s -:: s
55
55 H1>
0arlsson 1>> m
plat :>> m
plat
9:
64
6
15
(strand efort 1> s 65 15
- volumul de lucru este mic datorita incapacitatii musc$ilor de a lucra peste
1> s la intensitate maximaA
- capacitatea ,cantitatea totala de ener%ie c$eltuita. este mica+ comparativ cu
eforturile lactacide sau aerobeA
- numeroase procese bioc$imice declansate in cursul efortului+ continua si in
fa#a de revenireA
- resinte#a substantelor ener%etice spoliate in efort ,(T/ si 0/. se face
imediat dupa efort+ din (D/+ (3/+ 0 si /+ prin reactii inverse celor de
de%radare. /rocesele de refacere sunt aerobe si in mica masura+ %licolitice.
- in eforturile anaerobe alactacide se contractea#a o datorie de oxi%en care se
plateste la sfarsitul efortului+ prin consum de oxi%en marit - datorie denumita
alactacida ,fi%. 1..
- datoria de O
:
alactacida are valori de :+5 l la adultul sedentar si 4 l la
antrenatA durata rambursarii este de <-5 minute ,comparativ cu datoria de
O
:
lactacida de 1> - 1: l la care durata rambursarii este de pana la l ora.A
Fi%. 1 - /lata datoriei de oxi%en
datoria de O
:
alactacida serveste la&
-refacerea stocului de fosfo%eneA
-refacerea oxi%enului fixat pe mio%lobinaA
-$iperreactivitatea sistemului cardiovascular si respirator in perioada
postefort& pe masura ce durata efortului se prelun%este peste 7-1> s+
a7un%and la aproximativ :> s+ creste productia de ener%ie pe cale lactacida.
D Efortul anaerob lactacid
Durata acestor eforturi este de maximum 4> s. 'ubstratul ener%etic pe ba#a
caruia se resinteti#ea#a (T/-ul+ il repre#inta %lucidele. 8luco#a sau
%lico%enul de%radea#a intracitoplasmatic in anaerobio#a ,ciclul Embden-
3a@er$off.+ proces denumit glicoliza anaeroba.
De%radarea anaeroba a %lucidelor este incompleta+ a7un%andu-se la acid
lactic+ de unde si denumirea de efort lactacid. Exemple de eforturi anaerobe
lactacide sunt probele din aler%are pe :>> m+5>>m sau 5x5>>m
sunt considerate eforturi lactacide+ dovada lactacidemiile crescute in timpul
efortului ,1: - 15 milimoliIl.
0aracteristicele eforturilor anaerobe lactacide&
- putere maximala ,ener%ie pe unitatea de timp. crescuta+ dar de aproximativ
5>E din puterea maximala alactacidaA
- puterea maximala lactacida este atinsa la 1>-15 s si poate contine
aproximativ 5> s+ dupa care intensitatea prestatiei scadeA
- c$eltuielile ener%etice sunt acoperite prin epui#area stocului de 0/ si
utili#area %lico%enului siIsau %luco#eiA
- productia de ener%ie pe cale aeroba este si ea pre#enta+ dar acopera
aproximativ :>E din necesarul total ener%eticA
- productia crescuta de acid lactic este evidenta de cresterea concentratiei =J
care produc o mare aciditate intracelularaA
- perturbarea ec$ilibrului acidoba#ic al or%anismului ce obli%a adesea
sportivul la abandonA
- cand cantitatea de acid lactic este foarte crescuta+ acesta actionea#a ca o
supapa care in$iba %licoli#a si deci+ fereste or%anismul de o acidifiere ce n-ar
putea fi suportataA
- capacitatea ,cantitatea totala de ener%ie. este limitata+ tocmai prin acido#a
crescuta care in$iba %licoli#a+ inainte ca re#ervele %lucidice musculare sa se
fi epui#atA
- dupa efort+ are loc resinte#a 0/ si excretia - metaboli#area acidului lactic.
(cidul lactic mi%rea#a din musc$i in san%e si apoi in alte tesuturiA
- efortul fiind anaerob+ se contractea#a o datorie de oxi%en care este platita
dupa efort - datorie de oxigen lactacida , cu valori de aproximativ 1>-1: 1A
- resinte#a de %luco#a si proteine+ din acidul lactic acumulat+ constituie cai
importante de refacere metabolica suplimentara a or%anismuluiA
- refacerea activa practicata dupa efort+ constituie o modalitate rapida si
adecvata de metaboli#are a acidului lacticA
- vite#a de eliminare a acidului lactic este ,dupa 'altin.+ de 5>E in :5 min si
1>>E in 4> min.A
- puterea maxima %licolitica este limitata de cantitatea de en#ime care
asi%ura transformarea %lico%enului in acid lacticA
- randamentul crescut in aceste eforturi se datorea#a musculaturii bo%ate in
fibre albe (Ft),caracteri#ate prin metabolism anaerob.
2 efort aerob, in care lucrul se desfasoara in conditii aerobe.
Doar in primele :-< minute pana cand sistemele de captare si
transport a oxi%enului isi ridica nivelul functional se lucrea#a
in deficit de oxi%en.
D Eforturile aerobe
Toate solicitarile care depasesc :-5 minute si a caror intensitate permite o
aprovi#ionare cvasicompleta cu O
:
+ sunt considerate eforturi aerobe.
3odalitatea de resinte#a a (T/-ului+ o constituie oxidarea completa
intramitocondrial a %lucidelor+ a aci#ilor %rasi liberi+ in pre#enta oxi%enului.
Reactiile de de%radare aeroba sunt repre#entate ,dupa 3at$eGs si Fox. de&
a. %licoli#a aerobaA
b. ciclul KrebsA
c. sistemul transportorilor de electroni.
De%radarea oxidativa a substratului ener%etic este completa pana la 0O
:
+
=
:
O si ener%ie.
*ntrucat eforturile cu dominanta aeroba mai sunt denumite eforturi de
anduranta se impune definirea notiunii ,"endurance" - putere de a suporta..
Dupa CatiorsBi+ anduranta este capacitatea de a efectua o perioada
indelun%ata o activitate oarecare+ fara a-i scadea eficacitatea+ in alti termeni+
ca semnifica capacitatea de a re#ista la oboseala+ in acest sens si in functie de
sursa ener%etica+ se vorbeste de anduranta anaeroba alactica si lactica. *n
practica+ termenul de anduranta este folosit pentru activitatile in re%im aerob
stabil.
Referitor la sistemul ener%etic aerob de refacere a (T/-ului si deci+ de
sustinere a unui efort de lun%a durata+ caracteristicile acestuia sunt&
- puterea maximala aeroba ,/3(.+ respectiv cantitatea maxima de ener%ie
eliberata pe unitatea de timp cand debitul ener%etic este maxim+ se atin%e
dupa o perioada de :-< minute si poale fi mentinuta la valori
maximale 5 minute sau+ dupa unii autori+ maximum 1> minute ,de exemplu+
cursele de 15>> - <>>> m.A
- puterea maximala este relativ modesta si este evaluata la :>-<>E din
puterea anaeroba alactacidaA
- desi puterea maximala este mica si randamentul de asemenea+
metabolismul aerob are avanta7ul de a putea functiona practic timp nelimitat+
cu conditia unui aport corespun#ator de substante nutritive si oxi%enA
- efortul care se desfasoara la /3( ,la consumul maxim de oxi%en.+
beneficia#a doar de combustia %lucidelor+
- capacitatea ,cantitatea totala de ener%ie c$eltuita pe toata durata efortului.
este foarte mare si proportionala cu durata probei ,de exemplu+ <> - 7> K.L
pentru parcur%erea a 1> Km si 1:> -65> KL pentru 5: BmA
- inertia este mare+ respectiv <-5 min. la neantrenati si aproximativ 1+5 - :
min. la antrenatiA
- cu cat efortul este mai solicitant si se desfasoara la un procenta7 mai mare
din FO
:
max+ cu atat lactacidemia este mai mare ,lactacidemia se amplifica
in efort si apoi se stabili#ea#a.&
- daca productia si metaboli#area lactatului cresc in mod e%al+ efortul ramane
per total aerobA
- metabolismul aerob constituie o sursa bo%ata de ener%ie ,<5> - 55>%
%lico%en si 1< - 15 K% lipide+ fata de fosfo%ene 19-:< mmolIK%.A
- performanta in eforturile aerobe depinde si de procenta7ul de fibre rosii+
dotate cu re#erve ener%etice si en#imaticc specifice metabolismului aerob+
precum si de o densitate si marime considerabila a numarului si taliei
mitocondriilorA
- parametrul esential si semnificativ de apreciere a posibilitatilor de lucru
aerob+ il repre#inta consumul maxim de oxi%en ,FO
:
max..
