Sunteți pe pagina 1din 18

PREGATIREA, ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRII SI EXPLORARII

SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI NEUROLOGICE SI


REUMATISMALE
I. PUNCTIA RAHIDIANA
II. EXPLORARI PARACLINICE
1. Examenu !a"#$$%#& a '#'(emuu# ne!)$' &en(!a
*. E&$en&e+a$%!a+#a
,. S&#n(#%!a+#a &e!e-!aa
.. Re$en&e+a$%!a+#a
/. Ee&(!$en&e+a$%!a+#a
0. Ee&(!$"#a%n$'(#&u neu!$1mu'&ua!
III. PUNCTIA ARTICULARA
IV. PUNCTIA OSOASA
V. EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI
LOCOMOTOR
1. Examenu !a"#$$%#& a '#'(emuu# $&$m$($!
*. E&$%!a+#a a2a!a(uu# $&$m$($!
,. A!(!$'&$2#a
.. S&#n(#%!a+#a $'(e$a!(#&ua!a
/. Ee&(!$m#$%!a+#a
0. Te'(a!ea m$-##(a(## a!(#&ua!e
G$n#$me(!#a 1 &$e+#&#en(u +un&(#$na a m$-##(a(##
3. Ex2$!a!ea +$!(e# mu'&ua!e
I.
1
PUNCTIA RAHIDIANA
Pun&(#a !a4#"#an5 = ptrunderea cu ajutorul unui ac special printre vertrebe n
spaiul subarahnoidian, la nivel lombar (puncie lombar) sau suboccipital (puncie
suboccipital)
S&$2: explorator -msurarea tensiunii lichidului cefalorahidiari, recoltarea sau
executarea mielografiilor = radiografii de coloan vertebral efectuate
cu substant de contrast sau aer;
terapeidic -decomprimarea n cursul sindromului de hipertensiune
cefalorahidian, introducerea de substane medicamentoase, anesteice,
n spaiul subarahiloidian!
Ma(e!#ae ne&e'a!e: mas acoperit cu cmp steril, pe care se a"a:
ace de punctie rahidian cu mandren, sterile "i uscate, lungi de # -1$ cm;
seringi tip %ecord de &-'-1$ "i &$ ml, sterile;
&-# pense sterile;
sticl cu alcool;
sticl cu tinctur de iod;
casolet cu cmpuri sterile; ,
mnu"i de cauciuc sterile;
dou eprubete sterile, uscate "i etichetate;
eventual medii de cultur (dup indicatia medicului);
trei eprubete curate, gradate, pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, pentru
analie citologice "i biochimice, n stativ;
manometru *laude;
tvi renal;
substane de contrast (pentru puncia rahidian exploratorie);
substane medicamentoase (antibiotice, hormoni, seruri, pentru puncia terapeutic);
substane anestezice (pentru puncia efectuat n vederea rahianesteiei)!
Etape de execuie/ Timpi de executie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare
1!1! +regtirea materialelor "i instrumentelor se efectuea n funcie de scopul
punciei +rimele opt materiale se pregtesc indiferent de scopul punciei
1!&! ,suta cu instrumente "i materiale se aduce lng bolnav n momentul
nceperii punctiei!
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnaului i alegerea locului punciei
&!1! -e anun bolnavul "i i se explic necesitatea punctiei!
&!&! -e controlea ca temperatura camerei s fie de&$.* (dac se efectuea
n salon)
&!#! /olnavul este condus n sala de tratament
&
&!0! 1ac puncia se face n salon se iolea patul printr-un paravan de restul
bolnavilor
&!'! -e explic bolnavului poiia exact pe care trebuie s o menin n timpul
punctiei
&!2!-e debrac bolnavul
A! &!3! -e a"a bolnavul n poiie "end, la marginea mesei de examinare,
cu picioarele atrnnde
&!4! -e ncruci"ea minile bolnavului pe piept "i capul aplecat nainte
&!5! -patele se ncovoaie n form de arc (poiie spate de pisic "i se apas
moderat capul n regiunea occipital
&!1$! /olnavul va fi acoperit, cu excepia locului punciei
&!11!-e mpinge napoi ona epigastric
&!1&! -e spal locul punciei (la nevoie va fi ras)! 6ocul punciei este ales de
medic
- puncie 7ombar 1
1&
-6
1
sau 6
0
-6
'
;
- puncie dorsa7 1
2
-1
3
B! &!3! /olnavul se a"a n poiie culcat, decubit lateral, la marginea mesei
sau patului, ghemuit cu genunchii adu"i ct mai mult spre capul aplecat
nainte; astfel: nct spatele s fie arcuit (poiie coco" de pu"c )
&!4! -ora i susine ceafa cu o mn "i coapsele cu cealalt (fig 103, a)
! Participarea la efectuarea punciei
#!1! -plare pe mini cu ap curent "i spun, deinfectare cu alcool!
