PAUL GDEI IRINEL E.

POPESCU
NDRUMTOR
pentru cunoaterea
Coleopterelor
PAUL GDEI IRINEL E. POPESCU
NDRUMTOR
pentru cunoaterea
Coleopterelor
Editura PIM
Iai, 2009
Refereni tiinifici:
Prof. Univ. Dr. MIRCEA VARVARA
Lect. Univ. Dr. OVIDIU POPOVICI
ndrumtor pentru cunoaterea Coleopterelor
2009 Paul Gdei, Irinel E. Popescu
Coperta 1&2: Irinel E. Popescu









EDITURA
Soseaua Stefan cel Mare nr. 11 Iasi -700498
Tel. / fax: 0232-212740
e-mail:editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro
EDITUR$ ACREDITAT$ CNCSIS BUCURE'TI
66/01.05.2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Na&ionale a Romniei
GDEI, PAUL
ndrum$tor pentru cunoa'terea coleopterelor / Paul
Gdei, Irinel E. Popescu. - Iai : PIM, 2009
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-520-324-2

I. Popescu, Irinel E.

591.9(498):595.76

CUPRINS
PREFA..............................................................................................................5
I MORFOLOGIA EXTERN A COLEOPTERELOR...........7
II COLECTAREA PREPARAREA I CONSERVAREA
COLEOPTERELOR.............................................................................17
III CLASIFICAREA COLEOPTERELOR...................................27
Familia Carabidae....................................................................................32
Familia Dytiscidae....................................................................................73
Familia Hydrophilidae............................................................................80
Familia Silphidae......................................................................................82
Familia Staphylinidae.............................................................................91
Familia Cantharidae.............................................................................102
Familia Cleridae.....................................................................................103
Familia Lymexylonidae........................................................................105
Familia Elateridae..................................................................................107
Familia Buprestidae..............................................................................123
Familia Peltidae......................................................................................136
Familia Cucujidae..................................................................................137
Familia Oedemeridae............................................................................138
Familia Pythidae.....................................................................................141
Familia Pyrochroidae............................................................................142
Familia Meloidae....................................................................................143
Familia Melandryidae..........................................................................151
Familia Alleculidae................................................................................153
Familia Tenebrionidae.........................................................................154
Familia Lucanidae.................................................................................160
Familia Geotrupidae.............................................................................163
Familia Scarabaeidae............................................................................166
Familia Dynastidae................................................................................169
Familia Cetoniidae.................................................................................170
Familia Melolonthidae..........................................................................177
Familia Rutelidae...................................................................................186
Familia Cerambycidae.........................................................................190
Familia Curculionidae..........................................................................277
IV INDEXUL FAMILIILOR I GENURILOR........................286
V INDEXUL SPECIILOR I VARIETILOR.....................289
SUMMARY.......................................................................................................301
BIBLIOGRAFIE SELECTIV...........................................................302
PLANE..............................................................................................................304
5
Au trecut aproape ase decenii de cnd a aprut populara lucrare
Determinatorul coleopterelor duntoare i folositoare din Republica
Popular Romn (1951) a regretatului Sergiu Panin, carte ce a fost de
un real ajutor att celor mai cu aplecare tiinific spre studierea
coleopterelor dar i publicului larg care a dorit cunoaterea
gndacilor din ara noastr. Au aprut ulterior i cteva volume
privind coleopterele n seria Fauna Romniei, ale aceluiai mare
coleopterolog romn, ns ele abia acoper familiile Cicindelidae,
Scarabaeidae, Cerambycidae i parial familia Carabidae, lucrrile fiind
inevitabil supuse unei erodri tiinifice n special privind statutul
taxonomic al speciilor datorit acumulrilor tiinifice ulterioare. De
asemenea exist i o important acumulare de date noi faunistice care ar
trebui considerate n eventuale revizuiri ale acestor volume, o excepie
notabil fiind apariia ultimei fascicule privind tribul Bembidiini (2006) a
domnului Dr. Eugen Nitu.
Salutara apariie a NDRUMTORULUI PENTRU CUNOAS-
TEREA COLEOPTERELOR a domnilor PAUL GDEI i IRINEL E.
POPESCU ncearc tocmai s acopere acest hiatus att temporal ct i
ca ntindere tiinific privind studiul coleopterelor din ara noastr.
Lucrarea se adreseaz ntr-o mai mic msur specialitilor n domeniu,
fiind, aa cum arat i titlul lucrrii, un ndrumtor adresat publicului
larg, ns poate fi folosit cu succes i de ctre studeni sau chiar
masteranzi, mai ales cei care realizeaz diferite proiecte cu caracter
faunistic sau ecologic care includ i prezena coleopterelor. Efortul depus
de autori n realizarea acestei lucrri este demn de toat lauda fie i
dac privim doar ntinderea lucrrii pe aproximativ 300 de pagini la
care sunt adugate i 59 de plane color care sunt un adevrat festin
vizual pentru orice iubitor al coleopterelor, a minuniei alctuirii vieii
n general sau chiar i a oricrei persoane nzestrate cu minim de sim
estetic i aplecare ctre frumos, suprem simire a rafinamentului fiinei
umane.
Originalitatea lucrrii const n tratarea doar a speciilor mai mari
de 15 mm lungime, o tratare care poate prea mai puin tiinific la o
prim vedere dar care asigur o anumit unitate i compactizare a
volumului, autorii avnd n plan un alt opus tiinific care s cuprind
tratarea speciilor mai mari de 8 mm lungime. Dei autointitulat
ndrumtor i nu determinator cum se dorea amintita lucrarare a
lui S. Panin, prezenta apariie editorial i depete cu mult titulatura.
Lucrarea cuprinde o parte general privind morfologia coleopterelor i
metode specifice de colectare urmat de o cheie de determinare pentru
familii, fondul lucrrii constituindu-l tratarea familiilor cu chei de
determinare pentru subfamilii, genuri, subgenuri i specii, totul nsoit de
6
foarte utile desene sau imagini, fiind tratate pe larg i diferite variaii de
culoare ale speciilor.
Printre insecte, alaturi de coleoptere, doar fluturii au mai trezit
attea pasiuni publicului larg sau celui mai cu iscodire ctre
manifestrile viului. Sperm ca prezenta lucrare s fie ca un magnet care
s atrag n special pe cei tineri ctre studiul coleopterelor i s
sdeasc n inimile acestora pasiuni care la maturitate s aib drept
rezultat o mai bun cunoatere a faunei Romniei i publicarea unor
dorite i ndelung atepate monografii ale acestor minunii mpltoate
numite coleoptere.
Iasi Lect. Univ. Dr. Ovidiu Popovici
20.01.2008
7
I MORFOLOGIA EXTERN A COLEOPTERELOR
Coleopterele sunt insecte la care prima pereche de aripi este puternic
chitinizat si poart denumirea de elitre. n repaus ele acoper suprafata abdomenului.
Ca la toate insectele corpul lor este alctuit din 3 segmente: cap, torace si abdomen.

Capul
Este situat n partea anterioar a corpului, fiind delimitat n mai multe zone.
Portiunea dintre ochi poart numele de frunte (fig.2f, pag.11). Zona anterioar fruntii
este reprezentat de clipeu (fig.2e, pag.11), iar n spatele fruntii se afl vertexul
(fig.2g, pag.11). n fata clipeului este situat labrumul sau buza superioar ce intr n
componenta aparatului bucal. Prtile laterale ale capului sunt reprezentate prin gene
(fig.2j, pag.11) dispuse n partea anterioar a ochilor si prin tmple (fig.2h, pag.11)
situate n spatele ochilor, ntre acestia si marginea posterioar a capului.
Dup pozitia capului n raport cu pronotul se diferentiaz urmtoarele
variante: cap prognat (fig.3a, pag.11) situat n prelungirea pronotului, cap ortognat
dispus perpendicular pe axa longitudinal a pronotului (fig.3b, pag.11) si cap
hipognat aplecat napoi n raport cu pronotul. La Curculionidae capul este prelungit
anterior sub forma unui rostru si este numit cap rostrat (fig.3c, pag.11).
La cap se diferentiaz aparatul bucal, 2 ochi compusi care uneori por fi nsotiti
de ochi simpli numiti oceli si 2 antene.
Aparatul bucal vizibil pe partea ventral a capului, este format din
labrum (buza superioar) (fig.2d, pag.11) care acoper la baz apendicele bucale,
labium (buza inferioar), mandibulele (fig.2a, pag.11) care sunt fixate piesele bucale
cele mai dezvoltate si maxilele. De maxile se inser palpii maxilari (fig.2c, pag.11)
mai mari, alctuiti din 4 articole si palpii labiali (fig.2b, pag.11) de regul mai mici,
formati din 3 articole. La Carabidae si Dytiscidae exist 2 perechi de palpi maxilari.
Ochii sunt reprezentati prin ochi compui fatetati si de ochi simpli numiti
oceli situati pe frunte ntlniti la unele specii de Staphylinidae.
Antenele (fig.1a, pag.10) se fixeaz pe frunte lng ochi. Ele sunt alctuite
dintr-un numr variabil de articule de forme si mrimi diferite. Articulul bazal numit
scap (fig.4a, pag.12) are n general o form sferic. Cel de-al 2 lea articul este
pedicelul (fig.4b, pag.12), urmat de un sir de articule care alctuiesc flagelul sau
funiculul (fig.4c, pag.12).
Dup forma antenelor si aspectul articulelor antenale se disting mai multe
tipuri de antene: filiforme (fig.5a, pag.12) cu articolele lungi si subtiri ntlnite la
Cicindela sp. si Cerambycidae, moniliforme (fig.5b, pag.12) cu articolele rotunjite
sub forma unor mrgele la Tenebrio sp., imbricate (fig.5c, pag.12) la care baza unui
articol este mbrcat cu o prelungire n form de guleras la Prionus sp., mciucate
(fig.5d, pag.12) la care articolele terminale sunt ngrosate formnd o mciuc rotunjit
la Nicrophorus sp., mciucat-clavate (fig.5e, pag.12) cu articolele terminale
ngrosate dar diferentiate unele de altele la Hydrophilus sp., clavo-lamelate (fig.5f,
pag.12) cu o mciuc format din 3 articole lamelate la Lucanus sp., clavo-tunicate
(fig.5g, pag.12) cu articolul terminal n forma unui trunchi de con la Lethrus sp.,
serate (fig.5h, pag.12) cu articolele de forma unor dinti de fierstru la Elateridae si
Buprestidae, pectinate (fig.5i, pag.12) cu articolele prelungite sub forma unor dinti de
pieptene la Corymbites sp., lamelate (fig.5j, pag.12) cu o mciuc format din mai
multe lamele la Polyphylla sp., neregulate (fig.5k, pag.12) ce prezint articolele de
8
forme si dimensiuni variabile la Cercoma sp., torulate (fig.5l, pag.12) cu articolele
rotunjite si ltite anterior la Lamia sp., fasciculate (fig.5m, pag.12) la care articolele
sunt lungi si subtiri prevzute cu franjuri de peri la Rosalia alpina, ngroate-
anterior (fig.5n, pag.12) care prezint articolele terminale usor dilatate fr a forma o
mciuc distinct la Silpha sp. si geniculate (fig.5o, pag.12) la care scapul face un
unghi cu celelalte articole antenale, ntlnite la majoritatea curculionidelor.
Toracele
Este format din 3 prti care sunt vizibile numai pe partea ventral. Pe torace se
fixeaz 2 perechi de aripi si 3 perechi de picioare. Partea dorsal a toracelui poart
denumirea de pronot (fig.1e, pag.10), vzut de sus este vizibil n ntregime. ntre
pronot si elitre se intercaleaz o portiune triunghiular numit scutel (fig.1f, pag.10).
Portiunea ventral toracelui formeaz sternul divizat n pro, mezo si metastern.
La pronot se diferentiaz o margine anterioar (fig.6b, pag.13) care se
nvecineaz cu baza capului, 2 margini laterale (fig.6d, pag.13) si o margine bazal
numit si baza pronotului (fig.6i, pag.13) care se nvecineaz cu elitrele. Unghiurile
rezultate din intersectarea marginilor laterale cu marginea anterioar se numesc
unghiuri anterioare (fig.6 a1-a2, pag.13) iar cele formate prin intersectarea marginilor
laterale si a bazei pronotului poart denumirea de unghiuri posterioare (fig.6 h1-h2,
pag.13) Marginile laterale pot fi simple sau prevzute cu o muchie numit bordur
(fig.6e, pag.13). De-a lungul marginilor laterale pot fi prezenti 1 sau mai multi peri
situati la baza unor puncte adncite numiti peri setigeri. Dup dispozitia lor ei pot fi
antemediani situati n partea anterioar a marginilor laterale, mediani dispusi la mijloc
si postmediani orientati posterior. Portiunea situat n mijloc reprezint discul
pronotului, care poate fi neted sau prevzut cu un an median longitudinal (fig.6c,
pag.13). La baza pronotului n vecintatea unghiurilor posterioare se afl
2 impresiuni bazale (fig. 6 f-g, pag.13) care se prezint sub forma unor gropite
adncite. Ele pot fi netede sau punctate, la unele specii impresiunile bazale lipsesc.
Forma pronotului este diferentiat, atunci cnd el este ltit avem de a face cu
un pronot transvers (fig.7a, pag.13). Pronotul cilindric (fig.7b, pag.13) se
caracterizeaz prin forma lui alungit si prin marginile laterale paralele. n cazul n
care baza pronotului este mai mare dect marginea sa anterioar, iar marginile laterale
se ngusteaz anterior pronotul este trapeziform (fig.7c, pag.13). Pronotul disciform
(fig.7d, pag.13) prezint marginile laterale puternic rotunjite cu marginea anterioar si
baza drepte, iar cel circular (fig.7e, pag.13) are o form rotunjit, uneori cu baza
dreapt. Cnd marginea anterioar a pronotului este mai lat dect baza sa, iar
unghiurile anterioare sunt rotunjite si bine reliefate ntlnim un pronot cordiform
(fig.7f, pag.13).
Elitrele (fig.1g, pag.10) se ating n general prin marginea lor intern, spatiul
care rmne ntre ele formeaz sutura (fig.8f, pag.13). La elitre se disting marginea
anterioar sau baza elitrei (fig.8b, pag.13), o margine lateral (fig.8d, pag.13) sau
extern, o margine sutural sau intern si o margine terminal sau apical (fig.8e,
pag.13) situat spre vrful elitrei. Unghiul extern bazal al marginii anterioare
formeaz umrul elitrei (fig.8c, pag.13) iar unghiul dintre sutur si vrful marginii
laterale poart numele de unghi sutural. Marginea extern a elitrei prezint uneori o
portiune care coboar vertical ce constituie epipleura elitrei.
De cele mai multe ori elitrele acoper abdomenul n ntregime astfel nct
privit de sus sunt vizibile capul, pronotul si elitrele. n unele cazuri elitrele sunt
trunchiate (fig.9a, pag.14), adic scurtate posterior, lsnd descoperite ultimul
ori ultimele inele abdominale. Marginea sutural a elitrelor poate fi dreapt
sau divergent (fig.9c, pag.14) n cazul cnd marginile interne sunt deprtate una de
alta.
9
Suprafata elitrelor poate fi neted, lipsit de puncte, ncretituri sau granule,
punctat acoperit cu puncte adncite dispuse sub forma unor rnduri longitudinale
sau neregulat si rugoas cnd elitrele sunt acoperite cu granule mici. Elitrele pot fi
glabre sau lipsite de peri si pubescente cu peri desi, mici si culcati sau cu peri ridicati
sau rigizi, mai rar ele sunt acoperite cu solzi.
Pe suprafata elitrelor se gsesc santuri fine numite striuri sau strii, spatiul
dintre 2 strii alturate formeaz interstriile. Ele se numeroteaz ncepnd de la sutur
spre marginea lateral. Prima strie din imediata vecintate a suturii poart denumirea
de strie sutural. Umerii elitrelor pot avea o strie scurt humeral. Exist cazuri
cnd elitrele au pe suprafata lor creste nltate numite carene sau nervuri, ntlnite la
reprezentantii genului Oedemera.
Aripile membranoase n repaus sunt pliate sub form de evantai sub elitre. La
unele genuri ele se pot reduce sau lipsi, n acest caz elitrele sunt sudate de torace.
Picioarele sunt fixate de torace diferentiindu-se 3 perechi: anterioare, mediane
si posterioare (fig.1 b,i,k, pag.10). Dup forma si functiile ndeplinite picioarele sunt
de mai multe tipuri. Picior de tip alergtor (fig.11a, pag.14) rspndit la
reprezentantii din familia Carabidae, la care cea mai mare dezvoltare o au femurele.
Picior pentru spat (fig.11b, pag.14) la care tibiile sunt ltite, prevzute pe margini
cu zimti sau pinteni ntlnite la Scarabaeidae. Picior pentru not (fig.11c, pag.14)
ntlnit la coleopterele acvatice, la care coxele sunt ltite si aplatizate, iar tibiile si
tarsele prezint franjuri de peri ce servesc la not.
Un picior este format din urmtoarele segmente cox (fig.12a, pag.15) piesa
bazal prin care piciorul se fixeaz de torace, trohanter (fig.12b, pag.15) o pies mic
format din 2 prti sudate, femur (fig.12c, pag.15) un segment alungit, tibie (fig.12d,
pag.15) si tars (fig.12e, pag.15) format dintr-un numr variabil de articole la captul
crora se gsesc 1-2 gheare.
Coxele pot fi rotunjite sau alungite, la unele specii de coleoptere acvatice
(Dytiscidae) au forma unor plci ltite ce servesc la not. Coxele se fixeaz de stern
prin 2 cavitti de articulatie numite caviti coxale care pot fi nchise sau deschise.
Coxele sunt cotangente (fig.10a, pag.14) cnd ele se ating sau sunt deprtate una de
alta (fig.10c, pag.14). La un numr de specii prosternul prezint ntre coxe o
proeminent numit apofiza prosternului (fig.10b, pag.14).
Tibiile sunt de regul mai nguste dect femurele. La unele Carabidae fata
intern a tibiilor este scobit anteapical, la baza acestei portiuni se afl pintenul
exterior.
Tarsele coleopterelor sunt formate dintr-un numr variabil de articole ce
constituie un caracter sistematic de mare important. Tarsele cu 5 articole bine
diferentiate se numesc pentamere (fig.13a, pag.15), cele cu 4 articole dezvoltate si
unul redus poart numele de pseudopentamere (fig.13b, pag.15), tarsele formate din
4 articole distincte sunt tetramere (fig.13c, pag.15), cele cu 3 articole bine aparente
si unul redus sunt pseudotetramere (fig.13d, pag.15), iar tarsele alctuite din 3
articole distincte se numesc trimere (fig.13e, pag.15).
Forma tarselor poate fi ptrat, dreptunghiular, triunghiular, rotunjit sau
bilobat. Ele se numeroteaz ncepnd de la extremitatea tibiilor, primul articol este
numit metatars (fig.12 e1, pag.15), iar ultimul pretars (fig.12 e5, pag.15).
Ghearele pot fi n numr de 1 sau 2, avnd la rndul lor diferite forme: simple
(fig.14a, pag.15), bifide (fig.14b, pag.15), denticulate (fig.14c, pag.15) cu un dinte
bazal, sinuate (fig.14d, pag.15) cu 2 vrfuri ascutite aproximativ egale si serate
(fig.14e, pag.15) la care marginea intern a ghearelor prezint dinti ascutiti.
Suprafata capului pronotului si elitrelor alctuiesc partea dorsal a corpului. Ea
poate fi neted sau prevzut cu un desen n form de retea reprezentat de reticulaii.
Ele pot fi izodiametrice (fig.15a, pag.15) sau alungite (fig.15b, pag.15). Mai pot fi
10
vizibile suprafete ncretite si alungite ce formeaz rugoziti (fig.15c, pag.15). Dup
dispozitia lor rugozittile pot fi longitudinale cnd sunt plasate paralel cu axa de
simetrie a corpului sau transversale cnd au o orientare perpendicular.
Abdomenul
Este constituit dintr-un numr variabil de inele abdominale (fig.1j, pag.10).
Ele poart orificii respiratorii numite stigme (fig.16d, pag.16).
Un inel abdominal prezint o parte dorsal tergitul (fig.16 a1, pag.16) si una
ventral sternitul (fig.16 d1, pag.16), legate ntre ele prin pleure (fig.16c, pag.16).
Ultimele 2 tergite sunt reprezentate de propigidiu si pigidiu, iar ultimul sternit
abdominal formeaz placa genital.
n timp ce tergitele sunt adesea n numr de 8, primul sternit se poate reduce,
astfel nct sunt vizibile 7 sternite. Uneori primele sternite se pot suda si nu se pot
observa margini de separatie. Exist si cazuri n care primul sternit nu este vizibil,
fiind acoperit n cea mai mare parte de coxele posterioare.
Fig. 1
Partea dorsal a corpului la Cerambyx cerdo (dup E. Csiki)
a-antene, b-picioare anterioare, c-mandibul, d-ochi, e-pronot, f-scutel,
g-elitre, h-aripi membranoase, i-picioare mediane, j-tergit abdominal, k-picioare
posterioare.
11

Fig. 2
Partea dorsal a capului la Carabus sp.
a-mandibul, b-palp labial, c-palp maxilar, d-labrum, e-clipeu, f-frunte, g-vertex,
h-tmple, i-ochi, j-gene.
a b c
Fig. 3
Forma capului la coleoptere (dup E. Csiki)
a-prognat, b-ortognat, c-rostrat.
12
Fig. 4
Antena la Cerambyx cerdo (dup E. Csiki)
a-scap, b-pedicel, c-flagel, (3-11)-articole antenale.
a b c d e f g h
i j k l m n o
Fig. 5
Tipuri de antene la coleoptere (dup E. Csiki)
a-filiforme, b-moniliforme, c-imbricate, d-mciucate, e-mciucat clavate, f-clavo
lamelate, g-clavo tunicate, h-ngrosate anterior, i-serate, j-pectinate, k-lamelate,
l-neregulate, m-torulate, n-fasciculate, o-geniculate.
13
Fig. 6
Pronotul la coleoptere
a1, a2-unghiurile anterioare, b-marginea anterioar, c-stria median longitudinal, d-
marginea lateral, e-bordura marginii laterale, f-impresiunea bazal extern, g-
impresiunea bazal intern, h1, h2-unghiurile posterioare, i-baza pronotului.
a b c
d e f
Fig. 7
Forma pronotului la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
a-transvers, b-cilindric, c-trapeziform, d-disciform, e-circular, f-cordiform.
14
Fig. 8
Elitra la Coleoptere
a-scutel, b-baza elitrei, c-umrul elitrei, d-marginea lateral a elitrei, e-apexul (vrful
elitrei), f-sutura elitrei.
Fig. 9
Tipuri de elitre la coleoptere (dup H. Freude)
a-trunchiate, b-normale, c-divergente.
a b c
Fig. 9
Tipuri de elitre la coleoptere
a-trunchiate, b-normale, c-divergente.
a b c
Fig. 10
Forma i dispoziia coxelor la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
a-coxe cotangente, b-coxe apropiate, c-coxe deprtate.
15
Fig. 11
Tipuri de picioare la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
a-picior de tip alergtor (Pterostichus sp.), b-picior pentru spat (Scarites sp.),
c-picior pentru not (Cybister sp.).
Fig. 12
Piciorul median la Carabus sp. (dup E. Csiki)
a-cox, b-trohanter, c-femur, d-tibie, e (1-5)-articole tarsale, e1-metatars, e5-pretars,
f-gheare.
a b c d e
Fig. 13
Numrul tarselor la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
a-pentamere, b-pseudopentamere, c-tetramere, d-pseudotetramere, e-trimere.
16
Fig. 14
Forma ghearelor la coleoptere (dup E. Csiki)
a-simpl, b-bifid, c-denticulat, d-serat.