*n repaus+ consumul de O
:
este de :5> - <>> mlIminut+ iar in efort vorbim de
FO
:
max. (cesta are valori ,absolute. de <>>> - <5>> mlIminut sau c$iar
55>> mlImin. !a sportivii care practica eforturi de anduranta.
- in valori relative+ FO
:
max este de 75 mlIK% corp la fondisti+ fata de 55
mlIK% corp la sedentari.
n sportiv poate lucra la /3(+ respectiv la consumul sau maxim de O
:
+
maximum 5 - 6 minute ,1> minute pentru sportivii de elita.& in continuare+
prestatia se desfasoara la un anumit procenta7 din !
"
max.
2 efort mi!t, care se intalneste in sporturile in care
intensitatea efortului permite aprovi#ionarea partiala a
or%anismului cu oxi%en ,ex& proba de 15>> m.+ substratul
ener%etic este repre#entat de (T/+ 0/+ acidul lactic si
de%radarea aeroba a %lucidelor. Ener%ia este furni#ata atat
aerob cat si anaerob in functie de intensitatea efortului pe
traseu.
C. Dupa tipul de contractie, efortul poate fi&
2 efort izotonic ,dinamic.+ in care contractiile musculare
presupun cresterea initiala a tensiunii interne si apoi pastrarea
constanta a acesteia tot timpul contractiei+ iar fibrele
musculare se scurtea#a fie deplasand se%mentele corporale+
fie efectuand lucru mecanic deplasand o %reutate.
2 efort izometric ,static.+ care presupune doar cresterea
tensiunii interne a fibrelor musculare fara scurtarea
musc$iului si deci fara efectuarea de lucru mecanic.
2 efort izo"inetic ,in care tensiunea interna este mare in toate
fibrele musculare active+ pe toata durata contractiei.A
D. n functie de organul, aparatul si sistemul antrenat in
efort!12", (.Demeter si 3. 8eor%escu ,1949. evidentia#a&
2 efort de tip neuromuscular, in care solicitarea se adresea#a
preponderent sistemului neuromuscular. Eficienta acestui
efort depinde de nivelul de de#voltare si or%ani#are a
sistemului nervos central si periferic+ capabil sa mobili#e#e
prompt+ economicos si in conditii diverse+ efectorii
musculari.
2 efort de tip cardiorespirator, in care aparatul
cardiovascular+ respirator si san%ele sunt direct responsabile
de valorile optime ale consumului maxim de oxi%en utili#at
de tesuturi in scopul de%a7arii unei cantitati suficiente de
ener%ie.
2 efort de tip energetic, denumit si efort endocrino-
metabolic. /erformanta in acest tip de efort depinde de
posibilitatile or%anismului de a resinteti#a c$iar in timpul
efortului+ substratul ener%etic metaboli#at. Refacerea
substantelor producatoare de ener%ie presupune timp+ de
aceea eforturile aerobe pot oferi aceste conditii. *nacest tip de
efort intervine re%la7ul $ormonal+ de ex& (0T=-corti#ol care
determina si mentine %licemia normala+ furni#and substrat
%lucidic prin procese de %luconeo%ene#a si
medulosuprarenala intervine prin secretia de catecolamine cu
rol er%otrop mobili#ator in efort.
E. E. (vramoff diferentia#a eforturile in functie de caracterul
repetarii miscarilor!1#" in&
2 efort ciclic ,stereotip+ ritmic. in care miscarile se repeta in
unitate de timp+ intr-un anume ritm si au avanta7ul unei mai
rapide automati#ari+ desfasurandu-se in conditii de
economicitate ener%etica.
2 efort aciclic, caracteri#at printr-o succesiune de contractie
si relaxare+ in care neexistand un ritm anume+ nu se creea#a
stereotipie dinamica si in final nu se produce
automati#area miscarilor.
$.*n functie de caracterul efortului mai putem evidentia in &
2 eforturi specifice, date de specificitatea stimulilor care
caracteri#ea#a o proba atletica
2 eforturi nespecifice + cu o structura si o dinamica diferita
de cea specifica probei atletice anali#ate
Efortul fizic % particularitati bioc&imice
(spectele metabolice au constituit si constituie o preocupare ma7ora a
cercetatorilor in domeniul efortului fi#ic din sportul de performanta+ studiul
acestuia nemaiputand fi conceput fara cercetarea profunda a substratului
bioc$imic ce conditionea#a procesele fi#iolo%ice.
/rin metabolism intele%em totalitatea proceselor bioc$imice si biofi#ice+
totalitatea mecanismelor supramoleculare si submoleculare care se
desfasoara dupa le%i proprii materiei vii.
*n conceptia actuala ,0. )eacsu.+ metabolismul nu repre#inta numai
mecanismele proceselor fi#iolo%ice celulare+ ci si pe cele ale structurii
celulare care conditionea#a functionalitatea sa915;. (stfel+ celula apare ca o
unitate morfofunctionala+ in sensul ca+ orice modificare functionala este in
acelasi timp si morfolo%ica+ iar structura nu repre#inta+ in fiecare moment+
decat bilantul morfolo%ic al proceselor metabolice. 0u alte cuvinte+
procesele bioc$imice reali#ea#a ++ba#a"+ manifestarile fi#iolo%ice aparand ca
o ++suprastructura"" a primei.
/entru efortul sportiv+ mai ales de performanta+ a carui dinamica in raport cu
specificul miscarilor reali#ea#a o %ama foarte variata de etape in functie si
de timpul de desfasurare+ mecanismele bioc$imice de reali#are a ener%iei
consumabile de musc$i pre#inta aspecte deosebite.
Ener%ia poate fi definita ca fiind capacitatea pe care o poseda un sistem al
corpului+ de a efectua o activitate+ un lucru mecanic. 0a unitate de masura se
folosesc& Kcal si KL ,lKal - 5+16KL..
'e cunosc diferite %rupe de substante or%anice ,%lucide+ proteine+ lipide.
care pe lan%a alte roluri+ indeplinesc si functie ener%etica importanta+ dar
sursa ener%etica directa care furni#ea#a ener%ie necesara diverselor procese
biolo%ice+ inclusiv contractia musculara+ este acidul adeno#intrifosforic
,(T/.. !e%aturile fosfat ale moleculei de (T/ inma%a#inea#a o mare
cantitate de ener%ie+ de unde si denumirea de le%aturi fosfatmacroer%ice. 'e
cunosc si alte substante care eliberea#a ener%ie+ dar aceasta nu este niciodata
folosita ca atare+ ci este inma%a#inata in moleculele de (T/ - sursa imediata
de ener%ie.
3usc$iul este apt sa se contracte numai datorita ener%iei eliberata din
le%aturile fosfatmacroer%ice ale (T/. (ceasta substanta este sin%urul
carburant folosit de catre musc$i in cuplarea actinei cu mio#ina.
(T/-ul in musc$i se %aseste in cantitate limitata+ in sensul ca dupa cateva
secunde de lucru+ re#ervele sunt total epui#ate. 0a atare+ este imperios
necesara refacerea+ pe masura de%radarii.
'ubstanta
ener%etica
0oncentratie in
musc$i
Ener%ie de%a7ata
K%
musc$i
3asa
musc. totala
KcalIK% KcalImasa
totala
(T/ ,m3. 5-4 1:>-16> >+>5->+>4 1+:-1+6
0/ ,m3. 15-17 55>-51> >+15->+17 5+5-5+1
FO'F(8E)E
,(T/ J 0/.