#!&! -e deinfectea locul punciei cu alcool "i cu tinctur de iod, pe o
suprafa de 1$ x 1$ cm
#!#! -e iolea cu cmp steril!
#!0! -e preint medicului mnu"ile de cauciuc sterile
#!'! -e preint medicului o pens steril pentru a-"i alege acul pentru puncie
#!2! -e supraveghea bolnavul n tot timpul punciei
A! #!3! -e ofer medicului aparatul *laude pentru msurarea tensiunii
lichidului cefalorahidian
#!4! -e recoltea probele pentru laborator, n eprubete sau pe medii de cultur
(pentru examenul bacteriologic)
B #!3! -e ofer medicului seringile cu substanele medicamentoase (dac
puncia se face cu scop terapeutic)
#!4! 1up extragerea acului, se badijonea locul punctiei cu iod
#!5! -e aplic un pansament steril "i se fixea cu romplast
#!1$! -plare pe mini cu ap curent "i spun8
". #otarea $n foaia de obseraie
0!1!-e notea n foaia de observaie data punciei "i cantitatea de lichid
extras, precum "i 9tratamentul efectuat
#
% &ngri'irea bolnaului dup puncie
'!1! /olnavul va fi a"eat foarte atent pe crucior, n poiie orionta7, "i n
momentul plasrii lui n pat!
'!&! -e a"a, bolnavul fr pern "i se menine n aceast poiie, nemi"cat,
timp de &0 ore!
'!#! /olnavul se serve"te "i se alimentea la pat, numai dup 2 ore
'!0! 1up &0 ore, se ofer bolnavului perna
'!'! : treia i dup puncie se a"a bolnavul n poiie "end!
'!2! 6a indicaia medicului se rehidratea bolnavul cu substane hipo- sau
iotonice si se administrea medicamente hipertensive
(. Pregtirea lichidului pentru laborator )$n cazul punctiei exploratorii*
2!1! ;prubetele cu lichid cefalorahidian recoltat se plasea imediat n
termostat sau n baie de ap
2!&! -e etichetea recipientele ,cu lichidul recoltat
2!#! -e completea formularele de recoltare
2!0!-e transport imediat eprubetele la laborator, evitind suprainfectarea
produsului
A&&#"en(e:
< :meeli, tulburri viuale;dureri de cap, grea, tuse, vrsturi
< =emoragii prin ac; dac persist, se repet puncia ntr-un spaiu intervertebral
superior
< *ontractarea feei, gtului sau a unuia din membre (prin atingerea ramurilor nervilor
spinali)
< >ocul reflex (foarte rar) poate duce la sincope mortale
< /olnavul va fi supravegheat cu grij timp de &0 ore
< ?erespectarea repausului n poiie oriontal poate da nastere la tulburri
postfuncionale
< +uncia suboccipital se poate efectua "i n condiii ambulatorii, deoarece bolnavul
nu trebuie culcat, fiind recomandat poiia: "end
A(en(#e6 < 1ac n cursul punciei s-a evacuat o cantitate mare de lichid, bolnavul va
fi a"eat n poiie @rendelenburg moderat pentru cteva ore
0
II. EXPLORARI PARACLINICE
II.1. EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL
CONTINUTULUI CRANIAN
Ra"#$%!a+#a '#m2a a &!an#uu# A nu necesita nici o pregatire prealabila!
-e executa radiografia din fata si profil;
:lteori se executa radiografia baei craniului, a seii turcesti, a orbitelor sau a
stancii temporale, eventual alte incidente;
-ugarii, copiii mici sau bolnavi nelinistiti trebuie sedate pe cale medicamentoasa;
+entru a obtine o imagine radiological a continutului cranian se va introduce o
substanta de contrast in spatiile subarahnoidiene si in cavitatile ventriculare,
ocupate de lichidul cefalo-rahidian;
-ubstanta de contrast utiliata este aerul;
7ntroducerea aerului se face: a) 2!#n 2un&(#e )en(!#&ua!a A ventriculografie;
b) 2!#n 2un&(#e $m-a!a A encefalografie;
P!e%a(#!ea -$na)uu#
7n dimineata examinarii, bolnavul ramane nemancat;
+entru linistire se va administra un sedative;
7n ca de ventriculografie, bolnavul va fi transportat in sala de operatie pentru
trepanatie;
+unctia lombara pentru encefalografie se va face in sala de tratamente;
+entru a face loc aerului, se scoate in mod fractionat cantitatea corespunatoare de
lichid cefalorahidian, care poate fi 1$ ml, pentru reperarea ventriculilor, &$-0$ ml
pentru umplerea completa a acestora, sau se inlocuieste aproape toata cantitatea
de lichid cefalorahidian cu aer;
1upa terminarea radiografiei, bolnavul va fi culcat oriontal, intai in decubit
ventral pentru 1-& ore si in continuare in decubit dorsal fara perna, mentinandu-se
in aceasta poitie &-# ile;
*. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL
SPATIILOR SUBARAHNOIDIAN SI EPIDURAL
-patiile subarahnoidiene ale canalului vertebral precum si spatiile epidurale pot
fi puse in evidenta radiologic prin metoda mielografiei!
