CURSUL NR 3/03.03.

2004
INTERPRETAREA LOGIC
Reprezint tipul de interpretare ce se realizeaza dupa anumite
reguli rationale denumite argumente. Argumentele sunt in mod
traditional procedee si maxime de interpretare utilizate de interpretii
dreptului.
Cele mai rec!ent utilizate sunt"
Argumentul # a pari $prin analogie%
# a ortiori $cine poate mai mult poate si mai putin%
# per a contrario
# reductio ad a&surdum
# a& eodem
Argumentul a pari # ''de analogie'' # se reera la aptul ca unde
e(ista aceleasi ratiuni $moti!e% tre&uie aplicata acceasi lege)
respecti! aceeasi solutie.
*(. Copilul din casatorie care si#a pierdut calitatea de iu prin
tagada paternitatii are dreptul ca in termen de + an de zile sa
introduca actiune in sta&ilirea paternitatii. *ste logic # deci olosind
argumentul de analogie # ca si copilului din aara casatoriei care se
ala in aceeasi situatie sa ii se recunoasca acest drept.
Argumentul a fortiori # ''cine poate mai mult poate si mai putin''
# determina e(tinderea aplicarii unei norme de la un caz reglementat
de lege sau de la un principiu) la un caz nereglementat in mod
e(pres.
*(. Legea ci!ila relgementeaza posi&ilitatea do&andirii prin
posesie indelungata a unui drept de proprietate. Logic este ca si un
dezmem&ramant al dreptului de propietate sa ie do&andit prin
uzucapiune. $ idem) dreptul de uzuruct sau a&itatie%
Argumentul per a contrario # ''cand se afirma ceva se neaga
contrariul'' # sta&ileste ca daca o pre!edere legala reglementeaza un
anumit aspect) se intelege ca ea neaga aspectul contrar si !ice
!ersa.
*(. Legea ci!ila) dispune ca nu se poate deroga prin con!entii
particulare de la legile de ordine pu&lica. ,er a contrario) se poate
1
deroga prin con!entii particulare de la legile care nu sunt de ordine
pu&lica) de aici rezultand principiul de drept al li&ertatii contractuale.
Argumentul reducerii la absurd # ''reductio ad absrurdum'' #
e!identiaza aptul ca numai o anumita solutie este posi&ila in mod
rational) solutia contrara iind a&surda si deci inaccepta&ila.
Argumentul ad eodem # ''al formei echivalente'' # e(prima
situatia in care desi o orma prescrisa de lege nu a ost o&ser!ata
$indeplinita%) aceasta nerespectare este acoperita $corectata% daca a
ost olosita o alta orma ec-i!alenta. Ca regula generala ) dreptul
considera ca iind ec-i!alente ormele care olosesc atingerii aceluiasi
scop.
*(. Un testament ologra pentru a i !ala&il tre&uie scris) datat si
semnat in intregime de m.na testatorului. /aca data este aratata ca
iind 0ziua de Craciun a anului 2003) testamentul este incorect) dar
cum ziua de Craciun cade in!aria&il in 21.+2.) prin argumentarea a&
eodem) !om a!ea o datare completa) cu zi) luna) an si deci
testamentul !a i !ala&il.
*(ceptii.
Unele argumente desi legale) nu sunt recomanda&ile in
argumentarea 2uridica"
# argumentul ad hominem# care se reera la calitatile)
speciallitatea unei persoane3 e(" 4 are dreptate intrucat este
un mare specialist in dreptul ci!il3
# argumentul ad ignoratiam care se &azeaza pe imposi&ilitatea
de a se do!edi contrariul3 e(" daca nu s#a do!edit 4) atunci
este posi&il non 43
# arg. Ad populum se intemeiaza pe aptul ca intr#o situatie
e(ista un acord al ma2oritatii3
# arg. Ad misericordiam care urmareste sa trezeasca anumite
sentimente"compasiune) ingaduinta) simpatie etc
# arg. Ex silentio) are la &aza rationamentul de tipul daca 4 nu a
ost negat de nimeni inseamna ca el este airmat.
2
- REPT!L CI"IL -
NOTI!NI INTRO!CTI"E
/reptul ci!il reprezinta cea mai importanta ramura a dreptului
pri!at in toate sistemele de drept) intrucat are ca domeniu acele acte
pe care le poate realiza orice cetatean) indierent de proesiunea sa.
Celelalte ramuri de drept ale dreptului pri!at se ocupa numai de
anumite raporturi 2uridice speciale.
Spunem ca dreptul ci!il este dreptul comun in materie deoarece
ori de cate ori o ramura de drept nu contine norme proprii de
reglementare a unei relatii sociale) se !a aplica norma
corespunzatoare din dreptul ci!il.
/eseori rolul de drept comun este consacrat prin lege. Astel)
codul comercial dispune in art. +" 5n comert se aplica legea de ata.
Unde ea nu dispune se aplica Codul ci!il.
Normele dreptului ci!il sunt cuprinse in Codul Ci!il si alte legi)
care impreuna constituie iz!oarele dreptului ci!il.
6otodata ele sunt organizate in institutii de drept ci!il care
reprezinta grupe de norme ce reglementeaza anumite su&di!iziuni
ale o&iectului dreptului ci!il.