19-:< 57>-49> - 5+7 - 4+9
8!*0O8E)
,%.
1<- 15 5>> - 5>> :6-<: 67> - 96>
Tabel nr.: - 0oncentratia substantelor ener%etice in musc$i si ener%ia
de%a7ata ,dupa Fox si 3at$eGs - 1964.
'ubstantele ener%etice se afla in anumite cantitati in musc$iA ca atare+ pe
masura ce diminuea#a prin consum in scop ener%etic+ acestea trebuie
refacute.
Resinte#a (T/-ului se reali#ea#a prin trei modalitati de aprovi#ionare
ener%etica&
a. 0/ ,creatinfosfatul.A
b. %lucidele prin %licoli#a anaerobaA
c. %lucidele si lipidele prin proces de oxidare.
*n contractia musculara de exemplu+ unirea actinei cu mio#ina+ este posibila
%ratie ener%iei re#ultata din $idroli#a (T/ in (D/+ fosfor anor%anic si
ener%ie+ pentru tensiunea nusculara si caldura de%a7ata.
(T/ M (D/ J / J E ,7+< KcalImin. ,l.
Reactia este catali#ata de mio#in (T/-a#a
a. Resinte#a (T/ se face pe seama altui compus fosfat macroer%ic+
fosfocreatina+ care in pre#enta en#imei creatinfosfoBina#a ,0/K.+ se
descompune in creatinina si fosfor nor%anic.
Fosforul re#ultat se combina cu (D/ re#ultat din reactia ,1..
0/K
/0 -N 0 J / J Ener%ie J (D/ -N (T/ J Ener%ie ,:.
!iteratura descrie si o alta modalitate de resinte#a a (T/ si anume+ din :
moli de (D/+ catali#ata de en#ima mioBina#aA re#ulta (T/ J (3/+ conform
reactiei ,<..
mioBina#a
(D/ J (D/ - N(T/ J (3/ ,<.
/e seama ener%iei re#ultate din reactiile ,1.+ ,:.+ ,<.+ respectiv pe seama
fosfa%enelor ,(T/ J 0/.+ efortul poate fi mentinut doar 1>-15 s.+ dar
intensitatea si debitul ener%etic sunt maxime.
b. 0and necesitatile impun mentinerea efortului timp mai indelun%at ,5> -
4> s.+ refacerea (T/-ului se reali#ea#a pe seama de%radarii anaerobe a
%luco#ei sau %lico%enului ,reactiile Embden - 3a@er$off.+ denumit si
sistemul acidului lactic.
8luco#a siIsau 8lico%en in lipsa O
:
acid lactic J ener%ie ,57 KcalImol..
c. Daca efortul depaseste durata de <-5 minute+ refacerea (T/-ului se face
din surse aerobe de %lucide+ aci#i %rasi si aminoaci#i. (ceste reactii au loc in
mitocondrii in pre#enta oxi%enului ,ciclul Krebs si lantul transportorilor de
electroni..
Ex.&
8luco#a J O
:
- N 0O
:
J =
:
O J E ,46> Kcal.
0
4
=
1:
>
4
J 4 O
:
- N 40O
:
J 4=
:
> J E
Ex.&
(cid %ras ,acid palmitic. J O
:
- N 0O
:
J **
:
O J E ,:<5> Kcal.
0=
<
- 0=
:
- 0OO= J :<O
:
- N 140O
:
J 14 =
:
O J E
0omparand cantitatea de ener%ie eliberata din de%radarea %luco#ei si a
acidului palmitic+ observam ca aceasta este de 5 ori mai mare in ca#ul
aci#ilor %rasi+ dar oxidarea lipidelor necesita o cantitate foarte mare de
oxi%en.
$ig.2 % Cele trei procese de producere a energiei '(o)ald, 1*+,-
8raficul din fi%ura nr. : ilustrea#a cele trei %rupe de procese ener%etice+ care
in scop didactic pot fi diferentiate si departa7ate+ desi in realitate ele se
intrepatrund si se interconditionea#a+ fiind complementare.
Din acest considerent+ nu putem vorbi de eforturi pur anaerobe sau pur
aerobe.
0ele trei procese ener%etice au caracteristici functionale diferite -putere+
capacitate si inertie.
/ana nu de mult aforismul ,lipidele ard la focul glucidelor' repre#enta o
axioma bioc$imica. (sta#i pe masura cunoasterii mai profunde a meca-
nismelor ener%etice+ s-a stabilit ca aceasta cale nu este unica si exclusiva.
Or%anismul si-a adaptat o intrea%a retea de mecanisme de transformare
bioc$imica+ ener%etica+ printre care si cea in care sunt antrenati aci#ii %rasi
liberi ,(.8.!. - ciclul Rendel..
'e stie ca+ la oxidarea unei molecule de %luco#a ,prin mecanismele specifice
la care participa (T/-ul si care are o ener%ie libera de 7 Kcal I mol. se
de%a7a :44.>>> calImol+ randamentul reactiei reiesit din calcul fiind de <7-5>
E. Oxidarea unui mol de acetat in ciclul Krebs produce 1: moli de (T/
,65.>>> calorii.. Dintr-un mol de acid palmitic obtinandu-se 6 moli de acetat
J<5 moli (T/+ prin de%radarea catabolica a acetatului activ se obtin 6 x 1: -
94 moli (T/+ adica+ in total ,inclu#and si pierderile.+ 1<> moli (T/. (ceasta
inseamna o cantitate de ener%ie ec$ivalenta cu 91>.>>> calI mol ener%ie
c$imica. Oxidarea completa a unui mol de palmitil-0o( ,83-:54. pana la
0O
:
+ si =
:
> da :.<<>.5>> cal+ cu un randament de <9E.
'ubstantele ener%oformatoare sau ener%o%ene+
adevarat ,,combustibil' ener%o%en+ cuprind %luco#a ,care poate proveni din
alimentatie+ %lico%enoli#a si %liconeo%ene#a. si aci#ii %rasi liberi ,(8!.+ ca
fractiune lipidica imediat utili#abila. (cestia provin din lipidele tesutului
adipos ,a doua statie de ener%ie stocata. si pot fi transformati in corpi
cetonici in cursul cataboli#arii lor. 0orelatia existenta intre dinamica acestor
doua %rupe de molecule ener%o%ene ,%luco#a si (8!. incepe inca din
momentul alimentar+ proportiile dintre aceste doua %rupe fiind diferite+ in
sensul favorabil %luco#ei+ in conditiile aportului alimentar si (8! in conditii
de inanitie ,neaport alimentar..
Tesutul muscular+ alaturi de cel %ras+ contribuie la dinamica corelativa a
celor doua combinatii ener%etice ,%lucide si (8!..
8lico%enul depo#itat in musc$i nu serveste numai drept combustibil sau
pentru a furni#a precursori in vederea reesterificarii (8! ci si ca substrat in
perioadele de cerinta maxima+ cum este ca#ul in efortul maxim sau in
inanitie. *ntrarea %luco#ei in musc$i+ in conditii de efort sustinut+ va fi
impiedicata ++metabolic" de catre utili#area preferentiala la acest nivel a
lipidelor+ sub control $ormonal.
0ontrolul dinamicii metabolismului lipidic+ in special pentru (8!+ este
asi%urat de anumiti $ormoni - somatotropul si insulina - care actionea#a pe
lan%a $ormonii %licocorticoi#i. *n timpul efortului fi#ic unele actiuni
exercitate de insulina asupra metabolismului celular sunt preluate de catre
$ormonul somatotrop ,'T=. care in primele < ore isi desfasoara actiunea
similar cu insulina ,privind permeabilitatea membranei pentru %luco#a si
ioni.A in fa#a ulterioara actiunea sa diferaA in$iba sinte#a %rasa+ in$iba
utili#area %luco#ei si mobili#ea#a din depo#itul lipidic (8!. *n orice ca#+
contributia 'T=-ului in reali#area unor conditii metabolice optime pentru
eforturile fi#ice de performanta este atat de neta+ incat unii autori il considera
ca un $ormon al efortului fi#ic.