a b c
Fig. 15
Reticulaiile i rugozitile corpului la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
Fig. 16
Abdomenul la Oryctes nasicornis (dup E. Csiki)
a1-a8 tergite abdominale, b1-b8 sternite abdominale, c-pleure, d-stigme.
17
II COLECTAREA, PREPARAREA SI CONSERVAREA
COLEOPTERELOR
Pentru realizarea unei colectii de coleoptere trebuie s prindem insectele n
mediul lor de viat. Vom organiza n acest scop excursii de o singur zi sau expeditii
mai lungi, de 2-3 zile. Dar nu numai deplasrile de lung durat n locuri ndeprtate
sau pitoresti pot furniza o captur bogat de coleoptere. O simpl plimbare n parc
dup lsarea serii sau prin grdin, ne poate oferi rezultate bune dac vom cerceta cu
atentie locurile pe unde trecem.
n prealabil va trebui s procurm o serie de echipamente absolut necesare
acestui scop, respectiv fileul, umbrela entomologic si borcnase pentru prins insecte
de diferite dimensiuni.
Fileul entomologic este alctuit dintr-un inel metalic (fig.19a, pag.18 cu
diametrul de 25-30 cm, confectionat din srm de otel groas de 2,5-3 mm sau srm
de duraluminiu cu o grosime de 4 mm. Pe cadrul circular de srm se va atasa sacul
fileului (fig.19b, pag.18) realizat din pnz sau testuri sintetice de culoare alb sau
colorat n verde sau albastru-deschis. Adncimea sacului de pnz trebuie s aib
50-70 cm. Forma sacului va fi circular cu fundul tronconic. Este recomandabil ca
portiunea fileului fixat de cadrul metalic s fie ntrit cu o testur mai rezistent
(fig.19c, pag.18), pentru a se evita uzura rapid. La fileu se ataseaz un mner
(fig.18d, pag.18) care poate fi sudat direct de inelul din srm sau atasat de acesta prin
diferite procedee de fixare. Lungimea mnerului este de 90-100 cm.
a b
Fig. 17
Dispozitive utilizate la capturarea coleopterelor
a-fileu entomologic, b-surs de lumin UV.
Umbrela entomologic este utilizat pentru prinderea coleopterelor care
triesc pe arbori si arbusti prin scuturarea acestora. Ea este confectionat din pnz
alb care se ntinde cu ajutorul a 4 bare de fier sau duraluminiu groase de 2 mm, lungi
de 50-70 cm, terminate la capt cu un crlig. Barele se fixeaz de un cadru metalic n
form de cruce. Umbrela entomologic se transport demontat, fiind utilizat numai
atunci cnd este necesar. n lipsa umbrelei entomologice ramurile si inflorescentele
arborilor si arbustilor pot fi scuturate direct n fileul entomologic.
18
Se mai pot utiliza 2 bucti de pnz care se vor aseza una lng alta direct pe
sol, dac terenul nu prezint denivelri. Fiecare bucat va avea o lungime de 2 m si o
ltime de 1 m, rezultnd o suprafat de colectare de 4 mp.
Fig. 18
Umbrel entomologic (dup M. Schauf)
Fig. 19
Prile componente ale unui fileu entomologic (dup M. Schauf)
a-inel metalic, b-sacul fileului, c-fixarea sacului pe inel, d-mner.
19
Borcnaele pentru colectare pot fi din sticl sau din material plastic. n ele
vom introduce insectele prinse pentru omorrea lor. Fiecare borcnas trebuie s aib
un dop sau un capac care s permit o deschidere etans. n interior vom introduce
fsii de hrtie ndoit, pe care le vom umecta cu alcool, eter, aceton sau cloroform,
astfel se realizeaz o atmosfer otrvitoare pentru insecte. Nu se va introduce vat
deoarece insectele se fixeaz de ea, iar atunci cnd ele sunt scoase din borcan exist
pericolul ruperii antenelor, picioarelor si a palpilor. n flacoanele din plastic nu vom
folosi acetona deoarece aceasta topeste peretii flaconului.
Fig. 20
Borcan pentru omort insecte
a-substant toxic, b,c-straturi de protectie, d-fsii de hrtie.
n timpul activittii de colectare, este recomandabil s fim mbrcati cu o hain
ce contine un numr mare de buzunare, n care ne vom aproviziona cu mai multe
borcnase, iar n mn vom tine numai fileul de prins insecte. Pe traseu sau
imediat dup excursie, n fiecare borcnas vom introduce o etichet cu data
calendaristic, locul colectrii si eventual alte date (biotopul, planta gazd,
altitudinea). Aceste date vor fi nregistrate pe eticheta definitiv. O colectie
entomologic lipsit de etichete nu are valoare stiintific.
Coleopterele si alte insecte care zboar n timpul noptii pot fi atrase de sursele
de lumin artificial. Ele pot fi capturate cu ajutorul unor capcane luminoase avnd
ca surs de lumin un bec electric (fig.21a, pag.20). n fata becului vom monta o cutie
metalic (fig.21b, pag.20) de forma unui trunchi de con, confectionat din tabl, cu o
lungime de 80-100 cm, o ltime exterioar de 50 cm si o ltime interioar de 20-30
cm. La baza cutiei metalice se va instala un borcan, n care vom introduce un tampon
de vat mbibat cu eter sau cloroform, care va crea o atmosfer cu vapori otrvitori. n
spatele becului se instaleaz o oglind din sticl pentru a se mri puterea sursei de
lumin. Insectele atrase de lumin, ptrund n interiorul capcanei, sunt adormite de
vaporii toxici si pot fi strnse n dimineata zilei urmtoare.
20
Fig. 21
Capcan luminoas fix (dup M. Schauf)
a-surs de lumin, b-cutie metalic, c-suport de sustinere, d-borcan colector.
n locurile izolate, departe de localitti, se poate instala o capcan luminoas
mobil de teren (fig.22, pag.21) Se vor fixa n sol 2 suporti de sustinere metalici sau
confectionati din lemn, ntre care se va msura o distant de 2,5-3 m. nltimea
suportilor va fi de aproximativ 2 m deasupra solului. ntre cei 2 suporti se va lega un
ecran din pnz alb, n fata cruia se va instala un bec alimentat de la o baterie auto
sau o alt surs de lumin. Se va mai ntinde un cearsaf si pe pmntul de lng ecran.
Coleopterele atrase de lumin se vor aseza pe ecranul din pnz sau pe cearsaful de pe
sol si vor fi adunate periodic la un interval de 1-2 ore, existnd posibilitatea colectrii
unor specii deosebite, unele de talie mare sau rare. Prin instalarea unei surse de
lumin pe malul unei blti sau a unui lac, se pot captura specii mari din familia
Dytiscidae numite si crbusi de ap sau din familia Hydrophilidae cunoscute sub
numele de buhai de balt. Rezultate bune vom obtine si prin cercetarea aleilor
luminate din parcuri, folosindu-ne de o lantern cu baterii.
21
Fig. 22
Capcan luminoas mobil de teren (dup M. Schauf)
Coleopterele terestre din familiile Carabidae si Staphylinidae, precum si unele
specii necrofage din familia Silphidae se pot captura cu ajutorul unei capcane de sol
(capcan Barber). Ea se compune dintr-un vas cu lichid conservant, ngropat n sol
pn la nivelul marginii de sus (fig.23d, pag.21). Deasupra vasului colector se
monteaz un capac de protectie (fig.23a, pag.21) metalic sau din material plastic,
prevzut cu 2-3 suporti de sustinere (fig.23c, pag.21) ce se vor introduce n sol. ntre
marginea vasului si capacul protector va exista o distant de minim 5 cm. Pe partea
inferioar a capacului se fixeaz o momeal (fig.23b, pag.21) ce const din brnz
fermentat, carne alterat sau peste afumat. Insectele atrase de mirosul momelii vor
cdea n vasul colector. Lichidul conservant este compus dintr-un amestec n prti
egale de ap si alcool, ap amestecat cu otet, sau ap cu solutie hipersalin. Capcana
se va instala de preferint ntr-o pdure si va fi acoperit cu frunze uscate pentru a nu
fi distrus de culegtorii de ciuperci.
Fig. 23
Capcan Barber
a-capac de protectie, b-momeal, c-suport de sustinere, d-vas colector, e-lichid
conservant.
22
Speciile diurne care triesc pe flori, inflorescentele arbustilor si pe crengile
arborilor pot fi prinse direct cu mna sau prin cosirea vegetatiei cu fileul. Din aceast
grup fac parte specii din familiile Elateridae, Cerambycidae, Curculionidae. Vege-
tatia va fi cosit cu miscri largi iar dup 30-50 de repetri se va verifica interiorul
fileului. n lipsa umbrelei entomologice poate fi folosit fileul pe care l asezm cu gura
n sus sub inflorescenta sau creanga pe care vrem s o scuturm. Lovim energic
creanga iar coleopterele vor cdea direct n fileu. Insectele care au fost colectate de pe
plante pe care le cunoastem vor fi puse separat n flacoane din plastic, mpreun cu o
etichet ce contine denumirea plantei, data si locul capturrii. Prin cosirea vegetatiei
n timpul noptii vom avea posibilitatea s gsim cu totul alte specii de insecte dect
cele colectate n timpul zilei.
Carabidele cunoscute si sub numele de "gndaci alergtori" pot fi colectate
direct cu mna prin rsturnarea pietrelor mari sau a buturugilor sub care se ascund.
Persoana care colecteaz va trebui s fie mai rapid dect insecte care se ascund cu
mare vitez. Aceste insecte se pot prinde si prin verificarea frunzarului si a litierei cu
ajutorul unui spaclu de zidrie.
Exist specii coprofage din familiile Staphylinidae si Scarabaeidae care
triesc in dejectiile animalelor. n blegarul de cal vom ntlni reprezentanti ai genului
Geotrupes. n blegarul de vite deasupra cruia s-a prins o crust tare, vom gsi
stafilinide mari cum sunt Trichoderma, Ontholestes si Emus. Pentru aceasta ne vom
folosi de o gleat plin cu ap, n care vom rsturna blegarul mpreun cu pmntul
de sub el cu ajutorul unei lopeti. Amestecm continutul gletii cu un bt, iar dup un
timp coleopterele vor iesi la suprafata apei, de unde se vor colecta cu ajutorul unei
pensete si le vom introduce ntr-un borcan cu alcool.
Multi reprezentanti ai cerambicidelor numiti si croitori triesc n lemnul putred
sau sub scoarta copacilor. Ei vor fi scosi la iveal cu ajutorul unui cutit sau a unei
brdite. Rezultate bune se obtin si prin cojirea buturugilor putrede sau a copacilor
uscati.
n livezi si pepiniere ntlnim specii din familia Buprestidae reprezentate de
specii de talie mare, extrem de frumos colorate. Unele specii din aceast grup sunt
extrem de duntoare, provocnd pagube nsemnate.
Coleopterele acvatice din familiile Dytiscidae si Hydrophilidae pot fi capturate
prin pescuirea lor cu ajutorul unui fileu cu ochiuri mai rare si cu un mner
lung de 2-2,5 m. Insectele sunt prinse prin imersia mai ndelungat a fileului sau prin
capturarea direct a insectelor, cnd ele ies la suprafata apei. Ditiscidele prdtoare
mari pot fi colectate cu ajutorul unei momeli reprezentat de un roztor sau o crtit
pe care o nvelim n mai multe fsii de tifon. Momeala o vom arunca n ap si o vom
lega de mal. Masculii ditiscidelor se fixeaz de momeal cu ajutorul ventuzelor
adezive si vor fi scosi din ap odat cu momeala.
Tenebrionidele sinantrope din genurile Blaps si Tenebrio pot fi ntlnite n
pivnite, depozite sau n locurile ntunecate din interiorul cldirilor.
Dup capturarea insectelor urmtoarea etap const n prepararea lor. Pentru
aceasta coleopterele trebuie omorte imediat n borcnasele cu vapori toxici, sau ntr-
un borcnas cu alcool. Pstrarea gndacilor vii nu este recomandabil deoarece acestia
se vor deteriora, mncndu-se ntre ei. Materialul colectat trebuie preparat imediat sau
n maximum 2-3 zile, dup acest interval gndacii se usuc, iar antenele si picioarele
devin rigide existnd pericolul ruperii lor.
Gndacii uscati, nainte de preparare, vor fi mai nti nmuiati prin
introducerea lor ntr-un cristalizor din sticl ce contine nisip sau vat umectat,
deasupra creia punem o sugativ. Insectele se aseaz pe sugativ si se las n
cristalizor cel mult o zi n functie de talia lor.
23
Prepararea gndacilor const n fixarea lor pe ace entomologice. nteparea
insectelor se face n partea de sus a elitrei drepte, ct mai aproape de sutur. Acul
trebuie s ias tot pe partea dreapt a insectei ntre ultimele 2 perechi de picioare.
Orientarea acului trebuie s fie pe o directie perpendicular cu axa de simetrie a
insectei. Astfel 2/3 din lungimea acului va fi sub insect, iar 1/3 deasupra ei. Pentru ca
toate insectele s fie la aceeasi nltime, se va utiliza o rondel confectionat din dop
de plut, material plastic sau din cauciuc.
.
a b
c d
Fig. 24
Materiale i dispozitive pentru prepararea coleopterelor
a-borcnase, b-minieprubete, c-ace entomologice, d-trus pentru preparat insecte.
Deosebit de importante sunt pozitia antenelor si picioarelor n timpul
preparrii. Este gresit tendinta de a fixa insectele cu picioarele desfcute si cu
antenele ntinse, deoarece ele ocup mult loc n insectar, iar n timpul manipulrii
apendicii corpului se pot rupe sau desprinde foarte usor. Dup ntepare, insectele se
fixeaz pe o plac de polistiren, cu picioarele strnse simetric sub abdomen si cu
antenele orientate posterior. Pentru fixarea definitiv a antenelor si picioarelor vom
utiliza ace pe care le vom fixa n jurul acestora. Pe placa de preparare, insectele vor fi
pstrate pn la completa lor uscare un interval de 1-2 sptmni n functie de talia
lor, deoarece speciile mari se usuc mai greu.
Fig. 25
Rondel pentru fixarea coleopterelor pe ac
24
Prepararea armturii genitale cuprinde urmtoarele etape:
1 Se desprinde treimea apical a abdomenului insectei cu ajutorul unui bisturiu
extrem de fin, pentru a nu se deteriora inelele abdominale.
2 Portiunea extras se fierbe timp de cteva minute ntr-o solutie de KOH si
ap, cu concentratia de 10%. n acest timp chitina se dizolv, iar inelele abdominale
devin subtiri si elastice.
3 Preparatul obtinut este introdus ntr-un cristalizor cu ap n care se sufl aer
printr-un tub subtire, pentru splarea preparatului si pentru ndeprtarea KOH.
4 Se fixeaz preparatul pe o lam de sticl ntr-o pictur de ap, peste care se
pune o lamel de sticl, iar preparatul obtinut poate fi privit la microscop.
Dup ce insectele sunt uscate, ele se eticheteaz si se introduc n insectare.
Etichetele sunt necesare pentru cunoasterea unor date esentiale, fr de care colectia
nu are valoare stiintific. Etichetele vor avea aceleasi dimensiuni de preferint
20/10 mm. Se noteaz pe o fat a etichetei locul colectrii, sub care se nregistreaz
data calendaristic, iar jos numele persoanei care a capturat insecta. Pe cealalt fat a
etichetei se scrie denumirea stiintific a insectei dup determinarea ei.
Cutiile insectar se pot confectiona din carton, lemn sau din material plastic.
Indiferent de materialul utilizat cutiile trebuie s fie etans nchise pentru a se
mpiedica accesul duntorilor. Dimensiunile cele mai potrivite pentru insectare sunt
40/30/8 cm. n cazul n care au nltimea prea mare cutiile vor ocupa mult loc, iar
spatiul disponibil pentru pstrarea lor nu va fi utilizat n mod eficient. Insectarele vor
fi pstrate n module special construite n acest scop. Un modul va fi confectionat
pentru 12-30 de cutii si va fi prevzut cu 1 sau 2 usi.
Fig. 26
Cutii insectar i modul pentru pstrarea insectelor
Pstrarea n bune conditii a unei colectii de coleoptere are o important la fel
de mare ca si activitatea de colectare sau preparare. Dac nu examinm periodic
cutiile cu insecte, o serie de duntori pot distruge colectia, rod a unei munci
ndelungate.
Principalii duntori ce pot ataca colectiile de insecte sunt Anthrenus
museorum (gndacul colectiilor), Attagenus pelio (gndacul blnurilor), Dermestes
lardarius (lardariul) si Ptinus fur (hotomanul). Prezenta acestor duntori se
recunoaste prin pulberea care se adun sub insecta atacat si dup murdria lsat pe
25
corpul insectelor. n cazul n care nu intervenim, duntorii consum toate prtile
interioare ale insectelor, rmnnd n final numai acul pe care a fost prins insecta.
Deosebit de periculos este Trochtes divinatorius (pduchele de praf). Are
dimensiuni extrem de reduse (0,5 mm) si poate fi observat cu ajutorul unei lupe.
Atacul lui se recunoaste prin prezenta pe fundul si pe peretii cutiilor a unei pulberi
maronii. Aceste insecte apar n general numai ntr-un mediu umed, ei sunt distrusi
dac aerul devine uscat.
Pentru duntorii mai mari, cele mai eficiente metode preventive sunt
nchiderea ermetic a cutiilor si utilizarea unor pachetele cu naftalin nvelite n tifon,
care se introduc la unul din colturile cutiilor. Fiind o substant volatil naftalina va fi
nlocuit periodic la un interval de 6 luni. Duntorii de talie mic se combat prin
imersia total a insectelor atacate ntr-un vas cu aceton, unde vor fi lsate 2-3 minute,
apoi ele vor fi scoase, uscate si asezate din nou n colectie.
Insectele atacate vor fi puse ntr-un cristalizor cu sulfur de carbon, unde vor fi
tinute cteva zile. Va trebui tratat si fundul cutiilor cu insecte atacate. Cu ajutorul unui
tampon de vat mbibat cu spirt vom arde usor fundul cutiei, apoi vom pensula
suprafata tratat cu o solutie de acid fenic si benzin.

a b c
d e
Fig. 27
Duntorii coleciilor de insecte
a-Anthrenus museorum, b-Attagenus pelio, c-Dermestes lardarius, d-Ptinus fur,
e-Trochtes divinatorius.
26
n afar de duntori colectiile de insecte mai pot fi atacate de mucegai, dac
le vom tine ntr-un mediu umed. Pentru combaterea mucegaiului insectele vor fi unse
cu o solutie format dintr-un amestec de benzin si acid fenic. Umezeala poate
provoca si ruginirea acelor entomologice. ndeprtarea ruginii de pe ace se realizeaz
prin pensularea acului cu o solutie de amoniac. Prevenirea aparitiei mucegaiului se
realizeaz prin pstrarea colectiilor n ncperi uscate si prin asezarea n dulapurile cu
insectare a unor cristalizoare cu clorur de calciu, substant higroscopic ce va retine
umezeala din atmosfer.
Se va evita si expunerea direct a insectelor la actiunea razelor solare. n acest
caz dup o perioad de timp ele se decoloreaz si devin sfrmicioase. n timpul
manipulrii gresite a insectelor este posibil ca picioarele sau antenele s se rup. Ele
vor fi reparate prin utilizarea unei solutii de lipit, rezultat prin dizolvarea n aceton a
unor buctele mici de celuloid.
27
III CLASIFICAREA COLEOPTERELOR
n fauna Romniei au fost inventariate n jur de 130 familii, cu un numr total
de peste 6 500 de specii. Cei mai multi reprezentanti apartin familiei Staphylinidae cu
aproximativ 1200 de specii, urmate de Curculionidae cu aproape 800 de specii,
Carabidae cu 730 de specii si Chrysomelidae ce contin n jur de 570 de specii.
Lucrarea de fat trateaz un numr de 28 de familii, cu 192 genuri, 1156 specii
si varietti, fiind prezentate numai speciile a cror lungime depseste 15 mm. Ele se
pot determina relativ usor cu ajutorul unei lupe. Au fost descrise mai detaliat familiile
Carabidae, Staphylinidae, Elateridae, Buprestidae, Scarabaeidae si Cerambycidae.
Este prezentat sumar familia Curculionidae ce contine un numr redus de specii
mari, iar familia Chrysomelidae a fost omis ntruct speciile din componenta ei nu
depsesc de regul 10 mm.
Cheia familiilor
1.Aparatul bucal prezint 3 perechi de palpi. Primele 3 sternite abdominale sunt slab
conturate, coxele posterioare ocup cea mai mare parte din suprafata primului
sternit (fig.28a, pag.30). Tarsele anterioare, mediane si posterioare ntotdeauna
pentamere....................2
Aparatul bucal cu 2 perechi de palpi. Primele 2 sternite abdominale bine delimitate
ntre ele, iar coxele posterioare ocup o mic parte din suprafata primului sternit
(fig.28 b-c, pag.30). Numrul articolelor tarsale este variabil, fiind cuprins ntre
3 si 5 ...........................................3
2.Specii terestre. Coxele posterioare mai nguste, ele ajung foarte rar pn la marginea
extern a sternitelor abdominale...........................................1 Carabidae
Coleoptere acvatice cu corpul de form hidrodinamic si cu picioarele aplatizate,
adaptate pentru not. Coxele posterioare sunt ltite si acoper cea mai mare parte a
primului sternit abdominal.......................................2 Dytiscidae
3.Capul este prelungit sub forma unui rostru care poart la captul lui piesele bucale,
iar antenele sunt puternic geniculate (fig.3c, pag.11). Tarsele sunt alctuite din 4
articole dintre care ultimul este n general bilobat...28 Curculionidae
Capul nu este prelungit sub forma unui rostru. Antenele sunt geniculate sau de alt
tip.............4
4.Antenele geniculate cu articolul bazal alungit. Mciuca antenelor cu 3-7 articole
lamelate libere, dispuse n evantai (fig.34b, pag.31) sau articolele sunt unite nedife-
rentiate. n unele cazuri antenele prezint o mciuc format din 3-7 articole
pectinate si imobile (fig.34c, pag.31) sau mciuca este butonat (fig.34a, pag.31).
Toate tarsele sunt pentamere, picioarele fiind adaptate pentru scormonit..............5
Antenele sunt filiforme, uneori usor ngrosate spre vrf, serate sau usor pectinate,
mai rar mciucate prevzute cu o mciuc butonat. Tarsele pot fi pentamere sau
tetramere........................................................11
5.Antenele puternic geniculate cu scapul foarte lung. Mciuca antenelor pectinat, cu
articolele imobile (fig.34c, pag.31). Mandibulele proeminente, ndeosebi la _.
Abdomenul este alctuit din 5 sternite bine conturate...........20 Lucanidae
Antenele usor geniculate cu articolul bazal ngrosat, alungit. Mciuca antenelor
este format din 3-7 articole lamelate si mobile sau butonate si imobile. De regul
mandibulele nu sunt proeminente. Abdomenul cu 6 sternite vizibile.........................6
6.Antenele sunt alctuite din 11 articole (fig.34a, pag. 31), la Lethrus din 9 articole.
Labrumul nu este acoperit de clipeu (fig.35, pag.31).........................21 Geotrupidae
Antenele au de regul 10 articole. Clipeul acoper cea mai mare parte din suprafata
labrumului...................................................................................................................7
28
7.Stigmele sunt situate pe pleure ntre tergite si sternite (fig.37a, pag.32). Mciuca
antenelor este compus doar din 3 articole scurte, mate, acoperite cu o pubescent
fin si deas. Coxele mediane deprtate cu marginile paralele (fig.36a, pag. 32)........
......................................22 Scarabaeidae
Stigmele dispuse n partea superioar a sternitelor abdominale (fig.37b, pag.32).
Antenele cu o mciuc lucioas, format din 4-7 articole, prevzute uneori cu peri
lungi si rari. Coxele mediane transverse apropiate ntre ele (fig.36b, pag.32)............8
8.Mandibulele denticulate, bine vizibile, marginea lor extern este ltit si arcuit.
Marginea anterioar a prosternului cu un tubercul median, acoperit cu peri lungi
dispusi oblic..............................................23 Dynastidae
Mandibulele (privite de sus) nu sunt vizibile, fiind acoperite de clipeu. Marginea
anterioar a prosternului este lipsit de un tubercul vizibil.........................9
9.Pintenul apical al tibiilor anterioare situat spre vrf, iar locul de insertie a
pretarselor este naintea vrfului pintenului. Vrful tibiilor mediane si posterioare
prezint o caren ascutit zimtat.........................24 Cetoniidae
Pintenul mobil de pe marginea intern a tibiilor anterioare este situat n fata
depresiunii produs de bordura exterioar la o anumit distant de vrful tibiei.
Locul de insertie a pretarsului anterior dispus la nivelul vrfului pintenului apical.
Vrful tibiilor posterioare lipsit de o caren ascutit zimtat....................................10
10.Picioarele se termin cu 2 gheare egal dezvoltate.........................25 Melolonthidae
Gheara interioar este rudimentar sau poate lipsi............................26 Rutelidae
11.Toate tarsele sunt pseudotetramere, cu articolul 4 rudimentar, situat ntre lobii
articolului 3 (fig.13d, pag.15). n mod exceptional tarsele pot fi pentamere, dar n
acest caz capul este mare cu mandibulele dezvoltate ca la Spondylis (fig.29a, p.30).
Antenele foarte lungi, de multe ori ele depsesc lungimea corpului...........................
....................................27 Cerambycidae
Tarsele prezint o altfel de configuratie. n cazul n care tarsele sunt tetramere,
antenele au o mciuc evident...........................12
12.Tarsele anterioare si mediane sunt alctuite din 5 articole iar cele posterioare din 4
articole (5, 5, 4). n aceast categorie sunt incluse coleoptere din grupa
Heteromerelor..........................................................................................................13
Tarsele de la toate picioarele sunt formate din acelasi numr de articole. Unele
specii din fam. Staphylinidae au conformatia de heteromere, dar la acestea elitrele
sunt scurtate si trunchiate, lsnd descoperite ultimele tergite abdominale. La _ de
Cucujus tarsele posterioare sunt tetramere, ns pronotul are 5carene longitudinale
si marginile laterale zimtate................................................19
13.Cavittile de articulatie ale coxelor anterioare sunt nchise posterior (fig.30a,
pag.30) ....................................................................................................................14
Cavittile coxelor anterioare deschise la partea lor posterioar (fig.30b, pag.30)..15
14.Marginea interioar a ghearelor usor zimtat sau pectinat (fig.31a, pag.30).
Antenele lungi, ele se inser pe cap naintea ochilor (fig.32a, pag.31).......................
..........................................18 Alleculidae
Ghearele cu marginea interioar dreapt (fig.31b, pag.30). Antenele se fixeaz
pe marginile laterale ale capului departe de ochi (fig.32e, pag.31).............................
....................................19 Tenebrionidae
15.Unghiurile si marginea anterioar a pronotului rotunjite. Capul nu este ngustat
dup ochi sau dup frunte (fig.32d, pag.31). Ghearele nu sunt pectinate, cu
marginea intern dreapt sau prevzut cu ctiva dinti mari, uneori ghearele sunt
despicate la baz.................................17 Melandryidae
Unghiurile si marginea lateral a pronotului nu sunt rotunjite............16
16.Capul ovoid, rotunjit dup ochi, el se articuleaz de pronot printr-un gt ngust
(fig.32b, pag.31)..................................17
29
Capul usor ngustat dup ochi, articulndu-se direct cu pronotul (fig.32c, pag.31)
..............................................................18
17.Antenele filiforme, moniliforme, usor ngrosate spre vrf sau de form neregulat.
Elitrele sunt uneori ntredeschise posterior. Ghearele lungi si nguste, despicate la
baz, marginea lor interioar poate fi dreapt, pectinat sau usor zimtat..................
.............................................16 Meloidae
Antenele la _ pectinate sau cu articolele prevzute cu apofize alungite (fig.33a,
pag.31). ncepnd cu cel de-al 3 lea articol, la antenele sunt triunghiulare si
denticulate. Elitrele aplatizate, ele nu sunt ntredeschise n partea lor posterioar.
Ghearele nedespicate la baz, cu marginea interioar dreapt, cel mult la baza
ghearelor poate fi prezent un dinte mic.......................................15 Pyrochroidae
18.Antenele scurte, moniliforme (fig.33b, pag.31). Suprafata elitrelor puternic
chitinizat, lipsit de nervuri.......14 Pythidae
Antenele lungi si subtiri inserate pe frunte (fig.136 a-b, pag.140). Elitrele moi,
prevzute cu nervuri longitudinale..............................16 Oedemeridae
19.Antenele scurte, mciucate, formate din 6-9 articole ce se fixeaz pe marginea
lateral a capului lng ochi. Primul articol antenal este alungit, iar ultimele 5
formeaz o mciuc pubescent. Palpii maxilari bine dezvoltati, de cele mai multe
ori mai lungi dect antenele (fig.29b, pag.30).............................3 Hydrophilidae
Antenele au un alt aspect, fiind constituite dintr-un numr de 10-12 articole. Palpii
maxilari mai scurti dect antenele...........20
20.Elitrele trunchiate posterior (au vrfurile tiate drept sau oblic). Ele acoper
complet abdomenul sau ele sunt scurtate lsnd descoperite cel putin ultimele 2-3
tergite abdominale.......................................................................21
Elitrele cu vrfurile rotunjite acoperind suprafata abdomenului.............22
21.Elitrele puternic scurtate acoperind numai primele 2 tergite abdominale (fig.9a,
pag.14). Antenele sunt formate din 11 articole filiforme sau moniliforme, uneori
usor ngrosate spre vrf. Corpul lung si ngust cu marginile laterale paralele.........
.......................................5 Staphylinidae
Elitrele acoper complet abdomenul sau ele las neacoperite ultimele 2-3 tergite
abdominale, n aceast situatie antenele se termin cu o mciuc butonat. Antenele
de regul ngrosate spre vrf. Corpul ltit..................4 Silphidae
22.Corpul slab chitinizat cu elitrele moi..............................................23
Att corpul ct si elitrele sunt puternic chitinizate..................25
23.Corpul ngust si extrem de alungit. Prosternul trimite spre cavittile coxelor
anterioare o strie ngust, rudimentar...........8 Lymexylonidae
Corpul mai ltit. Prosternul este prelungit anterior cu o apofiz alungit, situat
ntre coxele anterioare.............24
24.Antenele subtiri, filiforme. Abdomenul prezint 7-8 sternite abdominale (fig.28c,
pag. 30)...........................................................6 Cantharidae
Antenele dispun de o mciuc conic, triarticulat (fig.103, pag. 105). Abdomenul
cu 5-6 sternite bine conturate.....................................................7 Cleridae
25.Antenele moniliforme, serate sau pectinate, uneori articolele antenale sunt
prevzute cu o apofiz lateral alungit..................26
Antenele mciucate sau filiforme............27
26.Capul, pronotul si elitrele foarte rar cu luciu metalic. Pronotul mobil n plan
vertical, datorit acestei nsusiri insectele pot efectua salturi scurte nsotite de un
pocnet slab. Unghiurile posterioare ale pronotului alungite, cu vrfurile ascutite.
Abdomenul prezint 6 sternite bine conturate....................9 Elateridae
Partea dorsal a corpului adesea cu luciu metalic. Pronotul sudat de elitre nu este
mobil n plan vertical, iar unghiurile lui posterioare nu sunt ascutite. Primele 2
30
sternite abdominale sudate, astfel aparent sunt vizibile 5 sternite (fig.28b, pag.30)
...................10 Buprestidae
27.Corpul oval-ltit, cu marginile rotunjite. Antenele prezint o mciuc format din 3
articole..........................11 Peltidae
Corpul alungit si ngust de culoare rosie. Antenele nu sunt mciucate..................
...12 Cucujidae
a b c
Fig. 28
Abdomenul la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)
a-Carabidae, b-Buprestidae, c-Cantharidae.
a b
Fig. 29
Capul i pronotul la coleoptere (dup H. Freude & G. Bei-Bienko)
a-Spondylis sp., b-Hydrophilus sp.
a b
Fig. 30
Cavitile coxelor anterioare la Tenebrionoidea (dup H. Freude)
a-nchise, b-deschise.
a b
Fig. 31
Ghearele la Tenebrionoidea (dup H. Freude)
a-zimtate, b-simple.
31
a b c d e
Fig. 32
Capul la Tenebrionoidea (dup H. Freude)
a-Alleculidae, b-Meloidae, c-Oedemeridae, d-Melandryidae, e-Tenebrionidae.
a b
Fig. 33
Antenele la Tenebrionoidea (dup H. Freude)
a-Pyrochroidae, b-Pythidae.
a b c
Fig. 34
Antenele la Scarabaeoidea (dup H. Freude)
a-Geotrupidae, b-Melolonthidae, c-Lucanidae.
Fig. 35
Capul la Geotrupidae (dup H. Freude)
32
a b
Fig. 36
Coxele mediane la Scarabaeoidea (dup H. Freude)
a-Scarabaeidae, b-Rutelidae.

