Sunteți pe pagina 1din 1

10

Inedit
Aa v place istoria?
Dimitrie Cantemir, primul promotor
al Romniei n Europa
Dimitrie Cantemir "erudit de faima european, voievod
moldovean, academicean berlinez, print rus, cronicar
roman, cunoscator al tuturor placerilor pe care le poate da
lumea, un Lorenzo de Medici al nostru " ( G. Calinescu )
reprezinta figura celui mai mare umanist din perioada
feudala a literaturii romane. El este voievodul carturar
prin care poporul roman a inscris, pentru prima oara,
numele unuia din fii sai in panteonul gloriilor universale.
Caci daca si mai inainte din mijlocul neamului nostru au
rasarit carturari ce au atras atentia asupra lor, cucerind
admiratia si stima contemporanilor si a urmasilor,
Cantemir este ,,intaiul om de stiinta roman" a carui opera
face autoritatea in epoca si a carei personalitate
impresioneaza ca un simbol reprezentativ pentru
umanitatea intreaga. Dimitrie nu ramane omul unei
singure carti, el scrie istorie, geografie, face versuri si
compune proza, leaga intre ele diferitele preocupari printr-
o incercare de sinteza, trage concluzii politice si sociale din
faptele trecutului si ale prezentului, se indreapta plin de
curiozitate creatoare spre muzica, matematica si fizica.
Secolul nostru si-l revendica pe Cantemir dupa o serie de
distantari. N. Iorga ii judeca la inceput inconsecventele si ii
critica detasarea, pentru a ajunge apoi la o inalta pretuire
entuziasta.
Considerat unul dintre cei mai
eruditi umanisti, el s-a situat cu mult deasupra carturarilor
vremii sale. Si-a format cultura dinspre antici catre
moderni, preluand limba latina drept instrument esential al
expresiei, alaturi de alte limbi de amplu suflu cultural. O
mare pasiune pentru cercetare a fost ajutata de contactul
cu carturari de exceptie, prin sederea la Curtea Otomana
in timpul careia a avut privilegiul descoperirii unor inalte
valori universale. Carturar umanist, deschis catre lume si
progres, Dimitrie Cantemir a prefigurat iluminismul si nu
inzadar ScoalaArdeleanasi-l valua ca model si inspiratie.
Pentru Blaga, principele este "inorogul alb"
al gandirii romanesti, faptura stranie si pura, de o geniala
claritate in previziuni.
Un ostatec privilegiat
Domnitorul nedorit
Spion incomod
Primul academician roman
O alegorie a adevarului
Cetateanul European
. Bizade (fiu de print),
Dimitrie a fost al doilea copil al lui Constantin Cantemir,
voievodul Moldovei intre 1685 si 1693. S-a nascut la Silisteni, la
26 octombrie 1673, iar educatia i-a fost data de catre eruditul
grec Ieremia Cacavela, care i-a predat slavona, greaca, latina,
teologie si filosofie. Numele de Cantemir a fost preluat de tatal
sau de la un vestit sultan tatar.
Un
singur lucru nu-l pusesera la socoteala boierii moldoveni: avea
doi fii, care vor nutri mari ambitii in viitor, care au simtit
nemultumirea adanca a felului cum era asezata stapanirea
Moldovei si care au fost dati la scoala, caci stiinta de carte
insemna o putere a carei lipsa o simtea batranul domn. Incepand
cu anul 1688, la varsta de 15 ani, Dimitrie va trai in capitala
Imperiului Otoman, Istambul, anticul Constantinopol,
metropola politica si culturala a Imperiului Roman de Rasarit si a
Imperiului Bizantin. Desi ostatic la curtea sultanului, are
posibilitatea sa-si continue invatatura la Academia Patriarhiei
constantinopolitane. In foarte bogata-i biblioteca afla o pleiada
de lucrari din cele mai diverse ramuri ale stiintei si culturii:
logica, filozofie, geografie, istorie, medicina, chimie, limbi
orientale (turca, araba, persana). Diplomatii statelor occidentale
- trimisul Frantei, Chteauneul si reprezentantul Olandei,
Coullier, au incurajat si sustinut interesul tinarului moldovean
fata de literatura si stiintele occidentale.