-ubstanta de contrast A lipiodolul in cantitate de &-# ml, care se introduce in
spatial subarahnoidian prin punctie rahidiana;
'
+regatirea bolnavului, a instrumentelor si materialelor necesare se face ca si la
orice punctie subarahnoidiana la care se mai adauga substanta de contrast in
seringa corespunatoare;
1upa evacuarea cantitatii de lichid cefalorahidian echivalenta cu cantitatea de
substanta de contrast pregatita, se introduce aceasta in spatial subarahnoidian,
fiind pregatita in prealabil de catre asistenta;
,ielografia se aplica pentru depistarea tumorilor intrarahidiene si a aderentelor
meningiene;
II.*. ECOENCEFALOGRAFIA
;xplorarea sistemului nervos central cu ultrasunete se utilieaa pentru
evidentierea proceselor expansive intracraniene si delimitarea leiunilor organice!
II.,. SCINTIGRAFIA CEREBRALA
-cintigrafia cerebrala consta in detectarea si inregistrarea grafica a radiatiilor
emise de iotopii radioactivi introdusi in organism per os sau parenteral si ajunsi in
circulatia cerebrala!
1intre iotopii radioactivi utiliati pentru scintigrafia cerebrala amintim 7odul
1#1
inglobat in serumalbumina si pertechnetatul
55m
@c, care sunt emitatori de radiatii
gamma, cu timp de injumatatire scurt si eliminare rapida din organism!
P!e%a(#!ea -$na)uu#
1aca examinarea se face cu
1#1
7, cu doua, trei ile inainte bolnavul va fi pregatit
prin administrare de # oriBi cate 1$ picaturi de solutie 6ugol, pentru a satisface
aviditatea glandei tiroide fata de iod!
1aca examinarea se face cu
55m
@c, bolnavul primeste de # ori $,&$g de perclorat
de potasiu, care se depune la nivelul plexurilor coroide;
7n iua examinarii, bolnavul primeste o cantitate de serum-albumina iodata sau
pertechnetat de potasiu;
1upa #-0 ore se face detectarea substantei radioactive, deasupra cutiei craniene;
1etectarea si inregistarea se fac cu camera de scintilatie care afiseaa reultatul cu
ajutorul unui osciloscop pe o suprafata fotosensibila;
;ste bines a se fixee pe scintigrama cateva repere anatomice (vertexul,
protuberanta occipitala) inainte de indepartarea imanigii de deasupra craniului;
-cintigrafia cerebrala evidentiaa leiunile cerebrale locale, in special a proceselor
expansive
II... REOENCEFALOGRAFIA
2
Re$en&e+a$%!a+#a = exploreaa circulatia cerebrala prin determinarea variatiilor de
volum ale creierului, in functie de masa sanguina din vasele intracraniene in cursul
revolutiei cardiace fiiologice!
+e reoencefalograma se deosebeste o faa ascendenta, corespunatoare sistolei
ventriculare si o faa descendenta, corespunatoare diastolei generale A pe aceasta
din urma se observa o unda secundara, unda dicrota, corespunatoare inchiderii
valvulelor sigmoide;
%eoencefalografia se utilieaa in diagnosticul:
a) )a'&u$2a(##$! &e!e-!ae "#+u7e: hipertensiune arteriala
arterioscleroa cerebrala
b) in afectiuni vasculare localiate
in insuficienta circulatorie cerebrala
malformatii vasculare
traumatisme craniocerebrale
c) procese expansive intracraniene
;xaminarea nu preinta nici un pericol pentru organism si nu are contraindicatii!
