Sunteți pe pagina 1din 12

Axiomatica Hilbert a spatiului

euclidian
Mircea Cr

as m

areanu
Prezentare generala a sistemului axiomatic Hil-
bert
Prin Geometrie Euclidiana se nt elege ntr-un sens general si clasic acea ge-
ometrie ce are la baza, n mod esent ial, cele 13 cart i ale operei Elemente a
matematicianului grec Euclid (365-300 .H.).
Aceste cunostint e foarte serioase de geometrie si n general de matem-
atica si-au pastrat valabilitatea peste doua milenii pentru ca s-au bazat pe o
gandire logica si demonstrat ii riguroase. O forma de prezentare noa si chiar
unele modicari de substant a au fost totusi necesare. O astfel de prezentare
moderna i se datoreaza matematicianului german David Hilbert (1862-1943),
care, n 1899, a publicat lucrarea Grundlagen der Geometrie (Bazele Ge-
ometriei).
Denit ia 0.1 i) Numim sistem axiomatic (pe scurt s.a.) un ansamblu
o =< ^, 1, / > unde ^ este mult imea not iunilor primare, 1cea a relat iilor
primare iar / cea a axiomelor unde:
not iunile si relat iile primare sunt simboluri (cuvinte si semne) abstracte
(deci nu se denesc !),
axiomele sunt propozit ii construite pe baza not iunilor si relat iilor primare
si adevarul lor nu se justica (n cadrul teoriei construite !).
ii) Numim teorie axiomatica a s.a. o ansamblul T(o) =< o, Consec(o) >
format din o si toate consecint ele sale adica:
not iuni si relat ii derivate denite cu ajutorul elementelor lui o,
propozit ii derivate, numite teoreme, obt inute prin aplicarea regulilor de
deduct ie logica not iunilor si relat iilor primare si derivate, axiomelor si teo-
1
remelor anterior demonstrate.
iii) Doua sisteme axiomatice o si o

se numesc echuvalentedaca T(o) = T(o

).
O analiza imediata a relat iei introdusen iii) arata ca aceasta este o relat ie
de echivalent a (de unde si denumirea !). Suntem astfel condusi la:
Denit ia 0.2 O clasa de echivalent a SM pe mult imea sistemelor ax-
iomatice o numim structura matematica. Daca o este un reprezentant al lui
SM i.e. SM = [o], spunem ca SM este construita cu teoria axiomatica T(o)
sau ca este denita de s.a. o.

In continuare presupunem cunoscute not iuni elementare de teoria mult imilor


precum si mult imile numerice uzuale (a numerelor naturale, ntregi, rat ionale,
reale) cu proprietat ile lor fundamentale.
A Not iunile primare ale s.a. Hilbert: puncte, drepte, plane.
Punctele le notam A, B, C, . . . iar mult imea lor cu E
3
. Dreptele le notam
a, b, c, . . . iar planele , , , . . .. Atunci cand va necesar vom folosi si indici:
A
1
, d
2
,
3
, . . ..
B Relat iile primare ale s.a. Hilbert:
incident a sau apartenent a punctelor la drepte cu notat ia A d,
apartenent a punctelor la plane cu notat ia A ,
a ntre pentru 3 puncte cu notat ia A B C.
Dupa introducerea not iunilor derivate de segment (notat [AB]) si unghi
(notat AOB) avem ultimele doua relat ii primare:
congruent a segmentelor notata [AB] [A

],
congruent a unghiurilor notata AOB A

.
C Axiomele s.a. Hilbert sunt mp art ite n 5 grupe:
I: axiomele de incident a, se refera la ,
II: axiomele de ordine, se refera la . . .,
III: axiomele de congruent a, se refera la ,
IV: axiomele de continuitate,
V: axioma paralelelor.
Denit ia 0.3 Sistemul axiomatic:
SH =< E
3
, drepte, plane, , , . . ., , , I V >
se numeste sistemul axiomatic Hilbert. T(SH) se numeste geometria euclid-
iana a spat iului iar structura matematica [SH] se numeste spat iul euclidian
(3-dimensional).
2
1 Axiomele de incident a si pozit iile relative
ale punctelor, dreptelor si planelor
Pentru usurint a expunerii introducem:
Denit ia 1.1
(i) Familia T de puncte le numim coliniare, respectiv coplanare, daca d,
respectiv , a.. A T avem A d, respectiv A . Notam T
d respectiv T .