5nstitutiile pe care le !om studia pe durata acestui semestru
scolar sunt" raportul 2uridic) &unurile) actul 2uridic) prescriptia
e(tincti!a) drepturile reale) o&ligatiile ci!ile) contractele ci!ile) dreptul
de proprietate intelectuala.
efinitia dreptului ci#il " Acea ramura a dreptului care
reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si nepatrimoniale
stabilite intre persoane fizice si/sau persoane juridice aflate pe pozitii
de egalitate juridica.
3
$uccinte repere istorice
5n dreptul romanesc primele legiuiri scrise cu caracter de coduri
sunt"
# ,ra!ila lui 7asile Lupu pentru 8oldo!a ce dateaz din anul
+949.
# ,ra!ila cea 8are a lui 8atei :asara& pentru 8untenia emisa in
anul +912.
Codul ci!il romanesc) a ost promulgat in anul +;94 si a intrat in
!igoare la +.+2.+;91 purtand denumirea de Codicele civile.
Acest Cod Ci!l a ost inspirat in cea mai mare parte din codul
ci!il rancez de la +;04 $denumit si codul napoleonian% precum si de
alte legiuiri din 5talia si :elgia) prelu.nd insa si insemnate dispozitii
nationale precum cele din codul Caragea si codul lui Calimac-.
/esi a suerit numeroase modiicari de#alungul timpului) !aloarea
codului ci!il este incontesta&ila ) dispozitiile sale iind aplicate si
astazi la +40 ani de la promulgare. C-iar daca organismul legislati! al
Romaniei analizeaza in prezent un proiect de modiicare al codului
Ci!il) per ansam&lu aceste modiicari completeaza pre!ederile
e(istente pentru armonizarea legislatiei interne la cerintele Uniunii
*uropene.
Ca structura) codul ci!il este alcatuit din +<+4 articole impartite in
trei carti) intitulate" despre persoane) despre &unuri si respecti!
despre dieritele moduri prin care se do&andeste proprietatea.
Principiile dreptului ci#il%
/upacriteriul structurii sale interioare) dreptul rezida din principii
de drept si norme 2uridice. Cu!antul principiu e!oca intotdeauna o
regula generala mai importanta decat altele. 5n drept) intalnim
+. principii fundamentale cu aplicatie la intreaga legislatie)
precum " principiul democratiei) al egalitatii in ata legii) al legalitatii) al
separatiei puterilor in stat3
2. principii generale ale dreptului ci#il) care reprezint idei
directoare aplica&ile tuturor institutiilor dreptului ci!il) precum"
principiul proprietatii) al egalitatii in ata legii ci!ile) al =m&inrii
intereselor personale cu cele generale) al ocrotirii drepturilor
su&iecti!e) al &unei credinte.
Principiul Proprietatii) inscris si in Constitu>ia din +<<+)
sta&ileste ca proprietatea este dreptul ce are cine!a de a se &ucura si
a dispune de un lucru al sau in mod e(clusi! si a&solut) in limitele
4
legii) precum si impre2urarea ca nimeni nu poate i silit a ceda
proprietatea sa) aara numai pentru cauza de utilitate pu&lica si
primind o dreapta si preala&ila despagu&ire. /e cur.nd) prin
modiicarea Constitutiei) acest principiu a do&.ndit !aloare de drept
undamental al omului) iind consacrat astel in terminis .
Principiul &unei Credinte presupune c partile unui raport
2uridic ci!il tre&uie sa se comporte cu onestitate) sa ie animate de o
intentie sincera si loiala3 &una credinta prezum.ndu#se
$presupun.ndu#se a e(ista a priori) pana la do!ada contrara%. Cicero
deineste &una credinta ca iind sinceritatea in cu!inte $!eritas% si
idelitatea in anga2amente.
Rolul dreptului ci#il este pe de o parte cel enuntat # de 0drept
comun in materie0# precum si acela de garantie a ormarii unei
constiintei 2uridice corecte) de garantie a aplicarii corecte a legii si a
perectionarii legislatiei. 5n concluzie putem spune ca dreptul ci!il
contri&uie undamental la ocrotirea !alorii omului.
Cursul nr% '()*%*+%,**'
RAPORT!L -!RIIC CI"IL
Notiune%
/intre toate raporturile sociale ce pot lua nastere intre oameni
$pri!iti ca indi!izi%) pe langa cele de prietenie) colegialitate) de amilie)
numai acele raporturi ce sunt reglementate de lege sunt raporturi
2uridice.
efinitie. raporturile personale nepatrimoniale si cele
patrimoniale reglementate de norme de drept civil sunt raporturi
juridice civile.
5
Caracterele /uridice alte raporturilor 2uridice ci!ile.
+. raportul 2uridic ci!il este un raport social) adica intre indi!izi)
iar nu intre om si lucruri.
2. raprotul 2uridic ci!il are un caracter dublu #olitional) in sensul
ca pe de o parte este e(presia !ointei legiuitorului) $pein aceea ca
este reglementat%) iar pe de alta parte el se naste prin !ointa partilor
implicate $a su&iectilor de drept%
3. de esenta raporturilor 2uridice ci!ile este po0itia de egalitate
2uridica pe care se ala partile.