De altfel+ mobili#area %rasimilor poate fi reali#ata si de alti $ormoni ,(0T=+
%luca%on+ corti#ol. si in$ibata de insulina.
Devine deci evidenta necesitatea cunoasterii simultane endocrino-metabolice
a sportivului si sub aspectul corelatiei lipidice in raport cu antrenamentul si
performanta sa+ aspecte inca insuficient studiate.
Dintre aminoaci#ii care sunt antrenati in efortul sportiv+ cei din clasa
%licoformatorilor pre#inta o dinamica specifica. 3odificarea concentratiei
unor aminoaci#i+ ca re#ultat al unui catabolism proteinic+ se produce numai
in supraantrenament sau in eforturile foarte mari. Exprimati in a#ot aminic+
aminoaci#ii au pre#entat modificari ce depasesc 1>E.
(moniacul+ ca re#ultat al de#aminarii aminoaci#ilor+ creste in san%e+ dar
scade rapid imediat dupa efort.
reea+ ca termen final al metabolismului aminoacidic+ inre%istrea#a o
eliminare urinara crescuta dupa efort. reea serica creste+ revenirea la
valorile normale nereali#andu-se decat dupa 56 ore+ mai ales daca volumul
efortului depus a fost mare ,spre deosebire de eforturile cu intensitate mare+
dar cu volum mic..
Expresia metabolismului proteic prin variatia proteinelor serice capata
semnificatie practica si in ca#ul efortului sportiv. 'tudiul proteinelor
plasmatice si al fractiunilor electroforetice a aratat o crestere a proteinelor
totale c$iar in ca#ul unui efort moderat. Faptul se explica prin depasirea de
moment a mecanismelor de re%lare a presiunii osmotice+ datorita
metabolitilor musculari in efort+ cat si prin modificari $emodinamice de
membrana si a proteinelor cu functii in transportul metabolitilor $ormonali.
*n acest ultim sens s-a evidentiat variatia capacitatii de transport $ormonal
steroidic in raport cu dinamica efortului.
nii autori sustin intensificarea de%radarii tisulare cu cresterea ,,clearance-
ului'' ureic sau mentinerea lui+ lucru ce exclude o le#iune renala in aparitia
proteinuriei de efort in ca#ul intensitatii mici si al pau#elor mari+ cand se
remarca tendinta de scadere+ ele constituind un indiciu al starii de
antrenament. Fariatia fractiunilor serice urmea#a tendinta proteinelor totale -
cresterea in eforturi intense si scaderea in cele moderate. '-a relatat o
proportionalitate directa intre cresterea fractiunii alfa si beta%lobulinelor in
raport cu %radul de antrenament+ scaderea raportului ( I 8 si a proteinelor
totale fiind observata c$iar la 1:-:> ore dupa efortA la <4-56 ore scaderea lor
la suprasolicitari este asociata cu cresterea ureei peste 5> m% E+
%ama%lobulinele fiind in limite normale.
Desfasurarea reactiilor bioc$imice in efortul fi#ic antrenea#a modificarea
metabolismului ionic+ atat din cau#a conditiilor de mediu+ cat si datorita unor
modificari functionale si metabolice. 3iscarea lic$idiana din or%anism este
favori#ata de activitatea osmotica si de numeroasele molecule eliberate in
spatiul extracelular prin contractia musculara.
(stfel+ presiunea osmotica extracelulara poate atin%e 5> E fata de valorile
de repaus. Ea provoaca un apel $idric+ care+ impreuna cu mineralele si unii
metaboliti+ se cumulea#a in spatiul extracelular si devine raspun#atoare de
ri%iditatea musculaturii dupa un travaliu fi#ic sever. 0orectia $ipertoniei
extracelulare consecutive travaliului induce o crestere a natremiei si
potasemiei+ in functie de intensitatea si natura efortului. 0resterea
$ipertoniei plasmatice are ca efect marirea secretiei de $ormoni antidiuretici+
al carei efect se traduce prin reducerea volumului urinar la inceputul
travaliului+ iar in ca#ul unuia scurt si intens favori#ea#a modificari care se
pot exprima prin aparitia albuminuriei+ cilindruriei si uneori $ematuriei.
Dupa un travaliu prelun%it+ sub efectul conver%ent al catabolismului acut si
stimularii secretiei corti#onice cu efect diuretic+ se produce cresterea
volumului urinar si a potasemiei. *n plus+ polipneea si sudorapia contribuie
cert la cresterea volumului pierderilor $idrosaline+ aceasta depletie
extracelulara minerala determinand secretia compensatoare a aldosteronului+
fapt ce indica pre#enta unui travaliu intens sau aparitia oboselii.
/ierderile de apa sunt un fenomen nespecific in cadrul efortului fi#ic. !a un
anumit %rad de des$idratare ,transpiratie+ diure#a+ ventilatie pulmonara. se
in%reunea#a restabilirea or%anismului dupa efort si se micsorea#a capacitatea
de lucru+ mai ales la neantrenati ,pierderile de apa de < E din %reutatea
corpului micsorea#a randamentul.. !a efortul de intensitate maximala+
cantitatea de sudoare la un excitant termic este cu 1>> E mai mare decat la
efortul mediu+ eliminarea apei facandu-se predominant renal.
3odificarile $idroelectrolitice din efort afectea#a atat p=-ul san%uin+ cat si
ec$ilibrul acido-ba#ic. *n efortul fi#ic sistemele de control ale p=-ului
san%uin sunt foarte solicitate si uneori depasiteA o limitare a capacitatii de
lucru se remarca la p=-4.65. 3odificarile ec$ilibrului acido-ba#ic sunt in
raport direct cu durata si intensitatea efortului si cu starea de antrenament.
*mbunatatirea acesteia se o%lindeste si prin modificari paralele ale curbei
excesului de ba#e si a p=-ului+ astfel incat la cei bine antrenati valorile
excesului de ba#e sunt mai reduse. *n conditiile specifice efortului s-a
observat ca paralel cu numarul de aler%ari+ p=-ul si excesul de ba#e au
tendinta de micsorare a modificarilor in raport cu numarul repetarilor la
distante lun%iA la eforturile desfasurate in stead@-state aerob nu apar devieri
importante. Dupa proba+ contrar efortului er%ometric de laborator+
modificarile ec$ilibrului acido-ba#ic sunt importante si pot fi interpretate in
raport cu tipul de efort. (pare evident faptul ca studiul ec$ilibrului acido-
ba#ic ofera o importanta completare dia%nostica a perfonnantei+ daca se iau
in vedere interpretarile respective in raport cu tipul de efort+ reactivitatea
individuals+ conditiile de mediu+ forma miscarii+ intensitatea si durata
lucrului. Re#erva alcalina+ de care este strans le%ata capacitatea de
tamponare a aci#ilor in plasma+ este mai mare in repaus cu 1>-:> E la
antrenati si aceasta situatie+ fiind supusa variatiilor de intensitate a efortului+
se modifica in sensul scaderii ei.
*n privinta eliminarii renale la sportivii neantrenati s-a determinat o crestere
a p=-ului urinar si o scadere a aciditatii totale. 0ei mai bine antrenati au un
p= urinar sca#ut+ fapt ce atesta ca adaptarea lor la efort influentea#a evident
acesti parametrii bioc$imici. 'tudiul dependentei p=-ului salivar si a celui
sudoral a dus la conclu#ia ca ultimul creste odata cu efortulA cel salivar este
mai strans le%at de modificarile p=-ului san%uin si da informatii pretioase
asupra ec$ilibrului neurodinamic. 3odificarile de efort ale celorlalti ioni
sunt importante si interesante+ caci rolul lor in metabolism - in conditiile
stressului fi#ic - este din ce in ce mai important. '-a aratat ca efortul fi#ic+
mai ales daca electrolitii eliminati nu sunt compensati+ poate provoca un
de#ec$ilibru al balantei eletrolitice cu compromiterea capacitatii de lucru.
(ceasta a fost pusa in evidenta si prin administrarea unor complexe ionice la
cei care practicau exercitiile fi#ice+ in urma carora s-a constatat ameliorarea
re#ultatelor.