II. /. ELECTROENCEFALOGRAFIA
;lectrodiagnosticul neuromuscular utilieaa urmatoarele metode:
1. P!e%a(#!ea -$na)uu#
*u trei ile inainte de examinare, bolnavul nu mai trebuie sa primeasca
nici un medicament;
1urata intreruperii medicatiei poate fi mai lunga sau mai scurta si va fi
stabilita de medic;
/olnavul trebuie sa fie odihnit si linistit;
;l va fi lamurit asupra caracterului inofensiv al examinarii si i se va
descrie aparatura;
+regatirea psihica a bolnavului si inlaturarea factorului emotive sunt
absolute necesare pentru obtinerea unor reultate corecte;
/olnavul este aseat in pat sau intr-un fotoliu si i se fixeaa capul cu un
reemator in poitie comoda;
:plicarea electroilor pe piele se face cu ajutorul unor beni de cauciuc;
*ontactul electric se asigura prin degresarea parului si a pielii paroase a
capului cu un amestec de alcool-eter-acetona si utiliarea unei paste de contact
(pasta de contact are urmatoarea compoitie: bitartrat de potasiu 2 g, clorura de
sodium 12$ g, piatra ponce 14$ g, guma arabica 11 g, glicerina #0 g, apa
0$$g), buna conducatoare de electricitate;
6a nevoie, electroii vor fi fixate cu colodiu;
*ontactul electric intre electroi si piele trebuie sa fie perfect;
3
:plicarea electroilor se face in derivatii bipolare si unipolare;
+entru o prima orientare generala se utilieaa derivatiile standard;
;lectroii se fixeaa dispersati in derivatii bipolare pe toata suprafata
craniului, la distante aproximativ egale, in mod simetric la stanga si dreapta
liniei mediane de exemplu: & in regiunile frontale, & la mijlocul distantei dintre
tragus si sutura craniana (ona motorie), & deasupra regiunilor parietale si &
deasupra regiunii occipitale;
1upa inregistrarea acestor derivatii, electroii vor fi grupati, dupa
indicatia stricta a medicului, in jurul onelor unde inregistrarea anterioara a
ridicat suspiciunea medicului asupra unor focare cu reactii patologice;
+entru decelarea curentilor de actiune de la baa craniului se utilieaa
ee&(!$7# -a7a# care se introduce in fosele naale pana la peretele posterior al
faringelui;
:cestia sunt iolati cu exceptia suprafetei lor de contact;
;lectroii baali mai pot fi introdusi si in conductele auditive externe,
contactul facandu-se cu membrane timpanului;
7n caul derivatiilor unipolare, unul din electroi se fixeaa de /arbie,
mastoida sau de lobul urechii, iar celalalt (electrodul active) la locul indicat de
medic, deosebind astfel derivatii unipolare, frontale, temporale, parietale etc!;
:paratul se conecteaa la current, se lasa sa se incaleasca o jumatate de
ora;
7ntre timp se face etalonarea amplificatorilor si apoi se porneste aparatul;
Citea de inregistrare este de 1' cmBminut;
7n cursul inregistrarii, bolnavul trebuie sa stea cu ochii inchisi, nemiscat,
caci biocurentii produsi de contractile musculare modifica reultatul;
-e va evita orice miscare in jurul bolnavului in cursul inregistrarilor;
*urbele inscrise cu ajutorul electroencefalografului poarta numele de
electroencefalograme;
;lectroencefalograma omului sanatos, in repaus fiic si psihic, este
formata dintr-o serie de unde printer care se definesc trei unde normale: alfa,
beta si teta si una A delta A care in stare normala apare numai in anumite fae
de somn, aparitia ei in stare de veghe fiind patologica;
@ulburarile latente pot fi puse in evident ape electroencefalograma prin
inregistrari efectuate in conditii speciale;
7nregistrarea in cursul hiperpneei voluntare, bolnavul fiind solicitat sa
respire adanc, ceva mai frecvent decat obisnuit (&$ A &' de inspiratii pe minut),
timp de # minute;
7nregistrarea in cursul somnului natural sau medicamentos;
4
-timularea luminoasa intermitenta A examinarea se executa intr-o camera
intunecoasa, cu ajutorul unui stroboscop se proiecteaa in ochii bolnavului o
lumina foarte puternica; raa de lumina se intrerupe de &$ -#$ de ori pe minut;
7nregistrarea dupa activare cu ahipnon sau alte substante
medicamentoase, indicate de medic! :ceasta metoda poate fi combinata cu
stimularea luminoasa intermitenta;
+aralel cu inregistrarea curbelor electroencefalografice se inregistreaa si
tensiunea arteriala, pulsul periferic (carotidian, femural$, respiratia,
fonocardiografia si alte manifestari ale functiilor vegetative;
I. In!e%#'(!a!# 2$#%!a+#&e = poligrafia consta in inregistrarea paralela si
concomitenta a electroencefalogramei cu activitatea bioelectrica a altor organe!
:stfel se pot inregistra concomitant cu electroencefalograma, biocurentii de la
nivelul tegumentelor, retinei, cordului, stomacului, al circulatiei periferice, al
circulatiei cerebrale, al tonusului muscular, al miscarilor globilor oculari,
precum si unele constante biochimice ca glicemia, concentratia de oxigen in
sangele arterial si venos etc!