$tructura raportului /uridic ci#il
cuprinde trei elemente distincte ce tre&uie indeplinite cumulati!"
a. $ubiectii) sau partile raportului) adica persoanele intre care se
leaga raportul 22uridc
&. Continutul raportului) adica drepturile si o&ligatiile ce leaga
cele doua parti ale raportului
c. Obiectul raportului) adica actiunile sau inactiunile $prestatiile%
la care este indreptatit su&iectul acti! si de care este tinut su&iectul
pasi!.
I% $!&IETII RAPORT!L!I -!RIIC CI"IL.
,rin su&iect al raportului 2uridic ci!il se intelege calitatea de a i
titular al drepturilor si o&ligatiilor ce alcatuiesc continutul raporturi
2uridicec.
$ubiect acti# este persoana care do&andeste sau e(ercita
drepturi su&iecti!e ci!ile) iar su&iectul pasi! este acea persoana
creia =i incum&a o&ligatia ci!ila. *i se mai numesc si creditor)
respecti! de&itor.
5n mod o&isnuit) in raporturile 2uridice ci!ile sunt doi su&iecti) unul
acti! si unul pasi!) dar e(ista si raporturi in care mai multe persoane
au calitatea de su&iect acti! sau pasi!.
/easemenea in ceea ce pri!este determinarea su&iectilor) de
regula acestia sunt indi!idualizati de la &un inceput) prin insasi
inc-eierea actului 2uridic ce da nastere raportului respecti!. Sunt insa
si situatii in care su&iectul pasi! nu este cunoscut de la inceput) el
iind determinat ulterior. $*(. in raporturile 2uridice a&solute de
6
proprietate) prin sa!arsirea unei apte ce aduce atingere dreptului
a&solut) al proprietarului) aptasul de!ine su&iect pasi!) o&ligat la
reparatie%.
CAPACITATEA CI"ILA
,entru a i su&iect de drept ci!il) titularul tre&uie sa ai&a
capacitate ci!ila.Aceasta este de doua tipuri) de olosinta si de
e(ercitiu.
+. Capacitatea ci#ila de folosinta) este aptitudinea generala si
a&stracta a persoanei) de a a!ea drepturi si o&ligatii ci!ile. Aceasta
se do&andeste la nasterea persoanei izice si inceteaza odata cu
decesul acesteia. *(ceptie) in ceea ce pri!este do&andirea drepturilor
sale) capacitatea ci!ila de olosinta se do&andeste de la momentul
conceptiei) cu conditia de a se naste !iu $nu !ia&il%.
5n ce pri!este capacitatea persoanelor 2uridice) aceasta ia
nastere la momentul iniintarii) $semnarii actelor constituti!e de catre
asociati% si se stinge la desiintarea sa. *(ceptie) in ce le pri!este)
perssoanele 2uridice nu au o capacitate de olosinta generala $orice
drept si orice o&ligatie% ci una su&ordonata scopului sau presta&ilit
prin actele de iniintare. $ este !or&a de principiul specialitatii
capacitatii de folosinta a pers. juridice%.
2.Capaciatatea ci#ila de e1ercitiu) este aptitudinea persoanelor
izice de a do&andi drepturi si de a#si asuma o&ligatii ci!ile prin
inc-eierea de acte 2uridice proprii.
/aca toate persoanele au do&.ndit la nastere capacitatea de
olosinta) pentru a a!ea si capacitate de e(ercitiu tre&uie indeplinite si
alte cerinte) precum" !ointa constienta) si discernamant$cunoasterea
consecintelor aptelor sale%.
Capacitatea de e(ercitiu) in principiu se do&andeste la implinirea
!.rstei de +; ani. $ma2oratul conorm legislatiei rom.ne%
,rin e(eptie) # minorii casatoriti) do&.ndesc capacitate de
e(ercitiu la momentul inc-eierii casatoriei $etele se pot casatori la
!.rsta +9 ani) iar cu dispensa c-iar de la +1 ani%.
,ana la implinirea !arstei de +4 ani minorii sunt complet lipsiti de
capacitate de e(ercitiu) iind prezumati de lege a nu a!ea
discernamant. Actele 2uridice ce ii pri!esc sunt inc-eiate in numele
minorului incapa&il de parinti sau ocrotitorii legali.
7
La implinirea !arstei de +4 ani) minorii do&andesc o capacitate
de e(ercitiu restr.ns ) ce le permite sa inc-eie acte singuri dar cu
incu!iintarea preala&ila a parintilor sau tutorilor.
,ersoanele 2uridice do&andesc capacitatea de e(ercitiu la
momentul inregistrarii la organele competente) moment la care
do&andesc si personalitate 2uridica) actele sale iind inc-eiate de
persoanele izice incredintate cu conducerea lor potri!it actelor
constituti!e.
C!R$!L NR% 2(,3%*+%,**'
II. CONINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL # reprezint
totalitatea drepturilor su&iecti!e ?i a o&liga>iilor ci!ile pe care le au
pr>ile lui.
reptul subiecti# ci#il
A. - definiie - nsemna posibilitatea recunoscuta de legea
civil subiectului activ persoana fizic sau juridic n virtutea
creia aceasta poate! n limitele dreptului "i ale moralei! s aib o
anumit conduit! s pretind o conduit corespunztoare de la
subiectul pasiv "i s cear concursul for#ei coercitive a statului! n caz
de nevoie.
