Percetia ca proces

Percepia se refer la activitatea psihologic prin care indivizii dau interpretri sugestive
stimulilor senzoriali pe care-i recepteaz din mediul nconjurtor. Cand aplicam acest proces la
oameni si relatii, suntem implicati in perceptia interpersonala. Observi ce zic si fac prietenii,
colegii, familia ta, iar vorbele si faptele lor au pentru tine intelesul pe care tu il interpretezi, si nu
obligatoriu intelesul pe care ei au vrut sa il transmita.
Etapele perceptiei
Mintea noastra selecteaza, organizeaza si interpreteaza informatiile atat de rapid incat credem ca
perceptiile noastre sunt obiective, reflectari factuale ale lumii.
Selectarea, organizarea si interpretarea sunt cele 3 etape de baza ale perceptiei.
Selectarea. Procesul perceptiei incepe atunci cand unul sau mai multe simturi este stimulat.
Exemple: auzi ceva cand treci pe undeva, cineva te atinge cand este inghesuiala, cineva iti
zambeste. De fapt, simturile sunt in permanenta stimulate de lucruri din mediul inconjurator, dar
este imposibil sa acorzi atentie la tot ceea ce vezi, auzi, mirosi, gusti si simti in orice moment.
Ex: cand treci pe langa un santier de constructii zgomotos, probabil nu mai auzi zgomotul
traficului.
Selectia presupune ca mintea si corpul tau te ajuta sa alegi anumiti stimuli carora sa le acorzi
atentie, acestia influentand categoric perceptia.
Un punct cheie in acest proces este acela ca nu intotdeauna luam decizii in mod constient in ceea
ce priveste ce stimuli observam si ce stimuli ignoram. Cercetarile arata ca exista in special 3
caracteristici care fac un stimul sa fie mai probabil selectat.
In primul rand, neobisnuitul si ineditul fac un stimul sa iasa in evidenta. Ex. : vorbitul tare in
curtea facultatii VS. vorbitul tare in biblioteca.
In al doilea rand, repetitiasi frecventa cu care esti expus la un stimul este unul din factorii care
influenteaza probabilitatea ca acesta sa fie luat in seama. Ex.: trasaturi fizice oameni vazuti des
vs. rar.
In al treilea rand, intensitatea unui stimul afecteaza masura in care il luam in seama. Ex.:
mirosuri puternice vs. mirosuri slabe, culori puternice vs. culori fade.

Organizarea urmatorul pas in procesul perceptiei
Aceasta etapa te ajuta sa iti dai seama de o informatie, intelegand cat de asemenatoare sau
diferita este de alt lucru pe care il cunosti. Pentru a clasifica un stimul, mintea ta ii aplica o
schema perceptuala. Potrivit lui Peter Andersen, exista 4 astfel de scheme:
Constructele fizice scot in evidenta infatisarile oamenilor, facandu-ne sa observam
caractristici obiective precum greutatea, inaltimea, etnia, forma corpului sau caract.
Subiective precum atractia corporala.
Constructele de rol scot in evidenta pozitia sociala sau profesionala a oamenilor, astfel
observam ca o persoana este profesor, contabil, tata etc.
Constructele de interactiune scot in evidenta comportamentul oamenilor, astfel observam
ca o persoana este extrovertita, agresiva, timida, sarcastica etc.
Constructele psihologice arata sentimentele si gandurile oamenilor sigura, nesigura,
invidioasa,ingrijorata, etc.
Ex.: persoana cunoscuta pt prima data toate constructele
Procesul organizarii ne ajuta sa determinam felurile in care informatiilr sunt legate unele
de altele .

Interpretarea
Dupa ce observam si clasificam un stimul, trebuie sa ii oferi o interpretare pt a vedea ce
inseamna pt tine. Ex.:colega se poarta foarte frumos cu tine in ultima sapt. ce
inseamna? Ca sa afli bazat pe experienta perosnala, cunostinte si apropierea dintre voi.

Procesul interpretarii nu este obligatoriu unul linear, cele trei etape putand sa se
suprapuna. Interpretam un comportament depinzand de ceea ce observam in legatura cu
el, dar si ceea ce observam depinde de modul in care interpretam.


Ce influeneteaza acuratetea peceptuala?
Pt ca facem in permanenta perceptii, ar trebui sa fim experti, dar dupa cum probabil ati
observat din experientele voastre proprii, greseli de perceptie se produc adesea. Exista in
principiu 3 factori care afecteaza acuratetea perceptuala si conduc la erori: psihologia
noastra, backgroundul cultural si co-cultural, si roluril noastre sociale.

Starile si trasaturile psihologice
Psihologia este studiul modurilor mecanice si bio-chimice in care corpul nostru
functioneaza. Multe aspecte ale psihologiei noastre ne afecteaza perceptia.
Starile psihologice sunt conditii care sunt temporare. Ex: starea psihologica de oboseala
ne face nervosi si ne modifica perceptia asupra timpului; foamea greu de socializat,
nervosi.
Spre deosebire de starile psihologice, trasaturile psihologice sunt conditii care ne
afecteaza in mod continuu. Comparate cu starile care se schimba in permanenta,
trasaturile sunt mai rezistente. Ex: perceptia se bazeaza f mult pe simturile noastre
abilitatea de a vedea, mirosi, simti sunet pt persoana cu probleme de auz prea
puternic pt un auz normal; aliment gust picant. Asadar, cand abilitatile noastre senzoriale
difera, perceptiile difera adesea si ele.
Alta trasatura psihologica este ritmul biologic, sau ciclul schimbarilor zilnice in
temperatura corpului, vigilenta sau starile de spirit prin care trecem. Cum nivdelurile de
hormoni cresc si scad pe parcursul zilei, nivelul de energie si predispozitia la stress se
schimba de asemenea. In consecinta, sunt momente ale zilei cand socializezi cu usurinta
si momente in care te enervezi foarte usor si esti antipatic.
Ritm biologic diferit starea de dimineata; partenerii de cuplu au ritmuri biologice
diferite -> mai multe conflicte : trezitul, culcatul.