II. 0. ELECTRODIAGNOSTICUL NEURO1MUSCULAR
;lectrodiagnosticul neuromuscular utilieaa urmatoarele metode:
I. Examenu ee&(!#& &a'#& = aceasta metoda de explorare studiaa modul de
aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor si
muschilor inervati de acestia!
;xplorarea poate fi monopolara sau bipolara!
1! Ex2$!a!ea m$n$2$a!a = foloseste un electrod indiferent si unul active!
*el indiferent se plaseaa pe regiunea scapulara in caul explorarii membrului
superior si in regiunea lombara sau suprapubiana, daca se exploreaa membrul
inferior;
;lectrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;
&! Ex2$!a!ea -#2$a!a = se face cu doi electroi active, ambii adusi in contact cu
nervul sau muschiul explorat!
+ermite o localiare mai precisa a excitatiei;
+unctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;
?ervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de
relaxare;
5
7ntensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o
contractie in urma aplicarii sale la punctual motor, poarta numele de prag de
excitabilitate sau reobaa!
II. C!$nax#me(!#a = este un parametru al excitabilitati, ea defineste timpul minim
necesar unui curent galvanic, de o intensitate dubla reobaei, pentru a determina
excitatia la prag a tesutului neuromuscular!
:sistenta se va ingriji ca temperature camerei sa fie optimala;
1eterminarea cronaxiei se face cu cronaximetre electronice;
6egarea bolnavului in circuit se face cu electroi similari celor utiliati pentru
examenul electric classic;
-timularea se face prin metoda monopolara;
;lectrodul indiferent - se fixeaa in acelasi fel ca si pentru examenul electric
clasic;
;lectrodul activ A se leaga de polul negativ al generatorului de curent galvanic;
:paratul stabileste reobaa;
*u un reostat se dubleaa valoarea acesteia si se reduce durata de trecere a
curentului la minim;
-e determina timpul minim necesar aparitiei contractiei musculare;
*aloarea cronaxiei se exprima in miimi de secunda;
*ronaxia este prelungita in ca de leiuni ale nervului motor periferic, boli
musculare si unele tulburari umorale si endocrine;
III. Ee&(!$m#$%!a+#a = este o metoda de investigatie neuromusculara care
inregistreaa potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei
voluntare!
7nregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din
electroi periferici, amplificatoare si dispoitive de inscriere;
;lectroii sunt de doua feluri, cutanati si de profunime;
;lectroii cutanati A se fixeaa pe tegumentel, la doua puncte distantate de
cativa centimetri;
;lectroii de profunime A au aspectul unor ace de injectii si se introduce in
profunimea muschilor;
:mplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf
catodic prevaut cu un dispoitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere
pe hartie;
*urba obtinuta poarta numele de electromiograma;

RE8ONANTA MAGNETICA NUCLEARA


1$
%eonanta magnetica reconstituie imaginea craniului in toate cele trei directii,
bolnavul ramanand nemiscat;
;xaminarea se face cu un camp magnetic puternic, inofensiv pentru organism,
care produce un efect de reonanta in tesuturile examinate;
:cest effect de reonanta este captat, amplificat si redat imagistic;
:re aceleasi indicatii ca si computer-tomografia!
III. PUNCTIA ARTICULARA
Puncia articular realiea comunicarea direct, cu ajutorul unui ac de punctie, intre
cavitatea articular "i mediul exterior!
+cop: explorator "i terapeutic!
&ndicaii < :rtrite acute "i cronice seroase, serofibrinoase "i purulente;
=emartro;
:rtrit tuberculoas!
,ateriale necesare: mas de tratament acoperit cu un cmp steril;
trus pentru puncie (steriliat) care conine: 1-& seringi de &$ ml, sering de
& ml cu & -# ace subcutanate "i &-0 ace de puncie, lungi de 4-1$ cm, cu d =
$,'-& mm :ascuite, tioase, dar cu vrf scurt, pens anatomic;
substane deinfectante (alcool, tinctur de iod);
substane medicamentoase prescrise pregtite n soluia steril: novocain 1D;
casolet cu cmpuri sterile;
mu"ama si o travers;
mnu"i sterile;
casolet cu comprese sterile, vat ,fe"i;
recipient de 1$$ -&$$ ml pentru lichidul articular ce se va extrage;
& -# eprubete sterile, uscate "i marcate;
medii de cultura!
Etape de execuie/Timpi de executie
1. Pregtirea instrumentelor si materialelor necesare!
1!1!+regtirea instrumentelor sterile!