B. - clasificare - dup mai multe criterii"
)% dup4 opo0abillitate" drepturi su&. ci!ile
a% absolute. in !irtutea crora titularul su poate a!ea o
anumit conduit) r a ace apel la altcine!a pentru a ?i#l
realiza
b% relati#e. =n !irtutea crora titularul poste pretinde su&iectului
pasi! o conduit determinat ) r care dreptul nu se
poate realiza.
8
,% dup4 con5inut" clasiicm drepturile
a% patrimoniale # al cror con>inut poate i e(primat &ne?te)
pecuniar. Sunt patrimoniale
dreptul real # 2us in re # ce oer titularului
posi&ilitatea de a e(ercita
prerogati!ele asupra unui &un r
concursul altcui!a3
dreptul de crean54 # 2us in personam # in
temeiul cruia creditorul poate pretinde
de&itorului s dea) s ac sau s
nu ac ce!a.
b% nepatrimoniale # al cror con>inut nu poate i e(primat =n
&ani. Sunt astel de drepturi) cele ce pri!esc
e(isten>a ?i integritatea persoanelor)
identiicarea lor) precum ?i cele ce decurg din
crea>ia intelectual $i.e. iz!orsc din opera
literar) artistic sau ?tiin>iic%3
+% dup4 certitudine" clasiicm drepturi
pure ?i simple) ce coner siguran> ma(im)
nici e(isten>a ?i nici e(ecutarea lor nu depind
de !reo =mpre2urare !iitoare3
aectate de modalit>i) ce depind de o
=mpre2urare !iitoare cert $termenul% sau
incert $condi>ia) sarcina%
9
Obliga5ia ci#il4
A. - definitie - este =ndatorirea su&iectului pasi! al raprtului
2uridic ci!il de a a!ea o anumit conduit) corespunztoare dreptului
su&iecti! corelati!) conduit care poate consta =n a da) a ace sau a
nu ace ce!a) ?i care la ne!oie) poate i impus prin or>a coerciti! a
statului.
B. - clasificare - dup mai multe criterii"
)% dup4 obiectul lor su&clasiicm in dou categorii
a% obliga5ii de a da $a transmite un drept%) a ace $a e(ecuta o
prestatie% a nu ace $a se a&>ine de la a aduce atingere unui drept #
sit. drepturilor a&solute# sau a se a&>ine de la a ace ce!a ce ar i
putut ace dac nu se o&liga la a&>inere # insit. drepturilor relati!e%
b% obliga5ii de re0ultat # =ndatorirea de&itorului de a o&>ine un
rezultat anume determinat # ?i o&liga>ii de diligen> # =ndatorirea
de&itorului de a depune toat struin>a spre a o&>ine un anumit
rezultat) r =ns a se o&liga la =nsu?i rezultatul acela.
,% dupa opo0abilitate distingem" o&liga>ii
a% obi6nuite) ce incum& numai de&itorului care s#a o&ligat.
b% opo0abile 6i ter5ilor) acelea care sunt str.ns legate de un
&un astel =nc.t creditorul nu#si poate realiza dreptul r
concursul actualului titular al drepturlui real asupra acelui
&un) titular care este tinut de indeplinirea unei o&ligatii
nascuta anterior ara participarea sa.$scriptae in rem%
c% reale) care tre&uie =ndeplinite de proprietarii unor anumite
&unuri indierent cine ar i acestia $propter rem%
10
+% dup4 sanctiune distingem" o&ligatii
a% perfecte ) asigurate printr#o actiune in 2ustitie
b% imperfecte) a cror e(ecutare nu se poate o&tine pe cale
silita) dar odata e(ecutata nu se mai restituie.
III% O&IECT!L RAPORT!L!I -!RIIC
reprezint actiunea la care este ndrepta#it subiectul activ "i cea
de care este #inut subiectul pasiv! n alte cuvinte! conduita pr#ilor.
@n raporturile patrimoniale) conduita partilor se reer adesea la
lucruri) denumite 2uridic &unuri) care de!in astel obiecte derivate ale
raportului 2.c.
&!N!RILE
A% defini5ie # :unurile reprezint o !aloare economic ce este util
pentru satisacerea ne!oii materiale sau spirituale a
omului ?i este suscepti&il de apropriere $=nsu?ire)
atri&uire% su& orma dreptului patrimonial.
&% clasificare ) dup +0 criterii"
+. dup natura ?i caliicarea legii
mo&ile # ce se pot transporta de la un loc la altul ie prin
mi2loace proprii sau purtate)
imo&ile # nemi?ctoarele) terenurile) constructiile)
recoltele prinse de radacini) animalele aectate muncii)
mo&ilele i(ate perpetuu) etc.
2. dup regimul 2uridic)
11
alate in circuitul ci!il) adica pot ace o&iectul actelor
2uridice de do&andire sau instrainare
scoase din circuitul ci!il) nu pot i tranzactionate iind deci
inaliena&ile.