/otasiul repre#inta unul din cei mai importanti ioni+ data fiind obtinerea sa la
nivelul celular. 'tudiul modificarilor in efort s-a soldat cu pareri diferiteA
unii autori au a7uns la conclu#ia ca potasiul san%uin este stabil in efort sau
sufera sc$imbari ne%li7abile+ iar altii au atestat cresterea ,c$iar la intensitate
redusa. direct proportionala cu travaliul depus+ ca urmare a intensificarii
defosforilarii substantelor macroer%ice cu indepartarea de potasiu.
Dupa efort s-a observat o $ipoBalemie care poate persista pana la :5 ore+
eliminarile renale si cele sudorale fiind in acest sens caracteristice. /ierderile
de potasiu a7un% pana la <-5 %I#i la eforturile de re#istentaA creste insa
potasiul muscular datorita cresterii celui intracelular. Dupa eforturi maxime+
potasiul intracelular scade la antrenati mai mult decat la neantrenati.
De asemenea+ unele date arata ca sportivii obositi si suprasolicitati pre#inta
dupa efort fi#ic cresteri mai mici ale potasiului. 0urba de crestere a
potasemiei poate pre#enta aspecte interesante+ a7un%and de la valori initiale
de 19-:: m%E la valori de :5-:6 m%E dupa o cursa ciclista. (ler%arile de
semifond+ eforturile scurte si intense ,1>> m si 5>> m. determina oscilatii
mai mici. )u trebuie omisa influenta endocrina+ care re%lea#a metabolismul
acestui cation. /e lan%a controlul aldosteronic asupra potasemiei trebuie
amintit si cel al adrenalinei+ manifestat asupra repartitiei acestui ion+ prin
determinarea reintrarii lui in musc$i in stare de ++start"+ adrenalina creste si+
in felul acesta+ se incarca mai mult ++bateria" musculara de potasiu. *n
oboseala din efortul de durata+ $ormonul scade ,in special la antrenati. si se
produce o pierdere mai accentuata de potasiu din musc$i.
)atriul ,sodiu. sufera si el modificari importante in efortul fi#ic+ fiind sub
acelasi control endocrinometabolic. /ierderea sa poate duce la neantrenati la
aparitia crampelor musculareA unii autori accepta ideea ca la sportivii in
repaus )a s-ar comporta invers decat K+ determinand unele modificari
nesemnificative intra si extra celular. /ierderile de sodiu prin transpiratie
sunt destul de mari+ mai ales in efortul anaerob. Eliminarea maximala la 1
ora dupa efort+ observata de unii autori+ se presupune ca ar avea drept cau#a
un $iperaldosteronism secundar915;.
3etabolismul fosfocalcic se caracteri#ea#a in efort printr-o crestere a
fosforului+ datorita mobili#arii sale din musc$i+ exprimata si prin cresterea
fosfatilor urinari dupa efort. *nfluenta antrenamentului bine do#at se
manifesta si printr-o crestere a re#ervei de fosfatide musculare si a
posibilitatior de sinte#a a compusilor fosforici+ necesitatea aportului de
fosfor fiind un aspect demn de retinut in ca#ul sportivilor. 'tudierea rolului
fosforului in efortul fi#ic a relevat variatii ale metabolismului fosfatilor in
functie de %radul de $ipoxie+ in sensul ca o $ipoxie moderata antrenea#a o
alcalo#a %a#oasa+ cu cresterea creatinfosfatului pe seama ortofosfatilor si
(T/-uluiA in sc$imb+ o $ipoxie severa duce la alcalo#a fixa+ cu consumarea
creatinfosfatului si (T/-ului. !e%at de fosfor si de necesitatile
metabolismului de efort+ antrenarea metabolismului calcic apare ca o
necesitate.
*n ceea ce priveste calciul+ s-au determinat pierderi pe diferite cai+
compensarea reali#andu-se din depo#ite ,oase+ dinti.+ cand aportul alimentar
nu era asi%urat. 'e pare ca pierderea prin sudoare este de trei ori mai mare
decat prin urina. O $iposecretie urinara dupa efort+ asociata cu $ipocalcemie+
poate semnala o $ipersecretie paratiroidiana.
0lorul si metabolismul compusilor sai au dus la conclu#ia unei scaderi a
clorurilor in efortul fi#ic+ calea fiind in functie de sportul respectiv ,la
luptatori mai mare prin sudoare+ decat la ciclisti+ la care apare preponderenta
eliminarea renala..
3a%ne#iul este unul din cele mai importante minerale pentru efortul sportiv+
mai ales de performanta+ atat prin participarea sa la unele sisteme en#imatice
drept cofactor ,(T/-a#a si en#ime %licolitice.+ cat mai ales pentru rolul sau
in celulele inalt diferentiate ,miofibrila si neuronul..
Efortul fizic % particularitati neurofiziologice
Datele referitoare la fi#iolo%ia efortului fi#ic evidentia#a atat rolul eta7elor
superioare ale sistemului nervos+ cat si cel al nivelului neuromuscular+ in
re%larea efortului fi#ic+ fapt ce impune ca in urmarirea unor parametri
bioelectrici sa se tina seama de aceste doua aspecte.
(stfel+ in planul sistemului nervos+ cercetarile de electroencefalo%rafie
,EE8. in efortul fi#ic au avut in vedere aspectele de repaus si de efort
,specific si nespecific. atat la antrenati+ cat si la neantrenati. *n plus+ aceste
cercetari n-au ramas la simplele determinari de EE8+ ci in cadrul unor studii
complexe s-a folosit corelarea EE8 cu alte date metabolice si fi#iolo%ice.
*n repaus+ la antrenati+ in %eneral+ se admite ca electroencefalo%rama ,EE8.+
in conditii standard+ se incadrea#a in aspectul EE8 al oamenilor normali+
sanatosi+ adulti de varsta medie+ cu exceptia catorva domenii de efort fi#ic
traumati#ant ,O. E. 1usse si ). 'ilvermann+ L. Temmers si E. =u$mer+ E.
/ampus si altii+ pentru boxeri. unde traseele pot fi patolo%ice.
3i$ai Demetrescu si 3aria Demetrescu+ folosind o metoda ori%inala de
anali#a a pantei si duratei biopotentialelor cerebrale in studiul ritmurilor
activitatii motorii+ introduc notiunea de ritm subcortical+ ritm diferit dupa
durata %rupurilor de unde corticale+ considerate de autori ca unitati
functionale ale structurilor subcorticale cu activitate difu#a. Ei sustin ca rolul
de pacemaBer pentru ritmurile motorii ce caracteri#ea#a activitatea fi#ica
revine+ in principal+ sistemului reticulat activator ascendent cu toate
aferentele sale si in special cu cele din sistemul limbic.
'tudiile de EE8 ale lui (. Demeter ,1995. in contractiile i#ometrice arata o
serie de aspecte interesante. (stfel+ apar modificari profunde+ cu sc$imbarea
aspectului %eneral al traseului EE8 ,frecventa+ amplitudine si incident
undelor alfa.+ reactia de oprire (arousal) tine 1>-15 secunde dupa reluarea
repausului+ aplati#area traseului cu disparitia undelor alfa si inlocuirea cu
undele beta. Dupa aceasta reactie de alerta+ abia la :> s reapare ritmul
alfa914;.
Dupa contractiile i#ometrice+ creste frecventa ritmului alfa uneori cu mai
mult de 1 =#Is+ ceea ce atesta marea solicitare a or%anismului+ in timp ce la
copii+ femei neantrenate si incepatori apar c$iar unde lente ,t$eta.. *n
%eneral+ fata de efortul dinamic+ modificarile sunt nete. *n ceea ce priveste
explicatia+ o %aseste tot in excitarea prin mai multe mecanisme+ a formatiunii
reticulate ascendente activatoare.
Desi%ur ca cercetarea EE8 in efortul fi#ic nu s-a limitat la inre%istrarea
simpla a traseelor+ ci+ intocmai ca in patolo%ie+ s-a incercat corelarea EE8 cu
alte condifii de experimentare si cu alte teste+ fapt de mare importanta.