In caz contrar, punctele date le numim necoliniare,
respectiv necoplanare.
(ii) Date dreapta d si planul spunem ca d apart ine lui daca A d avem
A . Notam d .
Axiomele de incident a:
I.1 A, B cu A ,= B ! d a.. A, B d. Notam d = AB.
I.2 d A, B d cu A ,= B.
I.3 A, B, C necoliniare.
I.4 A, B, C necoliniare ! a.. A, B, C . Notam = (ABC).
I.5 A .
I.6 Fie d si . Daca A, B d a.. A, B atunci d .
I.7 Fie , si A a.. A si A . Atunci B ,= A a.. B si B .
I.8 A, B, C, D necoplanare.
Prezent am cateva consecint e importante ale acestor axiome:
Pozit ia relativa doua puncte
Fie A si B. Avem una si doar una din situat iile urmatoare:
1) coincid: A = B,
2) sunt distincte: A ,= B.
Propozit ia 1.2 Fie d si .
(i) A / d.
(ii) B / .
Demonstrat ie (i) RA contrazice I.3. (ii) RA contrazice I.8.
Denit ia 1.3 Al numim punct exterior dreptei d iar B l numim punct
exterior planului .
Pozit ia relativa a unui punct fat a de o dreapta
Fie A si d. Avem una si doar una din situat iile urmatoare:
1) A d,
2) A exterior lui d; notam A / d.
Pozit ia relativa a unui punct fat a de un plan
3
Fie A si . Avem una si doar una din situat iile urmatoare:
1) A ,
2) A exterior lui ; notam A / .
Propozit ia 1.4 Doua drepte diferite au cel mult un punct comun.
Demonstrat ie RA, e A, B d a.. A, B d

si A ,= B. Conform I.1
avem d = AB = d

fals.
Denit ia 1.5 Fie dreptele distincte d, d

.
(i) Daca A este unicul punct comun al dreptelor date spunem ca d, d

sunt
concurente sau secante n A iar A l numim punctul de concurent a sau de
intersect ie al acestor drepte.
(ii) Daca dreptele date nu au puncte comune le numim nesecante.
(iii) Daca dreptele date sunt nesecante si coplanare le numim paralele si
notam d | d

cu negat ia d d

.
Pozit ia relativa a doua drepte
Doua drepte sunt n una singura din posibilitat ile urmatoare:
1) coincid,
2) sunt concurente,
3) sunt nesecante n plane diferite. Uneori, astfel de drepte sunt numite
antiparalele.
4) sunt paralele.
Propozit ia 1.6 Fie dreapta d neinclusa n planul . Atunci d si au
cel mult un punct comun.
Demonstrat ie RA, pp. ca d si au doua puncte distincte comune A, B.
Din I.1 d = AB iar din I.6 d fals.
Denit ia 1.7 Fie d si .
(i) Daca d si au comun doar punctul A spunem ca d si sunt secante sau
incidente n A iar Al numim punctul de intersect ie dintre d si .
(ii) Daca d si nu au puncte comune spunem ca sunt paralele si notam d |
cu negat ia d .
Pozit ia relativa a unei drepte fat a de un plan
Dreapta d si planul sunt n una singura din variantele urmatoare:
1) d ,
2) sunt secante,
3) d | .
Propozit ia 1.8 Fie planele ,

distincte si punctul A comun. Atunci


d A comuna celor doua plane.
4
Demonstrat ie Cf. I.7 exista punctul B ,= A comun celor doua plane.
Fie d = AB conform I.1. Din I.6 avem concluzia.
Denit ia 1.9 Fie planele distincte ,

.
(i) Daca cele doua plane au dreapta d comun a atunci le numim secante.
(ii) Daca cele doua plane nu au puncte comune le numim paralele si notam
|

cu negat ia

.
Pozit ia relativa a doua plane
Planele ,

sunt n una singura din variantele urmatoare:


a) =

,
b) sunt secante,
c) |

In continuare studiem alte congurat ii remarcabile de puncte, drepte si


plane.
Propozit ia 1.10 Un plan are cel put in 3 puncte necoliniare.
Propozit ia 1.11 Date A si d neincidente exista si este unic planul
care le cont ine.
Demonstrat ie Conform I.2 e B, C d distincte. Cum A nu-i incident
cu d rezulta ca A, B, C sunt necoliniare si aplicand I.3 exista un unic plan
ce le cont ine. Din I.4 rezulta d si avem concluzia.
Propozit ia 1.12 Date dreptele concurente d, d