1!&! +regtirea substanelor medicamentoase!
1!#! +regtirea materialelor anexe!
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnaului.
11
&!1! -e anun bolnavul, convingndu-l de importana executrii tehnicii!
&!&! -e a"a bolnavul n poiia cea mai comod, astfel nct articulaia s fie
ct mai relaxat, iar exsudatul intraarticular s bombee ct mai mult!
!. Participarea la puncie )la punctie particip dou asistente- . i /*
Asistenta A- susine "i supraveghea starea general a bolnavului!
Asistenta B- serve"te medicul cu instrumente "i materiale!
#!1! -plare pe mini cu ap curent "i spun
#!&! -e deinfectea minile cu alcool
#!#! -e a"ea mu"amaua "i traversa sub articulatia ce va fi puncionat!
#!0! -e susine bolnavul n poiia indicat de medic!
#!'! Asistenta B! deinfectea locul punciei cu alcool "i tinctur de iod!
#!2! -e iolea locul punciei cu cmpuri sterile!
#!3! -e serve"te medicului mnu"ile sterile de cauciuc!
#!4! -e pregte"te seringa cu soluie de novocairi 1D "i se ofer medicului!
#!5! -e pregte"te seringa de &$ ml "i se ofer medicului!
#!1$! -e serve"te medicului pensa anatomic, steril pentru a-"i alege acul cu
care v-a efectua puncia!
#!11! ,edicul efectuea puncia n locul ales "i aspira coninutul!
#!1&! 1e la exterior se dirijea coninutul articular spre, locul punciei, prin
mi"cri de strngere foarte fine, asistenta A
# 1# 1ac este caul se pregte"te cea de-a doua seringa, pentru a se putea
continua extragerea coninutu7ui ariticular!
#!10! -e pregte"te seringa cu substanele medicamentoase ce urmea a fi
injectate n locul exsudatului extras!
#!1'! -e badijonea locul punciei cu tictura de iod!
#!12! -e efectuea un pansament steril "i se bandajeaa cu o fa"!
+ansamentul compresiv se menine &0- 04 ore!
#!13! -plarea pe mini cu ap curent "i spun!
". 0ngri'irea bolnaului dup puncie.
0!1! -e a"a bolnavul n decubit dorsal; locul punctiei se masea u"or pentru
a se nchide traiectul acului "i a se mpiedica astel ca dup puncie sa se
formee o fistul!
0!&! *u ajutorul unei atele se imobiliea articulaia puncionat pe o
suprafa elastic, n poiie fiiologic timp de &-# ile!
%. Pregtirea lichidului extras pentru examinare.
'!1! -e pune continutul articular extras in eprubete sterile!
'!&! -e completea formularul de recoltare!
'!#! 1ac medicul solicit, se nsmneaa pe medii de cultura "i se duc
imediat la laborator pentru a fi expuse la termostat!
(. 1eorganizarea locului de munc
1&
2!1! -e strng materialele folosite!
2!&! -plare pe maini "i deinfectare cu alcool!
2!#!-e spal instrumentul folosit, se deinfectea si se pregateste pentru
steriliare!
2!0! -e noteaa in foaia de observatie data si cantitatea de lichid extras!
S(e!##7a!ea 9# manu#!ea #n'(!umen(e$! 9# ma(e!#ae$! )$! +# e+e&(ua(e #n
&$n"#(## 2e!+e&(e, :n(!u&:( 'e!$a'ee a!(#&ua;#e# 2!e7#n(5 $ !e&e2(#)#(a(e
&!e'&u(5 +a;5 "e #n+e&;##
IV. PUNCTIA OSOASA
Punctia osoas - ptrunderea cu un ac ntr-un os lat prin stratul extern, pn n ona
spongioas, realind astfel o comunicare ntre aceasta "i mediul extern!
+cop : explorator- pentru stabilirea structurii compoiiei mduvei,
-studiul elementelor figurate ale sngelui n diferitele fae ale devoltrii
lor n cursul mbolnvirilor organelor hematopoietice
terapeutic - n vederea administrrii unor medicamente,
-efectuarea transfuiilor de snge intraosoase
-pentru recoltarea de mduv ro"ie n vederea transfurii ei la bolnavii
cu suferina organelor hematopoielice!
,ateriale necesare: mas de tratamente acoperit cu cmp steril;
trus pentru puncie steriliat (va cuprinde: &-# ace penru puncii osoase
Elima, %osegger sau %ohr ,cu vrf scurt, dar foarte ascuit "i prevute cu
mandren l =' cm ;d = 1-& mm; sering de1$-&$ ml pentru aspirarea
coninutului medulur; sering de &-' ml cu ace pentru anesteie; pens
anatomic);
fiole de novocain 1-0D ;
substane deinfectante (alcool; tinctur de iod);
casoleta cu campuri sterile;
casolet cu comprese sterile, fe"i, leocoplast;
mu"ama, travers;
mnusi de cauciuc sterile!