3. dupa modul de determinare
res certa) &. indi!idual determinate) ce se indi!idualizeaz
prin =nsu?iri proprii) speciice)
res genera) &. ce se determina prin insusirile speciei sau
categoriei din care ac parte. 5ndi!idualizarea are loc de
o&icei prin c.ntrire) msurare) numrare) etc.
4. inlocuirea unora cu altele
ungi&ile) &. care in e(ecutarea unei o&ligatii pot i
inlocuite cu altele ra a aecta !ala&ilitatea platii $res
genera%
neungi&ile) nu pot i inlocuite $res certa%
1. dupa cum se consuma sau nu la prima intre&uintare
consumpti&ile) la prima intre&uintare sau instrainare isi
consuma su&stanta) # &anii) car&urant etc
neconsumpti&ile # permit olosirea repetata) masini)
terenuri) constructiile.
9. dupa cum produc sau nu ructe
rugiere ce pot produce periodic) ara consumarea
su&stantei sale alte &unuri ori produse) numite ructe.
Aructele sunt in drept) naturale # produse ara a2utorul
omului) industriale # do&.ndite prin cultur) si ci!ile #
c-iriile) do&.nzile) arendele) rentele.
12
nerugiere) nu pot genera alte &unuri ara a#si consuma
su&stanta $productele% piatra) lemnul) nisipul din al&ie.
B. dupa cum pot i impartite
di!izi&ile) care poate i impartit ara sa.# si sc-im&e prin
aceasta destinatia sa economica $stoa%
indi!izi&ile) nu poate i impartit $auto%
;. dupa corelatia dintre ele
principale ce pot i olosite independent) ara a ser!i la
intre&uintarea altui &un
accesorii) care sunt destinate a ser!i la intre&uintarea
unui &un principal. $accesoriul se preda cu principalul%
<. dupa modul de percepere
&. corporale) care au o e(isten> materiala) iind usor de
perceput cu simturile omului
& incorporale) au o e(istenta ideala) a&stracta) percepute
cu ochii min#ii drepturile patrimoniale.
+0. dupa cum pot i) sau nu) supuse urmaririi silite
sesiza&ile # pot orma o&iectul e(ecutarii sillite a
de&itorului
insesiza&ile nu pot orma o&iectul e(ecutarii sillite a
de&itorului $dreptul la !ia>%
C!R$!L NR% 7-+)%*+%,**'
13
ACT!L -!RIIC CI"IL
,entru e(istenta unui raport 2uridic ci!il concret) sunt necesare cele
doua premise " su&iectele si norma de drept ci!il) plus o impre2urare
$act sau apt 2uridic concret% de care legea ci!ila sa conditioneze) sa
lege nasterea unui astel de raport 2uridic) adica in alte cu!inte) un
izvor al raportului juridic civil concret.
/upa legatura lor cu !ointa umana sunt iz!oare ale r.2.c.c.
urmatoarele"
# actiunile omenesti) care pot i sa!arsite cu intentia de a produce
eecte 2uridice si ne reerim la actele /uridice) precum si actiuni
omenesti sa!arsite ara intentia de a produce eecte 2uridice) dar care
eecte se produc in puterea legii) si ne reerim la faptele /uridice
# faptele naturale) impre2urari ce se produc independent de !ointa
omului si de care legea leaga nasterea de r.2.c.c. e(emplu " nasterea)
moartea) cutremurul $orta ma2or%) inundatiile etc.
ACT!L -!RIIC CI"IL
- definitie -
$rin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu
intentia de a produce efecte juridice! respectiv de a naste! modifica
sau stinge un raport juridic civil concret.
Clasificarea actelor /uridice ci#ile
)% dupa nr% partilor distingem intre
a. acte unilaterale ce sunt rezultatul !ointei unui singure parti) e(.
6estamentul) oeta) acceptarea si renuntarea la succesiune3
&. acte &ilaterale) ce reprezinta !ointa concordanta a doua parti) e(.
contractul ci!il3
c. acte multilaterale) sunt rodul acordului de !ointa a trei sau mai
multe persoane.
,% dupa scopul urmarit la inc8eierea lor distingem intre"
a. act cu titlu oneros) care in sc-im&ul olosului patrimonial procurat
de o parte celeilalte pr>i) se urmareste o&tinerea unui alt olos
patrimonial $7CC%.
14
Actele cu titlu oneros se su&clasiic =n acte comutative # cele la care
se cunoaste intinderea o&liga>iilor =nc de la momentul inc-eierii lor
$!anzarea#cumprarea% # precum si acte aleatorii) la care nu se
cunoaste intinderea o&ligatiilor la momentul inc-eierii $renta !iagera)
2ocul) prinsoarea%
&% act cu titlu gratuit) cel prin care se procura un olos patrimonial
ara a se urmari o&tinerea altui olos $donatia) comodatul) legatul%
+%dupa efecte
a. act constituti!) ce da nastere la un drept su&iecti! ci!il care n#a
e(istat anterior. $amanetul) ga2ul) ipoteca%
&. act translati!) ce are ca eect stramuntarea unui drept su&iecti!