a b
Fig. 37
Abdomenul la Scarabaeoidea (dup H. Freude)
a-grupa Laparosticte, b-grupa Pleurosticte.
1 Familia Carabidae
Cuprinde specii de coleoptere care triesc n general pe sol, unde se deplaseaz
cu agilitate. Partea dorsal a corpului prezint de regul luciu metalic, adesea culoarea
corpului este neagr.
Capul este n general mai ngust dect pronotul. Antenele sunt formate
ntotdeauna din 11 articole. Maxilele au n afar de palpii maxilari obisnuiti constituiti
din 4 articole, o formatiune secundar cu aspect de palp biarticulat, astfel nct se
diferentiaz 3 perechi de palpi. Ochii sunt ntotdeauna circulari sau ovali. Fruntea
poate prezenta 1 sau 2 puncte adncite prevzute cu un pr numite pori supraorbitali
(fig.38 a-b, pag.35). Pronotul are o form variabil, ntre pronot si elitre se
intercaleaz scutelul. La unele genuri (Parallelomorphus, Broscus) mezonotul se
prelungeste sub forma unui gt scurt si ltit, intercalat ntre pronot si elitre. Suprafata
elitrelor prezint n general 8 strii, cu interstrii netede sau punctate. A 3-a interstrie,
mai rar a 5-a si a 7-a, dispun de puncte adncite ce poart denumirea de pori setigeri.
Pe marginea exterioar a elitrelor poate exista un rnd de puncte marginale (seria
umbelicat). Stria scutelar este n general prezent. La picioare caracteristice sunt
tibiile, acestea fiind de 2 tipuri. Unele au partea apical nesinuat (fig.48a,
pag.37) iar cei 2 pinteni sunt apropiati. La alte grupe tibiile anterioare sunt adnc
crestate n partea lor anteapical intern, iar pintenul exterior este situat la baza
acestei scobituri. La Parallelomorphus sp. tibiile anterioare sunt adaptate pentru
scormonit si au la marginea lor extern proeminente digitiforme (fig.48b, pag.37).
Tarsele sunt pentamere, _ se disting de prin forma tarselor care este mai ltit, ele
fiind acoperite ventral cu peri, mrindu-se astfel aderenta n timpul acuplrii.
33
Cheia genurilor
1.Antenele se fixeaz pe frunte deasupra bazei mandibulelor (fig.39a, pag.35). Elitrele
prezint benzi, lunule (pete arcuite semilunare) si pete de culoare alb sau glbuie.
Labrumul mare si ltit acoper prtile laterale ale scapului....................................2
Antenele se inser sub marginea lateral a fruntii n spatele bazei mandibulelor
(fig.39b, pag.35). Elitrele sunt lipsite de lunule si benzi de nuant deschis.
Labrumul ngust, el nu acoper articolul de la baza antenelor ......................4
2.Clipeul pubescent (fig.52a, pag.41)............................................1 Calomera Motsch.
Clipeul glabru (fig.52b, pag.41)..................................................................................3
3.Marginile laterale ale elitrelor cu o bordur de nuant deschis, continu sau
ntrerupt n 1-2 locuri..................................................................2 Cephalota Dokht.
Elitrele cu marginile laterale lipsite de o bordur alb-glbuie, cel mult sunt prezente
pete izolate de culoare mai deschis......................................................3 Cicindela L.
4.Cavittile coxelor anterioare deschise n partea lor posterioar (fig.46a, pag.37)......5
Cavittile coxelor anterioare sunt nchise posterior (fig.46b, pag.37).................9
5.Tibiile anterioare ltite, adaptate pentru spat, prevzute cu apendici digitiformi
(fig.48b, pag.37).................................................4 Parallelomorphus Motsch.
Tibiile anterioare alungite, normal conformate, lipsite de prelungiri digitiforme
(fig.48a, pag.37)..........................................................................................................6
6.Capul ngustat anterior si prelungit n form de rostru. Ultimul articol al palpilor
labiali si maxilari este scobit n form de lingur. Labrumul prezint o sinuozitate
median adncit lipsit de peri (fig.42b, pag.36)...................5 Cychrus F.
Capul nu este ngustat n partea sa anterioar. Palpii labiali si maxilari au articolul
terminal normal conformat. Marginea anterioar a labrumului este dreapt, cel
mult usor concav si prevzut cu mai multi peri (fig.42a, pag.36).......................7
7.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 17 mm). Santul extern al mandibulelor
prezint un pr setiger (fig.43b, pag.36).......................6 Nebria Latr.
Talia mare (peste 15 mm). Mandibulele au un sant extern lipsit de un pr setiger
(fig.43a, pag.36)..................................................................................................8
8.Fata superioar a mandibulelor puternic ridat. Al 3-lea articol antenal este de trei
ori mai lung dect articolul 2 (fig.41b, pag.35). Pronotul transvers, de aproximativ 2
ori mai lat dect lung...........................7 Calosoma Web.
Mandibulele cu fata superioar neted, cel mult fin punctat. Al 3-lea articol antenal
de cel mult 2,5 ori mai lung dect al 2-lea (fig.41a, pag.35). Pronotul usor transvers
............................................8 Carabus L.
9.Antenele pubescente ncepnd cu articolul 5, extremitatea apical a articolelor 3-4
prezint ctiva peri scurti (fig.40a, pag.35)............................9 Broscus Panz.
ncepnd cu articolele1-4 antenele sunt pubescente, iar cnd primele 3 articole sunt
glabre (lipsite de peri), articolul 4 ncepnd cu a 2-a treime este acoperit cu o
pubescent fin (fig.40b, pag.35) sau poate fi glabru, cu un rnd de peri distali.....10
10.Mandibulele scurte si ngrosate cu vrfurile stirbite sau retezat rotunjite. Clipeul
prezint o tivitur coriacee (de consistenta pielii) evident (fig.38c, pag.35).......
.................................10 Licinus Latr.
Mandibulele normal conformate, rotunjite sau ascutite la vrf. Clipeul este lipsit de
o prelungire coriacee anterioar..........................................................................11
11.Al 3-lea articol antenal de obicei glabru sau numai cu un rnd de peri distal
(dispusi la vrf)....................................................................12
Articolul 3 al antenelor pubescent cel putin n jumtatea sa anterioar..............15
12.Fruntea dup ochi cu 2 peri supraorbitali (fig.38b, pag.35)......11 Pterostichus Bon.
Fruntea prezint un singur pr supraorbital (fig.38a, pag.35).................13
13.Partea dorsal a elitrelor glabr. Marginea sutural a elitrelor prezint un pliu ltit
(fig.45b, pag.36)....................................................12 Zabrus Clairv.
34
Elitrele sunt acoperite cu o pubescent deas, culcat. Marginea sutural a elitrelor
este usor ntrerupt (fig.45a, pag.36)...............................................14
14.Ultimul articol al palpilor labiali este ltit spre vrf si curbat n form de secer.
_au femurele anterioare cu marginea intern ascutit sau zimtat la baz................
.......................................13 Epomis Bon.
Articolul terminal al palpilor labiali cilindric pe toat ntinderea sa. _ au marginea
intern a femurelor simpl....................................................14 Chlaenius Bon.
15.Fruntea cu 2 peri supraorbitali unul antemedian cellalt postmedian (fig.38b,
pag.35). Primele 2 sau 3 articole ale tarselor anterioare la _ ltite.................16
Fruntea cu un singur pr supraorbital, dispus postmedian (fig.38a, pag.35). _ au
primele 4 articole ale tarselor anterioare si mediane ltite..............22
16.Ultimul articol al palpilor labiali puternic ltit n form de secure...15 Myas Sturm
Palpii labiali cu articolul terminal normal conformat.............................................17
17.Fata intern a ghearelor puternic denticulat..............................................18
Ghearele cu fata intern neted sau cel mult foarte usor zimtat............19
18.Pronotul transvers cu unghiurile posterioare ascutite (fig.44b, pag.36). Corpul
negru, elitrele cu un luciu albastru-violet...............16 Laemostenus Bon.
Unghiurile posterioare ale pronotului ltit-rotunjite (fig.44a, pag.36). Elitrele negre,
mate, adesea cu o pat comun, triunghiular, de culoare roscat..17 Dolichus Bon.
19.Antenele scurte, ele depsesc cu putin baza pronotului. Al 2-lea articol antenal
aproximativ la fel de lung si de lat, iar urmtoarele articole nu sunt de 2 ori mai
lungi dect late..................................................18 Molops Bon.
Lungimea antenelor mai mare, ele depsesc cu mult baza pronotului. Articolul 2
antenal este mai lung dect lat, iar urmtoarele de aproximativ 2 ori mai lungi dect
late................................................................................................................20
20.Al 3-lea articol antenal mai lung dect primele 2 luate mpreun (fig.40b, pag.35).
Baza pronotului este acoperit cu peri galben-aurii......19 Sphodrus Clairv.
Articolul 3 al antenelor mai scurt dect primele 2 articole luate mpreun. Baza
pronotului nu este pubescent.............................................................................21
21.Pronotul prezint o bordur lateral ltit (fig.76, pag.71). Marginea posterioar a
pronotului are aproximativ aceeasi ltime cu baza elitrelor. Al 3-lea articol antenal,
cel mult la fel de lung ct scapul sau este mai scurt dect acesta.........20 Abax Bon.
Pronotul cordiform, lipsit de o bordur lat. Baza elitrelor este mai lat dect
marginea posterioar a pronotului. Al 3-lea articol antenal este evident mai lung
comparativ cu articolul bazal................................................Laemostenus pars
22.Mandibula stng si dreapt sunt inegale ca mrime si asimetrice. Tmplele
prezint cte o impresiune transversal, ce se prelungeste pn la baza primului
articol antenal. Capul mare si ltit, puternic ngustat dup ochi.........23
Ambele mandibule sunt egal dezvoltate. Tmplele lipsite de o impresiune
transversal. Capul este mai ngust dect pronotul.................................24
23.Marginea extern a mandibulei drepte este neted (fig.78a, pag.72). Corpul ltit
si usor bombat.......................................................................21 Osimus Fisch.
Mandibula dreapt are pe marginea ei extern o stirbitur accentuat (fig.78b,
pag.72). Corpul cilindric, puternic bombat...............22 Acinopus Latr.
24.Suprafata elitrelor glabr sau partial pubescent, n acest caz tmplele sunt
ntotdeauna glabre.....................................................................23 Harpalus Latr.
Elitrele cu suprafata punctat si pubescent, tmplele sunt de asemenea pubescente
.............................................25
25.Capul n cea mai mare parte sau n totalitate nepunctat, cu tmplele glabre.
Discul pronotului prezint o punctuatie fin...............24 Ophonus Steph.
Punctuatia capului uniform si accentuat, tmplele au o pilozitate fin.
Pronotul cu discul nepunctat.....................................25 Pseudoophonus Motsch.
35
a b c
Fig. 38
Capul la Carabidae (dup H. Freude)
a-Harpalus sp., b-Pterostichus sp., c-Licinus sp.
a b
Fig. 39
Inseria antenelor la Carabidae (dup E. Csiki)
a-Cicindela sp., b-Carabus sp.
a b
Fig. 40
Antenele la Carabidae (dup H. Freude)
a-Broscus sp., b-Sphodrus sp.
.
a b
Fig. 41
Articolele de la baza antenelor la Carabidae (dup G. Bei-Bienko)
a-Carabus sp., b-Calosoma sp.
36
a b
Fig. 42
Labrumul la Carabidae (dup E. Csiki)
a-Carabus sp., b-Cychrus sp.
a b
Fig. 43
Mandibulele la Carabidae (dup E. Csiki)
a-Carabus sp., b-Nebria sp.
a b c
Fig. 44
Pronotul la Carabidae (dup H. Freude)
a-Dolichus sp., b-Laemostenus sp., c-Ophonus sabulicola.
a b
Fig. 45
Marginea sutural a elitrelor la Carabidae (dup H. Freude)
a-Chlaenius sp., b-Zabrus sp.
37
a b
Fig. 46
Cavitile coxelor anterioare la Carabidae (dup G. Bei-Bienko)
a-deschise, b-nchise.
a b
Fig. 47
Mezo i metasternul la Carabidae (dup H. Freude)
a b
Fig. 48
Tibiile anterioare la Carabidae (dup H. Freude)
a-Nebria sp., b-Parallelomorphus sp.
1 Genul Calomera Motschulsky
n fauna Romniei 2 specii.
Calomera littoralis nemoralis Olivier Capul putin mai lat dect pronotul,
lng ochi cu rugozitti accentuate. Fruntea prezint rugozitti fine. Tmplele si
marginile laterale ale abdomenului sunt acoperite cu o pubescent fin, de nuant
albicioas. Partea dorsal a corpului mat, de culoare verde-nchis, albastru-verzuie,
mai rar armie. Elitrele prezint cte o lunul humeral, una apical, 2 pete discale si
2 laterale. Lunula humeral poate fi divizat n 2 pete distincte, iar celelalte pete se
pot contopi n diferite combinatii sau pot lipsi (fig.49, pag.38). Partea ventral cu
luciu metalic, prtile laterale ale sternului roscat-armii, iar abdomenul este albastru.
Femurele armii, tibiile verzi. L = 10-16 mm. (Plansa 1 a)
Pe plaja mrii si pe malurile lacurilor srate, mai rar pe malurile apelor dulci.
38
a b c d e f g h
Fig. 49
Variabilitatea desenului elitrelor la Calomera littoralis (dup E. Csiki)
a-ssp. nemoralis Ol., b-ab. koltzei Beuth., c-ab. lateraliconjugata Cs.,
d-ab. rectangularis Beuth., e-ab. medioconjugata Cs., f-ab. venatoria Poda,
g-ab. disapicalis Beuth., h-ab. fabricii Beuth.
2 Genul Cephalota Dokhtouroff
n fauna noastr 4 specii.
Cephalota elegans stigmatophora Fischer von Waldheim Corpul mat, verde,
cu reflexe roscat-armii. Antenele ncepnd cu articolul 5, prelungirile laterale ale
coxelor, tibiile si tarsele galben-roscate. Pronotul cu granulatii fine si dese, fiind
acoperit cu o pubescent albicioas, culcat. Elitrele au o band lateral albicioas
complet, de la care pornesc o prelungire humeral scurt, una antemedian ceva mai
alungit, alta median orientat posterior si una anteapical scurt. Mandibulele si
palpii labiali alb-glbui, uneori vrfurile palpilor labiali au o nuant maroniu-
negricioas. L = 14-15,5 mm. (Plansa 1 b)
3 Genul Cicindela Linnaeus
Capul mare, cu ochii convecsi si antenele lungi, filiforme alctuite din 11
articole. Primele 4 articole de la baza antenelor glabre, restul sunt pubescente.
Mandibulele ncretite, foarte dezvoltate, cu vrful ascutit. Suprafata elitrelor n
general cu lunule (pete alb-glbui) si benzi albe.
Insectele triesc n locuri nsorite si au un zbor rapid. La noi sunt prezente 5
specii.
1.Palpii labiali de culoare nchis cu luciu metalic. Suprafata elitrelor prezint pete
mici, izolate, la unele varietti este vizibil o band median transversal ngust si
o band apical, paralel cu marginea lateral a elitrei (fig.51, pag.40)............
....................1 C. campestris L.
Palpii labiali alb-glbui. Elitrele prezint o pat humeral bine dezvoltat, o pat
median si una apical........................................................................4
2.Vertexul pubescent, mai ales n preajma ochilor. Jumtatea extern a scapului
(primului articol antenal) pubescent (fig.53a, pag.41)..........2 C. sylvicola Dej.
Vertexul glabru. Scapul de asemenea glabru, spre vrf el prezint ctiva peri distali
(fig.53b, pag.41).......................................................................3 C. hybrida L.
39
1 Cicindela campestris Linnaeus Partea dorsal a corpului verde-metalic.
Fruntea dup ochi, marginile laterale ale pronotului, scutelul, marginile laterale ale
elitrelor, sternul, antenele si picioarele de culoare roscat-maronie. Fruntea cu
rugozitti fine. Pronotul glabru, transvers, mai lat dect lung, usor ngustat posterior.
Abdomenul albastru. Prosternul, metasternul, coxele posterioare, femurele si sternitele
abdominale sunt acoperite cu o pubescent glbuie. L = 10,5-15,5 mm. (Plansa 1 c)
La liziera pdurilor pe terenuri cu iarb, n poieni si livezi, ndeosebi n zona
pdurilor de stejar si fag.
n prima ptrime anterioar a elitrei, lng sutur se afl o pat rotund de
culoare negricioas.
2 Cicindela sylvicola Dejean Dorsal verde-armiu sau verde, ventral verde-
metalic ori albastru-verzui. Capul, sternul, marginile laterale ale primului sternit
abdominal, partial femurele si tibiile roscat-armii. Labrumul, baza mandibulelor si
primele 2 articole ale palpilor labiali alb-glbui. Prosternul, marginile laterale ale
metasternului, coxele posterioare si femurele prezint o pubescent deas. Abdomenul
are o pubescent rar de nuant albicioas. Elitrele prezint cte o lunul
posthumeral, una median cu marginile zimtate si alta apical, nedivizate. Pronotul
trapeziform, puternic ngustat anterior, cu marginile laterale drepte. Elitrele alungite,
usor ltite n treimea lor distal. L = 12-17 mm. (Plansa 1 d)
n zonele de deal si montane, mai ales n pdurile de fag. Prefer terenurile
nisipoase si nsorite.
-ab. tristis Torre Coloritul capului mai ntunecat, albastru-violet sau maroniu
cu reflexe armii.
3 Cicindela hybrida Linnaeus Partea dorsal verde-armie, verde-cenusie,
armie sau armiu-negricioas. Pe cap si pronot sunt vizibile cteva pete albastru-
verzui sau albastru-violete. Ventral verde-metalic sau albastru-verzui. Capul,
marginile laterale ale sternului, femurele si cea mai mare parte a tibiilor armii.
Vrfurile tibiilor si tarsele verzi sau albastre. Labrumul, baza mandibulelor si primele
2 articole ale palpilor labiali alb-glbui. Desenul elitrelor prezint la forma tipic o
lunul humeral semilunar, una median ltit cu marginile zimtate si alta apical
ndoit n form de crlig (fig.50, pag.39). Suprafata elitrelor este granulat-punctat.
Pronotul dreptunghiular, uneori usor ngustat posterior. Baza pronotului cu un sntulet
longitudinal adncit. Fruntea, marginile laterale ale pronotului si marginea posterioar
a femurelor sunt acoperite cu o pubescent lung, alb-glbuie. L = 11,5-16 mm.
(Plansa 1 f)
Pe terenurile nisipoase din preajma apelor curgtoare.
a b c d e f g
Fig. 50
Variabilitatea desenului elitrei la C. hybrida (dup E. Csiki)
a-forma tipic, b-var. transdanubialis Cs., c-var. magyarica Roeschke, d-ab. arenosa
Cs., e-ab. merkli Beuth., f-ab. tumulorum Cs., g-var. riparia Latr.
40
Fig. 51
Variabilitatea desenului elitrei la C. campestris (dup E. Csiki)
a-forma typica, b-ab. deuteros D Torre, c-ab. destituta Srnka., d-ab. quinquemaculata
Beuth., e-ab. quadrimaculata Beuth., f-ab. gebieni Barthe, g-ab. luetgensi Beuth.,
h-ab. protos D Torre, i-ab. hassani Hlis., j-ab. exsuturalis Beuth., k-ab. soli Tarel.,
l-ab. johanni Hlis., m-ab. pseudaffinis Cs., n-ab. conjuncta D Torre,
o-ab. pseudopalustris Schulz., p-ab. maninae Hlis., q-ab. connata Heer, r-ab. sonni
Hlis., s-ab. silesiaca Hlis., t-ab. septembris Hlis., u-ab. tyrolensis Schulz., v-ab. lacoi
Hlis., w-ab. suturalis D Torre, z-ab. affinis Fisch. W.
41
a b
Fig. 52
Clipeul i labrumul la Cicindelinae (dup E. Csiki)
a-Calomera littoralis, b-Cicindela campestris.
a b
Fig. 53
Scapul la Cicindela (dup E. Csiki)
a-C. silvicola, b-C. hybrida.
4 Genul Parallelomorphus Motschulsky
(Scarites F.)
Corpul alungit, cu marginile laterale paralele sau usor arcuite, lungimea lui
depseste 15 mm. Capul mare si ltit. Mandibulele proeminente, puternic denticulate
pe marginea lor intern. Fruntea prezint lateral cte un por supraorbital. Tibiile
anterioare sunt prelungite la vrf sub forma unor excrescente digitiforme (fig.48b,
pag.37).
n fauna noastr 2 specii, ntlnite pe trmul mrii si pe malul lacurilor srate.
Ziua se ascund n galerii spate sub detritus.
1.Elitrele cu strii accentuate si cu marginile laterale paralele, baza elitrelor fiind
granulat (fig.54a, pag.42). Pronotul este de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung
..................1 P. terricola Bon.
Elitrele au strii foarte fine, cu marginile laterale usor arcuite, numai umerii elitrelor
sunt granulati (fig.54b, pag.42). Pronotul de 2,5 ori mai lat dect lung.................
.....................................2 P. laevigatus F.
1 Parallelomorphus terricola Bonelli Corpul negru, alungit, cu marginile
laterale paralele, prevzut cu luciu slab. Antenele si tarsele maronii. Suprafata
capului este acoperit cu rizuri alungite. Pronotul de 1,5 ori mai lat dect lung, cu
marginea anterioar concav, cu marginile laterale paralele. Unghiurile posterioare ale
pronotului denticulate, iar discul pronotului are rugozitti granulate fine. Elitrele
prezint 7 strii longitudinale punctate si accentuate. Interstriile elitrelor usor granulate
cu jumtatea lor anterioar bombat, a 3-a interstrie are 2 puncte adncite. Tibiile
anterioare si mediane sunt prevzute cu peri teposi alungiti, iar marginea exterioar a
tibiilor mediane prezint un dinte alungit. L = 14-22 mm. (Plansa 2 b)
Trieste n preajma apelor pe soluri salinizate.
2 Parallelomorphus laevigatus Fabricius Capul prezint rizuri evidente si nu
este punctat posterior. Mandibulele mai lungi dect capul. Pronotul de 2-2,5 ori mai
lat dect lung. Elitrele oval-alungite, umerii elitrelor granulati. Suprafata elitrelor cu
strii punctate foarte fine. Interstriile netede si glabre. L = 16-20 mm.
42

a b
Fig. 54
Baza elitrelor la Parallelomorphus (dup J. Trautner)
a-P. terricola, b-P. laevigatus.
5 Genul Cychrus Fabricius
Corpul alungit si ngustat anterior. Labrumul prezint o stirbitur median
adncit. Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari este scobit n form de
lingur. Elitrele convexe, cu epipleurele foarte late. Aripile membranoase sunt
absente. Picioarele alungite, cu coxele posterioare deprtate si cu tibiile anterioare
lipsite de o scobitur anteapical.
n fauna Romniei exist 3 specii ntlnite n pduri sub pietre, trunchiuri de
copac, frunzar.
1.Elitrele negre, usor granulate, lipsite de rnduri longitudinale de granule fusiforme
................................1 C. caraboides L.
Elitrele armiu-bronzate. Partea posterioar a elitrelor prezint adesea 3 rnduri
longitudinale de granule fusiforme......................................................................2
2.ntreaga suprafat a pronotului cu o punctuatie accentuat. Palpii, tibiile si tarsele
negre. Portiunea bazal a elitrelor cu intervale primare nentrerupte.....................
...........................2 C. semigranosus Pall.
Numai discul pronotului are o punctuatie rar. Palpii tibiile si tarsele galben-
maronii. Partea bazal a elitrelor prezint intervalele primare si secundare cu
granule fusiforme.........................................................3 C. attenuatus F.
1 Cychrus caraboides Linnaeus Corpul negru. Elitrele cu o granulatie fin si
deas, mate, cu un luciu mtsos. Penultimul articol al palpilor maxilari prezint 3-4
peri. Primul articol antenal are un pr setiger apical. Pronotul mai lung dect lat, cu
unghiurile anterioare si posterioare rotunjite (fig.55b, pag.43). Discul sternitelor 3-6
abdominale prezint lateral, pe fiecare parte cte un pr setiger. L = 12,5-20 mm.
(Plansa 2 a)
Specie rspndit mai ales n zona montan n pdurile de fag si conifere.
Cheia subspeciilor
1.Talia redus (12,5-16,5 mm). Femurele anterioare la _ evident ngrosate...........
...........1 Cychrus caraboides pygmaeus Chaud.
Corpul de dimensiuni mai mari (15,5-20 mm). Femurele anterioare la _ putin
ngrosate .........................................................................2
2.Unghiurile posterioare ale pronotului usor ridicate. Fata ventral a tarselor
anterioare la _ cu o pubescent deas................1 Cychrus caraboides caraboides L.
Unghiurile posterioare ale pronotului sunt puternic ridicate si au forma unor lobi
care depsesc baza lui. _ au fata ventral a tarselor cptusit cu ctiva peri rzleti
..........3 Cychrus caraboides rostratus L.
2 Cychrus semigranosus Palliardi Corpul negru, elitrele cu reflexe metalice
bronzate. Capul lung si ngust acoperit cu rugozitti punctate. Penultimul articol al
palpilor labiali prezint mai multi peri dispusi apical. Articolul 4 antenal de 2 ori mai
43
scurt dect al 3-lea. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat, cu marginile laterale
puternic rotunjite (fig.55a, pag.43). Suprafata pronotului prezint o punctuatie rugoas
si accentuat. Elitrele ovale, convexe, ngustate anterior si rotunjite posterior,
prevzute cu o impresiune scutelar bine distinct. L= 17-25 mm.
n buturugile putrede din zona montan.
3 Cychrus attenuatus Fabricius Corpul negru, elitrele bronzat-armii, cu
nuante nchise sau deschise. Piesele bucale, antenele, si tarsele roscat-maronii, iar
tibiile sunt galben-maronii. Capul alungit, prevzut cu o depresiune frontal adncit.
Scapul cu un pr setiger anteapical, iar articolul 4 este pubescent la vrf.
Suprafata capului are o punctuatie fin si deas sau prezint granulatii punctate dese.
Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat, cu marginile laterale rotunjite, fiind mai
ngust la baz dect la marginea sa anterioar. Marginile laterale ale pronotului cu o
bordur usor nltat posterior. Baza pronotului prezint o impresiune transversal
adncit, iar pe margini este prezent cte o impresiune lateral longitudinal. Discul
pronotului cu un sant adncit, fiind neted, nepunctat sau prevzut cu puncte fine si
rare, iar pe marginile pronotului sunt vizibile granulatii punctate fine si dese. Elitrele
scurte, oval-ltite, usor convexe antemedian, prevzute cu o impresiune scutelar
putin distinct. Prima treime anterioar a elitrelor cu cte 3 rnduri longitudinale de
granule fusiforme. Epipleurele elitrelor au rugozitti accentuate. Picioarele lungi si
subtiri, iar tibiile anterioare sunt putin arcuite. L = 13-18 mm. (Plansa 2 c)
Este ntlnit n pdurile din regiunile montane.