.. 0n scop explorator: sticle de ceas;lame de sticl sterile; pipete; solutii de diluie
pentru globule albe; soluie de ser fiiologic steril inclit la #3
$
*;
medii de cultur!
/. &n scop terapeutic: substane medicamentoase; sFnge; aparat de perfuie sau
transfuie!
2ocul punctiei: G stern (obi"nuit),
1#
creast iliac
tibie,
calcaneu!
Etape de execuie/ Timpi de esecutie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor
1!1! +regtirea trusei pentru puncie "i steriliarea ei!
1!&! +regtirea materialelor necesare n funcie de scopul punciei, indicat de
medic!
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnaului
&!1! -e anunta bolnavul, informandu-l asupra necesitatii si esentei interventiei!
&!&! -e asaa bolnavul in decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat, pe un pat cat
mai rigid (in caul punctionarii sternului)!
&!# 7n caul punctiei tibiale si iliace bolnavul se afla in 1!1
&!0 +unctia in calcaneu-bolnavul in 1!6!, cu picioarele desfacute
&!' +unctia vertebrala- bolnavul in po! -eand, cu trunchiul curbat inainte!
;ste o cale mai rar utiliata!
!. Participarea la efectuarea punctiei )de catre medic 3 si doua asistente*
Asistenta A- susine "i supraveghea starea general a bolnavului!
Asistenta B- serve"te medicul cu instrumente "i materiale!
#1! -plare pe mini cu ap curent "i spun!
#!&! 1einfectare cu alcool!
#!#! -e spal locul ales pentru punctie (dac este caul, se rade)!
#!0! -e deinfectea locul punctiei cu alcool "i se badijonea cu tinctur de
iod!
#!'! -e iolea regiunea deinfectat cu cmpuri sterile!
#!2! -e aspir in sering de!&-' m7 sol de novocain &-0D pentru aduli, 1D
pentru copii!
#!3! -e ofer medicului seringa pentru a efectua anesteia esuturilor moi de
deasupra osului!
#!4! 1up 1'-&$ min timp n care s-a instalat anesteia, se ofer medicului
pensa anatomic cu care "i alege acul punciei!
#!5! -e pstrea steril mandrenul oferit de medic!
#!1$! -e pregte"te seringa de 1$-&$ m7 necesar aspiraiei "i se ofer
medicului!
#!11! Hn caul n care nu se obine mduva osoas se ofer medicului seringa
cu sol! de ser fiiologic steril nclit la #3
$
*!
#!1&! -e pregtesc soluiile medicamentoase iotonice n aparatul de perfuie
sau transfuie (dac snt indicate de medic)! 1itmul de administrare nu
a depi 1%425 picturi/min.
10
#!1#! -e badijonea locul punciei cu tinctur de iod!
#!10! -e efectuea un pansament steril!
#!1'! -plarea pe mini cu ap curent "i spun!
". 0ngri'irea bolnaului dup punctie.
0!1! -e a"a bolnavul ntr-o poiie ct mai comod!
0!&! -e supraveghea faciesul "i starea general a bolnavului!
%. Pregtirea mduei osoase pentru laborator
'!1! -e evacuea repede din sering coninutul medular extras, pe sticl de
ceasornic, ntoars cu convexitatea n sus, sau pe o lam de sticl de &$-#$ cm,
nclinat, pentru a nu se coagula sngele!
'!&! -e efectuea #-0 lame cu frotiu medular!
'!#! -e nsmnea pe mediide cultur (dac medicul solicit)!
'!0! -e completea formularul de laborator!
'!'! +robe7e se duc imediat la laborator, pentru a fi puse la termostat!
(. 0nregistrarea $n foaia de obseratie
2!1! -e notea n foaia de observatie a bolnavului
.tenie6 +uncionarea mduvei trebuie efectuat in condiii de perfect
asepsie, deoarece mduva osoas este foarte sensibil la infecii8
.ccidente: +uncie alb!
=emoragie "i hematom;
+erforarea lamei posterioare a sternului (se previne prin utiliarea
acelor cu disc aprtor)!
V. EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI
LOCOMOTOR
V. 1. EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI LOCOMOTOR
+entru examenul radiologic osteo-articular se utilieaa radiografia conventionala
si computer-tomografia!
%adiografiile osteo-articulare se fac totdeauna comparative, simetric, in mai multe
accidente si poitiile functionale!