exista un unic plan ce le


cont ine.
Demonstrat ie Fie A d ce nu apart ine lui d

. Pentru A si d

aplicand
propozit ia anterioara gasim . Daca B este punctul comun celor doua drepte
avem ca B ,= A si B ceea ce implica d . Unicitatea lui este
consecint a unicitat ii amintite anterior.
Propozit ia 1.13
(i) Planul dat de Propozit ia 1.14 este mult imea punctelor pe drepte prin A ce
sunt sau secante sau paralele cu d.
(ii) Planul dat de Propozit ia 1.15 este mult imea punctelor situate pe drepte
ce intersecteaza pe d si d

sau intersecteaza pe d (sau d

) si sunt paralele cu
d

(sau d).
2 Axiomele de ordine
Ca si n paragraful precedent introducem o serie de not iuni ce simplica
expunerea:
5
Denit ia 2.1 Fie A, B distincte.
(i) Mult imea (AB) = M; A M B o numim segment deschis de capete
A, B. Un punct M apart inand lui (AB) l numim punct interior segmentului
iar un punct M diferit de A si B ce nu-i interior l numim punct exterior
segmentului.
(ii) Mult imea [AB] = (AB) A, B o numim segment nchis de capete
A, B.
(iii) Spunem ca o dreapta d separa punctele A, B daca M d interior
segmentului (AB).
(iv) Fie si C a.. A, B, C sunt necoliniare. Mult imea ABC = [AB] [BC]
[CA] o numim triunghi cu varfurile A, B, C si laturile a = BC, b = CA, c =
AB.
Axiomele de ordine:
II.1 Daca are loc AB C atunci A, B, C sunt distincte, coliniare si avem
si C B A.
II.2 A, B cu A ,= B C, D, E a.. avem: C AB, ADB, ABE.
Rezulta (AB) ,= .
II.3 Fie A, B, C distincte si coliniare. Exista una si doar una din situat iile:
A B C, C A B, A C B.
II.4 (Axioma lui Pasch) Fie A, B, C necoliniare si d (ABC) ce nu cont ine
varfurile -ului ABC. Daca d separa B si C atunci d separa C si A sau d
separa A si B.
Consecint e importante:
Teorema 2.2 Fie d si O d. Atunci exista doua mult imi d

d, d

d
si numai doua relativ la proprietat ile:
i) d

= d O,
ii) Fie A, B d

si C, D d

perechi de puncte distincte. Atunci O /


(AB), O / (CD) si O (AC).
Denit ia 2.3 i) Mult imile d

, d

se numesc semidrepte deschise cu orig-


inea O. Notam d

= (OA, d

= (OC.
ii) Reunind O la o semidreapta deschis a se obt ine o semidreapta nchisa.
Notam [OA = (OA O, [OC = (OC O.
iii) Despre punctele semidreptei (OA spunem ca se gasesc de aceeasi parte cu
A fat a de O. Punctele A, C se gasesc de part i opuse fat a de O. Semidreptele
d

, d

le numim opuse.
iv) O reuniune de semidrepte nchise cu aceeasi origine O o numim unghi
6
cu varful O. Daca semidreptele respective sunt (OA, (OB notam unghiul
AOB iar (OA, (OB le numim laturile unghiului.
v) Daca (OA = (OB spunem ca AOB este unghiul nul iar daca avem
AB C spunem ca AOB este unghiul alungit sau cu laturile n prelun-
gire. Un unghi ce nu este nul sau alungit l numim propriu.
Teorema 2.4 Fie d . Atunci exista doua mult imi

si
numai doua relativ la proprietat ile:
i)

= O,
ii) Fie A, B

si C, D

perechi de puncte distincte. Atunci d nu separa


a, B, nu separa C, D dar separa A, C.
Denit ia 2.5 i)

se numesc semiplane deschise ale lui determinate


de d. Mai notam

= (dA,

= (dC.
ii) Toate punctele lui

le numim de aceeasi parte cu A fat a de d. Daca


M

si N

spunem ca M si N sunt n part i opuse fat a de d. Semi-


planele

le numim opuse.
iii) Fie AOB. Mult imea IntAOB = (aB (bA unde a = OA, b = OB o
numim interiorul unghiului dat.
iv) Doua unghiuri proprii, cu acelasi varf, o latura comun a si interioare dis-
juncte le numim adiacente.
v) Doua unghiuri adiacente cu laturile necomune opuse se numesc suple-
mentare.
vi) Pentru ABC unghiurile suplementare unghiurilor triunghiului se numesc
unghiuri exterioare.
vii) Doua unghiuri cu acelasi varf si laturile cate doua opuse se numesc opuse
la varf.
Teorema 2.6 Fie planul . Exista doua mult imi de puncte, o