a b
Fig. 55
Capul i pronotul la Cychrus (dup J. Trautner)
a-C. semigranosus, b-C. caraboides.
6 Genul Nebria Latreille
Se deosebeste prin conformatia mandibulelor care nu sunt ltite n form de
lamel. Cuprinde specii de talie medie cu pronotul cordiform. Elitrele au o strie
scutelar scurt, urmat de alte 9 strii complete. Picioarele sunt lungi si subtiri.
Majoritatea speciilor sunt montane, fiind ntlnite pe malurile rurilor.
1.Cea mai mare parte a pronotului si o bordur lat pe marginile laterale ale elitrelor
de culoare glbuie........................................................................1 N. livida L.
Pronotul si elitrele negre-unicolore. Exemplarele imature au o culoare maronie.........
.....................................2 N. picicornis F.
44
1 Nebria livida Linnaeus Capul, marginea anterioar si baza pronotului,
precum si cea mai mare parte din suprafata elitrelor negricioase. Suprafata capului are
o punctuatie fin si neuniform, fiind prevzut cu 2 pete frontale roscate. Antenele,
palpii, picioarele, pronotul cu exceptia marginii anterioare si posterioare, marginile
laterale si epipleurele elitrelor, episternitele prosternului, au o culoare galben-pai (la
exemplarele proaspete ele sunt galben-roscate). Pronotul de aproximativ 1,5-2 ori mai
lat dect lung, cu marginea anterioar dublu ondulat si cu marginile laterale puternic
rotunjite si ngustate spre baz. Bordura marginilor laterale ale pronotului este lat si
arcuit, prevzut cu un rnd de sete antemediane. Elitrele de 3 ori mai lungi dect
pronotul, cu umerii rotunjiti si cu marginile laterale paralele pe cea mai mare parte din
lungimea lor. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate si cu interstrii usor
convexe. A 3-a interstrie a elitrelor are cteva puncte adncite, interstria a 8-a a
elitrelor fiind de peste 2 ori mai lat dect a 7-a, avnd un rnd neregulat de puncte.
Marginile laterale ale mezosternului, metasternului si a primului sternit abdominal
prezint o punctuatie accentuat. Coxele posterioare si sternitele abdominale 3-5 de o
parte si de alta a liniei mediane au cte un pr setiger. Fata ventral a articolelor
tarsale glabr. Fata dorsal a tarselor glabr, lipsit de peri. L=14-16 mm.
(Plansa 2 d-e)
Specie ntlnit pe malurile apelor.
-forma typica Pata neagr a elitrelor se ntinde pn la nivelul celei de-a 6 a
interstrii., iar bordura glbuie este lat.
-ab. lateralis F. Bordura lateral a elitrelor mai ngust, ea nu se lteste spre
vrf si are o nuant galben-nchis. La aceast form femurele pot fi uneori maronii.
2 Nebria picicornis Fabricius (erythrocephala Sturm) Corpul negru sau
castaniu-nchis, cu capul si vrful abdomenului roscat-maronii. Antenele, palpii si
picioarele galben-roscate sau de culoare galben-pai. Capul ltit. Pronotul cordiform,
de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung, cu marginile laterale puternic ngustate
postmedian, paralele n jumtatea bazal. Unghiurile anterioare ale pronotului
proeminente, iar unghiurile sale posterioare sunt drepte. La nivelul marginilor laterale
ale pronotului este prezent o bordur ngust, uniform arcuit, prevzut n partea
antemedian cu sete fine. Elitrele de peste 3 ori mai lungi dect pronotul, cu marginile
laterale paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor. Umerii elitrelor rotunjiti.
Suprafata elitrelor cu strii punctate si adncite, interstriile exterioare fiind usor
convexe. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Marginile laterale ale mezo si
metasternului, precum si primul sternit abdominal au o punctuatie fin. Marginea
posterioar a sternitelor 3-5 abdominale prezint de o parte si de alta a mijlocului cte
2-6 peri. L = 15-17 mm. (Plansa 1 i)
n nisipul de pe malurile rurilor sub pietre.
7 Genul Calosoma Weber
Se deosebeste de Carabus prin ridurile caracteristice ale mandibulelor si prin
conformatia articolelor 2-3 antenale care sunt turtite lateral, cu marginea superioar
ascutit. Pronotul este mult mai ngust dect elitrele, acestea din urm au strii punctate
si prezint de cele mai multe ori 3 siruri longitudinale de puncte adncite. Umerii
elitrelor bine diferentiati. Aripile membranoase sunt prezente.
n fauna Romniei 4 specii. Dintre acestea 2 sunt arboricole hrnindu-se cu
omizi, alte 2 sunt terestre rspndite n zona de cmpie.
1.Ultimul articol al palpilor maxilari la fel de lung ct penultimul. Bordura marginilor
laterale ale pronotului incomplet, ea nu atinge unghiurile sale posterioare.
Mentumul cu un dinte scurt si neascutit......................................................2
45
Articolul terminal al palpilor maxilari mai scurt dect penultimul. Marginile laterale
ale pronotului cu o bordur complet pe toat ntinderea lor, ce se prelungeste pn
la nivelul unghiurilor posterioare................................................3
2.Bordura lateral a pronotului se prelungeste pn la o anumit distant de unghiurile
posterioare (fig.56d, pag.45). Elitrele n general de culoare armiu-nchis, rar
verzi, uneori cu o margine lateral verde-metalic. Interstriile 4, 8 si 12 au cte un
singur punct adncit..........................................................................1 C. inquisitor L.
Pronotul cu o bordur lateral care se prelungeste pn n imediata vecintate a
unghiurilor posterioare (fig.56b, pag.45). Elitrele verzi-aurii cu luciu roscat sau de
culoare albastr metalic. Interstriile 4, 8 si 12 prezint cteva puncte adncite......
...................................2 C. sycophanta L.
3.Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze (fig.56a, pag.45). Elitrele prezint cte
3 rnduri de gropite aurii.......................................3 C. auropunctatum Hbst.
Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite si proeminente (fig.56c, pag.45).
Lipsesc rndurile de gropite aurii de pe elitre. Penultimul sternit abdominal
prezint 2 peri (fig.57, pag.46)................................................4 C. denticolle Gebl.

a b

c d
Fig. 56
Pronotul la Calosoma (dup J. Trautner)
a-C. auropunctatum, b-C. sycophanta, c-C. denticolle, d-C. inquisitor.
1 Calosoma inquisitor Linnaeus Partea dorsal a corpului de culoare roscat-
armie, armiu-negricioas, verde, albastru-nchis, mai rar neagr. n cazul cnd
elitrele sunt armii, ele prezint o bordur de culoare verde pe marginea lor lateral.
Partea ventral verde sau albastru-verzuie. Piesele bucale si picioarele negre. Fruntea
cu rugozitti accentuate, pe vertex exist rugozitti fine si rare. Pronotul cordiform,
transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung, acoperit cu rugozitti punctate.
Unghiurile posterioare ale pronotului prezint impresiuni adncite. Elitrele cu strii
punctate accentuate si cu 3 rnduri de gropite circulate, interstria din vecintatea
marginii laterale prezint formatiuni solziforme. Sternul si sternitele abdominale au o
punctuatie rar. L = 13,5-21 mm. (Plansa 3 d)
Specie arboricol ntlnit n pdurile de foioase unde vneaz omizi.
-ab. viridimarginatum Letzn. Marginile laterale ale pronotului prezint o
bordur verde-metalic.
-ab. viridescens Rtt. ntreaga suprafat a elitrelor verde-unicolor.
-ab. coeruleum Letzn. Partea dorsal a corpului n ntregime albastru
ntunecat.
46
-ab. varians Letzn. Pronotul verzui, elitrele albastre.
-ab. nigrum Letzn. Partea dorsal neagr-unicolor.
2 Calosoma sycophanta Linnaeus Corpul albastru sau albastru-negricios.
Elitrele de culoare verde-metalic, uneori marginile lor laterale au o nuant roscat-
maronie. Antenele, piesele bucale si picioarele negre. Pronotul cordiform, de apro-
ximativ 2 ori mai lat dect lung, cu rugozitti punctate fine. Elitrele (luate izolat) de
1,5 ori mai lungi dect late, prevzute cu strii punctate si cu cte 3 rnduri de puncte
adncite. L = 13,5-20 mm. (Plansa 3 a)
n pduri de foioase, frecvent n timpul invaziilor de omizi.
-ab. severum Chaud. Corpul armiu-nchis, cel mult epipleurele elitrelor pot
avea o nuant verzuie.
-ab. smaragdinum Rossi Elitrele verzi-unicolore, marginile lor laterale fiind
lipsite de o bordur roscat-armie. (Plansa 3 c)
-ab. purpureoauratum Letzn. Suprafata elitrelor n totalitate sau n cea mai
mare parte roscat-armie. (Plansa 3 b)
-ab. corvinum Hel. Partea dorsal a corpului neagr-unicolor.
3 Calosoma auropunctatum Herbst Corpul este mai alungit dect la speciile
precedente, negru, relativ mat. Prtile laterale ale corpului cu un luciu verzui slab.
Elitrele prezint 3 rnduri de gropite verzi-aurii. Suprafata capului cu o punctuatie
fin. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung, cu suprafata punctat,
discul pronotului dispune de rugozitti fine. Marginile laterale ale pronotului rotunjite,
prevzute cu o bordur ngust. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate,
interstriile au rizuri transversale ondulate. ntre primul si al 3-lea rnd de gropite sunt
prezente siruri de solzi. L = 20-30 mm. (Plansa 3 e)
Specie terestr ntlnit la ses, mai rar n zona de deal.
Fig. 57
Ultimele 2 sternite abdominale la C. denticolle (dup J. Trautner)
8 Genul Carabus Linnaeus
Mandibulele sunt lipsite de riduri pe fata lor superioar. Ultimul articol al
palpilor nu este ltit n form de secure. Fruntea fr peri supraorbitali. Epipleurele
elitrelor normal dezvoltate. Coxele posterioare cotangente. Aripile membranoase de
cele mai multe ori lipsesc.
Cuprinde specii de talie medie sau mare rspndite de la ses pn n zona
montan. n fauna Romniei sunt prezente 33 de specii.
1.Talia mare (40-60 mm). Scapul si funiculul (al 2-lea articol antenal) aproximativ
egale. Tarsele anterioare ale _ nu sunt ltite......................1 C. gigas Creutz.
Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 35 mm). Primul articol antenal mai lung dect
al 2-lea. _ au tarsele anterioare ltite..................................................2
2.Suprafata elitrelor prezint rugozitti accentuate (fig.65a, pag.51)..............................
......................................2 C. coriaceus L.
47
Elitrele cu granule, carene, sau ele sunt prevzute cu rugozitti fine..................3
3.Penultimul articol al palpilor labiali prezint mai multi peri grupati pe 2 rnduri
(fig.58a, pag.49)..........................................................................4
Marginea intern a penultimului articol al palpilor labiali cu 2 peri (fig.58b, pag.49)
..............................................................11
4.Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de peri setigeri..................5
Pronotul are de regul pe marginile laterale cte 2 peri setigeri, dintre care unul
antemedian si unul postmedian (fig.61a, pag.49)............6
5.Unghiurile posterioare ale pronotului depsesc cu mult baza lui si au forma unor
lobi triunghiulari lati......................................................................3 C. hungaricus F.
Unghiurile posterioare ale pronotului nu depsesc baza lui, ele sunt ltite si rotunjite
.............................4 C. graecus Dej.
6.Baza mentumului fr peri setigeri (fig.59a, pag.49)..............................................7
Baza mentumului cu 2 peri setigeri dispusi lateral (fig.59b, pag.49)..............8
7.Pronotul putin ngustat posterior cu marginile laterale usor arcuite.5 C. violaceus L.
Pronotul cordiform, marginile lui laterale sunt puternic ngustate posterior................
...............................6 C. planicollis Kst.
8.Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari striat, iar penultimul articol are spre
vrf ctiva peri..........................................................................7 C. intricatus L.
Ultimul articol al palpilor labiali si maxilari neted, fr o strie vizibil, penultimul
articol fiind lipsit de peri distali..........................................................................9
9.Prelungirea lateral a prosternului din vecintatea coxelor anterioare dreapt
(fig.62a, pag.50)...............................................................8 C. problematicus Hbst.
Prelungirea lateral a prosternului este orientat posterior (fig.62b, pag.50)............10
10.Mandibulele ltite, cea stng prezint pe marginea exterioar o proeminent
bazal superficial (fig.60b, pag.49)......................9 C. irregularis F.
Mandibulele lungi si nguste, cea stng este lipsit de o proeminent slab
(fig.60c, pag.49)............................................................10 C. fabricii Duft.
11.Mandibulele lungi cu marginea intern uniform arcuit.....................................12
Mandibulele sunt scurte si ltite, cu marginea intern dreapt...............13
12.Santul lateral de la baza mandibulelor scurt, el nu atinge marginea anterioar a
labrumului. Bordura marginilor laterale ale elitrelor este dreapt n zona umerilor
..................................11 C. auronitens F.
Baza mandibulelor cu un sant lateral alungit ce ajunge pn la nivelul marginii
anterioare a labrumului. Bordura marginilor laterale ale elitrelor se ncruciseaz n
dreptul umerilor ..............................................12 C. variolosus F.
13.Elitrele cu 3, 4 sau 5 carene primare, nentrerupte..............................................14
Suprafata elitrelor cu reticulatii fine, care se pot prezenta sub forma unor rugozitti
confluente, alungite......................................................................................29
14.ntre carenele primare exist o interstrie secundar si 2 interstrii tertiare, ultimele
sunt adesea sterse.........................................................................15
ntre carenele primare se afl o interstrie secundar, 2 tertiare si 2-4 cuaternare...27
15.Marginile laterale ale elitrelor usor mucronate nainte de vrf, (fig.64a, pag.50) iar
epipleurele sunt abrupte..........................................................................................16
Elitrele cu marginile laterale uniform rotunjite (fig.64b, pag.50) si cu epipleurele
ngustate, ascutite la vrf.............................................................................18
16.Marginile laterale ale pronotului au cte un singur pr setiger dispus anterior..........
...........................13 C. clathratus L.
Pronotul cu marginile laterale prevzute cu 3 sau 4 peri setigeri............17
17.Bordura marginii laterale a elitrelor dreapt n zona umerilor. Prelungirile laterale
ale mezosternului mai lungi dect late............................14 C. granulatus L.
48
Bordura marginii laterale a elitrelor se ncruciseaz sub forma unei tieturi oblice n
dreptul umerilor. Prelungirile laterale ale metasternului aproximativ la fel de lungi
si de late..............................15 C. cancellatus Ill.
18.Mentumul ngrosat cu marginea anterioar ondulat............16 C. montivagus Pall.
Mentumul nu este ondulat si ngrosat anterior....................................................19
19.Marginile laterale ale pronotului cu cte 2 peri setigeri, dintre care unul este dispus
median, iar cellalt n dreptul unghiurilor posterioare................20
Marginile laterale ale pronotului prezint cte 3-5 peri setigeri.................21
20.Primele 4 articole antenale si femurele rosii. Capul ngrosat. Suprafata elitrelor cu
intervale plane si rnduri de puncte primare bine conturate...17 C. besseri Fisch.
Antenele negre-unicolore. Capul normal dezvoltat. Elitrele prezint o granulatie
fin, cu intervalele putin diferentiate........18 C. scabriusculus Ol.
21.Primele 2 sau 3 articole de la baza antenelor nu sunt comprimate lateral. Unghiul
humeral al elitrelor tesit, bine conturat....................22
Primele 2-3 articole bazale ale antenelor sunt puternic turtite lateral. Elitrele cu
unghiul humeral rotunjit..........................................................................24
22.Intervalele dintre carenele elitrelor lipsite de strii transversale, cel mult ele pot avea
rugozitti fine.............................................19 C. obsoletus Sturm
Intervalele elitrelor cu strii transversale accentuate............................................23
23.Carenele primare de pe elitre accentuate, n form de lant, cele secundare sunt
puternic nltate si nentrerupte, iar cele tertiare aplatizate (fig.65h, pag.51).
...........20 C. ullrichii Germ.
Carenele primare n form de lant, cele secundare si tertiare sunt egal dezvoltate,
dar mai putin accentuate dect cele primare (fig.65m, pag.51).21 C. arcensis Hbst.
24.Pe fiecare elitr sunt vizibile 5 intervale primare...........22 C. hampei Kst.
Fiecare elitr prezint numai 4 intervale primare............................................25
25.Elitrele cu carene fine, nentrerupte, iar intervalele sunt uniform dezvoltate, cele
primare prezint puncte bine distincte.........................................23 C. comptus Dej.
Carenele de pe elitre late si accentuate, ntotdeauna ntrerupte......................26
26.Pronotul ltit, cu marginile laterale uniform rotunjite, ltite median, egal ngustate
att anterior ct si posterior. Bordura marginilor laterale a pronotului lat, ea nu
este arcuit.............................24 C. rothi Dej.
Pronotul cordiform, ltit antemedian, cu unghiurile posterioare ondulate. Bordura
marginilor laterale a pronotului puternic arcuit posterior.............25 C. kollari Pall.
27.Articolul terminal al palpilor maxilari este mai lung dect penultimul......................
....................................26 C. convexus F.
Ultimul articol al palpilor maxilari la fel de lung sau mai scurt dect penultimul..29
28.Antenele si partial picioarele roscate. Fata intern a femurelor posterioare cu un
sant scurt, situat spre vrf. Baza pronotului prezint un sant transversal....................
..................................27 C. linnaei Panz.
Antenele si picioarele negre-unicolore. Santul femural dezvoltat pe toat lungimea
femurului. Pronotul este lipsit de un sant transversal bazal..................................
............28 C. concolor var. transsylvanicus Dej.
29.Marginile laterale ale pronotului si elitrelor prezint o bordur verde sau armie.
Ultimele 3 sternite abdominale sunt lipsite de o strie transversal (fig.63a, pag.50)
..............................29 C. marginalis F.
Pronotul si elitrele negre-unicolore, n mod exceptional ele prezint reflexe
metalice albstrui. Ultimele 3 sternite abdominale au o strie transversal bazal
(fig.63b, pag.50)......................................................................30 C. glabratus Payk.
49
a b
Fig. 58
Palpii labiali la Carabus (dup E. Csiki)
a-C. violaceus, b-C. auronitens.
a b
Fig. 59
Mentumul la Carabus (dup E. Csiki)
a-C. violaceus, b-C. intricatus.
a b c
Fig. 60
Mandibula la Carabus (dup E. Csiki)
a-C. ullrichii, b-C. irregularis, c-C. fabricii.
a b
Fig. 61
Pronotul la Carabus (dup E. Csiki & J. Trautner)
a-C. violaceus, b-C. gigas.
50
a b
Fig. 62
Prelungirile laterale ale prosternului la Carabus (dup E. Csiki)
a-C. problematicus, b-C. irregularis.
a b
Fig. 63
Vrful abdomenului la Carabus (dup J. Trautner)
a-C. marginalis, b-C. glabratus.