ci!il dintr#un patrimoniu in alt patrimoniu $7CC%
c. act declarati! ce are ca eect consolidarea sau deiniti!area unui
drept pree(istent. $parta2ul%
4. dupa modul de formare
a. act consensual) ce ia nastere prin simpla maniestare de !ointa
&. act solemn) pentru a carui inc-eiere maniestarea de !ointa tre&uie
sa im&race o anumita orma prescrisa de lege $orma autentica
o&ligatorie la instrainarea de terenuri%3
c. act real) ce nu se poate inc-eia !ala&il decat daca maniestarea de
!ointa este insotita de predarea materiala a &unului $imprumutul)
depozitul) contractul de transport%
3% dupa modul de e1ecutare
a. acte cu e(ecutare dintr#o data) presupun o singura prestatie din
partea de&itorului $7CC%
&. acte cu e(ecutare succesi!a) presupun mai multe prestatii
esalonate in timp $contractul de inc-iriere) de renta !iagera) de
munca%
2% dupa importanta lor.
a. acte 2. de conser!are) ce au ca eect pre.nt.nmpinarea pierderii
unui drept su&iecti! ci!il $somatia%
&. acte de administrare) prin care se realizeaz o normal punere in
!aloare a unui &un $inc-irierea%
c. acte de dispozitie) prin care se realizeaza iesirea din patrimoniu a
unui &un $drept% sau gre!area unui &un cu o sarcin reala $ipoteca%.
15
CONITIILE ACT!L!I -!RIIC # elementele din care este alcatuit.
+. CAPACITATEA CI"ILA # reprezinta conditia de ond si esentiala a
actului 2.c. ce consta in aptitudinea su&iectului de drept ci!il de a
de!eni titular de drepturi si o&ligatii ci!ile prin inc-eierea actelor
2uridice.
,% CON$I9T9:NT!L # reprezinta -otararea de a inc-eia un act
2uridic ci!il) maniestata in e(terior. $!ointa e(teriorizata%
,entru a i !ala&il e(primat consim>m.ntul tre&uie sa indeplineasca
anumite conditii.
+. sa pro!ina de la o persoana cu discernamant.
2. sa ie e(primat cu intentia de a produce eecte 2uridice) $nu jocandi
causa%
3. sa ie e(teriorizat
4. sa nu ie alterat de !reun viciu de consimtamant
"iciile de consimt4m;nt sunt conditii negati!e impuse de
caracterul constient) li&er al actului 2uridic ci!il.
)% Eroarea # reprezint alsa reprezentare a realitatii la inc-eierea
unui act 2uridic ci!il .
*ectul 2uridic al erorii !iciu de consim>m.nt este
nulitatea actului# care poate i) ie a&soluta ) ie
relati!a $!ezi inra) nulitatea actului 2uridic ci!il%.
*roarea poate cdea ie asupra naturii actului ce se inc-eie)
ie asupra calitatilor esentiale ale o&iectului actului) ie
asupra persoanei cocontractante) ie asupra situatiei aptice
a!ute in !edere $eroare de apt%) ie asupra e(istentei sau
continutului unei norme de drept $eroare de drept%.
,% olul # const =n inducerea in eroare a unei persoane) prin
mi2loace !iclene sau dolosi!e) pentru a o
determina sa inc-eie un act 2uridic $eroarea pro!ocata%
+% "iolenta) consta in amenintarea cu un ru) care ii produce o
temere ce o determina sa inc-eie un act 2uridic pe care
16
altel nu l#ar i inc-eiat. 7iolenta este !iciu de consimtamant
si atrage nulitatea actului si atunci cand este fizica #
amenintarea pri!este integritatea izica sau &unurile unei
persoane) dar si cand este morala # cand raul se reer la
onoarea) cinstea sau sentimentele persoanei. Retinem)
!iolenta tre&uie sa ie nelegitima) in2usta) nu legitima)
amenintarea cu darea in 2udecata a de&itorului rau platnic%
'% Le0iunea # consta in disproportia !adita de !aloare intre doua
prestatii si are un domeniu de aplicare concret) speciallizat)
restrans la actele pe care le inc-eie minorii cu capacitate
restransa de e(ercitiu $+4#+; ani% si numai daca actele sunt
lezionare pentru minorii ce le#au inc-eiat ara incu!iintarea
ocrotitorului legal) daca sunt de administrare si comutati!e
$se cunostea intinderea eectelor lor de la data inc-eierii
actului%
+% O&IECT!L ACT!L!I -!RIIC CI"IL
consta in conduita partilor sta&ilita prin acel act 2uridic ci!il
,entru a i !ala&il) o&iectul tre&uie sa indeplineasca urmatoarele
conditii"
#sa e(iste)
# sa ie in circuitul c!il
# sa ie determinat ori determina&il
# sa ie posi&il
# sa ie licit si moral.
'% CA!<A =$COP!L> A%-%C%
reprezinta o&ecti!ul urmarit la inc-eierea unui asemenea act.
5n structura cauzei 2uridice intra doua elemente"
# scopul imediat # causa pro(ima # $scopul o&ligatiei% ) element
a&stract si in!aria&il) este sta&ilit in concret in unctie de principalele
categorii de acte 2uridice # preigurarea mintala a contraprestatiei
$ e(istenta in contractele sinalagmatice%) intentia de a gratiica $in
aclete cu titlu gratuit%) e(" riscul in contractele aleatorii.