*n acest sens+ 't. 3ilcu+ (l. /art$eniu si 0. )eacsu fac aprecieri asupra
relatiilor dintre datele obtinute prin EE8 si do#ari $ormonale. a7un%and la
conclu#ia ca in efortul fi#ic $ormonii corticotrop si tireotrop actionea#a
asupra sistemului nervos central si in special pe formatiunea reticulata+ lucru
atestat de modificarea ritmului alfa ,$iperreactivitate si iradiere in derivatiile
anterioare.+ care la supraantrenament sau la oboseala tradea#a pato%enia
neuroendocrina de tip central.
(. 8a%ea si (l. /art$eniu+ ca si 3. 8erbner+ evidentia#a corelatiile EE8 cu
timpul de reactie care sunt foarte stranse+ permitandu-le descoperirea si
exprimarea matematica a acestor corespondente917;. 3. 8erbner reuseste sa
puna in evidenta diferente semnificative dintre timpii de reactie inre%istrati
in diferite fa#e ale ritmului alfa.
*n cercetarile pe adulti se sublinia#a ca elementele ritmului alfa
,amplitudinea si incidenta - index alfa. corelate atat cu particularitatile
re%la7ului neurove%etativ ,studiat prin mai multe rnodalitati ca reflexul clino-
ortostatic+ oscilometria arteriala+ reflex electrodermal si altele.+ cat si cu
datele metabolismului $ormonal+ electrolitic si ale excitabilitatii
neuromusculare au oferit conclu#ii interesante.
De exemplu+ in ca#ul unor explorari complexe+ in conditii ba#ale+ %rupa
sportivilor care marc$ea#a o normotonie neurove%etativa are valori EE8 de
4>-6> mF+ <<-44E+ este mai omo%ena+ iar cea cu va%otonie cardiaca si
simpaticotonie vasculara are pe planul EE8 disocieri evidente intre indexul
alfa si amplitudine.
Dupa efort+ la cei cu incidente si amplitudini alfa mici nu apar modificari
semnificative+ iar la cei cu incidente mai mari de <<E+ la 7umatate din
subiecti scade incidenta si amplitudinea cu 1>-15E+ ca si %radul de
modulatie in forma de puseuri ale oscilatiilor alfa.
0orelarea cu datele de excitabilitate neuromusculara ,E)3. arata ca in
repaus+ la manifestarile EE8 de7a mentionate+ se asocia#a o
$iperexcitabilitate a fibrelor fa#ice din musc$ii studiati+ iar dupa efortul acut
apare clara tendinta de $iperexcitabilitate+ pentru ca la :5-56 ore dupa efort
sa apara o revenire la valorile initiate in special la %rupa cu normotonie
ve%etativa si omo%enitate in EE8.
0aracteri#area efortului fi#ic si prin aspectele metabolice ,bioc$imice.
corelate+ repre#inta pentru specialistii domeniului un aspect deosebit de
important in evidentierea raspunsului or%anismului la efortul fi#ic prestat.
Efortul fi#ic din sportul de performanta este diferit+ dupa cum diferite sunt si
probele atletice+ asupra carora ne-am indreptat atentia+ luand in considerare
participarea sistemului nervos si neuromuscular la efectuarea multiplelor
acte motrice din efortul fi#ic de performanta.
De aceea+ in continuare vom caracteri#a tipuri de efort fi#ic
specific probelor atletice+ cum ar fi& efortul de vite#a+efortul de
sarituri+efortul de aruncari + efortul in probele combinate .
Bazele fiziologice ale refacerii si clasificarea formelor ei de manifestare
Refacerea inseamna combaterea oboselii aparute in timpul efortului+
oboseala ce diminuea#a randamentul sportiv.
'tudii recente considera ca oboseala metabolica locala s-ar datora
urmatorilor factori&
- depletia de fosfocreatita musculara in eforturile de pana la :
minuteA
- acumularea de acid lactic in musc$i eforturile cuprinse intre <5
sec.- 5 - 5 minuteA
- factorii psi$ici de disconfortA
- scaderea %luco#ei circulante creierul consuma 5 %r. %luco#a-ora.
(ceasta favori#ea#a aparitia oboselii centraleA
- depletia aminoaci#ilor esentiali din san%e si patrunderea
triptofanului in creier.
'pre deosebire de recuperare+ care se situea#a in #ona patolo%iei sportive+
refacerea este inte%rata in re%imul si planificarea curenta a #ilei de pre%atire+
capatand tot mai mult semnificatia unui proces distinct.
Refacerea este etapa care succede antrenamentul si care beneficia#a de o
metodolo%ie proprie+ o dotare adecvata+ un timp reparti#at in re%imul diurn+
aceasta etapa fiind condusa de cadre speciali#ate.
Dupa solicitari mari - antrenamente si concursuri - urmea#a repaosul
anabolic+ care exprima de fapt scaderea pronuntata a re#ervelor ener%etice la
nivelul diferitelor aparate+ sisteme si or%ane ale corpului.
(ceasta stare de oboseala+ care este denumita de unii autori pessium+ in final
repre#inta un semnal de alarma+ ce declansea#a si potentea#a intensitatea si
variatia proceselor de refacere naturala ce au loc in or%anism.
Daca in acest moment se depasesc posibilitatile functionale ale
or%anismului+ se creea#a premisele intrarii intr-o fa#a de dissener%ism
functional cu toate consecintele posibile oboseala patolo%ica etc.
!a nivelul sistemului nervos central ')0 se produce in$ibitia corticala post-
efort+ proces ce urmea#a $iperexcitabilitatii ce a predominat in timpul
efortului depus. (ceasta iradia#a pe intrea%a scoarta cerebrala si favori#ea#a
astfel dominanta metabolica de tip anabolic+ reconstructivA pe plan ve%etativ
si metabolic bradicardia+ bradiporeea+ cresterea alcalinitatii mediului intern+
predominanta efectelor va%ale coliner%ice repre#inta expresii ale decuplarii
catabolismului %eneral indus de efort si crearea conditiilor propice pentru
instalarea proceselor anabolice.
!a nivel muscular refacerea se exprima prin restituirea re#ervelor
%lico%enice+ de mio%lobina+ intensificarea produselor en#imatice orientate
spre cresterea sinte#ei de proteine si altele. *n conditiile efortului sportiv
aceasta refacere naturala nu mai este posibila+ fiind compensata de refacerea
diri7ata. Refacerea diri7ata+ reec$ilibrarea biolo%ica sau re%enerarea fi#ica
este considerata un proces complex metodico-peda%o%ic si medico-biolo%ic
in care prin folosirea diri7ata a unor mi7loace fi#iolo%ice+ naturale sau de
sinte#a provenite din mediul extern sau intern+ se urmareste revenirea la
$omeosta#ia or%anismului la nivelul avut anterior efortului si c$iar depasirea
acestuia prin reali#area supracompensarii+ conform teoriei lui Folbert.
Re#ulta deci ca prin atin%erea pra%ului de supracompensare+ refacerea fa#a
trofotropa se transforma in sustinator biolo%ic al efortului fa#a er%otrofa.
Fiind o consecinta a antrenamentului sportiv+ refacerea urmea#a in linii mari
le%itatile acestuia pe plan fi#iolo%ic+ metodolo%ic+ la care se mai adau%a
unele cu caracter particular&
- efortul psi$ofi#ic er%otropismul si restabilirea - refacerea sunt
doua fa#e ale unui proces unic+ antrenamentul sportiv+ intre acestea
existand relatii de interconditionare inclusiv prin mecanisme de
feed-bacBA
- refacerea naturala+ spontana a or%anismului+ dependenta de
')0+ constituie forma principala de restabilire a or%anismului
dupa antrenamente sau concursuri.
*n cadrul acestei refaceri naturale exista o anume ordine&
- parametrii ve%etativi - revin in unitati de timp de ordinul
minutelorA
- parametrii metabolici - revin in unitati de timp de ordinul
orelorA
- parametrii neuroendocrino$ormonali si en#imatici - in #ile.