a b
Fig. 64
Pronotul i elitrele la Carabus (dup J. Trautner)
a-C. intricatus, b-C. scabriusculus.
1 Carabus gigas Creutzer (scabrosus F.) Corpul negru, lucios, marginile
laterale ale pronotului si elitrelor prezint un luciu albstrui slab. Capul alungit
prevzut cu un sant frontal adncit. Suprafata capului granulat. Mandibulele lungi, cu
vrfurile subtiri si ascutite. Pronotul hexagonal, de aproximativ 1,3-1,5 ori mai lat
dect lung, cu marginile laterale puternic rotunjite, usor sinuate naintea unghiurilor
posterioare, acestea din urm au forma unor lobi scurti si rotunjiti, orientati posterior
(fig.61b, pag.49). Stria median longitudinal a pronotului este slab dezvoltat.
Elitrele puternic convexe, cu marginile laterale usor ridicate, prezint rnduri
longitudinale de granule lucioase, partial contopite, dispuse neregulat. Partea ventral
a corpului usor punctat cu marginile laterale granulate. Sternitele abdominale au strii
bine dezvoltate. L = 40-60 mm.
n pdurile din sudul trii, unde se hrneste cu melci.
51
2 Carabus coriaceus Linnaeus Oval-alungit, negru-mat, mai rar cu reflexe
metalice slabe. Suprafata capului si a pronotului prezint rugozitti punctate fine.
Scapul este lipsit de un por setiger anteapical. Labrumul trilobat, iar mentumul este
ltit. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung, cu marginile laterale rotunjite
sau usor sinuate n jumtatea posterioar. Unghiurile posterioare ale pronotului scurte,
prelungite sub forma unor lobi cu vrful rotunjit sau ascutit. Elitrele convexe cu
suprafata granulat. L = 26-42 mm. (Plansa 4 a)
n pduri umede, de la ses pn n zona montan.
_ Elitrele mai nguste. Primele 3 articole ale tarselor anterioare puternic ltite.
Elitrele puternic ltite.
3 Carabus hungaricus Fabricius Dorsal negru, usor lucios, uneori tibiile si
tarsele sunt roscat-maronii. Capul ngrosat, cu articolele antenale 2 si 3 usor turtite
la baz. Articolul terminal al palpilor maxilari mai scurt dect penultimul. Pronotul
convex, de 1,5-2 ori mai lung dect lat, avnd cea mai mare ltime n partea sa
median sau antemedian. Unghiurile posterioare ale pronotului ltite si rotunjite.
Elitrele puternic convexe, prevzute cu microsculpturi alctuite din granule fine, de
form variabil. Mai rar se diferentiaz 7 intervale, dintre care primele 2 sunt mai
ridicate. Intervalele secundare adesea cu gropite adncite. Partea ventral a femurelor
posterioare cu un sntulet distal. Sternitele abdominale 4-6 au un sntulet transversal
bazal. Ambele fete ale primului articol tarsal cu cte un rnd de peri teposi.
L = 22-28 mm. (Plansa 4 b)
4 Carabus graecus Dejean Partea dorsal a corpului neagr, cu luciu metalic.
Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite, iar unghiurile sale posterioare sunt
scurte si rotunjite. Elitrele scurtate si ltite, cu puncte primare putin accentuate.
L = 23-32 mm.
Specie sud-est european, la noi a fost semnalat n Dobrogea.
_ Articolele antenale 6-9 adesea noduroase.
5 Carabus violaceus Linnaeus Corpul negru, adesea cu un luciu metalic
armiu, verzui, rosiatic sau albstrui, mai rar el poate fi verde-unicolor, bronzat sau
roscat. Marginile laterale ale pronotului si elitrelor albastre, verzi, violacee, purpurii
sau roscat-aurii. Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari ltit, de form
triunghiular. Suprafata capului prezint rugozitti fine. Pronotul convex, ceva mai
lat dect lung, usor ngustat posterior. Marginile laterale ale pronotului usor sinuate la
baz, prevzute cu cte un por setiger antemedian si unul bazal, iar unghiurile lui
posterioare au forma unor lobi triunghiulari ce depsesc baza sa. Suprafata elitrelor cu
microsculpturi variabile sub forma unor intervale ntrerupte sau ea prezint granule
fine, dispuse neregulat. Partea ventral a femurelor posterioare cu un sntulet
longitudinal. Marginea posterioar a sternitelor abdominale 2-4 prezint de o parte si
de alta cte un por setiger. L = 20-40 mm. (Plansa 9 b)
Specie rspndit att la ses ct si n zona montan.
6 Carabus planicollis Kster Dorsal negru, usor lucios. Marginile pronotului
si elitrelor roscate, purpurii sau violet-albstrui. Capul alungit cu antenele lungi,
mandibulele sunt nguste si subtiri. Fruntea si vertexul prezint o punctuatie
accentuat. Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari ltit, de form
triunghiular. Marginea anterioar a labrumului prezint o impresiune median
superficial. Pronotul mic, cordiform, de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung. El
prezint o strie longitudinal median fin si 2 gropite bazale circulare. Marginile
52
laterale ale pronotului ltite si usor ridicate, iar unghiurile sale posterioare sunt scurte,
cu vrfurile rotunjite. Elitrele oval-alungite, ltite n jumtatea lor posterioar.
Suprafata elitrelor cu strii longitudinale, prevzute cu puncte mari si adncite.
Marginea posterioar a sternitelor abdominale 3-5 are cte 2 pori setigeri. Picioarele
lungi si subtiri, partea ventral a femurelor posterioare prezint un sntulet distal.
L = 23-31 mm.
n pdurile din zona subalpin si n zona alpin.
_ Articolele tarsale 2-4 ngustate la baz.
7 Carabus intricatus Linnaeus Corpul alungit si aplatizat, dorsal negru cu
reflexe metalice albstrui sau violete, ori violet cu reflexe verzui. Capul lung si ngust,
prevzut cu un sant frontal adncit. Penultimul articol al palpilor labiali si maxilari cu
ctiva peri apicali, iar articolul lor terminal are pe fata dorsal un sant accentuat.
Pronotul cordiform, aproximativ la fel de lung si de lat cu unghiurile posterioare
ascutite. Discul pronotului are un sant longitudinal accentuat si unul transversal
superficial. Gropitele de la baza pronotului alungite. Suprafata pronotului granulat,
mai accentuat lng marginile laterale. Elitrele oval-alungite cu marginile laterale
ondulate anteapical, unghiul humeral al elitrei este rotunjit. Vrfurile elitrelor usor
mucronate (fig.64a, pag.50). Fiecare elitr prezint cte 3 carene primare.
L = 24-36 mm. (Plansa 4 c)
n pdurile de fag si conifere, fiind semnalat si n pdurile de stejar.
8 Carabus problematicus Herbst Partea dorsal a corpului neagr, negru-
albstruie sau albastr. Marginile pronotului si ale elitrelor albastre, violet-albstrui,
verzi-albstrui, violet-roscate, mai rar bronzate sau armii. Uneori elitrele au un luciu
verzui cu marginile de culoare verde-deschis. Capul punctat, lng ochi cu granulatii
fine. Pronotul usor convex, mai lat dect lung, ltit antemedian. Bordura marginilor
laterale ltit posterior, prevzut cu 3-4 pori setigeri, dintre care 2-3 dispusi
antemedian si unul bazal. Stria median longitudinal a pronotului este superficial,
iar unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari care depsesc baza lui.
Elitrele puternic convexe, cu umerii rotunjiti. Intervalele secundare netede,
nentrerupte, drepte sau usor ondulate. Stria sutural nu este vizibil. Femurele
anterioare usor ngrosate. L = 18-32 mm. (Plansa 4 d)
Specie montan.
9 Carabus irregularis Fabricius Capul mare si ltit, acoperit cu rugozitti
fine. Scapul mai scurt dect articolul 3 antenal. Mandibulele asimetrice, ltite, obtuze
la vrf (fig.65, pag.53). Ochii usor convecsi. Labrumul scurt, marginea lui anterioar
prezint o stirbitur median accentuat. Pronotul cordiform, transvers, de 1,5-2 ori
mai lat dect lung, ltit antemedian. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma
unor lobi triunghiulari ngusti, care depsesc baza lui. Stria median longitudinal a
pronotului este bine conturat. Zona de lng marginile pronotului punctat, iar discul
lui este rugos. Gropitele de la baza pronotului scurte, dispuse oblic-intern. Elitrele
plane sau usor convexe, cu marginile laterale ltite, relativ ridicate, prevzute cu 3
rnduri de gropite adncite. Intervalele elitrelor slab diferentiate, ntrerupte sau
transformate n granule mici si dese. Partea dorsal armiu-roscat sau armiu-
maronie, cu marginile laterale ale pronotului si elitrelor roscat-armii sau verzui.
Primul sau primele 2-4 articole antenale, palpii, tibiile si tarsele roscate sau roscat-
maronii. Picioarele negre. L = 22-26 mm. (Plansa 7 a)
n pdurile de fag si conifere.
_ Capul si femurele anterioare mai ngrosate.
53
Fig. 65
Mandibulele la Carabus irregularis (dup J. Trautner)
10 Carabus fabricii Duftschmidt Partea dorsal a corpului armie, de nuant
nchis sau deschis. Marginile elitrelor si gropitele primare verzui. Uneori culoarea
prtii dorsale poate fi verde, verde-albstruie, maroniu-nchis, armie sau neagr.
Antenele, palpii si picioarele (partial sau total) roscat-maronii. Capul cu fruntea si
clipeul netede, cel mult gropitele frontale pot fi punctate. Vertexul prezint rugozitti
transversale fine. Scapul scurt, cilindric, de aproximativ 2 ori mai lung dect lat. Al
3-lea articol antenal turtit la baz. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung.
Discul pronotului usor convex, iar stria median longitudinal este bine dezvoltat.
Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari ngustati si
curbati n jos. Elitrele oval-alungite cu umerii rotunjiti. Intervale plane, prevzute cu
rugozitti transversale. Gropitele primare circulare putin adncite. L = 16-25 mm.
(Plansa 8 a)
n zona subalpin si alpin.
11 Carabus auronitens Fabricius Capul si pronotul armiu-roscate sau violet-
purpurii. Elitrele verzi-aurii, albastru-verzui, rosu-violacee, violet-albstrui sau negre.
Scapul, femurele si uneori baza tibiilor roscate, roscat-maronii sau negre. Capul usor
ngustat dup ochi, cu un sant frontal adncit, suprafata lui prezint rugozitti
punctate. Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari ltit, de form triunghiular.
Santul exterior de la baza mandibulelor extrem de scurt. Pronotul cordiform, usor
convex, de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung. Marginile laterale ale pronotului cu
cte un por setiger bazal si unul antemedian. Stria median longitudinal a pronotului
bine conturat. Gropitele bazale ale pronotului adncite, de form circular, iar
unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari lungi, curbati posterior.
Elitrele oval-alungite, ltite postmedian, marginile lor laterale prezint o bordur
accentuat. Suprafata elitrelor cu 3 carene primare bine conturate. L = 18-26 mm.
(Plansa 5 a)
n regiunile de deal si de munte, pn la altitudinea de 2 500 m.
12 Carabus variolosus Fabricius Corpul negru, lucios, capul prezint
rugozitti punctate. Santul exterior de la baza mandibulelor alungit. Pronotul
cordiform, usor convex. Marginile laterale ale pronotului ltite, putin ridicate,
prevzute cu cte un por setiger median si unul bazal. Gropitele de la baza pronotului
circulare, relativ adncite. Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi
triunghiulari lungi, curbati posterior. Elitrele puternic convexe, cu umerii proeminenti.
Marginile laterale ale elitrelor zimtate subhumeral si sinuate apical. Intervalele
primare carenate ntrerupte de gropite mari, spatiul dintre intervalele primare dispune
de rugozitti accentuate. Intervalele secundare ntrerupte adesea de rugozitti, iar cele
tertiare absente sau ele se prezint sub forma unor granule fine, dispuse longitudinal.
Captul anterior al intervalului 3 primar proeminent, ntre acesta si seria umbelicat se
afl un rnd de gropite mari. L = 23-30 mm. (Plansa 8 b)
Specie higrofil, rspndit n pduri umede.
_ Femurele posterioare usor ngrosate.
54
13 Carabus clathratus Linnaeus Partea dorsal a corpului neagr, adesea cu
reflexe verzi-armii, uneori de culoare armie sau verde-metalic. Mai rar capul si
femurele pot fi rosii. Fruntea prezint rugozitti punctate, n rest capul are o
punctuatie fin. Pronotul usor convex, de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung. Stria
median longitudinal a pronotului bine vizibil. Marginile laterale ale pronotului
ltite, puternic ridicate posterior, prevzute cu un por setiger antemedian si unul bazal.
Gropitele bazale ale pronotului adncite, de form liniar, iar unghiurile lui
posterioare au forma unor lobi triunghiulari. Elitrele usor ltite posterior, putin
convexe, cu umerii proeminenti. Marginile laterale ale elitrelor zimtate subhumeral si
usor ondulate anteapical. Carenele primare subtiri, ntrerupte prin gropite mari
(fig.65e, pag.51). Aripile membranoase bine dezvoltate. L = 20-38 mm. (Plansa 7 b)
n zona de ses, pe malurile rurilor sau n pduri, n locuri mlstinoase.
_ Femurele anterioare puternic ngrosate.
14 Carabus granulatus Linnaeus Negru, dorsal verde-armiu nchis sau
deschis, albastru, verde sau violet. Antenele si picioarele negre, mai rar femurele pot
fi partial roscate. Pronotul de 1,5 ori mai lat dect lung, cu marginile laterale rotunjite,
usor sinuate naintea unghiurilor posterioare, acestea din urm au forma unor lobi
scurti si lati cu vrful rotunjit. Stria median longitudinal a pronotului bine conturat.
Marginile laterale ale pronotului cu 3-5 pori setigeri antemediani si unul bazal.
Elitrele oval-alungite, usor convexe, cu umerii proeminenti si cu marginile laterale
nguste, uneori ridicate. Intervalele primare de forma unor lanturi. formate uneori din
granule scurte. Intervalele secundare carenate plane. Intervalele tertiare se prezint
sub forma unor rnduri de granule fine. L=16-30 mm. (Plansa 5 b)
Pe malurile rurilor sau n pduri, sub pietre, muschi ori n litier, att la ses
ct si la munte.
_ Femurele anterioare ngrosate.
15 Carabus cancellatus Illiger Dorsal negru, verde, armiu-verzui, armiu-
negricios sau armiu-roscat. Uneori marginile elitrelor pot fi verzi sau violacee.
Articolele antenale 1-4 turtite la baz. Antenele si picioarele negre, uneori scapul si
femurele pot fi rosii. Pronotul usor convex, de 1,5 ori mai lat dect lung. Stria
median longitudinal si gropitele bazale ale pronotului sunt superficiale. Marginile
laterale ale pronotului cu 3-5 peri antemediani si unul bazal. Unghiurile posterioare
ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari alungiti ce depsesc baza lui. Elitrele
convexe, cu marginile laterale rotunjite, late si ridicate, de regul zimtate posthumeral.
Suprafata elitrelor prezint lanturi primare, carene secundare si rnduri longitudinale
de granule tertiare fine. L = 17-21 mm. (Plansa 5 c)
Comun, att la ses ct si la munte.
_ Articolele antenale 5-7 noduroase. Marginile laterale ale elitrelor au o
sinuozitate anteapical superficial
Marginile laterale ale elitrelor prezint o tietur anteapical adncit.
16 Carabus montivagus Palliardi Dorsal negru, lucios, cu reflexe metalice
violete. Marginile pronotului albastre sau violete, iar marginile elitrelor si punctele
primare violete, violet-verzui sau verzi. Penultimul articol al palpilor labiali prezint
uneori mai multi peri setigeri. Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari este
usor ltit. Marginile laterale ale pronotului cu 1-3 peri antemediani si unul bazal.
Pronotul usor convex, de aproximativ 1,5 ori mai lat dect lung, cu unghiurile
posterioare sub forma unor lobi triunghiulari ltiti, ce depsesc cu mult baza lui.
Intervalele primare ale elitrelor au forma unor lanturi mai late dect cele secundare si
tertiare. ntre 2 intervale primare exist 3-5 intervale diferentiate. L = 18-28 mm.
55
n pdurile de stejar, fag si conifere, pn la altitudinea de 1 800 m.
_ Articolele antenale 5-9 (uneori articolele 6-8) relativ noduroase.
17 Carabus besseri Fischer von Waldheim Partea dorsal a corpului de
culoare neagr, usor lucioas. Baza antenelor si femurele de regul rosii. Pronotul
relativ convex, de 1,5 ori mai lat dect lung. Stria median longitudinal a pronotului
slab conturat. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite sau usor sinuate,
prevzute cu un por setiger antemedian si unul bazal. Unghiurile posterioare ale
pronotului au forma unor lobi triunghiulari rotunjiti. Elitrele oval-alungite, convexe,
cu umerii bine conturati. Intervalele primare usor ridicate, fiind prevzute cu puncte
accentuate. Restul intervalelor sunt plane, slab conturate. Marginile laterale ale prtii
ventrale a corpului prezint o punctuatie fin. L = 26-30 mm. (Plansa 6 a)
Semnalat numai n Moldova n zona de cmpie.
_ Partea dorsal a corpului mat. Articolele antenale 6-9 puternic noduroase.
Femurele anterioare puternic ngrosate.
Marginile elitrelor cu reflexe metalice albstrui, verzui sau violete.
18 Carabus scabriusculus Olivier Dorsal negru, cu reflexe metalice bronzate
sau verzui, uneori femurele pot fi rosii. Pronotul de 1,5-1,7 ori mai lat dect lung, cu
unghiurile posterioare de forma unor lobi triunghiulari lati, cu vrfurile rotunjite
(fig.64b, pag.50). Marginile laterale ale pronotului late, puternic ridicate, ele dispun
de un por setiger antemedian si unul bazal. Stria median longitudinal si gropitele
bazale ale pronotului sunt bine conturate. Elitrele convexe, oval-alungite, cu umerii
puternic reliefati. Intervalele elitrelor usor convexe, prevzute cu o granulatie fin.
Partea ventral prezint o punctuatie fin si deas, iar striile de pe sternitele
abdominale sunt bine vizibile. L = 14-25 mm. (Plansa 6 c)
Comun, att la ses ct si la munte.
_ Articolele antenale 5-9 (uneori 5-10) noduroase. Femurele anterioare
ngrosate.
19 Carabus obsoletus Sturm Coloritul corpului extrem de variabil: verde,
auriu, roscat-armiu, maroniu-nchis, liliaceu, violet, albastru sau negru, uneori
culorile se combin ntre ele. Marginile laterale ale corpului prezint o culoare
deosebit: verde, roscat-armie sau violacee. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat
dect lung, cu marginile laterale usor ridicate si sinuate posterior, prevzute cu 3-5
peri setigeri dispusi antemedian si unul bazal. Stria median longitudinal a
pronotului bine conturat. Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi
triunghiulari lungi, ndoiti n jos. Elitrele oval-alungite, relativ convexe, cu intervale
ridicate sau plane. Intervalele primare au puncte mari, prevzute cu o granul mic,
lucioas. Intervalele secundare si tertiare partial contopite. Stria sutural se reduce sub
forma unei strii postscutelare scurte. L = 23-28 mm.
Fig. 66 Variabilitatea coloritului corpului la Carabus obsoletus
56
n pdurile de stejar, fag si conifere pn n zona alpin.
_ Articolele antenale 5-7 puternic noduroase, articolul 8 fiind usor noduros.
20 Carabus ullrichii Germar Partea dorsal a corpului verde, albastr sau
violet sau armiu-roscat cu reflexe verzui. n unele cazuri capul si pronotul sunt
verzi, iar elitrele roscat-armii. Adesea marginile pronotului si elitrelor au o nuant
mai deschis, verde sau armie. Pronotul de 1,5 2 ori mai lat dect lung, relativ
convex. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite sau usor sinuate naintea
unghiurilor posterioare, fiind ridicate posterior. Ele prezint 2-3 peri setigeri dispusi
antemedian si unul bazal. Gropitele de la baza pronotului circulare, bine conturate,
adesea unite ntre ele printr-o depresiune transversal. Unghiurile posterioare ale
pronotului au forma unor lobi triunghiulari lati, care depsesc cu putin baza
pronotului. Elitrele oval-alungite, convexe, cu umerii proeminenti si cu marginile
laterale late. Intervalele primare si secundare ale elitrelor bine dezvoltate, cele primare
au forma unor lanturi, celelalte sunt carenate. L = 20-34 mm. (Plansa 5 )
Specie rspndit att la ses ct si la munte, fiind absent n zona subalpin si
alpin.
_ Articolele antenale 5-7 puternic noduroase.
21 Carabus arcensis Herbst Dorsal cu un colorit extrem de variabil: roscat-
armiu, verde, albastru, violet, negru, adesea culorile se pot combina. Femurele de
regul rosii. Pronotul de 1,5-1,7 ori mai lat dect lung, usor convex. Discul pronotului
prevzut cu rugozitti punctate, iar stria median longitudinal este slab conturat.
Marginile laterale ale pronotului nguste, usor sinuate la baz, ele prezint 2-3 pori
setigeri antemediani si unul bazal. Gropitele de la baza pronotului liniare. Unghiurile
posterioare ale pronotului se prezint sub forma unor lobi rotunjiti, care depsesc cu
putin baza lui. Elitrele convexe, oval-alungite cu marginile laterale ridicate.
Intervalele primare n form de lant, iar cele secundara si tertiare au crestturi fine. n
unele cazuri intervalele primare se prezint sub forma unor tuberculi convecsi.
L = 14-18 mm. (Plansa 7 c)
Din zona de silvostep pn n cea montan.
_ Articolele antenale 5-9 puternic noduroase. Femurele anterioare ngrosate.
22 Carabus hampei Kster Partea dorsal a corpului are un colorit variabil:
albastru-nchis, albastru-violet, roscat-armiu, purpuriu, verde-armiu sau verde, cu
reflexe metalice albstrui, violete, verzi ori albastru-verzui. Uneori marginile elitrelor
pot fi albastru-verzui sau liliachii. Pronotul transvers, de aproximativ 1,5 ori mai lat
dect lung, punctat, cu zona de lng marginile laterale granulat. Marginile laterale
ale pronotului rotunjite, mai nguste anterior, prevzute cu o bordur care se lteste n
vecintatea unghiurilor posterioare, acestea din urm fiind scurte si ltite cu vrfurile
rotunjite. Elitrele oval-alungite cu umerii rotunjiti. Suprafata elitrelor cu 5 intervale
primare pe care se gsesc puncte mici. L = 29-37 mm (Plansa 6 b)
ntlnit numai n Transilvania.
23 Carabus comptus Dejean Albastru-negricios, mai rar verde-negricios sau
negru-maroniu. Marginile pronotului si elitrelor de regul au o nuant mai deschis,
verde, albastr sau violet. Elitrele prezint 4 intervale primare uniform dezvoltate,
prevzute cu puncte accentuate. Mai sunt vizibile 16-18 intervale carenate subtiri.
L = 19-24 mm.
Specie montan.
57
24 Carabus rothi Dejean Corpul masiv, aplatizat, albastru, violet-albstrui,
verde-albstrui, verde, armiu-roscat, brun-armiu sau verde-armiu cu marginile
pronotului si elitrelor de nuant mai deschis. Pronotul ltit, cu marginile laterale
uniform rotunjite att anterior ct si posterior, avnd cea mai mare ltime n partea sa
median. Bordura marginilor laterale ale elitrelor lat. Elitrele oval-scurtate cu 4
intervale primare. De regul toate intervalele primare sunt ntrerupte. Intervalele
primare au form de lant, iar cele secundare sunt nentrerupte sau formeaz lanturi.
L = 29-33 mm.
Din zona de silvostep ajunge pn n pdurile de conifere.
-forma typica Intervalele elitrelor uniforme, ntrerupte (fig.67a, pag.57).
-ab. vitiosus Thoms. Intervalele primare ntrerupte, cele secundare si tertiare
sunt complete (fig.67b, pag.57)
-ab. ignoscus Cs. Intervalele primare si secundare egale, dar mai ngrosate
dect cele tertiare (fig.67 c, pag.57).
-ab. varistriatus Kr. Toate intervalele sunt ntrerupte, cele primare si
secundare mai ngrosate, iar cele tertiare mai subtiri (fig.67d pag.57.
-ab. quadricatenatus Kr. Intervalele primare si secundare ngrosate si
ntrerupte, cele tertiare fiind subtiri si complete (fig.67, pag.57.
-ab. latestriatus Kr. Intervalele primare si secundare ngrosate, cele tertiare
lipsesc, sau ele se prezint sub forma unor granule fine (fig.67, pag.57.
a b c d e f
Fig. 67
Sculptura elitrelor la Carabus rothi (dup E. Csiki)
a-forma typica, b-ab. vitiosus Thoms., c-ab. ignoscus Cs., d-ab. varistriatrus Kr.,
e-ab. quadricatenatus Kr., f-ab. latestriatus Kr.
25 Carabus kollari Palliardi Oval-alungit, albastru, albastru-verzui, albastru-
negricios, violet-albstrui, roscat-armiu sau armiu. Pronotul transvers, cordiform,
ltit antemedian. Marginile laterale ale pronotului mai puternic ngustate anterior, ele
sunt usor ondulate naintea unghiurilor posterioare. ntre intervalul 3 primar si seria
umbelicat exist 4-8 intervale accesorii. L = 32-37 mm.
Specie montan.
-forma typica Toate intervalele elitrelor sunt uniforme (fig.68a, pag.57)
-ab. magnificus Kr. Intervalele primare ntrerupte, de forma unor lanturi, iar
intervalele secundare si tertiare nu sunt ntrerupte (fig.68b, fig.57).
-ab. paroecus Cs. Intervalele primare si secundare se prezint sub forma unor
lanturi ntrerupte, iar cele tertiare sunt complete (fig.68c, pag.57).
-ab. sejunctus Cs. Intervalele primare si tertiare au aspectul unor lanturi
ntrerupte, iar cele secundare sunt complete, nentrerupte (fig.68d, pag.57).
a b c d
Fig. 68
Sculptura elitrelor la Carabus kollari (dup E. Csiki)
a-forma typica, b-ab. magnificus Kr., c-ab. paroecus Cs., d-ab. sejunctus Cs.
58
26 Carabus convexus Fabricius Negru, dorsal cu reflexe metalice albstrui,
violete sau verzui. Penultimul articol al palpilor labiali cu 2 peri setigeri. Uneori
marginile pronotului si ale elitrelor au un luciu albstrui sau verzui. Pronotul
transvers, cu marginile laterale rotunjite, prevzute cu o bordur ngust, arcuit
posterior. Elitrele oval-scurtate cu umerii proeminenti, prevzute cu strii puternic
punctate, treimea posterioar a elitrelor este granulat-punctat. Partea ventral a
corpului punctat cu marginile laterale granulate. Baza sternitelor abdominale 4-6 cu
cte un sant transversal. L = 18-22 mm. (Plansa 9 c)
n pdurile de stejar, fag si conifere.
_ Femurele anterioare puternic ngrosate.
27 Carabus linnaei Panzer Capul si pronotul roscat-armii, adesea cu reflexe
metalice verzui. Elitrele roscat-armii sau maroniu-armii, cu marginile si punctele
primare de nuant mai deschis. Articolele antenale 1-4 (mai rar numai articolul 1) si
tibiile roscat-maronii. Capul usor ngustat dup ochi, cu antenele lungi si subtiri.
Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari usor ltit. Pronotul cordiform, relativ
convex, de cel mult 1,5 ori mai lat dect lung, sinuat naintea unghiurilor posterioare.
Stria median a pronotului accentuat. Marginile laterale ale pronotului puternic
ridicate posterior, prevzute cu 2 pori setigeri antemediani si unul bazal. Unghiurile
posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari cu vrful rotunjit, iar
gropitele de la baza pronotului sunt liniare, bine conturate, unite ntre ele printr-o
depresiune transversal. Elitrele ovale, usor convexe, cu marginile laterale late si
ridicate. Intervalele primare delimiteaz 5 interstrii, prevzute cu gropite primare
mari, adncite. L= 16-22 mm. (Plansa 9 d)
Se ntlneste de regul n pdurile montane de fag, mai rar n pdurile de fag
din zona colinar.
_ Femurele anterioare usor ngrosate. Articolele antenale 6-8 noduroase.
28 Carabus concolor var. transsylvanicus Dejean Verde-metalic, verde-
auriu, albastru-verzui, armiu, roscat-armiu, verde-negricios, albastru-negricios sau
negru. Elitrele pot fi uneori maronii, lipsite de luciu metalic. Pronotul ceva mai lat
dect lung, cu marginile laterale rotunjite, usor sinuate posterior. Marginile laterale
ale elitrelor cu o bordur ngust, usor ltit posterior. Unghiurile posterioare ale
pronotului mici, arcuite n spate. Elitrele oval-scurtate, convexe, prevzute cu
interstrii fine. Intervalele primare relativ accentuate, fiecare interval prezint cte 2
interstrii ntrerupte de gropite adncite. L= 15-24 mm.
Specie rspndit n regiunile alpine ale lantului carpatic.
29 Carabus marginalis Fabricius Partea dorsal a corpului neagr si mat, cu
nuante roscate, maronii sau violete. Marginile pronotului si ale elitrelor de culoare
verde-metalic, verde-aurie, galben-aurie sau armiu-roscat. Capul fin punctat,
partial prevzut cu granulatii fine. Articolul terminal al palpilor alungit, de form
triunghiular. Ochii convecsi. Sntuletul frontal este scurt. Pronotul usor convex, de
1,2-1,5 ori mai lat dect lung. Stria median a pronotului superficial. Marginile
laterale ale pronotului usor sinuate posterior, prevzute cu un por setiger antemedian
si unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi triunghiulari
ndoiti n jos. Elitrele oval-alungite, cu umerii proeminenti si cu marginile laterale
relativ late. Microsculptura elitrelor este alctuit din granule fine, dispuse
longitudinal, ndeosebi n jumtatea anterioar. L = 20-26 mm. (Plansa 7d)
n pdurile de stejar pn n zona montan.
_ Femurele anterioare putin ngrosate.
59
30 Carabus glabratus Paykull Dorsal negru, usor lucios, uneori cu reflexe
metalice albstrui. Mai rar elitrele pot fi roscat-maronii. Suprafata capului prezint
rugozitti punctate, fine si dese. Articolele antenale 2-3 comprimate la baz. Articolul
terminal al palpilor maxilari usor ltit, iar penultimul articol al palpilor labiali cu 2-3
peri setigeri. Pronotul usor convex, de 1,2-1,7 ori mai lat dect lung. Stria median
longitudinal a pronotului slab conturat. Marginile laterale ale pronotului prezint
cte un por setiger antemedian si unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului au
forma unor lobi triunghiulari lati cu vrfurile rotunjite. Elitrele convexe, rotunjite
lateral, cu marginile late si ridicate. Microsculptura elitrelor este alctuit din granule
fine si dese, uneori sunt vizibile urmele unor linii primare. Partea ventral a corpului
cu zona din vecintatea marginilor laterale fin punctat. L = 26-34 mm. (Plansa 9 a)
Din zona de step pn n regiunile alpine.
_ Articolele antenale 5-9 usor noduroase. Femurele anterioare ngrosate.
9 Genul Broscus Panzer
n fauna Romniei o singur specie.
Broscus cephalotus Linnaeus Corpul negru-lucios, alungit, cu marginile
laterale paralele, usor convexe. Capul mpreun cu ochii la fel de lat ct marginea
anterioar a pronotului, acesta din urm este ngustat posterior. Fruntea prezint
lateral cte un pr supraorbital. Vrful antenelor, palpii si tarsele roscat-maronii.
Partea dorsal a mezotoracelui nu este acoperit complet de pronot. Scutelul lipseste.
Elitrele de aproximativ 3 ori mai lungi dect pronotul, mate, cu rnduri longitudinale
de puncte fine. Tibiile anterioare lipsite de o excrescent apical lung. Partea
ventral a corpului prezint o punctuatie fin si rar. L= 17-22 mm. (Plansa 10 a)
Insectele sap galerii pe malurile nisipoase ale rurilor.
10 Genul Licinus Latreille
Cea mai mare parte a clipeului este acoperit de o membran dispus pe
marginea anterioar a labiumului. Mentumul este lipsit de un dintisor median.
Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Elitrele cu 9 strii punctate, stria
scutelar este prezent. A 3-a interstrie a elitrelor lipsit de puncte adncite. Insecte de
talie mare, cu corpul aplatizat, de culoare neagr.
La noi 4 specii ntlnite n locuri uscate sau n pduri. Unele specii sunt alpine
si triesc sub pietre.
1.Marginea anterioar a pronotului prezint o bordur ngust (fig.69a, pag.59).
Elitrele oval-ltite cu marginile laterale puternic arcuite si cu umerii rotunjiti............
...............................1 L. silphoides Rossi
Marginea anterioar a pronotului lipsit de o bordur vizibil (fig.69b, pag.59).
Elitrele alungite, usor arcuite, cu umerii proeminenti...............2 L. cassideus F.