# scopul mediat # causa remota # elem. concret si !aria&il) $scopul
actului 2uridic% se reera la moti!ul determinant al inc-eierii actului
2uridic si se reera la insusirile unui o&iect sau calitaitle unei persoane.
Acest scop tre&uie sa indeplineasca anumite conditii de !alliditate"
17
# sa e(iste)
# sa ie real
# sa ie licit si moral
3% ?OR9A A% -% C%
reprezinta modalitatea de e(teriorizare a maniestarii de !ointa.
Aorma unui a. 2. c. poate i ceruta ie
a. ad validitatem # pentru !alliditatea insasi a con!entiei $altel nu
e(ista a. 2. c.# eectul nerespectarii este nulitatea a&soluta % e(.
donatia) testamentul.
&. ad probationem # care consta in necesitatea intocmirii unui inscris
are sa pro&eze actul 2uridic. Nerespectarea sa atrage
imposi&ilitatea pro&arii. *ste o&ligatoriei pentru con!entiile ce
depasesc suma de 210 lei) conorm art. ++<+cod ci!il. *(.
tranzactia) inc-irieirea.
c. pentru opozabilitate fata de ter#i) cand actul 2uridic tre&uie urmat
de indeplinirea unui ormalitati necesare pentru a ace opoza&il
actul) c-iar si persoanelor care n#au participat la inc-eierea lui.
$e(. pu&licitatea imo&iliara # inta&ularea) inregistrara in!entiilor%.
C!R$!L NR% @(7%'%*'
E?ECTELE ACT!L!I -!RIIC CI"IL
,rin eecte ale actului 2uridic ci!il intelegem drepturile si o&ligatiile pe
care le#au generat) modiicat) sau stins un astel de act 2uridic.
Cum eectele sunt speciice iecarui tip de act 2uridic in parte)# e(.
eectele c.de !.#c. sunt transerul proprietatii si plata pretului) eectul
imprumutului este restituirea imprumutului)# acestea nu pot orma
o&iectul unui studiu in general. ,entru aceste moti!e) !om analiza in
termeni generali) comuni tuturor tipurilor de acte 2uridice) aspecte
legate de modul in care se produc eectele si ata de cine. Acestea se
numesc principiile efectelor actului /uidic ci#il.
)% Principiul fortei obligatorii pacta sunt servanda #arata ca actul
2uridic ci!il legal inc-eiat se impune autorilor sai intocmai ca legea.
Uneori) prin e(ceptie) eectele pot i mai restranse sau mai e(tinse.
18
,% Principiul ire#ocabilitatii. interzice ca actului 2uridic sinalagmatic
sa i se puna capat prin maniestarea de !ointa a unei singure parti)
sau actului 2uridic unilateral prin !ointa maniestata in sens contrar a
autorului sau. *(ceptii" donatiile intre soti) testamentul)oerta ce n#a
a2uns inca la destinatar) etc.
+% Principiul relati#it45ii sta&ile?te c actul 2uridic nu poate produce
eecte dec.t a> de pr>ile ce s#au o&ligat) neput.nd nici s proite
nici s duneze altora. *(ceptie !erita&il de la regul este stipula>ia
pentru altul $contractul =nc-eiat in a!oarea unui ter>%.
N!LITATEA ACT!L!I -!RIIC CI"IL
Sunt situatii insa cand aceste eecte nu se pot produce din pricina
unor impedimente imputa&ile partilor.
Aceste impedimente sunt impre2urari nascute anterior sau
concomitent inc-eierii actului 2uridic pentru care legea aplica
sanctiunea nulitatii actului) ie total ie partial.
/upa cum impre2urarea sanctionata se reera la nesocotirea unei
norme de interes general sau particular) nulitatea este a&soluta)
respecti! relati!a. 5mportanta deose&irii intre nulitatea relati!a si cea
a&soluta rezida in cauzele de nulitate si in regimul 2uridic aplica&il
celor doua orme.
Astel) sunt cauze de nulitate
a% absoluta" # lipsa capacitatii de olosinta a pers. izice si
nesocotirea principiului specialitatii
capacitatii de olosinta a persoanelor 2uridice)
precum si nerespectarea unei capacita>i
speciale o&ligatorii
# lipsa totala a consimtamantului)
# ne!ala&ilitatea o&iectului s.2.c.
# lipsa cauzei) sau !icierea ei $ilegala) imorala%
# nerespectarea ormei ceruta ad validitatem%
# incalcarea ordinii pu&lice
# rauda la lege.
b% relati#a # !iciile de consimtamant
# lipsa discernamantului la mom. inc-eierii actului
19
# nerespecatare regullilor speciale pri!ind
capacitatea de e(ercitiu #!ezi etapele
do&andirii acesteia.
Regimul /uridic al nulitatilor inseamna regulile carora le este
supusa nulitatea.
a% Nulitatea absoluta # poate i in!ocata de orice persoana are
interes $ o anumita legatura cu actul%)
# este imprescripti&ila e(tincti!)
# nu poate i acoperita prin conirmare $adica
pentru a se produce totusi eectele
dorite tre&uie inc-eiat un nou act
2uridic%
b% Nulitatea relati#a # poate i in!ocata doar de persoana al carei
interes legitim a ost incalcat prin
=nc-eierea actului ce se doreste
anulat)
# actiunea in anulare este prescriipti&ila
e(tincti!