, o

si
numai doua relativ la proprietat ile urmatoare:
i) o

= E
3
,
ii) Fie A, B o

si C, D o

perechi de puncte distincte. Atucni nu exista


puncte comune pentru (AB) si , nici pentru (CD) si dar exista puncte
comune pentru (AC) si .
Denit ia 2.7 i) o

si o

se numesc semispat ii deschise denite de . Mai


notam o

= (A, o

= (B.
ii) Spunem ca punctele din o

sunt n part i diferite fat a de punctele din o

.
iii)
7
3 Axiomele de congruent a
III.1 Dat segmentul [AB] si semidreapta (A

X, !B

(A

X a.. [AB]
[A

].
III.2 Congruent a segmentelor este o relat ie de echivalent a i.e. satisface:
a) reexivitatea: [AB] [AB],
b) simetria: [AB] [CD] [CD] [AB],
c) tranzitivitatea: [AB] [CD] si [CD] [EF] [AB] [EF] .
III.3 (adunarea segmentelor) Daca avem A B C si A

a..
[AB] [A

] si [BC] [B

] atunci [AC] [A

].
III.4 Fie unghiul AOB, dreapta d, semiplanul

delimitat de d n planul
si semidreapta (O

X pe d. Atunci ! semidreapta (O

Y n

a.. AOB
XO

Y .
III.5 Fie ABC, A

a.. [AB] [A

] , [AC] [A

] , A = A

.
Atunci B B

.
Consecint e mai importante:
Teorema 3.1 (Scaderea segmentelor) Fie A, B, C si A

, B

, C

a.. avem
ABC, A

, [AB] [A

], [AC] [A

]. Avem atunci [BC]


[B

].
Demonstrat ie
4 Axiomele de continuitate
Denit ia 4.1 i) Date segmentele [AB] , [CD] spunem ca [AB] < [CD] daca
X (CD) a.. [AB] [CX].
ii) Dat segmentul [AB] nenul si n N

prin n[AB] nt elegem segmentul


[AB
n
] unde B
1
= B, [AB
1
] [B
1
B
2
] . . . [B
n1
B
n
] si A B
i
B
i+1
pentru 0 i n 1.
Axiomele de continuitate:
IV.1 (axioma lui Arhimede) Pentru orice A, B, C, D cu A ,= B n N

a..
n[AB] > [CD].
IV.2 (axioma lui Cantor) Fie dreapta d si pentru orice n N segmentul
s
n
= [A
n
B
n
] d. Daca:
i) s
0
s
1
. . . s
n
. . .,
ii) nu exista un segment nenul [CD] inclus n toti s
n
, atunci !M interior
tuturor segmentelor s
n
.
8
5 Axioma paralelelor
V Daca dreptele d
1
, d
2
formeaza cu secanta d unghiuri interne av and suma
mai mica decat 2dr atunci d
1
si d
2
se intersecteaz a de aceea parte a lui d
pentru care are loc inegalitatea precedent a.
Armat ii echivalente cu axioma paralelelor:
1 (Varianta clasica) Fie A exterior dreptei d. Atunci exista o unica paralela
prin A la d.
2 (Farkas Bolyai) O perpendiculara si o oblica pe acceasi dreapta sunt con-
curente.
3 (Farkas Bolyai) Orice triunghi admite cerc circumscris.
4 Punctele situate n acelasi semiplan determinat de dreapta d si situate la
distant e egale fat a de d sunt coliniare.
5 Relat ia de paralelism este tranzitiva.
6 Teorema lui Pitagora a triunghiurilor dreptunghice.
Evident, exista si alte cateva zeci de armat ii echivalente cu axioma par-
alelelor.

In fapt, Euclid a formulat 5 postulate pe care le citam dupa monograa:


