gena NOD2

Generalitati si statistci despre sindrom

Cauze
Semne si caracteristici
Metode de diagnostic
Profilare,tratament
Exemplificare n imagini
Definitia bolii

Generalitati:
Sindromul Blau este o boal genetic. Aceasta este o boal a
copilriei timpurii, care, de obicei, ncepe cu erupii spontane
cutanate. Afectarea ochilor poate duce la orbire fara tratament
prompt.Pacienii sunt n general negativi pentru anticorpii
antinucleari, factor reumatoid, si HLA-B27. Ancheta patologic a
organelor dezvluie inflamaie granulomatoas. Pacientii sufera
de o combinaie de erupii pe piele,artrita si uveita.De
asemenea si alte organe pot fi afectate iar febr permanenta
poate fi o normalitate. Termenul de sindrom Blau este folosit
pentru formele familiale ale bolii, de asemenea si forme
sporadice pot aparea i sunt cunoscute ca Early Onset
Sardoidosis (EOS).
Alte nume pentru sindromul Blau:
granulomatoza arthrocutaneouveal
sarcoidoza cu debut precoce
granulomatoza familiala,de tip Blau
granulomatoza sistemica juvenila
artrita inflamatorie granulomatoas, dermatit, i uveita
familiala
artrita granulomatoasa pediatrica

Numele oficial al acestei genei afectate este " oligalizarea
nucleotidelor cu domeniul 2." NOD2 fiind simbolul oficial al
genei. Gena NOD2 ofer instruciuni pentru a face o proteina
care joaca un rol important in functionarea sistemului imunitar.
Citogenetic Locul de amplasare: 16q21
Locul de amplasare molecular de pe cromozomul 16: perechi
de baze 50731049 50766986 la NOD2 gena este situat pe bratul
(q) al cromozomului 16 , la poziia 21.
Mai precis, NOD2 gena este situat la pereche
de baz 50731049 pentru pereche de
baz 50766986 pe cromozomul 16.

Proteina NOD2 este activa in unele tipuri de celule ale sistemului
imunitar (inclusiv monocite, macrofage, celulele si dendritice ), care
ajuta la protejarea organismului impotriva cotropitorilor straini, cum
ar fi virusi si bacterii. Proteina este de asemenea, activ n mai multe
tipuri de celule epiteliale, inclusiv celulele Paneth, care se gasesc in
mucoasa intestinului. Aceste celule ajuta la aprarea peretele
intestinal impotriva infectiei bacteriene. Protein NOD2 are mai multe
funcii critice n aprarea organismului mpotriva invadatorilor
strini.Protein este implicat n recunoaterea anumitor bacterii si
stimularea sistemului imunitar de a rspunde n mod
corespunztor. Atunci cand sunt declansate de anumite substane
produse sau de bacterii, proteina NOD2 pornete (activeaza) un
complex de proteine numite factor nuclear kappa-B-. Acest complex
de proteine reglementeaza activitatea multipla a genelor, inclusiv
genele care controleaza raspunsul imun i reacii inflamatorii. O
reacie inflamatorie apare atunci cand sistemul imunitar trimite
molecule de semnalizare i celule albe din sange la un site de
prejudiciu sau de boal pentru a lupta invadatori microbiene i pentru
a facilita repararea tesuturilor.Proteine NOD2, de asemenea, pare sa
joace un rol ntr-un proces numit autofagie, (celulele utiliza pentru a
nconjoare i s distrug bacteriile i viruii). n plus fa de protejarea
celulelor de la infectie, autofagia este folosit pentru a reciclare de
celule i descompunerea anumitor proteine atunci cnd acestea nu
mai sunt necesare. Acest proces este, de asemenea, implicat n auto-
distrugerea celulelor (apoptoza).

NOD2 este un receptor intracelular de recunoatere a formelor
care au o structur similar cu proteinele rezistente de plante i
recunoate molecule care conin structura specific numit
muramil dipeptid (MDP), care se gsete n anumite bacterii.
Functia:
Aceasta gena este un membru al familiei NOD1/Apaf-1 (de asemenea,
cunoscut sub numele de NOD, cum ar fi familia receptorilor) i codific o
protein cu dou domenii de recrutare caspase (carduri) i alte unsprezece
bogate cu leucina(LRRs).Proteina este exprimat n primul rnd n
leucocitele din sngele periferic. Acesta joac un rol in raspunsul imun prin
recunoaterea moleculelor bacteriene care posed dipeptid (MDP),
radicalul muramil i activarea de proteine NF-kB i boala grefa-contra-
gazda.
NOD2 interactioneaza cu NLRC4.
NOD2 se leag la MAVS, ca raspuns la ssRNA sau tratament ARN-ului
viral i activeaza rspunsul IFN. Acesta este primul raport al NOD2,
actioneaza ca un receptor de recunoatere pentru a detecta virui.
Structura:
Poriunea C-terminal a proteinei conine un domeniu bogat cu leucina
repetata, care este cunoscut frin patul ca joaca un rol n interaciunile
protein-protein. Partea de mijloc a proteinei este caracterizata printr-un
domeniu NOD implicat n proteina de auto-oligomerizare. Poriunea N-
terminal conine dou domenii CARD cunoscute prin faptul ca joaca un
rol in apoptoza si cai de activare a NF-kB.