.efacerea
Consideratii fiziologice asupra proceselor efort%restabilire
/aralel cu cresterea efortului+ deci si a posibilitatilor aparitiei precoce
a fenomenelor de oboseala post-efort+ apare imperios necesara utili#area
unor mi7loace de refacere+ a caror %enerali#are trebuie sa devina o realitate+
in vederea accelerarii restabilirii potentialului biolo%ic al or%anismului.
3odificarile care au loc in mediul intern si extern al or%anismului uman+
sunt urmate spontan la incetarea efortului+ de raspunsuri post-actiune care
urmaresc restabilirea ec$ilibrului afectat+ conform cerintelor $emosta#ei
%enerale. /e plan metabolic+ modificarile induse de efort se manifesta prin
evidentierea proceselor catabolice care apar exa%erate.
*n perioada de refacere restabilirea post-efort incep sa prime#e
procesele anabolice de recladire tisulara.
0u cat un or%anism este mai ec$ilibrat+ cu atat autore%larea functiilor
vitale este mai optima si cu atat mai perfecta si mai stabila apare
$omeosta#ia mediului intern+ iar procesele ce au loc la nivelul scoartei
cerebrale vor fi mai economicoase si mai ec$ilibrate+ ec$ilibru care
conditionea#a restabilirea dupa efort.
Re#ulta deci ca tipul de sistem nervos central si corelatia neuro-
endocrino-metabolica si ve%etativa repre#inta c$eia de re#olvare a acestui
proces efort refacere+ care in final conditionea#a buna stare fi#ico-psi$ica a
sportivului si deci eficienta lui in pre%atire.
*n privinta proceselor metabolice de restabilire dupa efort+ studii si
cercetari experimentale au permis extra%erea urmatoarelor conclu#ii deosebit
de importante&
Recladirea anabolismului are loc in doua etape&
- prima+ imediat dupa efort - se manifesta prin sporul de
protoplasma vie de la nivelul celular+ furni#and ener%ie si
asi%urand perfectionarea fi#iolo%ica si bioc$imica corespun#atoare+
care permite reali#area unui randament superior ener%etic intr-o
etapa ulterioaraA
- cea de-a doua etapa anabolica se manifesta prin ameliorarea
potentialului fi#ico-c$imic+ care are ca re#ultat o crestere a ener%iei
libere+ deci un randament sporit.
Etapa anabolica se manifesta mai pre%nant la inc$eierea
proceselor de maturi#are morfolo%ice si functionale ale or%anismului
adolescent. !a nivel neuromuscular se inre%istrea#a o scadere a temperaturii
musc$iului+ refacerea musculara depin#and de cresterea re#ervelor de
mi%lobina consumate in timpul efortului si de intensificarea proceselor
en#imatice orientate spre cresterea sinte#ei de proteine+ pentru a se reface
structurile pierdute in efort. De asemenea+ notam o refacere a re#ervelor de
%lico%en $epatic si muscular
.efacerea specifica sportului
0apacitatea de efort si performanta sportiva poate fi compromisa in
timpul unor antrenamente si competitii+ iar daca or%anismul nu se reface
rapid se a7un%e la incapacitatea sportivului de a se antrena+ de a executa
sarcina de lucru planificata si de a atin%e performanta asteptata. /entru
evitarea acestei situatii trebuie aplicate urmatoarele te$nici de refacere
,Dra%an 1976A 1ucur 1979.&
- relaxarea psi$otonica+ exercitiile @o%a+ Tra%er+ presopunctura+
terapia cu oxi%en+ aeroterapia+ balneoterapia+ masa7ul si
c$emoterapia - in ca#ul sferei neuropsi$olo%iceA
- balneoterapia+ masa7ul+ relaxarea psi$otonica+ @o%a+ Tra%er+
presopunctura+ un re%im alimentar bo%at in alimente alcaline si
minerale+ c$emoterapia - pentru sistemul neuromuscularA
- terapia cu oxi%en+ antrenamentul psi$otonic+ masa7ul+
presopunctura+ Binoterapia+ c$emoterapia si un re%im alimentar
bo%at in minerale si substante alcaline - in ca#ul sferei endocrino-
metaboliceA
- terapia cu oxi%en+ balneoterapia+ masa7ul+ relaxarea psi$otonica+
presopunctura+ c$emoterapia si un re%im alimentar bo%at in
substante alcaline - pentru sistemul cardiorespirator.
Tabel
/arametrii biolo%ici solicitati in antrenament in diferite sporturi
/01.T 0A.A2ET.
(tletism
sprint
semifond
fond
sarituri
aruncari
)euromuscular+ endocrin-metabolic+ neuropsi$olo%ic
0ardiorespirator+ neuropsi$olo%ic+ neuromuscular
Endocrin-metabolic+ cardiorespirator+ neuromuscular
)euromuscular+ neuropsi$olo%ic
)europsi$olo%ic+ endocrin-metabolic+ neuromuscular
1asc$et )europsi$olo%ic+ endocrin-metabolic+ neuromuscular
0anoe 0ardiorespirator+ endocrin-metabolic+ neuromuscular
'crima )europsi$olo%ic+ neuromuscular+ endocrin-metabolic+
cardiorespirator
8imnastica )europsi$olo%ic+ neurometabolic+ neuromuscular
=andbal )europsi$olo%ic+ endocrin-metabolic+ neuromuscular
0anota7 Endocrin-metabolic+ cardiorespirator+ neuromuscular
Ru%b@ )europsi$olo%ic+ neuromuscular+ cardiorespirator
'occer )europsi$olo%ic+ neuromuscular+ endocrin-metabolic
*not 0ardiorespirator+ endocrin-metabolic+ neuropsi$olo%ic
Tenis de masa )europsi$olo%ic+ neuromuscular
Folei )europsi$olo%ic+ endocrin-metabolic+ neuromuscular
'ursa& T. 1ompa -
Refacerea dupa exercitiul fi#ic
/entru refacerea combustibililor furni#ori de ener%ie ca (T/-/0+
%lico%enul intramuscular este nevoie de timp.
1oala+ des$idratarea+ scaderea drastica a %lico%enului impiedica
refacerea combustibililor furni#ori de ener%ie si separarea produsilor lor
secundari.
Tabelul
Timpii de refacere dupa un efort epui#ant ,compilat pe ba#a datelor din Fox+
1965.
/RO0E'! DE REF(0ERE 3*)*33 3(P*33
Refacerea fosfa%enului muscular ,(T/
si /0.
: min. < - 5 min.
(coperirea datoriei de O
:
alactacid < min. 5 min.
Refacerea O
:
- mio%lobina 1 min. : min.
(coperirea datoriei de O
:
lactacid <> min. 1 $
Refacerea %lico%enului muscular
a. dupa o activitate intermitenta : $ pentru o refacere de 5> E
5 $ pentru o refacere de 55 E
:5 $ pentru o refacere de 1>> E
b. dupa o activitate prelun%ita+ nonstop 1> $ pentru o refacere de 4> E
56 $ pentru o refacere de 1>> E
*ndepartarea acidului lactic din musc$i
si san%e
1> min. pentru a elimina :5 E
:> - :5 min. pentru a elimina 5> E
1 $ - 1&15 $ pentru a elimina 95 E

.efacerea fosfagenului 'AT0%0C-
/entru refacerea re#ervelor de (T/ este necesara ener%ie obtinuta din
oxi%en+ prin metabolismul $idratilor de carbon ,0=O. si %rasimilor. O parte
din (T/-ul produs de or%anism se descompune pentru formarea portiunii de
/0 a (T/-0/+ iar cealalta parte se stoc$ea#a direct in musc$i ,Fox 1965..
*n primele :> - <> secunde fosfa%enul se reface in proportie de 5>-
7>E + iar restul in < minute.