John G. Ratclie, Foundations of Hyperbolic Manifolds, Springer, 1994, pag-
ina 1:
1) A straight line may be drawn from any point to any other point.
2) A nite straight line may be extended continuously in a straight line.
3) A circle may be drawn with any center and any radius.
4) All right angles are equal.
5) If a straight line falling on two straight lines makes the interior angles on
the same side less than two right angles, the two straight lines, if extended
indenitely, meet on the side on which the angles are less than two right
angles.
9
6 Seminarul 2. Perpendicularitate n spat iu
Denit ia 2.0 Dreapta d se numeste perpendiculara pe planul , si notam
d, daca d este perpendiculara pe orice dreapta din .
Criteriul lui Euclid de perpendicularitate n spat iu Daca dreapta
d = OP este perpendiculara pe dreptele distincte OA, OB atunci d =
(OAB).
Demonstrat ie Fie a arbitrara cu O . Trebuie aratat ca da.
Presupunem ca d separa punctele A si B, n caz contrar considerand si-
metricele lor fat a de O. Fie deci C = (AB) a. Deci trebuie aratat
ca PQCO unde Q este simetricul lui P fat a de . Cum CO este me-
diana n CPQ este sucient sa aratam ca cest triunghi este isoscel cu
CP CQ. Din ipoteza rezulta ca n APQ (respectiv BPQ) avem AO
(respectiv BO) mediana si nalt ime; deci AP AQ (BP BQ). Din
(AP AQ, BP BQ, AB AB) rezulta ca APB AQB (cazul
LLL); deci PA QAC. Din (PA QA, AC AC, PAC QAC)
rezulta PAC QAC (cazul LUL) deci CP CQ ceea ce voiam. 2
E2.1 Fie d cu O = d si ad cu O a. Atunci a .
Demonstrat ie Cum doua drepte secante determinan mod unic un plan,
e planul determinat de a si d. Cum O d rezulta O ; dar aveam si
O . Deci si au n comun o dreapta b ce cont ine O.

In planul avem
doa perpendiculare n O d pe d si anume a si b; dar perpendiculara n plan
este unica. Rezulta a = b . 2
E2.2 Fie O d. Atunci exista un unic plan cu O a.. d.
Demonstrat ie Fie , plane distincte ce cont in pe d. Fie OA
, OB perpendiculare n O pe d. Atunci = (OAB) cont ine pe O
si din criteriul Euclid avem d. Din problema precedent a vem unicitatea.
2
E2.3 Fie O . Atunci exista o unica dreapta d cont in and O perpen-
diculara pe .
Demonstrat ie Fie a, b drepte concurenten O. Conform exercit iului
E2.2 e respectiv planul prin O perpendicular pe b respectiv a. Cum
planele date au punctul O comun rezulta ca si se intersecteaza dupaa
10
o dreapta d. Avem da, db si criteriul Euclid spune ca d. Unicitatea
rezulta din construct ie. 2
E2.4 Fie P / , d si A d a.. PAd. Fie B a.. ABd si
O = (PAB) a.. POAB. Atunci PO.
Demonstrat ie Fie Q simetricul lui P fat a de O. Ca la demonstrat ia
Criteriului Euclid avem AP [AQ]. Cum dAP, dAB si AP, AB , din
Criteriul Euclid avem d. Din A, Q rezulta dAQ. Fie M dA.
Deoarece APM AQM (dreptunghice, AP AQ) avem PM QM
adica MPQ este isoscel.

In acest triunghi isoscel avem OM mediana; deci
OMPQ.

In concluzie, POMO, POAO si cum A, M, O aplicand
Criteriul Euclid avem PO. 2
E2.5 Dat punctul P si planul exista o unica dreapta prin P perpendic-
ulara pe .
Demonstrat ie Daca P aplicam E2.3. Daca P / aplicam E2.4
si obt inem existent a. Pentru unicitate, presupunem prin RA ca exista O


O a.. PO

. Avem punctele necoliniare P, O, O

ce determina planul ;
deci = OO

.

In acest plan avem din P doua perpendiculare distincte
pe dreapta OO

, fals. 2
E2.6 Fie P / , d si punctele A d, O d.
i) (Teorema celor 3 perpendiculare) Daca PO si OAd atunci PAd.
ii) (O reciproca a th. celor 3 ) Daca PO si PAd atunci OAd.
Demonstrat ie Din PO rezulta POd caci d .
i) dPO si dOA implica d(POA) deci dAP.
ii) dPO si dPA implica d(POA) deci dOA.
Observat ie O a doua reciproca este E2.4
Aplicat ii la Teorema celor 3
Lucru individual Toate problemele din Manuale de clasa a VIII-a.
References
[1] Albu, A. C.; Obadeanu, V.; Popescu, I. P.; Rado, F.; Smaranda, D.,
Geometrie pentru perfect ionarea profesorilor, EDP, Bucuresti, 1983.
11
[2] Cmpan, Florica T., Aventura geometriilor neeuclidiene, Ed. Albatros,
Bucuresti, 1978.
[3] Haimovici, Adolf; Bors, Constantin, Elemente de geometrie a spat iului,
EDP, Bucuresti, 1970.
[4] Miron, Radu, Geometrie elementara, EDP, Bucuresti, 1968.
Faculty of Mathematics
University Al. I. Cuza
Iasi, 6600,
Romania
E-mail: mcrasm@uaic.ro
12