a b
Fig. 69
Marginea lateral a capului i pronotului la Licinus (dup J. Trautner)
a-L. silphoides, b-L. cassideus.
60
1 Licinus silphoides Rossi (agricola Ol., pilosus Fisch.) Partea dorsal a
corpului neagr, mat, acoperit cu peri scurti dispusi oblic. Capul mic si punctat.
Pronotul disciform, transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung. Marginea
anterioar a pronotului este puternic concav si prezint o bordur ngust. Marginile
laterale ale pronotului si unghiurile sale posterioare rotunjite. Impresiunile bazale ale
pronotului superficiale. Bordura marginilor laterale ale pronotului se lteste posterior,
iar discul pronotului prezint o punctuatie fin si rar. Elitrele mai late dect pronotul
cu umerii rotunjiti. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate si cu interstrii
alternativ carenate. Interstriile 3, 5 si 7 prezint cte un rnd de puncte. Metasternul si
marginile laterale ale abdomenului cu rugozitti accentuate, iar vrful abdomenului
are o punctuatie fin si rar. L = 13-17 mm.
n zonele nisipoase si nsorite.
2 Licinus cassideus Fabricius Corpul negru-mat. Capul prezint o punctuatie
deas. Antenele ncepnd cu articolul 4 maronii. Pronotul disciform, de aproximativ
1,5 ori mai lat dect lung. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, prevzute cu o
bordur fin. Elitrele cu strii longitudinale fine, umerii elitrelor sunt relativ ascutiti.
Interstriile elitrelor uniforme, aplatizate, cu suprafata fin reticulat, din loc n loc
prevzut cu puncte ngrosate. L = 11-18 mm. (Plansa 10 c)
Specie xerofil rspndit n zonele calde si nsorite.
11 Genul Pterostichus Bonelli
Cuprinde specii cu corpul negru, mai rar negru-maroniu, cu sau fr luciu
metalic. Marginea intern a penultimului articol al palpilor labiali cu 2 peri. Antenele
pubescente ncepnd cu articolul 4, scapul este usor carenat, iar articolele 2-3 usor
rotunjite. Ultimul articol al palpilor labiali si maxilari tesit. Mentumul sinuat cu 2
dintisori ascutiti sau rotunjiti la vrf. Santul exterior de pe fata superioar a
mandibulelor este lipsit de peri. Fruntea prezint lateral cte 2 peri supraorbitali.
Antenele si picioarele lungi si subtiri, femurele au trohanterele lungi. Fata superioar
a tarselor glabr, cu ghearele nezimtate. Elitrele aproape ntotdeauna cu strii
accentuate. A 3-a interstrie a elitrelor si uneori a 5-a si a 7-a prezint mai multe puncte
adncite. A 8-a interstrie dispune de puncte ombilicate mari. Epipleurele elitrelor se
ngusteaz spre marginea lor posterioar si se ncruciseaz spre vrf.
1.Pretarsele au fata posterioar pubescent, de multe ori perii sunt dispusi simetric....2
Fata inferioar a articolelor tarsale pe care se inser ghearele glabr, lipsit de peri.7
2.Corpul cilindric si alungit (fig.71a, pag.62). Marginile laterale ale elitrelor
paralele, de aproximativ 2 ori mai lungi dect late. Unghiurile posterioare ale
pronotului rotunjite sau tesite....................................................1 P. cylindricus Hbst.
Corpul ngustat, dar el nu este cilindric-alungit. Marginile laterale ale elitrelor
rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului accentuate, ascutite sau usor
denticulate ..............................................................................................3
3.Fata dorsal prezint un luciu metalic accentuat........2 P. foveolatus Duft.
Dorsal negru sau maroniu fr luciu metalic, cel mult elitrele pot avea irizatii
metalice slabe......................................................................................4
4.A 3-a interstrie a elitrelor cu 3 sau mai multe puncte adncite....................................
............................3 P. transversalis Duft.
Elitrele au a 3-a interstrie prevzut cu 2 puncte adncite fine, dispuse antemedian.5
5.Marginile laterale ale pronotului cu o bordur lat, iar unghiurile sale posterioare
prezint o umfltur alungit (fig.70a, pag.61).............4 P. melanarius Ill.
61
Pronotul cu o bordur lateral ngust si cu unghiurile posterioare lipsite de o
umfltur vizibil................................................................................6
6.Elitrele sunt de peste 1,5 ori mai lungi dect late, suprafata lor are o sculptur fin,
transversal (50 x)..................................................................5 P. melas Creutz.
Elitrele scurtate, fiind sub 1,5 ori mai lungi dect late, sculptura elitrelor cu zone
ltite izodiametrice......................................................................6 P. hungaricus Dej.
7.Interstriile 3, 5 si 7 ale elitrelor cu puncte adncite, uneori punctele adncite de pe a
5-a interstrie lipsesc..................................7 P. pilosus Host
Numai a 3-a interstrie are puncte adncite..............................................8
8.Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite sau tesite, la baza lor acestea prezint
1 sau 2 gropite bazale ce pot fi contopite (fig.70b, pag.61).........8 P. elongatus Duft.
Pronotul cu unghiurile posterioare ascutite si proeminente..........9 P. niger Schall.
a b
Fig. 70
Pronotul la Pterostichus (dup H. Freude)
a-P. melanarius, b-P. elongatus.
1 Pterostichus cylindricus Herbst Corpul negru, cilindric, cu luciu metalic.
Capul mare si ltit. Palpii si vrful antenelor maronii. Ltimea si lungimea pronotului
aproximativ egale sau pronotul este putin mai lat dect lung, cu marginile laterale usor
arcuite si cu unghiurile posterioare rotunjite. Baza pronotului prezint cte 2
impresiuni laterale adncite. Discul pronotului convex, iar marginile laterale ale
pronotului au o bordur fin. Elitrele alungite, cu marginile laterale paralele, striile
elitrelor sunt accentuate, iar interstriile usor bombate. A 3-a interstrie a elitrelor
prezint 2-4 peri setigeri. Baza pronotului si a elitrelor au o lungime aproximativ
egal. L = 15-22 mm.
n zona de cmpie.
_ Ultimul sternit abdominal este prevzut cu o impresiune adncit.
-var. cophosoides Dej. Se deosebeste de forma tipic prin corpul mai ltit,
oval-alungit, marginile laterale ale corpului nu sunt paralele. Pronotul transvers, mai
lat dect lung, numai cu o singur impresiune bazal. Varietate rspndit numai n
Banat.
-var. filiformis Dej. Corpul este mai scurt si mai ngust dect la forma tipic.
2 Pterostichus foveolatus Duftschmidt Negru, capul si pronotul adesea cu
luciu metalic. Elitrele de culoare verde-metalic, roscat-armie, violet sau
negricioas, mai rar picioarele pot fi galben-roscate. Pronotul transvers, cu marginile
laterale rotunjite anterior, posterior ele sunt ngustate si nltate. Unghiurile
posterioare ale pronotului drepte. Baza pronotului granulat-punctat, ea prezint
lateral cte 2 crestturi nguste. Marginile laterale ale pronotului au o bordur ltit.
Elitrele cu strii punctate si cu 2 interstrii netede. A 3-a interstrie are 3-6 puncte
adncite. Marginile laterale ale elitrelor ltite postmedian. Ultimul articol al tarselor
prezint pe fata intern peri teposi. L = 11-18 mm. (Plansa 11 b)
62

Specie montan.
-var. interruptestriatus Bielz Se deosebeste de forma tipic prin striile
longitudinale ale elitrelor care sunt ntrerupte. Endemic pentru Muntii Rodnei.
-var. calvitarsis Breit. Fata intern a ultimelor articole tarsale glabr, lipsit de
peri. n Masivul Bihor.

a b c

d e
Fig. 71
Conturul corpului la Pterostichus (dup J. Trautner)
a-P. cylindricus, b-P. transversalis, c-P. melanarius, d-P. melas, e-P. niger.
3 Pterostichus transversalis Duftschmidt Corpul scurt si masiv, negru-
unicolor (fig.71b, pag.62). Extremittile antenelor, palpilor si tarsele au o nuant ceva
mai deschis. Santul frontal este usor arcuit. Pronotul transvers, dreptunghiular, cu
marginile laterale usor arcuite, prevzute cu o bordur care se lteste posterior.
Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite, prevzute cu un zimtisor fin. Suprafata
pronotului convex, prevzut cu cte 3 impresiuni bazale adncite. Baza elitrelor este
ceva mai lat dect marginea posterioar a pronotului. Marginile laterale ale elitrelor
sunt rotunjite si arcuite. Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale accentuate.
A 3-a interstrie a elitrelor cu 3-4 puncte adncite. L = 14-16 mm. (Plansa 11 d)
n zona montan si subalpin.
63
_ Sternitul anal prezint o proeminent median de la care pornesc 2 carene
fine.
-var etelkae Ormay Se deosebeste de forma tipic prin santul frontal care este
drept, prin unghiurile posterioare ale pronotului mai bine reliefate si prin forma mai
ltit a elitrelor. L = 13-16 mm.
4 Pterostichus melanarius Illiger Corpul negru, cu reflexe metalice slabe.
Antenele scurte, primele articole antenale nu prezint o muchie longitudinal. Capul
este mai mic dect pronotul, acesta din urm fiind aproximativ la fel de lat ct elitrele
(fig.71c, pag.62). Pronotul transvers, cordiform, cu unghiurile posterioare ascutite si
proeminente. Baza pronotului granulat-punctat, ea prezint cte 2 impresiuni dispuse
lateral. Elitrele cu strii accentuate si interstrii bombate. Baza pronotului si a elitrelor
prezint dimensiuni aproximativ egale. Aripile membranoase sunt reduse.
A 3-a interstrie a elitrelor cu 2 puncte adncite. Marginile laterale ale stenului si
primul sternit abdominal au o punctuatie rar. Apofiza prosternului partial carenat.
Pretarsul picioarelor anterioare cu o linie fin. L = 13-17 mm. (Plansa 11 c)
Pe terenurile cultivate.
5 Pterostichus melas Creutzer Corpul negru, lucios si convex, oval-alungit
(fig.71d, pag.62). Palpii roscat-maronii. Antenele scurte si ngrosate. Pronotul
transvers, cu marginile laterale rotunjite, cu unghiurile posterioare usor proeminente si
cu cte 2 impresiuni bazale adncite. Marginile laterale ale pronotului au o bordur
fin. Elitrele bombate, de 1,5 ori mai lungi dect late, prezint strii longitudinale
accentuate, a 3-a interstrie cu 2 peri setigeri. Interstriile elitrelor usor convexe.
Primele 2 articole tarsale sau numai primul prezint o caren dubl usor alungit.
Ultimul articol al tarselor cu mai multi peri pe partea ventral. L = 13-18 mm.
(Plansa 11 e)
La ses, pe terenuri arate.
_ Ultimul sternit abdominal prezint o impresiune alungit.
6 Pterostichus hungaricus Dejean Negru cu luciu metalic. Corpul robust cu
pronotul si elitrele ltite si scurte, acestea din urm prezint strii longitudinale fine.
Elitrele luate mpreun au vrful rotunjit sau ascutit. A 3-a interstrie a elitrelor cu 3
puncte adncite. L= 10-17 mm.
Specie montan.
7 Pterostichus pilosus Host Partea dorsal a corpului armie cu luciu metalic.
Capul si pronotul (uneori si elitrele) prezint reflexe metalice verzui sau negre.
Picioarele maroniu-roscate, uneori baza primului articol antenal de nuant roscat.
Pronotul transvers, avnd pe marginea sa lateral 2-4 peri lungi. Baza pronotului are
cte o impresiune adncit, situat lateral. Elitrele cu strii punctate fine, la nivelul
interstriilor 3-7 se afl cte un rnd de gropite circulare adncite. L = 14-18 mm.
Specie montan ntlnit n nordul Romniei.
-var. welensii Drap. Pronotul cu cte 2 impresiuni bazale dispuse lateral.
8 Pterostichus elongatus Duftschmidt Negru mat, lipsit de luciu metalic.
Pronotul transvers, puternic ngustat posterior, prezint o bordur lateral ngust.
Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Elitrele au strii longitudinale accentuate,
a 3-a interstrie a elitrelor cu 3 puncte adncite. Lng marginile laterale ale sternului
exist o punctuatie fin si rar. Primele 2 articole ale tarselor posterioare sunt lipsite
de o linie fin. L = 12-17 mm. (Plansa 11 a)
n zona de step, pe terenuri mlstinoase.
64
9 Pterostichus niger Schaller Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Capul
este mai ngust dect pronotul, fiind puternic punctat lng stria frontal. Antenele
lungi si subtiri, primele articole antenale nu prezint o muchie longitudinal. Pronotul
aproximativ la fel de lung si de lat sau usor transvers. Marginile laterale ale pronotului
usor rotunjite si ngustate la baz, iar unghiurile posterioare ale pronotului sunt drepte.
La baza pronotului se diferentiaz cte 2 impresiuni laterale adncite. Elitrele
alungite, cu strii longitudinale accentuate, a 3-a interstrie prezint 3 puncte adncite.
Interstriile elitrelor puternic convexe. Baza elitrelor este mai lat dect marginea
posterioar a pronotului. Marginile laterale ale elitrelor sunt ltite postmedian si
prezint o bordur lat. Episternitele metasternului relativ alungite. Primele 3 articole
ale tarselor anterioare carenate, iar fata ventral a ultimului articol al tarselor glabr.
L = 15-21 mm. (Plansa 11 f)
n frunzisul din pduri.
_ Ultimul sternit abdominal are o muchie median scurt.
12 Genul Zabrus Clairville
Fruntea prezint dup ochi cte un pr supraorbital. Antenele fin pubescente
ncepnd cu al 4-lea articol. Fata intern a tibiilor anterioare cu o stirbitur lng care
se afl un pinten alungit, iar vrful tibiilor prezint 2 pinteni inegali. Corpul puternic
bombat, de culoare neagr sau maroniu-nchis.
n fauna noastr au fost semnalate 4 specii dintre care 2 sunt rspndite n
Dobrogea.
Zabrus spinipes Fabricius Corpul negru. Vrfurile antenelor si ale palpilor
roscate. Suprafata capului este usor granulat. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori
mai lat dect lung. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar unghiurile sale
posterioare sunt obtuze. Baza pronotului prezint o punctuatie deas, prevzut cu
rugozitti. Umerii elitrelor rotunjiti. Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale,
cele externe fiind mai fine. Este vizibil o strie postscutelar scurt. L = 16-20 mm.
(Plansa 10 b)
n zona de cmpie.
13 Genul Epomis Bonelli
n fauna Romniei este prezent o singur specie.
Epomis dejeanii Dejean Dorsal albastru sau albastru-verzui. Partea ventral
neagr. Capul si pronotul cu luciu metalic, elitrele sunt mate. Epipleurele elitrelor,
antenele, palpii si picioarele galben-roscate. Marginile laterale ale abdomenului cu o
tivitur maronie. Antenele, palpii, picioarele, marginile laterale si epipleurele elitrelor
galben-roscate. Pronotul cu marginile laterale si unghiurile posterioare uniform
rotunjite (fig.72b, pag.65). Elitrele cu strii accentuate. A 7-a interstrie a elitrelor usor
nltat, iar a 8-a interstrie este uniform ltit pe toat lungimea ei, fiind prevzut cu
o punctuatie relativ deas. L = 16,5-18 mm. (Plansa 10 d)
n zona de cmpie.
14 Genul Chlaenius Bonelli
Antenele pubescente ncepnd cu articolul 4, primele 3 articole antenale au
numai ctiva peri izolati dispusi terminal. Ultimul articol al palpilor labiali este tesi si
rotunjit la extremitti. Mentumul prezint un dinte mic, median, adesea rotunjit. Baza
elitrelor cu o bordur accentuat, exist o strie scutelar scurt, n rest suprafata
elitrelor prezint 8-9 strii punctate. n general elitrele sunt pubescente, a 3-a interstrie
este lipsit de puncte adncite. Fata ventral a tarselor glabr. Partea dorsal a
corpului cu luciu metalic, ndeosebi verde, mai rar negru.
65
Insectele sunt ntlnite n preajma apelor n nisip, sub pietre sau detritus. n
fauna Romniei 11 specii.
1.Fata intern a penultimului articol al palpilor labiali este lipsit de peri. Corpul
glabru ...................................................................1 C. spoliatus Rossi
Penultimul articol al palpilor labiali prezint pe fata intern mai multi peri. Elitrele
pubescente...................................................................................2
2.Fruntea este de 4 ori mai lat dect diametrul ochilor. Pintenul terminal al tibiilor
posterioare depseste jumtate din lungimea primului articol tarsal. Marginile
laterale ale sternitelor abdominale prezint o bordur ngust de culoare glbuie.......
...............................2 C. festivus Panz.
Fruntea de 3 ori mai lat dect diametrul ochilor. Pintenul tibiilor posterioare ajunge
la jumtatea metatarsului. Sternitele abdominale sunt lipsite de o bordur glbuie....
.................3 C. velutinus Duft.

a b
Fig. 72
Pronotul la Chlaenius i Epomis (dup J. Trautner)
a-Ch. spoliatus, b-E. dejeanii.
1 Chlaenius spoliatus Rossi Partea dorsal a corpului verde cu luciu metalic,
uneori prevzut cu reflexe bronzate, iar cea ventral neagr, prevzut pe marginile
laterale cu o punctuatie rar. Marginile laterale si epipleurele elitrelor cu o band
glbuie. Antenele, palpii si picioarele glbui. Mentumul si marginile laterale ale
sternului verzui-lucioase. Capul si pronotul fin punctate, cu reticulatii transversale.
Penultimul articol al palpilor labiali glabru. Pronotul transvers, cordiform, ngustat
posterior, cu unghiurile posterioare drepte si cu cte o impresiune bazal accentuat
(fig.72a, pag.65). Elitrele oval-alungite, glabre cu strii longitudinale accentuate si cu
interstrii nepunctate. Interstriile 2, 3 si 7 sunt mai nltate. Vrful apofizei prosternului
cu o bordur fin. L = 14-18 mm. (Plansa 10 f)
Specie halofil, ntlnit si pe terenuri mlstinoase sau nisipoase.
-ab. cuprinus Schilsky Capul, primele 2 interstrii ale elitrelor sau toate
interstriile de culoare armiu-roscat.
2 Chlaenius festivus Panzer Capul si pronotul de culoare verde-metalic,
elitrele sunt albastru-verzui. Partea dorsal este acoperit cu o pubescent galben-
aurie. Partea ventral verde-albstruie. Antenele, palpii si picioarele galbene.
Marginile laterale ale pronotului drepte. Elitrele prezint cte o band lateral
glbuie, suprafata lor are strii accentuate si interstrii convexe. L = 13-16 mm.
(Plansa 10 e)
n zone nisipoase si mlstinoase.
3 Chlaenius velutinus Duftschmidt Capul si pronotul verzi sau albastru-
verzui, cu luciu metalic, fiind acoperite cu peri rari, dispusi oblic. Antenele si palpii
galben-roscate, iar picioarele au un colorit galben-pai. Capul are o punctuatie fin.
Pronotul cordiform, cu unghiurile posterioare obtuze sau rotunjite. Suprafata
66
pronotului cu granulatii fine, care uneori pot lipsi si cu cteva puncte bazale mai
adncite. Baza pronotului prezint cte o impresiune bazal adncit. Elitrele verzi,
mate, cu interstrii punctate, acoperite cu o pubescent deas. Interstriile elitrelor usor
convexe. Ultimele 2 interstrii situate lng marginile laterale ale elitrelor sunt
galbene si usor ltite spre vrf. Marginile laterale ale metasternului glbui. Sternitele
abdominale au o culoare maroniu-negricioas, fiind prevzute pe margini cu o
punctuatie fin si deas. L = 13-17, 5 mm. (Plansa 7 f)
n nisipul de pe malurile rurilor si al luncilor.
15 Genul Myas Sturm
n fauna Romniei o singur specie rspndit n Banat.
Myas chalybaeus Palliardi Capul si pronotul negre, acesta din urm prezint
irizatii violete. Elitrele albastre sau albastru-violete cu luciu metalic. Partea ventral a
corpului, piesele bucale, antenele si picioarele cafenii. Capul mic cu ochii bombati.
Pronotul de aproximativ 2 ori mai lat dect capul si de 1,5 ori mai lat dect lung,
acoperit cu granule fine, prezint lateral cte 2 crestturi alungite. Marginile laterale
ale pronotului sunt ltite posterior, ele se ngusteaz treptat spre partea anterioar.
Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Discul pronotului aplatizat, prevzut
cu rugozitti transversale fine. Elitrele prezint o bordur bazal accentuat, de la care
pornesc 8 strii alungite si un rnd suplimentar de puncte ombilicate. Picioarele scurte.
Partea ventral a corpului neted, nepunctat, iar vrful apofizei prosternului este
lipsit de o bordur vizibil. Episternitele metasternului scurte, mai late dect lungi.
Metatarsele au pe marginea lor ventral cte un rnd format din 3 peri teposi.
L= 14-17 mm. (Plansa 13 b)
16 Genul Laemostenus Bonelli
(Pristionychus Dej.)
Insecte asemntoare cu cele din genul Sphodrus, de care se deosebesc prin
culoarea albstruie a prtii dorsale a corpului si prin extremitatea trohanterelor
picioarelor posterioare care este rotunjit. Fata superioar a tarselor este acoperit cu o
pubescent fin. Marginea intern a tarselor poate fi neted sau zimtat.
n fauna Romniei sunt prezente 3 specii rspndite n zona montan.
1.Fata ventral a femurelor anterioare cu o margine neted..............1 L. venustus Dej.
Femurele anterioare cu marginea fetei ventrale crestat, si prevzut cu un rnd de
peri ..............................................................................2
2.Ochii usor bombati. Suprafata bazei pronotului neted. Epipleurele elitrelor se ltesc
posterior.............................................................................2 L. terricola Hbst.
Ochii puternic convecsi si proeminenti. Baza pronotului si cea mai mare parte a
marginilor sale laterale puternic punctate. Epipleurele elitrelor au o ltime egal
pn n dreptul coxelor posterioare................3 L. punctatus Dej.
1 Laemostenus venustus Dejean Dorsal maroniu-nchis sau violet-albstrui,
partea ventral maroniu-negricioas. Capul punctat. Unghiurile posterioare ale
pronotului obtuze, cu gropite bazale ltite si granulate. Discul pronotului de regul cu
ondulatii transversale dese. Elitrele mate, cu strii punctate si accentuate, interstriile
fiind convexe si necarenate. L= 15-17 mm.
2 Laemostenus terricola Herbst Capul si pronotul negre, elitrele albstrui-
nchise, cu reflexe metalice slabe. Partea ventral a corpului, antenele, palpii si
67
picioarele cafenii. Capul cu ochii usor convecsi, prevzut cu o impresiune frontal
fin. Pronotul cordiform, aproximativ la fel de lat si de lung sau usor transvers.
Impresiunile bazale ale pronotului neadncite si usor punctate. Elitrele oval-alungite,
ltite postmedian, prevzute cu strii fine. Interstriile nepunctate. De regul n treimea
posterioar a elitrelor striile 4-6 se contopesc. Fata ventral a femurelor posterioare
prezint ctiva peri. Ghearele tarselor usor zimtate. L = 12-16 mm. (Plansa 13 a)
Specie montan ntlnit n grote si pesteri mici.
_ Tibiile mediane puternic arcuite.
Tibiile mediane sunt usor curbate.
3 Laemostenus punctatus Dejean Corpul ngust si convex, negru-maroniu cu
elitrele albstrui. Capul cu ochii puternic convecsi. Suprafata elitrelor prezint strii
punctate si accentuate. Fata ventral a femurelor anterioare cu tuberculi nltati,
printre care sunt intercalati peri teposi. L= 14-18 mm.
17 Genul Dolichus Bonelli
Prezint o singur specie european ntlnit si n fauna Romniei.
Dolichus halensis Schaller Corpul negru, alungit si aplatizat. Antenele,
picioarele si palpii galben-roscate. Capul prezint 2 pete frontale mici, roscate.
Pronotul cordiform, putin mai lung dect lat, cu marginile laterale rotunjite si roscate.
Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite, cu impresiuni punctate. Elitrele plane,
cu strii longitudinale, interstriile elitrelor nu sunt convexe. Marginile laterale ale
elitrelor usor ondulate anteapical, iar vrfurile elitrelor sunt ascutite. A 3-a interstrie a
elitrelor cu 2 puncte adncite. Primul articol al tarselor anterioare triunghiular, al 2-lea
si al 3-lea dreptunghiulare. Episternitele metasternului lungi, ele precum si zona de
lng marginile laterale ale metasternului prezint o punctuatie accentuat. Ghearele
pectinate. L = 13-19 mm. (Plansa 13 c)
_ Tarsele anterioare ltite.
-ab. triangulatus Schyl. Elitrele au o pat sutural comun, triunghiular, de
culoare roscat.
18 Genul Molops Bonelli
Se deosebeste de genul Pterostichus prin fata superioar a tarselor glabr, si
prin antenele care sunt pubescente ncepnd cu al 3-lea articol. A 3-a interstrie a
elitrelor este lipsit de puncte adncite, iar cea de-a 9 se lteste posterior. Capul
bombat, negru, sau negru-maroniu, cu luciu metalic.
1.Impresiunea bazal extern a pronotului se gseste la o oarecare distant de bordura
lateral, iar gropita bazal intern este scurt...........1 M. robustus Dej.
Impresiunea bazal extern a pronotului ajunge pn n imediata apropiere a bordurii
laterale, de care este desprtit printr-o suprafat foarte ngust................................2
2.Elitrele oval-scurtate. Baza pronotului este la fel de lat ct marginea sa anterioar.
Marginile laterale ale pronotului usor arcuite (fig.73a, pag.68).............2 M. elatus F.
Elitrele oval-alungite. Baza pronotului este mai ngust comparativ cu marginea sa
anterioar. Marginile laterale ale pronotului puternic arcuite (fig.73b, pag.68)...........
................................... 3 M. alpestris Dej.
1 Molops robustus Dejean Corpul negru cu luciu metalic, ventral castaniu-
nchis. Sntuletele frontale paralele si adncite. Labrumul concav. Pronotul puternic
ngustat posterior cu baza mai redus fat de marginea anterioar. Impresiunea bazal
68
extern a pronotului se prelungeste pn aproape de marginea lateral, iar impresiunea
bazal intern este scurt. Elitrele oval-alungite cu marginile laterale arcuite,
prevzute cu strii longitudinale accentuate. L = 17-21 mm.