Alte nume pentru gena NOD2 sau produsele genei sunt:
Acug
CARD15
caspase domeniu familie de recrutare, membru 15
caspase domeniu de proteine de recrutare 15
CD
IBD1
Boala inflamatorie intestinala de proteine 1
LRR care conin proteine
NOD2B
NOD2_HUMAN
PSORAS1
Cauze :
Sindromul BLAU rezulta din mutatii in gena NOD2 (cunoscuta drept si
CARD15) . Mutatiile genei NOD2 ce cauzeaza sindromul dat se formeaza
intr-o protein NOD2 hiperactiva ce poate provoca o reactie
inflamatorie anormala i pentru c
CARD15 este exprimat predominant
in monocite, un tip de celule care se
pot diferentia in celule gigante si
epitelioide agregind n
formaiunile granulom.
Sindromul Blau este mostenit autosomal dominant, ceea ce nseamn ca o
copie a genei alterate in fiecare celula este suficient pentru a provoca
modificari genetice. Cel puin 17 mutatii NOD2 gena au fost gasite de a
provoca sindromul Blau, o boala inflamatorie care afecteaza in primul rand
pielea, articulaiile, i ochii. Aceste mutatii modifica blocuri unice de
proteine de constructii (aminoacizi), n proteine NOD2. Toate aceste mutatii
rezultat ntr-o versiune de proteine NOD2 care este hiperactiva, care poate
declansa o reactie inflamatorie anormala,umflarea si iritare. Cu toate
acestea, nu este clar modul n care proteina anormala activ determin
modelul specific de inflamaie ce afecteaz pielea, articulaiile, i ochii, fiind
caracteristice sindromului Blau.

Semne si caracteristici:

Principalele simptome ale bolii sunt o triada clinica de artrita,
dermatita i uveita.

Simptomele initiale includ un exantem tipic, cu leziuni mici
rotunde care variaz n culori de la roz pal la eritem sau bronz
intens. De-a lungul anilor erupiile cutanate se intaresc i
dispar. Artrita este manifestarea cea mai comun, ncepnd din
primul deceniu de viata. Nu este umflarea important n comun
cu mobilitate pstrat la debut. Cu timpul apar micri limitate
iar deformrile i eroziunile se pot dezvolta. Uveita (inflamatie
a irisului) este cea mai ameninatoare manifestare, deoarece de
multe ori este asociat cu complicaii (cataract, creterea
presiunii intraoculare) i poate provoca scderea vederii sau
chiar pierderea, dac este lsata netratate. n plus, inflamatia
granulomatoasa poate afecta un spectru larg de alte organe,
cauznd alte simptome, precum i pulmonara scazuta sau a
funcionrii rinichilor, creterea tensiunii , febr persistent.
Cu cit copilul creste boala progreseaza negativ.

Simptome:
exantem tipic
eruptii cutanate
artrita
uveita
insuficienta pulmonara
insuficienta renala
febra persistent

Mutatiile in aceasta gena au
fost asociate cu boala Crohn ,
sindromul Blau [ i boala grefa-
contra-gazda.

Gena NOD2 este legat de boli
inflamatorii, cum ar fi bolile
inflamatorii intestinale / Boala
Crohn i sindromul Blau
Tratament:
Ea nu poate fi vindecat, dar poate fi ameliorata si mentinuta intr-
un echilibru cu medicamente ce controleaza inflamatia la nivelul
articulatiilor, a ochilor i alte organe implicate.Tratamentul
medicamentos are ca scop controlul simptomelor si de a opri
progresia bolii. O alta tehnica cunoscuta este transplantul de celule
stem sanatoase la pacientul cu sindrom Blau.

n prezent, nu exist dovezi n ceea ce privete tratamentul optim
pentru sindromul Blau / EOS. Probleme comune de multe ori pot fi
tratate cu medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene i
metotrexat. Metotrexatul este cunoscut pentru capacitatea sa de a
controla artrita la muli copii cu artrita cronica juvenila; eficacitatea
sa n sindromul Blau poate fi mai puin marcat. Uveita este foarte
dificila de controlat; terapii locale (picturi pentru ochi steroizi, sau
injectarea de steroizi locale), ar putea s nu fie suficienta pentru
multi pacienti. Eficacitatea metotrexatului de a controla uveita nu
este ntotdeauna suficient, iar pacientii pot avea nevoie s ia
corticosteroizi pe cale oral, n scopul de a controla inflamaia
sever a ochiului(-lor). La pacienii cu inflamaie a ochilor i/sau
articulaiilor, i la pacienii cu implicarea organelor interne,
utilizarea inhibitorilor de citokine-notabile, a TNF- inhibitori
(infliximab, adalimumab) poate fi eficace.
Limita a tratamentului nu exista atit timp cit sunt simptome.