Cultura si co-cultura
Valorile si normele culturale au multe efecte diferite in modul in care comunicam
interpersonal. Pe langa faptul ca ne afecteaza comportamentul, cultura ne influenteaza si
perceptiile si interpretarile asupra comportamentelor celorlalti.
Ex.: Jason american si Rosella italian intalnire, distanta mica dominant si agresiv
pt italian, americanul il percepe ca fiind timid sau ciudat. Normele lor culturale nu le
afecteaza doar comportamentul, ci si perceptia despre comp. celuilalt.
Fiecare dintre noi avem mai multe lentile prin care percepem lumea care ne inconjoara.
Unele din ele sunt produsele backgroundului nostru cultural. Altele sunt influentate de
varsta, clasa sociala, educatie, religie, hobbyuri, si alte elemente ale co-culturii noastre.

Rolurile sociale
Un rol social este un set de comportamente care este asteptat de la cineva intr-o situatie
sociala particulara. Fiecare dintre noi jucam mai multe roluri sociale care ne afecteaza
perceptiile. Ex.: rolul sexurilor bilogice karin promovata manager femeile o vad
puternica, hotarata si un model pt celelalte femei. Barbatii o vad dominanta, agresiva si
insistenta, pt ca ii percep comportamentul ca fiind nefeminin.
Experienta si rolurile ocupationale afecteaza si ele pereptia. Ex.: mama nou-nascut si
pediatru despre sughit.

Desi pare aproape reflexiva, perceptia este de fapt un proces complex, susceptibil la
multe prejudecati si tipare.

FORTE FUNDAMENTALE IN PERCEPTIA INTERPERSOANALA
De cele mai multe ori credem ca ceea ce vedem noi este ceea ce este de fapt. Desi ne
bazam foarte mult pe perceptiile noastre, cercetarile arata ca acele perceptii sunt
vulnerabile la un numar de prejudecati, multe dintre ele operand in afara constientizarii
noastre.
Stereotipurile generalizari despre grupuri de oameni aplicate la membrii
individuali ai acelui grup. Are 3 etape: identificam grupul din care credem ca o
persoana face parte (esti blonda), apoi evocam o generalizare care se face adesea
despre membrii acelui grup (blondele se distreaza mai bine), in cele din urma
aplicam generalizarea persoanei in cauza ( tu esti blonda, deci te distrezi mai
bine).
Stereotipurile neplacute, in afara eticii, duc la perceptii ineficiente, chiar
deranjante,
Efectul intaietatii (prioritatii) Se spune ca ai o singura sansa sa faci o prima
impresie buna. Prima impresie seteaza tonul pt viitoarele interactiuni. Studiu:
inteligent, critic, impulsiv, incapatanat si invidios evaluat mai favorabil decat
invidios, incapatanat, impulsiv, critic si inteligent Cand descrierean incepe cu
un adjectiv pozitiv, cele negative sunt diminuate.
Eefectul experientei recente tendinta de a scoate in evidenta cea mai recenta
impresie cand iti formezi o perceptie. Este importanta si o impresie finala buna.
Setul perceptual o predispozitie sa percepem numai ce vrem sau ce ne asteptam
sa percepem. O sa cred cand o sa vad Ex. Bebelus baiat mai mare si mai
puternic; vindecarea ca mircaol sau ca efect al medicamentelor. Oamenii vad ce
sunt obisnuiti sa vada.Ex.: cuplu suparat intra in restaurant - femeia (probleme de
violenta in familie) crede ca tocmai au trecut printr-o cearta, barbatul (rude care
au murit e doferite boli) crede ca sunt ingrijoratin din cauza unei probleme de
sanatate.
Egocentrismul lipsa abilitatii de a lua perspectica altei persoane. Copiii
prescolari pot fi considerati egoisti, dar de fapt sunt egocentristi. Ex. Petrecere
supriza timid vs. extrovertit
Prejudecatile pozitive si negative prej. Pozitiva = tendinta de a te concentra pe
atributele pozitive ale unei persoane atunci cand iti formezi o perceptie. Ex. Cuplu
indragostit
Prej. Negative situatii competetitive. Negativul eclipseaza pozitivul


CUM EXPLICAM CE PERCEPEM
Locus - cauze interne sau externe. Exemplu: seful intarzie
Stabilitatea cauze stabile (permanente)/ insabile. Exemplu: seful intarzie
Controlabilitatea cauza in conrol/ in afara controlului unei persoane. Ex.:
fratele te ia de la aeroport

ERORILE DE PERCEPTIE
Prejudecata de autoservire tendinta de a atribui succesele unuia unor cauze
interne si esecurile unor cauze externe. Ex. :nota test,
Greseala atribuirii fundamentale tendinta de a explica comportamentele
celorlalti prin cauze mai degraba interne decat externe . Ex.: cineva ti-a taiat calea
in trafic.
Supra-atribuirea tendinta de a atribui o serie de comportamente unei singure
caracteristici a unei persoane. Ex. :copil singur la parinti egoista, ambitioasa;
femeile foarte critice, considerate de barbati singura cauza este ca sunt femei.


CUM SA NE IMBUNATATIM ABILITATILE DE COMUNICARE

O buna cunoastere de sine
Concentreaza-te pe caracteristicile celorlalti
Ia in considerare contextul
Separa interpretarile de fapte
Ofera perceptii alternative
Implica-te in comportamente de verificare a perceptiei
Revizuieste-ti perceptiile daca este necesar