a b
Fig. 73
Pronotul la Molops (dup H. Freude)
a-M. elatus, b-M. alpestris.
2 Molops elatus Fabricius Negru, cu luciu metalic. Palpii si tarsele roscat-
maronii. Corpul ngustat si bombat. Capul prezint sntulete frontale accentuate.
Pronotul de aproximativ 3 ori mai lat dect lung, ltit median, cu marginile laterale
rotunjite si ngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt drepte cu
vrfurile ascutite. Impresiunea bazal extern este separat de marginea lateral
printr-o suprafat cutat. Elitrele ovale, de aproximativ 2,5 ori mai lungi dect late, cu
marginile laterale arcuite. Ltimea elitrelor n partea lor median este de 1,5 ori mai
mare dect ltimea pronotului. Suprafata elitrelor prezint strii accentuate si interstrii
bombate. A 7-a interstrie a elitrelor este mai dezvoltat n partea sa anterioar, fiind
de 2 ori mai lat dect interstriile 8 si 9, acestea din urm avnd aproximativ aceeasi
ltime. L = 12-18 mm. (Plansa 13 d)
Specie montan.
3 Molops alpestris Dejean Corpul ltit si bombat, lucios, negru-unicolor.
Sntuletele frontale nu sunt adncite. Vertexul bombat. Marginile laterale ale
pronotului puternic rotunjite, iar unghiurile lui posterioare sunt drepte usor
proeminente. Elitrele putin mai late dect baza pronotului, cu strii longitudinale
accentuate, vrfurile elitrelor sunt ltite si rotunjite. L= 14-17 mm.
n zona montan.
19 Genul Sphodrus Clairville
La noi o singur specie.
Sphodrus leucophthalmus Linnaeus Corpul unicolor, negru-mat, de talie
mare. Capul este mai ngust dect pronotul, acesta din urm fiind cordiform. Piesele
bucale si ultimele 7 articole antenale maronii. Al 3-lea articol antenal este la fel de
lung ct primul si al 2-lea luate mpreun. Pronotul cordiform, de regul aproximativ
la fel de lung si de lat, cu marginile laterale puternic rotunjite antemedian si usor
ondulate postmedian. Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite, baza pronotului
fiind acoperit cu o pubescent aurie. Elitrele cu strii fine, uniforme si cu reflexe
armii. Interstriile netede si bombate, cu suprafata usor reticulat, a 3-a interstrie a
elitrelor este lipsit de puncte adncite. Marginile laterale ale mezosternului prezint
cte un tubercul mic, situat lng coxele mediane. Ghearele tarselor nu sunt zimtate.
L = 17-27 mm. (Plansa 13 e)
Specie ntlnit n crpturile solului.
_ Trohanterele picioarelor posterioare sunt lungi si ascutite la vrf.
69
20 Genul Abax Bonelli
Specii ltite si aplatizate, negre, strlucitoare. Elitrele cu luciu slab si cu strii
accentuate. Se deosebeste de Pterostichus prin absenta punctelor de pe interstria a 3-a
si de Molops prin lipsa perilor de pe fata ventral a tarselor, precum si prin pubescenta
antenelor care ncepe de la articolul 4. A 7-a interstrie este proeminent, formnd o
caren de la mijlocul spre umrul elitrei. Unghiurile posterioare ale pronotului
prezint impresiuni adncite, punctate sau netede.
n fauna noastr 5 specii.
1.Elitrele sunt lipsite de o bordur bazal sau prezint o tivitur foarte fin (fig.75a,
pag.69).........................................................................................1 A. schueppeli Pall.
Bordura bazal a elitrelor bine dezvoltat (fig.75b, pag.69).......................................2
2.Fata ventral a pretarselor prezint ctiva peri teposi........2 A. parallelepipedus Pill.
Pretatarsele cu fata ventral glabr, lipsit de peri..............................................3
3.Impresiunile bazale ale pronotului se contopesc sub forma unei gropite late, puternic
punctat (fig.77, pag.70)..............................................................3 A. carinatus Duft.
Impresiunile bazale ale pronotului ct si interstriile elitrelor netede, nepunctate...4
4.Conturul corpului alungit (fig.76a, pag.70)..............................4 A. parallelus Duft.
Corpul oval-rotunjit (fig.76b, pag.70)................................................5 A. ovalis Duft.
Fig. 74
Pronotul la Abax sp. (dup H. Freude)

a b
Fig. 75
Baza elitrelor la Abax (dup J. Trautner)
a-A schueppeli, b-A. parallelepipedus.

70
a b
Fig. 76
Conturul corpului la Abax (dup J. Trautner)
a-A. parallelus, b-A. ovalis.
Fig. 77
Unghiurile posterioare ale pronotului la Abax carinatus (dup J. Trautner)
1 Abax schueppeli Palliardi Corpul ltit, negru, cu luciu metalic. Capul
ngrosat. Pronotul dreptunghiular, cu marginile laterale rotunjite si unghiurile
posterioare obtuze, prezint cte 2 impresiuni bazale alungite, dispuse lateral. Elitrele
sunt ltite postmedian, avnd umerii denticulati. Bordura bazal a elitrelor este
rudimentar sau poate lipsi. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate si
accentuate. Interstriile 3, 5 si 7 sunt puternic ltite si nltate, a 7-a interstrie se
prezint sub forma unei carene alungite. L = 18-25 mm. (Plansa 12 e-f)
Specie montan rspndit n Carpatii Orientali si Meridionali.
_ Elitrele lucioase.
Elitrele mate.

2 Abax parallelepipedus Piller & Mitterpacher (ater Vill.) Corpul aplatizat
cu marginile laterale paralele. Capul are sntulete frontale scurte si prezint lng
ochi granulatii fine. Pronotul trunchiat anterior, cu marginile laterale usor ngustate n
partea lor posterioar. Impresiunile bazale ale pronotului se prezint sub forma a 2
strii alungite. Elitrele cu strii accentuate, umerii elitrelor fiind proeminenti si ascutiti.
A 7-a interstrie a elitrelor carenat anterior. Ultimul articol al tarselor cu ctiva peri pe
partea ventral. L = 16-21 mm. (Plansa 12 c)
n aceleasi locuri cu specia precedent.
_ Elitrele lucioase cu interstrii puternic convexe.
Elitrele mate, interstriile sunt plane.
71
3 Abax carinatus Duftschmidt De culoare neagr cu reflexe metalice slabe.
Pronotul transvers, cu 1/3 mai lat dect lung. Marginile laterale ale pronotului
rotunjite anterior si ngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte.
Impresiunile laterale de la baza pronotului sunt punctate. Elitrele usor convexe, de
peste 2 ori mai lungi dect pronotul, cu strii punctate si accentuate. Marginile laterale
ale elitrelor paralele n partea lor antemedian, iar umerii elitrelor sunt denticulati. A
7-a interstrie a elitrelor carenat. Fata ventral a ultimului articol al tarselor glabr. L
= 13-18 mm. (Plansa 12 a)
n pdurile din zona montan.
_ Interstriile elitrelor puternic bombate.
Interstriile elitrelor sunt usor convexe.
-ab. porcatus Duft. Pe lng interstria a 7-a si alte interstrii sunt nltate si
carenate. n aceleasi locuri cu forma tipic.
-ab. latus Dej. Corpul mai robust si mai ltit. Pronotul si elitrele scurte si
ltite, primul fiind uniform ngustat att anterior ct si posterior, cu marginile laterale
rotunjite.
4 Abax parallelus Duftschmidt Dorsal negru, lucios, cu marginile laterale
paralele. Pronotul dreptunghiular, uniform ngustat att anterior ct si posterior.
Impresiunile laterale de la baza pronotului netede, nepunctate. Umerii elitrelor usor
rotunjiti, ei nu sunt denticulati. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale accentuate si
interstrii convexe. Numai baza celei de-a 7 a interstrii este usor carenat. Metatarsele
glabre, lipsite de peri. L = 13-17 mm. (Plansa 12d)
n pduri btrne.
5 Abax ovalis Duftschmidt Corpul negru, oval, cu luciu metalic. Capul mic cu
ochii proeminenti. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung, cu
marginile laterale rotunjite anterior, acestea din urm fiind prevzute cu o bordur
ngust. Baza pronotului prezint cte 2 impresiuni situate n vecintatea unghiurilor
posterioare, dintre care cea intern are dimensiuni mai reduse. Elitrele ovale, scurte si
ltite, cu marginile laterale rotunjite si cu unghiurile posterioare relativ ascutite.
Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate si o strie scutelar scurt. Interstriile
elitrelor relativ convexe, iar a 7-a interstrie este carenat n partea sa anterioar.
Partea ventral a metatarselor glabr, lipsit de peri. L = 11-16 mm. (Plansa 12b)
Specie rspndit n zona montan.
21 Genul Osimus Fischer von Waldheim
Gen monotipic ce cuprinde o singur specie rspndit si n fauna Romniei.
Osimus ammophilus Dejean Corpul negru, cu luciu metalic slab. Antenele
maronii, iar palpii sunt roscat-maronii. Capul evident mai ngust dect pronotul, cu
mandibulele proeminente, cea dreapt avnd marginea extern usor nltat fat de
mandibula stng (fig.78a, pag.72). Pronotul transvers, dreptunghiular, ceva mai
ngust dect elitrele, de 2 ori mai lat dect lung, cu unghiurile posterioare rotunjite.
Marginile laterale si baza pronotului usor punctate. Elitrele de 2 ori mai lungi dect
late, fiind prevzute cu strii longitudinale fine. Interstriile netede, nepunctate. Fata
intern a femurelor pubescent. L = 22-28 mm.
22 Genul Acinopus Dejean
La noi o singur specie.
Acinopus picipes Olivier Corpul castaniu-nchis, cu antenele si palpii roscate,
iar articolele tarsale sunt rosii. La ambele sexe capul este mai ngust dect pronotul.
72
Clipeul dezvoltat, el acoper baza labrumului. Marginea exterioar a mandibulei
drepte prezint o stirbitur bazal adncit (fig.78b, pag.72). Pronotul transvers, cu
marginile laterale arcuite, usor ngustate posterior. Unghiurile posterioare ale
pronotului drepte. Elitrele cilindrice, putin mai late dect pronotul. A 9-a interstrie a
elitrelor ltit median, iar a 5-a interstrie are 2 puncte adncite. Seria umbelicat
(rndul de puncte de pe marginea lateral a elitrelor) este ntrerupt la mijloc.
Prosternul si marginile laterale ale metasternului prezint o punctuatie deas si
accentuat. Portiunea median a sternitelor abdominale cu o punctuatie deas, spre
marginile laterale punctuatia devine mai fin. L = 12-17 mm.
Insecte rspndite n zone secetoase sub pietre.


a b
Fig. 78
Partea anterioar a capului la Osimus i Acinopus (dup J. Trautner)
a-O. ammophilus, b-A. picipes.
23 Genul Harpalus Latreille
Tmplele nu sunt pubescente dup ochi. Penultimul articol al palpilor labiali
are mai mult de 2 peri. Fata ventral a tarselor glabr, tarsele posterioare sunt relativ
ngustate. Fruntea prezint un singur pr supraorbital.
_ Tarsele anterioare si mediane ltite, cu 2 rnduri de peri solziformi, dispusi
pe fata lor intern.
1 Harpalus hirtipes Panzer Corpul negru, bombat dorsal. Palpii si antenele
roscate, baza primului articol antenal este neagr. Pronotul de aproximativ 2 ori mai
lat dect lung, ltit median. Marginea anterioar a pronotului convex, iar marginile
laterale sunt aplatizate att anterior ct si posterior. Unghiurile posterioare ale
pronotului pot fi drepte sau usor obtuze, cu vrfurile rotunjite. Impresiunile de la baza
pronotului adncite, ele nu sunt punctate. Interstriile elitrelor usor convexe.
Prelungirile laterale ale metasternului mai lungi dect late. Extremitatea tibiilor
anterioare cu un lob coriaceu (de consistenta pielii) mult alungit. L = 12,5-16 mm.
Specie xerofil ntlnit n zona de cmpie.
24 Genul Ophonus Stephens
Partea dorsal a corpului cu luciu metalic. Capul nu este ngrosat si prezint o
punctuatie uniform. Tmplele sunt acoperite cu o pubescent fin si rar. Baza
pronotului este lipsit de o bordur vizibil, iar unghiurile sale posterioare sunt obtuze
sau rotunjite. Fata anterioar a tarselor pubescent.
La noi mai multe specii.
73
Ophonus sabulicola Panzer Capul si pronotul maroniu-negricioase sau
castanii. Elitrele albastre sau albastru-verzui, cu luciu metalic. Partea ventral a
corpului roscat-maronie. Antenele, palpii si picioarele de culoare galben-roscat.
Capul si pronotul prezint o punctuatie grosier, rar. Pronotul transvers, unghiurile
lui posterioare fiind obtuze, iar baza sa este lipsit de o bordur vizibil. Discul
pronotului cu o puncte rare dar accentuate, spre baza pronotului punctuatia devine mai
fin si mai deas. Elitrele au strii punctate, interstriile 3, 5 si 7 prezint cteva gropite
adncite. Prosternul cu o punctuatie dubl, deas. L = 13-17 mm.
Insecte termofile ntlnite pe terenurile cultivate.
25 Genul Pseudoophonus Motschulsky
Corpul negru, cu antenele si picioarele galben-roscate sau roscat-maronii.
Capul glabru. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Elitrele au o punctuatie
fin si deas, fiind acoperite n totalitate de o pubescent glbuie sau gri-deschis.
n fauna Romniei sunt prezente 3 specii.
Pseudoophonus rufipes De Geer Corpul negricios sau castaniu-nchis, cu
antenele, palpii si picioarele galben-roscate. Partea dorsal a corpului este acoperit cu
o pubescent deas. Baza capului fin punctat. Unghiurile posterioare ale pronotului
drepte si ascutite, iar discul pronotului este fin punctat. Marginile laterale ale
pronotului sunt usor proeminente n partea lor posterioar. Elitrele cu umerii bine
conturati, interstriile elitrelor prezint o punctuatie fin si deas, iar suprafata lor este
acoperit cu o pubescent mtsoas, de culoare cenusiu-glbuie. Abdomenul punctat
lateral, portiunea sa median fiind neted, nepunctat. Marginile laterale ale
abdomenului prezint ctiva peri rzleti. L = 11-16 mm. (Plansa 13f)
Duntor la cpsuni.
2 Familia Dytiscidae
Cuprinde insecte care triesc cea mai mare parte a vietii lor n mediul acvatic,
fiind ntlnite n ruri, lacuri, blti si n ape cu adncime mic. Sunt bune nottoare
avnd corpul oval-alungit cu o form hidrodinamic. Picioarele anterioare sunt
prehensile, cele posterioare servesc la not, fiind mult mai lungi. Ele sunt aplatizate,
iar tibiile si tarsele prezint franjuri de peri. n timp ce coxele anterioare si mediane
sunt aproximativ sferice, cele posterioare au o form mai ltit. Fiecare cox prezint
la unghiul intern o prelungire si o furc coxal, amplasate ntre baza picioarelor
posterioare.
De multe ori la reprezentantii acestei familii exist un dimorfism sexual. _ au
tarsele anterioare si mediane acoperite cu ventuze adezive destinate sporirii aderentei
n timpul acuplrii. Primele 3 articole ale tarselor anterioare sunt ltite n form de
disc. prezint n general corpul rugos, mat, lipsit de luciu. n cazul speciilor din
genul Acilius si cele mai multe din genul Dytiscus la ntlnim strii adnci ce
brzdeaz elitrele.
Majoritatea speciilor si formeaz rezerve din aerul atmosferic sub elitre. Seara
insectele ies uneori de sub ap, ntlnindu-se pe plantele acvatice. n general ele au un
zbor rapid, asemntor cu al cicindelidelor. n cazul secrii bltilor se deplaseaz prin
zbor la distante mari, n cutarea unor noi bazine de ap. Noaptea se pot captura la
lumin artificial.
74
Insectele sunt prdtoare att n stadiul de adult ct si de larv. Speciile din
genurile Dytiscus si Cybister atac si pesti.
Cheia genurilor
1.Marginea anterioar a ochilor este sinuat (fig.79a, pag.74). Primele 3 articole ale
tarselor anterioare la _ sunt evident ltite si lipsite de ventuze adezive.......................
...............................1 Colymbetes Clairv.
Ochii cu marginea anterioar nesinuat (fig.79b, pag.74). _ prezint primele 3
articole ale tarselor posterioare oval-rotunjite, cu numeroase ventuze adezive,
circulare ..................................................................................................2
2.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 20 mm). Primele 4 articole ale tarselor
posterioare prezint pe toat lungimea marginii posterioare o pubescent galben-
aurie.....................................................................................................3
Talia mare (peste 20 mm). Marginea posterioar a primelor 4 articole ale tarselor
posterioare este glabr, cel mult ea poate prezenta ctiva peri la unghiurile sale
laterale.............................................................................................................5
3.Apofiza prosternului ascutit spre vrf (fig.80a, pag.75)...............2 Eretes Cast.
Vrful apofizei prosternului este rotunjit (fig.80b, pag.75)........................4
4.Partea dorsal si cea ventral a corpului neted, prezentnd doar o punctuatie
microscopic. _ au tarsele anterioare ltite n form de disc. Elitrele la netede,
lipsite de strii....................3 Graphoderus Dej.
Att fata dorsal ct si cea ventral a corpului sunt prevzute cu o punctuatie
accentuat, grosier. Tarsele anterioare ale _ ltite si denticulate. prezint elitrele
cu 4 carene nguste, separate de intervale pubescente.....4 Acilius Leach
5.Tibiile posterioare sunt mai lungi dect late, cu ambii pinteni de mrime egal
(fig.81a, pag.75). Tarsele posterioare prezint 2 gheare bine dezvoltate. Elitrele la _
netede, nepunctate............5 Dytiscus L.
Tibiile posterioare de aproximativ aceeasi lungime si ltime, cu 2 pinteni inegali
(fig.81b, pag.75). Tarsele posterioare au o singur ghear bine dezvoltat.
_ prezint pe elitre strii longitudinale fine.....................6 Cybister Curt.
a b
Fig. 78
Ochii la Dytiscidae (dup H. Freude)
a-Colymbetes sp., b-Graphoderus sp.
75
a b
Fig. 80
Apofiza prosternului la Dytiscidae (dup E. Csiki)
a-Eretes sp., b-Graphoderus sp.
a b
Fig. 81
Tibiile posterioare la Dytiscidae (dup H. Freude)
a-Dytiscus sp., b-Cybister sp.
1 Genul Colymbetes Clairville
n fauna noastr o singur specie care se deosebeste de Rhanthus prin
marginea lateral a pronotului lipsit de o bordur vizibil si prin suprafata elitrelor
care prezint microsculpturi transversale.
Colymbetes fuscus Linnaeus Corpul oval-rotunjit, usor convex, brun-roscat
nchis. Capul negru cu partea anterioar glbuie si cu 2 pete frontale rosii. Pronotul
negru-maroniu, cu marginile laterale si cea anterioar glbui. Elitrele maroniu-
negricioase, lucioase, prevzute cu o band lateral ngust glbuie. Suprafata elitrelor
cu strii transversale foarte fine. Picioarele anterioare si mediane roscat-maronii, cele
posterioare mai ntunecate. Partea ventral n ntregime neagr. Marginea posterioar
a celui de-al 2 lea sternit abdominal prezint organe stridulante (fig.82, pag.75).
Ghearele tarselor anterioare sunt foarte scurte si puternic curbate. Tarsele posterioare
au 2 gheare inegale Insectele prefer apele stagnante. L = 16-18 mm.
Fig. 82
Organele stridulante la Colymbetes fuscus (dup H. Freude)
76
2 Genul Eretes Laporte de Castelnau
La noi o singur specie.
Eretes sticticus Linnaeus Corpul oval, ngustat n partea sa anterioar. Dorsal
neted, ventral puternic bombat. Ochii mari si convecsi. Pronotul glbui-deschis cu o
band transversal neagr, ntrerupt. Elitrele de culoare galben-nchis, cu 3 rnduri
de puncte adncite negre si accentuate. Elitrele mai prezint o band transversal
neagr neregulat si cteva pete negre, mici. Partea ventral glbuie. L = 10-16,5 mm.
(Fig. 83a, pag.76)
_ Primele 3 articole ale tarselor anterioare puternic ltite.
3 Genul Graphoderus Dejean
Corpul ltit cu partea dorsal neted. Al 3-lea articol antenal de aproximativ
dou ori mai lung dect articolul 2. Partea anterioar a capului si, pronotul prezint
cte 2 benzi transversale negre. Elitrele necarenate cu santuri fine, de culoare galben
cu pete negre confluente sau n totalitate de nuant nchis. Prelungirile laterale ale
metasternului sunt nguste si cu vrfurile spatulate. Tibiile posterioare mai scurte
dect femurele, cel putin unul din pintenii tibiilor este bifurcat la vrf, iar pintenul cel
mare este putin mai lung dect primul articol tarsal. Partea ventral a corpului, piesele
bucale, jumtatea anterioar a capului, pronotul, marginile laterale ale elitrelor,
antenele si picioarele de culoare glbuie.
Insectele triesc n apele stttoare. La noi sunt prezente 4 specii.
_ Tarsele anterioare ltite si rotunjite, ele prezint lateral cte o ventuz mare
si mai multe ventuze mici.
Graphoderus bilineatus De Geer Corpul oval-ltit, puternic aplatizat. Galben-
roscat, capul are o pat median n forma literei V. Toate marginile pronotului au o
bordur neagr, ngust. Elitrele negricioase. Partea ventral, antenele si picioarele
galben-roscate. Coxele posterioare si primul sternit abdominal puternic punctate.
Sternitul 1 abdominal are aproximativ aceeasi ltime ct sternitele 2 si 3 luate
mpreun. L = 14-16 mm. (Fig. 83b, pag.76)
_ Tarsele anterioare prezint o ventuz adeziv mare, 2 de dimensiuni medii
si 32 de ventuze mici.
a b
Fig. 83
Specii de Dytiscidae
a-Eretes sticticus, b-Graphoderus bilineatus.
77
4 Genul Acilius Leach
Prezint specii foarte asemntoare cu cele din genul Graphoderus de care se
deosebesc prin talia mai mare si prin punctuatia deas a elitrelor. Al 3-lea articol
antenal de aproximativ dou ori mai lung dect articolul 2. Capul si pronotul au un
desen negru, accentuat, nconjurat cu galben. Cel putin vrful unuia din pintenii
tibiilor posterioare este bifurcat. Elitrele glbui cu pete negre mici, pestrite.
Dintre cele 7 specii rspndite n regiunea holarctic 2 sunt ntlnite si n fauna
Romniei. Triesc n apele stttoare, din zona de cmpie pn n cea montan.
_ Partea ventral a tarselor cu 2 tipuri de ventuze, mari si mici.
Elitrele pubescente, prevzute cu carene longitudinale adncite.
1.Picioarele posterioare galbene sau galben-roscate, cu pete negre, circulare situate la
baza femurelor. Fruntea ntre ochi prezint 2 pete negre n forma literei V.
Abdomenul predominant negru, sternitele abdominale 2-6 cu pete galbene pe
margini, sternitele 3-5 pot avea o tivitur posterioar ngust, glbuie........................
........................................1 A. sulcatus L.
Picioarele posterioare n ntregime galben-roscate, lipsite de pete circulare negre.
Fruntea ntre ochi are o singur pat n forma literei V. Primul sternit abdominal
n totalitate glbui, urmtoarele sternite cu benzi transversale late de culoare galben
situate pe marginea lor posterioar..........................................2 A. canaliculatus Nic.
1 Acilius sulcatus Linnaeus Corpul oval-ltit si turtit, dorsal galben-maroniu,
lat. Portiunea anterioar a capului, petele frontale, toate marginile pronotului si
marginile laterale ale elitrelor de culoare galben. Suprafata capului prezint
rugozitti punctate dese. Antenele, picioarele anterioare mediane si jumtatea extern
a femurelor posterioare glbui. Discul pronotului cu o band transversal galben ale
crei capete se ndoaie spre partea posterioar. Elitrele cu exceptia suturii si a
marginilor laterale prezint pete punctiforme negre, pestrite. Vrfurile elitrelor au cte
o band anteapical difuz, de culoare neagr, care uneori poate fi ntrerupt sau poate
lipsi. Femurele posterioare galbene, cu cte o pat bazal neagr, dispus ventral.
Partea ventral neagr. Coxele posterioare cu o punctuatie grosier sau cu rugozitti
punctate grosiere. Sternitele abdominale au o punctuatie fin si stears, punctuatia
primelor 3 sternite fiind ceva mai accentuat. L = 15-18 mm. (Plansa 15 a)
_ Suprafata elitrelor neted, necarenat, iar epipleurele elitrelor sunt concave.
Marginile laterale ale pronotului au cte o adncitur pubescent.
Elitrele prezint cte 4 carene longitudinale, intervalele dintre carene sunt
prevzute cu o pubescent deas. Suprafata epipleurelor elitrelor neted sau usor
convex n dreptul umerilor.
2 Acilius canaliculatus Nicolai Dorsal galben-roscat, mat, cu o punctuatie
dubl. Suprafata elitrelor prezint puncte mai accentuate, dese, printre acestea exist o
punctuatie microscopic extrem de fin. Partea posterioar a capului neagr, exist 2
pete frontale care uneori pot lipsi. Coloritul pronotului si al elitrelor asemntor cu a
speciei precedente. Picioarele galben-roscate, cu tibiile posterioare si tarsele maronii.
Partea ventral de nuant mai deschis. Primul sternit abdominal galben, celelalte sunt
partial ptate cu negru. L = 13,5-18 mm. (Plansa 14 a-c)
_ Epipleurele elitrelor usor concave sau netede.
Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de o portiune adncit.
Pubescent, n locul ei exist cel mult o zon pubescent scurt, cu aspect mtsos.
Epipleurele elitrelor bombate.
-ab. kotulae Ulan. Partea ventral a corpului galben-unicolor. (Plansa 14 c)
78
5 Genul Dytiscus Linnaeus
Specii de talie mare (22-44 mm), cu corpul oval-alungit si bombat. Antenele
filiforme. Marginea anterioar a capului de culoare galben. Partea dorsal a corpului
neagr sau neagr-maronie, cu un luciu verde-msliniu. Pronotul cu marginile laterale
lipsite de o bordur vizibil. Unghiurile anterioare ale pronotului ascutite sau relativ
rotunjite, uneori ele pot fi usor proeminente. Marginile laterale ale elitrelor cu o band
galben ltit care se continu spre marginile laterale ale pronotului. Captul coxelor
posterioare ltit sub forma unor excrescente rotunjite sau ascutite, aspectul lor fiind un
caracter important n determinarea speciilor. Tibiile posterioare sunt putin mai scurte
dect femurele, pintenii tibiilor posterioare prezint att ventral ct si dorsal peri lungi
si desi, ei se termin cu cte 2 gheare bine dezvoltate.
n fauna noastr 4 specii ntlnite att n ape stttoare ct si n ruri.
_ Primele 3 articole ale tarselor anterioare ltite n form de disc, dintre care
primul este mai dezvoltat, prevzut cu o ventuz adeziv mare, dispus median,
alturi de care se afl numeroase ventuze mici.
Treimea anterioar si cea median a elitrelor prezint carene longitudinale,
n mod exceptional ele pot totusi lipsi.
1.Excrescentele coxelor posterioare rotunjite sau usor ascutite, marginea lor intern
este ntotdeauna convex (fig.85 a-c, pag.79).....................2
Excrescentele coxelor posterioare cu vrfurile puternic ascutite, marginea lor intern
poate fi concav sau dreapt (fig.85d, pag.79)........................3
2.Numai marginile laterale ale pronotului au o band lat, glbuie (fig.84a, pag.78).
Excrescentele coxelor posterioare rotunjite la vrf (fig.85a, pag.79)..................
..................1 D. dimidiatus Berg.
Toate marginile pronotului inclusiv cea anterioar si posterioar prezint o bordur
glbuie (fig.84b, pag.78). Vrfurile excrescentelor coxelor posterioare usor ascutite
(fig.85b, pag.79)..................................2 D. marginalis L.
3.Marginea intern a ochilor dispune de o bordur roscat. Scutelul negru unicolor.
Excrescentele coxelor posterioare scurte, cu marginea extern puternic rotunjit si
cea intern usor concav (fig.85c, pag.79). Partea ventral a corpului galben-
unicolor. Bordura galben situat lng marginea anterioar a pronotului este mai
ngust dect bordura marginilor laterale (fig.84c, pag.78)..3 D. circumcinctus Ahr.
Marginea intern a ochilor este lipsit de o bordur roscat. Scutelul n ntregime sau
partial roscat. Excrescentele coxelor posterioare mai lungi, ascutite la vrf, cu
ambele margini drepte (fig.85d, pag.79). Partea ventral galben, sternitele
abdominale au marginea posterioar negricioas, iar sternitul anal este predominant
negru................................................................................4 D. circumflexus F.