. Dupa circa douazecisidoi
de ani de studii in Constantinopol s-a intors la Iasi, fiind
coparticipant la domnia tatalui sau. La moartea acestuia, in
martie 1693 va fi ales domn de marii boieri, dar sultanul, platit de
Constantin Brancoveanu, nu il va recunoaste si il va impune
dupa numai trei saptamani la tron pe Constantin Duca. Se
intoarce la Constantinopol spre a-si continua studiile. Cu prilejul
unui razboi turco-austriac efectueaza o calatorie in Europa
Centrala, ocazie care ii calauzeste pasii si prin Banat, la
Timisoara. Are astfel prilejul de a se convinge de unitatea
lingvistica a poporului roman.
Candideaza la tronul tarii si
obtine confirmarea Portii Otomane la 14 noiembrie. El va avea
insa o misiune precisa. Anume aceea de a il tine sub
supraveghere si a il prinde, la momentul potrivit, pe Constantin
Brancoveanu, banuit ca ar avea planuri sa treaca de partea
rusilor. In urma staruintelor lui Carol al XII-lea, refugiat la
Tighina, si ale lui Ludovic al XIV-lea, un razboi serios se
pregatea impotriva Rusiei. Data fiind aceasta situatie, tarile
noastre aveau nevoie in fruntea lor de domni siguri, cu o credinta
neclintita fata de Poarta. Tomai din acest motiv misiunea de
iscoada ii si fusese incredintata lui Cantemir, considerat, dupa
aproape intreaga sa viata insanul turcilor, ca fiind devotat.
. Dar tocmai pentru ca avut acces
atat de profund in sanul stilului de viata turcesc si cunostea prea
bine liderii acestei lumi, noul voievod avea serioase indoieli cu
privire la viitorul Imperiului Otoman, simtindu-se ispitit sa isi
indrepte nadejdea catre puterile crestine. Dezastrul din 1697 de
la Zenta - una dintre cele mai semnificative infrangeri din istoria
turcilor - la care participase ca tanar ostas in anturajul vizirului, l-
a impresionat mult si i-a subtiat respectul fata de valoarea
militara a ostirii otomane. Nu este, deci, foarte surprinzator ca, in
ciuda tuturor asteptarilor de atunci, Dimitrie Cantemir va trece
de partea rusilor. Aliindu-se cu tarul Rusiei Petru cel Mare
(1682- 1725), ia parte la razboiul ruso-turc. Pierzand batalia de la
Stanilesti pe Prut, se ajunge la tratatul de la 23 iulie, de "langa
vadul Husilor", prin care tarul restituiaAzovul, darama o serie de
cetati de la hotarul Ucrainei, platea o despagubire de razboi si
ingaduia lui Carol al XII-lea reintoarecerea netulburata in Suedia
prin Polonia.
I se acorda aici un intins domeniu feudal si
este investit cu inaltul titlu de Principe Serenissim al Rusiei la 1
august 1711. Aici a trait el inca doisprezece ani, mai intai la
Harkov, apoi la Moscova si in Petersburg. In mai 1713 ii moare
sotia, Casandra, fiica lui Serban Cantacuzino; dupa sase ani, in
1719, se casatoreste cu frumoasa si tanara Nastasia Trubetkoi.
Tarul ii da la inceput cincizeci de sate, sase mii de ruble anual si
doura randuri de case la Moscova; il face apoi consilier intimsi-i
arata intotdeauna o deosebita pretuire. Cantemir pleaca in
campania impotriva Persiei insa pe drum se imbolnaveste -
suferea de diabet - si trebuie sa se intoarca. Ajuns la mosia sa, in
satul Dimitrovca, unde-si avea asezarea, mai traieste cateva luni
de zile, inchizand ochii la 1 septembrie 1723, la varsta de 50 de
ani. Afost inmormantat in "biserica de jos" a manastirii grecesti
din Moscova, acolo unde odihnea si prima sa sotie, el fiind este
chiar ctitorul acestei biserici. A mai ridicat, facand insusi
planurile, inca doua biserici in satele de pe mosia sa, precumsi o
manastire la Dimitrovca. Osemintele lui odihnesc in prezent la
BisericaTrei Ierarhi din Iasi.