# poate i acoperita prin conirmare) ratiicare)
e(presa sau tacita.
Efectele nulitatii sunt gu#ernate de trei principii generale"
)% Principiul retroacti#itatii) ce sta&ileste ca nulitatea produce
eecte si pentru !iitor dar si pentru trecut) adica se considera ca actul
2uridic nici nu a ost !reodata inc-eiat.
,% Principiul repunerii in situatia anterioara # restitutio in integrum #
adica partile sunt o&ligate ca tot ce au e(ecutat in &aza actului anulat
sa restituie.
+% Principiul anularii actului subsec#ent ca urmare a anularii
actului principal. pri!este relatiile partilor cu tertii si are drept temei
regula de aur ca nimeni nu poate transmite mai mult decat are ''nemo
plus iuris al alium transffere potest &uam ipse habet''.
/eci) deinite"
Nulitatea actului /uridic ci#il repre0inta sanctiunea de drept ci#il
care lipseste actul de efectele contrarii normelor /uridice
edictate pentru inc8eierea sa #alabila%
20
PRE$CRIPTIA EATINCTI"A
inseamna stingerea dreptului la actiune $actiunea de c-emare in
2udecata% nee(ercitat in termenul pre!azut de lege si are drept eect
transormarea unei o&ligatii din perecta $garantata de instanta de
2udecata% in imperecta $e(ecuta&ila doar pe taram natural prin
&una!ointa de&itorului%. Sediul materiei il reprezinta legea speciala /.
+9B/+<1;.
6ermenul de prescriptie este inter!alul de timp in care tre&uie
e(ercitat dreptul la actiune.
6ermenul incepe sa curga de la momentul nasterii dreptului la
actiune si ia sarsit la implinirea sa.
$unt supuse termenelor de prescriptie e(tincti!a) toate drepturile
declarate de lege ca iind prescripti&ile atat
in sera drepturilor patrimoniale.
# drepturile de creanta indierent de iz!orul lor
# dreptul de proprietate asupra mo&ilelor)
cat si in sera celor nepatrimoniale
# actiunea in anula&ilitatea unui act 2uridic $de regula in
termen de 3 ani%) anularea unui casatorii) tagada paternitatii)
sta&ilirea paternitatii)
5n timpul derularii sale) termenul poate i suspendat. cand din moti!e
temeinice) un timp nu mai curge) urmand ca la inele cauzei de
suspendare sa se reia) sau poate i c-iar intrerupt) situatie in care de
la momentul inter!enirii cauzei !a incepe sa curga un nou termen de
aceeasi calitate.
Cau0ele de suspendare sunt"
# orta ma2ora
# participarea la ortele armate ale Romaniei ce sunt pe picior
de raz&oi
# reclamatia administrati!a
# raporturile de casatorie)
# lipsa &ilantului socotelilor intre ocrotit si ocrotitor.
21
# lipsa ocrotitorului legal alaturi de cei lipsiti de capacitate de
e(ercitiu sau cu capacitate restransa)
Cau0ele de intrerupere sunt"
# recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie
# cererea de c-emare in 2udecata
# eectuarea de catre de&itor a unui act incepator de e(ecutare.
PATRI9ONI!L
repre0inta ansam&lul drepturilor si o&ligatiilor) apreciate in &ani) care
apartine unui persoane izice sau 2uridice) in alte cu!inte) o
uni!ersalitate 2uridica distincta de drepturile pe care le contine.
,atrimoniul este alcatuit dinr#un acti! patrimonial $drepturile% si un
pasi! patrimonial $toate o&ligatiile patrimoniale%
Caractere /uridiceB
# este o uni#ersalitate /uridica) a&stracta) neaectata de modiicarile
ce inter!in.
# apartine numai persoanelor izice sau 2uridice) oricare dintre
acestea a!and o&ligatoriu un patrimoniu) ce se stinge la deces)
transormandu#se intr#o masa de &unuri ce !or re!eni mostenitorilor
deunctului.
# este inseparabil de persoana.
# este unic. dar poate i ormat din grupe distincte de &unuri cu regim
2uridic dierit) ara asi pierde unicitatea.
?unctiile patrimoniului
# constituie ga/ul general al creditorilor c8irografari $acei creditori
care nu au garantata creanta lor printr#o garantie reala $ga2) ipoteca.
pri!ilegiu%
# permite subrogatia reala cu titlu uni#ersal) adica se permite
inlocuirea unui &un cu altul $locul &unului !a i luat de pretul incasat
prin contr. de !.#c.%
# permite transmisiunea uni#ersala sau cu titlu uni#ersal $singurul
mod pre!azut in legislatia romana) prin care se pot transmite
o&ligatiile%. 6ransmisiunea uni!ersala se regaseste la transmiterea
intregului patrimoniu $acti! ,asi!% neragmentat la un singur
22
mostenitor) iar cea cu titlu uni!ersal presupune transmiterea
ractionata la mai multi mostenitori $dar atentie iecare !a primi o
ractie si din acti! si din pasi!) de e(. +/2 din masa succesorala D +/2
din drepturi si +/2 din o&ligatii%
Ne1tB /reptul de proprietate.
23