Datorita arderilor metabolice mari+ explo#ive+ intermitente+ in
basc$et si $oc$ei+ spre exemplu+ sunt necesare perioade diferite de refacere
intrucat o parte din ener%ie este anaeroba. 'pre deosebire+ probele scurte
,sprint. necesita perioade diferite de reface al fosfa%enului. /entru un efort
cu o durata mai mica de 1> secunde fosfa%enul utili#at este minimal+ pentru
<> secunde se utili#ea#a 5>E+ pentru 4> sec. - 75E+ pentru 9> sec. - 67E+
pentru 1:> sec. - 9<E+ pentru 15> sec. - 97E si pentru 16> sec. - 96E
,=ultman si colab. 1947 citat de Fox 1965..
Refacerea /0 necesita pana la 1> minute pentru revenire+ : minute
pentru 65E+ 5 minute pentru 9>E si 6 minute pentru 97E.
Refacerea %lico%enului intramuscular
/entru refacerea %lico%enului dupa un exercitiu prelun%it trebuie sa se
aiba in atentie urmatoarele ,=ultman si 1estrom 1947+ citati de Fox 1965.&
- consumarea unei $rane bo%ate in 0=OA in ca# contrar %lico%enul
muscular se va reface doar partialA
- alocarea a 56 ore pentru refacereA in primele 1> ore %lico%enul
muscular refacandu-se rapidA
- in absenta consumului de 0=O+ %lico%enul intramuscular se
reface dupa : ore de la incetarea exercitiuluiA
- in ca#ul unei diete normale+ dupa :5 de ore re#ervele de %lico%en
muscular sunt complet refacuteA
- dupa incetarea efortului+ in primele 5 ore %lico%enul muscular se
reface cel mai rapid.
*naintea competitiilor+ cu cateva #ile sau cel mai tar#iu cu 1> ore+ trebuie
aplicat un re%im alimentar bo%at in 0=O pentru a se reface complet
%lico%enul. ,Fox 1965..
ndepartarea acidului lactic '3A-
*ndepartarea acidului lactic se reali#ea#a in doua etape& prima+
indepartarea din musc$i+ iar cea de-a doua+ indepartarea din san%e ,Fox
1965..
/entru indepartarea !( din san%e si musc$i sunt necesare : ore in
ca#ul unui re%im pasiv de odi$na si refacere ,dupa un efort anaerob intens. si
1 ora in ca#ul unui re%im activ de odi$na.
.efacerea pentru antren amente si competitii
(ceasta refacere este mult mai complexa necesitand diferite
modalitati& te$nici de relaxare+ micronutritie ,vitamine.+ macronutritie
,proteine+ 0=O+ %rasimi. si $idratare.

*nainte de competitie
/rin consumarea de cantitati mici de $rana se permite diafra%mei sa urce mai
bine+ in sc$imb consumul mare de proteine si alimente %rase necesita cel
putin 5-4 ore de di%estie. (stfel+ Oen%er ,196>. recomanda consumarea de
%rasimi si proteine animale cu cel putin 5 ore inainte de competitieA cel
putin < ore in ca#ul proteinelor din pesteA 1-: ore pentru 0=O.
)u este recomandat consumul exa%erat de paine si le%ume intrucat produc
%a#e intestinale. Trebuie evitat consumul de alcool si de bauturi
carbo%a#oase.
/e durata competitiei
/rin te$nicile de reface utili#ate intre probe si 7ocuri se obtin efecte de
calmare in sfera neuropsi$olo%ica sau a altor functii psi$olo%ice. *n timpul
pau#elor sportivii pot bea sucuri de fructe+ preparate anterior cu %luco#a si
sare pentru refacerea pierderilor suferite pe durata primei parti a competitiei.
'e recomanda automasa7ul pe o durata de 5 minute pentru relaxarea %rupelor
de musc$i implicate in performanta.
*n timpul perioadei de odi$na sportivul trebuie sa bea lic$ide alcaline
contrabalansand starea de aciditate.
Dupa competitie
!a sfarsitul competitiei sportivul trebuie sa continue activitatea fi#ica+ prin
exercitii moderate timp de 1>-15 minute+ eliminand astfel metabolitii
excesivi din celulele musculare. 'e continua cu $idroterapie+ masa7+
aeroterapie si relaxare psi$olo%ica.
*n ca#ul in care este dominant procesul aerob+ sportivul trebuie sa
atin%a $omeosta#ia+ proces facilitat prin activitate fi#ica usoara pe o durata
de 15-:> minute.
Este foarte important sa se consume lic$ide pentru refacerea a tot ceea
ce a fost eliminat prin transpiratie. Dra%an ,1976. recomanda consumul de
bauturi alcaline ,lapte+ suc de fructe.+ imbo%atite cu minerale+ %luco#a si
vitamine.
'omnul adanc si odi$nitor este stimulat printr-o relaxare adecvata+
prin antrenament psi$otonic.
*n primele doua #ile dupa inc$eierea competitiei se urmea#a o dieta de
recuperare+ bo%ata in vitamine si substante alcaline ,salate+ fructe+ lapte si
le%ume.+ evitandu-se mesele bo%ate in proteine ,1ucur 1979. si consumul de
alcool+ tutun.
3i7loace permanente de refacere
*ntrucat refacerea facilitea#a revenirea rapida dupa antrenament+
printre mi7loacele permanente ale refacerii trebuie incluse&
- alternarea rationala a efortului cu refacereaA
- incercarea de eliminare a factorilor de stres socialA
- crearea unei atmosfere calme in ec$ipa+ incre#atoare si optimisteA
- dieta rationala si variata+ specifica sportului si fa#ei de pre%atireA
- odi$na activa si implicarea in activitati sociale placute si
relaxanteA
- monitori#area permanenta a starii de sanatate a fiecarui sportiv.
91; /. /opescu-)eveanu+ Dictionar de psi$olo%ie+ Editura (lbatros+
1ucuresti+1976.
:
=omeosta#ia - stare de ec$ilibru dinamic a functiilor si proceselor
bioc$imice
ale or%anismului+ care se traduce printr-o constanta continua a
functiilor fi#iolo%ice ,temperatura corporala + tensiune arteriala etc..
<
1ota+ 0.+ Fiziologia efortului fizic si sportului, Editura ()EF'+ 199<+ ,p.
1<<-:65..
5 (vramoff+ E.+ #robleme de fiziologie a antrenamentului
$%&F', 1ucuresti+ 196>
.

5
Demeter+ (.+ Fiziologia efortului sportiv in ++3edicina sportiva aplicata".
Editura Editis.1ucuresti+ 1995.

4
Dra%an+ *.. (edicina sportiva in ?3edicina sportiva aplicata". Editura
Editis+ 1ucuresti+ 1995+ p. 9-1<.
97;stimul - orice modificare ce se produce in mediul natural sau social+
care provoaca o excitatie sau o sc$imbare.
6
Dra%nea+ (.+ $ntrenamentul sportiv. Editura Didactica si /eda%o%ica+
1ucuresti+ 1994
9
Dra%nea+ (.+ 'ilvia 3ate-Teodorescu+ )eoria 'portului.Editura FE'T+
1ucuresti+:>>:

1>
0arstea+ 8$.+ &ducatia fizica, fundamente teoretice si metodice. 0asa de
Editura /etru 3aior+ 1999.
911; 1ota+ 0.+ /rodescu. 1.+ Fiziologia educatiei fizice si sportului,
&rgofiziologia, Editura (ntim *vireanu+ 1997.
91:; Demeter+ (.+ 8eor%escu 3.+ *nvestigatia sistemului neuromuscular in&
?Elemente de investi%atie in medicina sportiva". 1ucuresti+ Editura 'tadion+
197>
91<; (vramoff+ E.+ #robleme de fiziologie ale efortului ciclic, Editura
'tadion. 1975.
915; %eacsu, +.. Or%anismul uman ca sistem inte%ral in ,.+ronobiologia si
medicina'. &ditura (edicala, ,ucuresti, -./0
915; %enciu, 1.,'istemul neuromuscular si efortul fi#ic+ editia --a, &ditura
$%&F',-....
914; Demeter+ (.+ Fiziologia efortului sportiv in ..3edicina sportiva
aplicata". Editura Editis.1ucuresti+ 1995.
17
#artheniu, $l.. %eacsu, +., 2eflea, 1., 1agea, $.. 'tandard corelativ
inte%rat de