. Inca din 1714
Dimitrie Cantemir fusese ales membru al Academiei din Berlin
si la indemnul membrilor acestei adunari de invatati s-a apucat sa
scrie cartea cu titlul "Descriptio Moldaviae" ( Descrierea
Moldovei ). Acesta lucrare cuprinde trei parti: partea geografica,
partea politica si cea intitulata "Despre cele bisericesti si ale
invataturii in Moldova", in care intra capitole despre religie si
biserica, limba si literatura romana.
Singur, istoricul si
geograficul polon din veacul al XVI-lea, Martin Cromer, se
apropie de conceptia descrierii unei tari, asa cumeste inteleasa in
Descrierea Moldovei . In special atentia data poporului,
descrierea obiceiurilor de la nunti si inmormantari, enumerarea
tuturor figurilor fabuloase din traditia populara ( paparudele,
dragaica, zanele si zburatorii ), jocurile si ceremoniile (turca si
calusarii, descantecele), legendele locale, de pilda a Ceahlaului
si altele formeaza originalitatea acestei scrieri. Atentia deosebita
data vietii populare in cadrul descrierii tarii, este dovada nu
numai a unei conceptii largi, din punct de vedere stiintific, dar si
a unei atitudini progresiste a scriitorului, fata de problemele
sociale si politice. A introduce viata populara intr-o carte de
stiinta despre statul feudal, inseamna un pas inainte in
intelegerea rosturilor statului general. Fiind scrisa in latina, "
Descrierea Moldovei" nu face parte nemijlocit din literatura
romana, dar prin subiectele tratate, prin locul pe care il ocupa in
creatia culturala a lui Dimitrie Cantemir, prin ideile sociale se
leaga de istoria literaturii noastre.
. Principalele idei
politice ale lui Dimitrie Cantemir erau lupta impotriva jugului
otoman, precum si lupta pentru formarea in Moldova a unui stat
autoritar domnesc, care sa inlocuiasca formula statului nobilar.
Aceste idei, sunt cuprinse in tratatul incheiat la Lutk intre
Moldova si Rusia, in 1711 care prevedea independenta statului
moldovenesc si stabilirea unui regim centralizat domnesc in
aceasta tara, sub garantia Rusiei . Descrierea Moldovei formeaza
o completare si un comentariu stiintific al tratatului incheiat de
Cantemir cu tarul Petru I . Era necesar sa se arate ca, inainte de
cotropirea turceasca, Moldova era o tara independenta, a carei
libertate a fost inabusita treptat prin calcarea tratatelor. Pe de alta
parte, autorul "Descrierii Moldovei" cauta sa dovedeasca
existenta unui regim centralizat domnesc datand de la
intemeierea tarii si care a fost rasturnat in chip abuziv de
boierime. Se stabileau astfel temelii istorice, argumente trase din
cunoasterea trecutului, pentru ideile politice urmarite de
Cantemir in activitatea lui ca domn.
Fara indoiala ca
"Istoria ieroglifica" este lucrare alegorica ce infatiseaza o
intreaga epoca - inceputul secolului al XVIII-lea, sub semnul
"luptei dintre inorog si corb", patrunzand de fapt epoca
respectiva in toate sensurile sale." Semnele " (hieroglifele )
esentiale ale lui Cantemir sunt animale care simbolizeaza
rivalitatea dintre familia Cantemiristilor si cea a lui
Brancoveanu, cu prelungire catre expunerea relatiilor dintre
doua tari - Moldova ("Tara Patrupedelor") si Muntenia ("Tara
Pasarilor" ). Actiunea propriu-zisa a operei este relativ simpla:
"Corbul" (Brancoveanu) vrea sa-si extinda influenta si asupra
Moldovei si pune la cale urmarirea "Inorogului" (Dimitrie
Cantemir). Dupa cateva situatii aventuroase, inorogul este tradat
de ai sai, este prins si inchis. Finalul va anunta eliberarea lui . Dar
o asemenea actiune ii permite lui Cantemir sa patrunda realitatea
politica a epocii si nu doar din Moldova si Muntenia ( cu
incrancenata lupta pentru putere, cu aplecarea spre umila
conditie a poporului de "muste" sau "albine", cu prezentarea
revoltei "mustelor" etc.), ci si din Imperiul Otoman. Spre
exemplu, prezinta o importanta alegorie care vizeaza posibila
descrestere a acestuia: un urias cazan care fierbe la flacarile
revoltelor populare si care foarte curand ar putea da pe dinafara.