7ndepartarea de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al
oricaror substante medicamentoase, care pot contine elemente radioopace, care
ar strica calitatea imagii radiografice!
@raumatismele recente ale sistemului osteoarticular nu necesita o pregatire
radiological de specialitate! 1aca bolnavii au hemoragii se va face hemostaa
proviorie sau definitive, iar segmental interesat se va imobilia cu atele!
1'
+entru imobiliare se vor evita materialele radioopace! /olnavii, precum si acei cu
afectiuni articulare dureroase, este bine sa fie calmati cu substante analgeice!
+oitionarea segmentilor bolnavi se va face cu cea mai mare atentie! :sistenta va
asigura mentinerea poitiei stabilite de medic pentru examinare!
1aca examinarea se face la un bolnav mai vechi, cu pansamente, atunci se va
indeparta atat pansamentul cat si substantele medicamentoase de pe suprafata
pielii, care sunt radioopace si produc umbre artificiale pe radiografii!
+entru radiografia oaselor bainului A cu exceptia traumatismelor recente A este
indicat ca bolnavul sa fie pregatit printr-o clisma evacuatoare!
+entru evidentierea cartilajelor articulare, in unele cauri se umple cavitatea
articulara cu aer sau oxigen, care ulterior, dupa efectuarea radiografiilor, se
resoarbe!
+regatirea si asistarea punctiei articulare cade in sarcina asistentei (vei punctia
articulara)!
V. *. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR
Iltrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea
ultrasonografiei in reumatologie este limitata!
*u ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor;
+entru explorarea membrelor, in loc de transductori obisnuiti, membrul explorat
se introduce intr-un vas cu apa, in care se gasesc sonde emetoare!
*u aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din milimetru in milimetru,
ceea ce asigura studiul contracturilor si rupturilor musculare, hematoamele
inchistate, modificarile in structura intima a tendoanelor;
V. ,. SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULARA
-cintigrafia osteo-articulara se executa utiliand iotopii radioactivi ai
elementelor : @echnetiu, Jaliu si 7ridiu!
*u
55m
@c fosfat se pot identifica foarte precoce necroele si tumorile osoase;
7n bolile canceroase cu localiari in alte organe, cu instalatii speciale se pot obtine
scintigrame asupra intregului schelet osos, depistand astfel inca in faa precoce
metastaele, indiferent de localiarea lor in cadrul sistemului osos;
*u Jaliu si 7ridiu radioactive fixat pe leucocite, se pot depista focarele
inflamatoare de natura infectioasa cu localiare osteo-articulara!
V. .. ELECTROMIOGRAFIA
;xplorarea functionala a muschilor beneficiaa si de metoda electromiografica!
12
+rocedeul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo-functionala a
sistemului nervors !
1. Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaa modul de
aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor si
muschilor inervati de acestia!
;xplorarea poate fi monopolara sau bipolara!
1.1Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul activ!
*el indiferent se plaseaa pe regiunea scapulara in caul explorarii membrului
superior si in regiunea lombara sau suprapubiana, daca se exploreaa membrul
inferior;
;lectrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;
1.2Explorarea bipolara = se face cu doi electroi active, ambii adusi in contact cu
nervul sau muschiul explorat!
+ermite o localiare mai precisa a excitatiei;
+unctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;
?ervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de
relaxare;
7ntensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o
contractie in urma aplicarii sale la punctual motor, poarta numele de prag de
excitabilitate sau reobaa!
2. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara care
inregistreaa potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei
voluntare!
7nregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din
electroi periferici, amplificatoare si dispoitive de inscriere;
;lectroii sunt de doua feluri, cutanati si de profunime;
;lectroii cutanati A se fixeaa pe tegumentel, la doua puncte distantate de
cativa centimetri;
;lectroii de profunime A au aspectul unor ace de injectii si se introduce in
profunimea muschilor;
:mplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf
catodic prevaut cu un dispoitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere
pe hartie;
*urba obtinuta poarta numele de electromiograma!
V. /. TESTAREA MOBILITATII ARTICULARE
GONIOMETRIA 1 COEFICIENTUL FUNCTIONAL AL MOBILITATII
+rin goniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor;
13
1eterminarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul
goniometrului care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade;
1eterminarea mobilitatii articulare se face separate pentru miscari active si
passive;
Jradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul goniometrului
functional de mobilitate al articulatiei respective!
V. 0. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO1ARTICULAR PRIN
RE8ONANTA MAGNETICA NUCLEARA
,etoda reonantei magnetice nucleare se baeaa pe efectul de reonanta al
ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic puternic!!
1iferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de
continutul in ioni de hidrogen, in final de apa;
-e foloseste in diagnosticul leiunilor discale si in patologia coloanei vertebrale
14