. Destul de greoaie la
lectura, " Istoria ieroglifica " are in partea finala si un glosar (
primul in literatura noastra ), caci autorul a banuit greutatea
intelegerii "hieroglifelor" sale si le-a dat explicatiile cuvenite. In
literatura medievala se folosea frecvent ca procedeu literar
prezentarea vietii omenesti sub forma de povestire din lumea
animalelor. La Cantemir, fantasticul, alegoria au o aura de
originalitate (in forma si in continut). "Istoria ieroglifica" apare
ca un roman si un pamflet, in care naratiunea, fabula, basmul cu
personaje se impletesc cu o profunzime de proverbe, versuri si
cugetari orientale si clasice, chiar si populare romanesti.
Era inca un mod de a
sugera prabusirea iminenta a imperiilor, prabusire se care se
legau nadejdile tuturor popoarelor mici oprimate.
E inca o proba a
felurilor in care intelegea dezvoltarea ingemanata a istoriei si
spiritului, ca un initiat care a invatat sa foloseasca facultatea
integratoare a spiritului, sa imbratiseze fenomenele in unitatea
lor originara, de reconstituit din suma fragmentelor inteligibile .
Ceea ce a izbutit Cantemir si ceea ce intereseaza astazi poate mai
mult decat talentul, eruditia, multilateralitatea sa uimitoare, este
faptul de a fi intreprins cu toate mijloacele sa demonstreze
spatiul S-E european, si mai cu seama tara sa de obarsie, ca parte
integranta a Europei, fecundata de spiritul european si una din
sursele acestui spirit insusi.
Constantin Cantemir a fost ales
de catre marii boieri Domnitorul Moldovei pentru ca
intrunea toate calitatile cerute unui instrument docil al
oligarhiei boieresti: era batran, fara mosie, fara carte, fara
sprijin la rudele de neam mare, conducatorul ostirilor de
paza la granita, deci bun luptator, cu decoratii militare.
Antioh, fratele mai mare, isi
insuseste intreaga mostenire, lasandu-l intr-o situatie
financiara precara. In 1699 Dimitrie se insoara cu
Cassandra, fiica lui Serban Cantacuzino, domnitor
muntean, pentru ca in 1710 sa ajunga cu ajutorul acestuia,
din nou, domnitorul Moldovei.
Dimitrie Cantemir, pe care turcii il cerura in
zadar, isi lua familia de la Iasi si, impreuna cu o suma de
dregatori si ostasi, intre care si hatmanul Ion Neculce,
viitorul cronicar, porni pe calea pribegiei, insotind pe Petru
cel Mare al Rusiei.
Nici una din geografiile
vremii, in Europa, nici cea folosita de Dimitrie Cantemir, "
Geografia Universala " a lui Philippe Cluvier, nici cea
greceasca a lui Meletie de Arta, fostul profesor al lui
Cantemir laAcademia din Constantinopol, nu sunt alcatuite
pe un plan asa de larg; ele privesc numai tara si organizarea
statului, dar nu si obiceiurile stapanirii, vorbesc de nobilime,
clasa conducatoare, dar nusi despre popor.
Opera literara a marelui
carturar este constituita cu deosebire de "Istoria
ieroglifica". Ea a fost catalogata drept "cel dintai roman
romanesc de realitate istorica" de catre Nicolae Iorga. S-a
afirmat chiar ca ar fi roman social-filosofic cu caracter
patriotic, apropiindu-se de pamfletul politic.
Din
mijlocul sud-estului de traditie ortodoxa si bizantina,
Cantemir incepea edifdicarea unui pod spre Europa de Sud
si de apus, completand si mai ales finalizand ideea de
romanitate emisa de predecesorii sai .
Cantemir
adauga uneori istoriei noastre atat de ciudate fragmente care
lipsesc indocumente, dar pe care le pune la locul potrivit cuo
intuitie adanca a adevarurilor integrate.
DESCOPER