a b c
Fig. 84
Pronotul la Dytiscus (dup H. Freude)
a-D. dimidiatus, b-D. marginalis, c-D. circumcinctus.
79
a b c d
Fig. 85
Coxele posterioare la Dytiscus (dup H. Freude)
a-D. dimidiatus, b-D. marginalis, c-D. circumcinctus, d-D. circumflexus.
1 Dytiscus dimidiatus Bergstrsser Conturul corpului oval-alungit, cu elitrele
usor ltite postmedian, partial prevzut cu rugozitti punctate. Partea dorsal maroniu-
nchis, lucioas la _ .Fruntea prezint o pat roscat stears. Pronotul cu o bordur
lateral lat si uneori cu cte o tivitur ngust la marginea anterioar si posterioar de
culoare roscat-glbuie. Mai rar pronotul poate prezenta o linie longitudinal de
aceeasi culoare. Bordura glbuie de pe marginile laterale ale elitrelor puternic
ngustat posterior. Ventral negru-maroniu, cu coxele anterioare si mediane de nuant
mai deschis. Baza primului sternit abdominal si marginea anterioar a celui
de-al 2 lea dispun de strii adncite si cteva granulatii mari. L = 24-39 mm.
n iazurile mari si adnci.
Corpul mat, suprafata capului este acoperit cu rugozitti punctate. Carenele
elitrelor sunt mai scurte dect a celorlalte specii. Vrful ultimului sternit abdominal cu
o stirbitur adncit.
2 Dytiscus marginalis Linnaeus Oval-ltit, usor convex, lucios, partial
punctat. Verde-msliniu nchis, uneori maroniu. Clipeul, unghiurile anterioare ale
capului si o pat frontal n forma literei V galben-roscate. Toate marginile
pronotului si marginile laterale ale elitrelor prezint o bordur glbuie lat. Partea
ventral galben-roscat cu metasternul adesea maroniu. Coxele posterioare si
sternitele abdominale au uneori o tivitur ngust, castaniu-nchis. L = 27-35 mm.
(Plansa 15 b)
Elitrele prezint cte 10 carene longitudinale si 3 rnduri de puncte, iar
culoarea lor este predominant glbuie.
-var. conformis Kunze Elitrele la netede, lipsite de carene, fiind
asemntoare cu ale _.
3 Dytiscus circumcinctus Ahrens Oval-ngustat, uniform rotunjit att anterior
ct si posterior. Partea dorsal a corpului punctat si partial reticulat. Verde-
negricios, piesele bucale, marginile pronotului su marginile laterale ale elitrelor
glbui. Scutelul ntunecat. Vrful scutelului si un inel ngust n jurul ochilor roscate.
Partea ventral galben-unicolor. Portiunea bazal a marginilor laterale ale pronotului
dreapt la _ si usor arcuit la . Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite cu
vrfurile usor rotunjite, iar discul pronotului nu este reticulat. L = 31-36 mm.
(Plansa 16 a)
n praie, bltoace si iazuri.
_ Tarsele anterioare ltite, prevzute cu o ventuz adeziv mare, una mijlocie
si aproximativ 300 de ventuze mici.
Elitrele netede, necarenate.
-var. flavocinctus Humm. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor.
80
4 Dytiscus circumflexus Fabricius Oval-alungit, puternic ngustat posterior,
lucios, dorsal reticulat, prevzut cu o punctuatie fin. Corpul verde-msliniu, de
nuant nchis. Clipeul piesele bucale si antenele glbiu. Fruntea cu o pat roscat.
Bordura marginii anterioare a pronotului este mai ngust si adesea neevident.
Scutelul partial glbui. Ventral galben-roscat, cu portiunea median a metasternului
negricioas. De o parte si de alta a bazei primului sternit abdominal se afl cte o
band transversal neagr. L = 27-33 mm.
Suprafata elitrelor necarenat.
-var. dubius Serv. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor.
6 Genul Cybister Curtis
La noi este prezent o singur specie care trieste ndeosebi n apele stagnante.
Cybister lateralimarginalis De Geer (laterimarginalis Seidl.) Se deosebeste
de Dytiscus Prin conformatia tibiilor posterioare care sunt scurte si ltite. Dorsal
negru, cu un luciu verde-msliniu. Labrumul, antenele, unghiurile anterioare ale
fruntii, marginile laterale ale pronotului si cea mai mare parte a zonei ventrale glbui.
Pronotul prezint la marginea sa anterioar si posterioar cte o tivitur ngust
roscat. Marginile laterale ale elitrelor au de asemenea o tivitur ngust de nuant
glbuie. Epipleurele elitrelor mijlocul metasternului, coxele posterioare, tarsele
mediane si posterioare maronii. Excrescentele coxelor posterioare scurte si rotunjite.
L = 29-37 mm. (Plansa 16 b)
_ Partea dorsal a corpului neted si lucioas. Articolele tarselor anterioare cu
mai multe ventuze adezive mari si cu mai multe gheare inegale.
Dorsal mat, cu carene fine si dese, greu vizibile.
3 Familia Hydrophilidae
Antenele scurte, formate din 7-9 articole, cu scapul alungit, ultimele 3-5
articole formeaz o mciuc pubescent. Palpii maxilari sunt lungi, adesea mai lungi
dect antenele, formati din 4 articole subtiri. n unele cazuri toate tarsele pot fi
pentamere, ns de cele mai multe ori cele mediane si posterioare sunt tetramere.
Abdomenul prezint 5-7 sternite abdominale bine conturate. tarsele posterioare sunt
adesea aplatizate adaptate pentru not.
Insecte acvatice, uneori ele se ntlnesc n nisipul sau pe pmntul de lng
malurile apelor, cteva specii triesc n ape salmastre, blegar si n materii organice n
descompunere.
Cheia genurilor
1.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 20 mm). Carena metasternului scurt, ea nu
depseste coxele posterioare. Tarsele mediane si posterioare sunt putin mai lungi
dect tibiile.....................................................................1 Hydrochara Berth.
Talia mare (peste 30 mm). Carena metasternului depseste cu mult nivelul coxelor
posterioare. Tarsele posterioare evident mai lungi dect tibiile....................................
.............................2 Hydrophilus Geoffr.
81
1 Genul Hydrochara Berthold
(Hydrophilus Leach)
Corpul oval-alungit, dorsal convex, de culoare neagr si lucioas. Elitrele cu
strii longitudinale extrem de fine. Abdomenul mat, acoperit cu o pubescent
tomentoas, ns discul sternitului anal este lucios. Insecte acvatice, foarte bune
nottoare.
n fauna Romniei 2 specii.
1.Carena prosternului este prelungit posterior sub forma unui pinten ascutit.
Picioarele negre sau negru-maronii, femurele anterioare pot fi roscate........................
...................................1 H. caraboides L.
Carena prosternului rotunjit. Picioarele n ntregime galben-roscate, cu baza
femurelor ntunecat.......................................2 H. flavipes Stev.
1 Hydrochara caraboides Linnaeus Corpul negru, oval, usor convex. Partea
dorsal cu un luciu verde negricios sau purpuriu nchis. Antenele galben-roscate,
prevzute cu o mciuc negricioas. Palpii labiali maronii, cei maxilari n ntregime
sau numai cu ultimele 2 articole terminale roscat-maronii. marginile laterale ale
pronotului au o bordur relativ accentuat, iar discul pronotului prezint pe fiecare
latur cte un rnd oblic de puncte. dese. Elitrele cu cte 5 rnduri longitudinale de
puncte, dintre care primele 3 sunt relativ accentuate, iar cele 2 rnduri exterioare
foarte fine, sterse n partea lor anterioar. Sternul cu exceptia carenei mediane, coxele,
baza femurelor si abdomenul sunt acoperite cu o pubescent tomentoas.
L = 14-19 mm. (Fig. 86a, pag.81)
Specie comun ntlnit n blti.
-ab. smaragdinus Bach. Partea dorsal a corpului cu o culoare verde de
smarald.
-ab. intermedius Muls. Picioarele anterioare galben-maronii.
a b
Fig. 86
Specii de Hydrophilidae
a-Hydrochara caraboides, b- Hydrophilus aterrimus.
82
2 Hydrochara flavipes Stevens Negru, cu luciu metalic de lac. Baza
pronotului usor arcuit de o parte si de alta a scutelului. Portiunea bazal a
antenelor si picioarele glbui. Uneori baza femurelor poate fi negricioas.
L = 13-16 mm.
Trieste n bltoace.
2 Genul Hydrophilus Geoffroy
(Hydrous Leach)
Cuprinde specii mari, negre, cu reflexe mslinii. Interstriile impare 3, 5, 7 si 9
prezint rnduri neregulate de puncte fine. Tarsele mediane si posterioare sunt
aplatizate, prevzute cu franjuri de peri. Ghearele au un dinte ascutit. Sternitele
abdominale glabre si lucioase.
_ Ultimul articol al tarselor anterioare triunghiular.
Insecte foarte bune nottoare ntlnite n ruri si lacuri. Noaptea sunt atrase de
sursele de lumin.
1.Abdomenul prezint o muchie longitudinal median. Palpii si antenele n totalitate
galben-roscate............................................................................1 H. piceus L.
Abdomenul este lipsit de o muchie longitudinal median. Primul articol al mciucii
antenale negru-maroniu..................................2 H. aterrimus Esch.
1 Hydrophilus piceus Linnaeus Corpul oval-alungit, negru, cu reflexe
metalice olivacee. Marginile laterale ale abdomenului cu pete reduse, galben-roscate.
Tarsele anterioare adesea roscate. L = 30-50 mm.
2 Hydrophilus aterrimus Eschscholtz Oval-scurtat, de dimensiuni ceva mai
reduse. Dorsal negru cu luciu metalic accentuat. sternitul anal prezint o caren
longitudinal nltat. Baza antenelor si palpii galben-roscate. Tarsele anterioare de
culoare nchis. L = 32-42 mm. (Fig.86b, pag.81)
4 Familia Silphidae
Cuprinde specii de talie mare, care n general depsesc 10 mm. Capul este
ortognat cu clipeul de regul absent. Antenele sunt dispuse deasupra bazei
mandibulelor, cu articolele filiforme, ngrosate treptat spre vrf, sau prevzute cu o
mciuc mat. Elitrele acoper complet abdomenul sau ele sunt trunchiate posterior,
lsnd descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Coxele posterioare apropiate ntre
ele. Abdomenul este alctuit din 6 sternite bine conturate.
Majoritatea speciilor sunt necrofage, fiind ntlnite pe cadavre, ciuperci
putrede si pe alte materii vegetale sau animale aflate n descompunere. Un numr
redus sunt fitofage, duntoare plantelor cultivate, sau prdtoare, hrnindu-se cu
omizi.
Cheia genurilor
1.Antenele prezint o mciuc butonat, format din 4 articole (fig.87, pag.83)............
..................................1 Nicrophorus F.
Antenele sunt lipsite de o mciuc butonat...............................................2
2.Pronotul roscat, elitrele negre.............................................2 Oiceoptoma Leach
Pronotul nu este rosu, avnd aceeasi culoare cu elitrele.............................................3
3.Ultimele 3 articole antenale ngrosate, mate, de culoare glbuie....3 Necrodes Leach
Antenele cu ultimele 3 articole mate, de culoare nchis, la fel ca si cele
precedente....................................................................................................................4
83
4.Marginea anterioar a pronotului convex (fig.88b, pag.83). Elitrele sunt lipsite de
carene vizibile................................................................................4 Ablattaria Rtt.
Pronotul cu marginea anterioar usor concav (fig.88a, pag.83). Elitrele carenate
........................................5 Silpha L.
Fig. 87
Antena la Nicrophorus sp. (dup H. Freude)
a b
Fig. 88
Pronotul la Silphidae (dup H. Freude)
a-Silpha sp., b-Ablattaria sp.
1 Genul Nicrophorus Fabricius
Capul este ngustat dup ochi. Antenele sunt alctuite din 11 articole, dintre
care ultimele 4 formeaz o mciuc butonat, compus din 4 articole mate. Primul
articol antenal este foarte lung. Scutelul bine aparent. Elitrele sunt lipsite de strii
longitudinale punctate, dar prezint carene evidente. Marginea posterioar a elitrelor
trunchiat, lsnd descoperite ultimele 3 sternite abdominale. Aripile membranoase
bine dezvoltate. Primele 4 articole ale tarselor anterioare sunt ltite.
Insectele pot fi ntlnite pe cadavre si n ciuperci putrede. n fauna noastr 8
specii.
1.Epipleurele elitrelor negre, suprafata elitrelor neagr-unicolor..1 N. humator Gled.
Epipleurele elitrelor maroniu-roscate, de cele mai multe ori elitrele prezint pete sau
benzi de culoare rosie ori portocalie............................................................................2
2.Talia mare (20-30 mm). Elitrele negre cu epipleurele maroniu-roscate, mai rar
elitrele pot avea cteva pete roscate. Marginea extern a tibiilor posterioare usor
sinuat nainte de vrf (fig.89a, pag.84)........................2 N. germanicus L.
Corpul de dimensiuni mai reduse (12-22 mm). Suprafata elitrelor prezint 2 benzi
transversale galben-roscate sau ea este predominant galben-roscat..........3
3.Mciuca antenelor neagr-unicolor........................................3 N. vespilloides Hbst.
Ultimele 3 articole ale mciucii antenale de culoare galben-roscat..............4
84
4.Tibiile posterioare au marginea intern concav, arcuit spre interior (fig.89b,
pag.84)..................................................................4 N. vespillo L.
Marginea intern a tibiilor posterioare dreapt, iar vrful tibiilor este ltit (fig.89c,
pag.84).............................................................................5
5.Pronotul este acoperit cu o pubescent galben, deas si lung. Capul are 2 gropite
frontale situate dup baza antenelor............................................................................6
Suprafata pronotului prezint o pubescent fin si rar. Capul lipsit de gropite
frontale....................................................................7
6.Marginile laterale ale abdomenului sunt acoperite cu o pubescent lung, uniform,
de nuant glbuie. Primul articol al mciucii antenale de regul are o culoare
nchis, la fel cu a articolelor din componenta funiculului.....5 N. vestigator Hersch.
Marginile laterale ale abdomenului au o pubescent ntunecat n jumtatea lor
anterioar, numai extremittile ultimelor sternite abdominale au o pubescent
glbuie. Primul articol antenal de culoare mai deschis dect articolele ce alctuiesc
funiculul......................................................................6 N. antennatus Rtt.
7.Toate tergitele, precum si marginea posterioar a sternitelor abdominale prezint o
pubescent galben, fin si difuz. Epipleurele elitrelor au cte o pat neagr, situat
anterior ce corespunde benzii negre anterioare de pe elitre....7 N. interruptus Steph.
Numai vrful prtii ventrale a abdomenului este acoperit cu o pubescent glbuie.
Sternitele abdominale sunt mrginite de peri negri. Epipleurele elitrelor n general
roscate, unicolore..........................................................8 N. investigator Zett.
1 Nicrophorus humator Gleditsch Corpul negru-unicolor. Mciuca antenelor
roscat cu primul articol antenal negru. Partea ventral a scapului, palpii labiali
si tarsele anterioare roscat-maronii. Pronotul aplatizat, usor ltit n treimea sa
anterioar, cu o bordur bazal mai lat dect bordura marginilor laterale. Elitrele
alungite, acoperite cu o punctuatie grosier, ele prezint cte o cut humeral alungit
si un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior si
posterior cu peri lungi, maroniu-negriciosi. Tibiile posterioare relativ nguste, usor
ngrosate spre vrf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale
sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-nchis sau neagr. L = 18-26 mm.
(Plansa 17 c)
n ciuperci putrede si pe cadavre.

a b c
Fig. 89
Tibiile posterioare la Nicrophorus (dup H. Freude)
a-N. germanicus, b-N. vespillo, c-N. vestigator.
85
2 Nicrophorus germanicus Linnaeus Mciuca antenelor neagr, iar clipeul
galben-roscat. Tmplele sunt acoperite cu o pubescent culcat. Treimea anterioar a
pronotului usor ltit si rotunjit. Elitrele n general negre cu epipleurele maroniu-
roscate. Marginile laterale ale elitrelor dispun de peri lungi, maronii sau negru-
maronii. Metasternul este acoperit cu o pubescent maroniu-nchis. Marginile
laterale si cea posterioar a sternitelor abdominale prezint peri negri. L = 20-30 mm.
(Plansa 17 b)
Pe cadavre mari.
_ Tarsele anterioare puternic ltite.
-ab. speciosus Schluze Elitrele negre cu cte 2 pete roscate, una median, alta
apical.
-ab. fascifer Rtt. Cele 2 pete rosii sunt ngrosate, formnd 2 benzi transversale
scurte.
-ab. bipunctatus Kr. Sunt prezente numai petele mediane de pe elitre, cele
apicale lipsesc.
-ab. apicalis Kr. Elitrele au doar 2 pete roscate apicale.
3 Nicrophorus vespilloides Herbst Att clipeul ct si mciuca antenelor au o
culoare neagr. Pronotul disciform, usor transvers, nu este ngustat posterior. Discul
pronotului prezint un sant median longitudinal adncit. Elitrele cu cte 2 benzi
transversale portocalii, dintre care cea anterioar este mai lat si nu atinge sutura, iar
cea posterioar se prezint sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafata
elitrelor prezint o cut humeral accentuat si un tubercul proeminent, dispus
posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescent glbuie deas, iar episternitele si
epimerele metasternului sunt glabre. Abdomenul glbui la vrf este acoperit cu o
pubescent neagr. L = 12-18 mm.
Cel mai adesea n ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre.
_ Fruntea are o pat de culoare neagr.
Pata frontal neagr este absent.
a b c d
Fig. 90
Desenul elitrei la Nicrophorus vespilloides (dup V. Szkessy)
a-forma typica, b-ab. tristis Port., c-ab. subfuscatus Port., d-ab. hungaricus Szk.
4 Nicrophorus vespillo Linnaeus Mciuca antenelor n cea mai mare parte
precum si clipeul de culoare galben-roscat. Marginile laterale ale capului si partea
anterioar a pronotului cu o pubescent glbuie. Elitrele au cte 2 benzi portocalii,
banda posterioar nu atinge marginile laterale ale elitrelor. Epipleurele elitrelor de
asemenea portocalii sau rosii. Scapul, unghiurile posterioare ale elitrelor, metasternul,
86
marginile laterale ale abdomenului, marginea posterioar a sternitelor 6-7 si ntreg
sternitul 8 sunt acoperite cu peri teposi alb-glbui. Trohanterele picioarelor alungite n
form de spin. Sternitele abdominale prezint o bordur lateral glbuie.
L = 12-22 mm. (Plansa 17 c)
Specie comun, frecvent rspndit.
_ Tibiile posterioare sunt puternic arcuite.
Fig. 91
Desenul elitrei la Nicrophorus vespillo (dup V. Szkessy)
5 Nicrophorus vestigator Herschel Clipeul si mciuca antenelor cu exceptia
primului articol galben-roscate. Scapul ntunecat. Marginea anterioar a pronotului
este mai lat dect cea posterioar. Banda postmedian neagr a elitrelor poate fi
continu sau ntrerupt. Epipleurele elitrelor rosii sau portocalii. Metasternul, o parte a
coxelor si femurele posterioare, marginile laterale si vrful abdomenului, precum si
marginea posterioar a sternitelor 6 si 7 prezint o pubescent glbuie. Pintenul
interior al femurelor posterioare este la fel de lung sau mai scurt dect marginea
exterioar denticulat a femurului. Marginile laterale ale tibiilor posterioare drepte.
L = 12-22 mm. (Plansa 17 f)
-forma typica Banda postmedian neagr a elitrelor este continu (fig.92a,
pag.86).
-ab. trimaculatus Gradl. Elitrele cu banda postmedian neagr ntrerupt
(fig.92b, pag.86).
-ab. rauterbergeri Rtt. Elitrele negre cu epipleurele rosii si cu cte 2 pete
roscate, una antemedian dispus n apropierea marginii laterale, alta postmedian
rotunjit.
a b
Fig. 92
Desenul elitrei la Nicrophorus vestigator (dup V. Szkessy)
a-forma typica, b-ab. trimaculatus Gradl.
87
6 Nicrophorus antennatus Reitter Mciuca antenelor galben-roscat,
unicolor. Baza, marginile laterale si partea anterioar a pronotului galben-
pubescente. Elitrele prezint 2 benzi transversale portocalii late, delimitate de benzi
negre. Marginile laterale ale tergitelor abdominale au pete pubescente glbui, vrful
propigidiului si pigidiul n ntregime de asemenea cu o pubescent glbuie. L
= 12-22 mm. (Plansa 17 a)
Pe cadavre.
-ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioar neagr a elitrelor este ntrerupt,
fiind format din mai multe pete mici.
-ab. pribramensis Hlis. Banda postmedian portocalie este ntrerupt (fig.93b,
pag.87).
a b
Fig. 93
Desenul elitrei la Nicrophorus antennatus (dup V. Szkessy)
a-forma typica, b-ab. pribramensis Hlis.
7 Nicrophorus interruptus Stephens (fossor Er.) Corpul negru. Ultimele 3
articole antenale si clipeul galben-roscate. Tmplele sunt acoperite cu o pubescent
glbuie. Pronotul glabru, usor ngustat posterior. Elitrele prezint 2 benzi portocalii cu
marginile zimtate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pat neagr. Suprafata
elitrelor cu o cut humeral accentuat si un tubercul apical, usor proeminent.
Marginea anterioar si cea posterioar a elitrelor cu peri teposi, lungi, de culoare
glbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezint o pubescent glbuie deas.
Marginile laterale si baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-
7 sunt acoperite cu o pubescent galben, rar. L = 12-20 mm. (Plansa 17 d)
-ab. centrimaculatus Rtt. Epipleurele elitrelor negre, iar banda anterioar
portocalie de pe elitre este mai scurt cu o dispozitie central (fig.94c, pag.87).
a b c
Fig. 94
Desenul elitrei la Nicrophorus interruptus (dup V. Szkessy)
a-forma typica, b-ab. pasqueti Pic, c-ab. centrimaculatus Rtt.
88
8 Nicrophorus investigator Zetterstedt Banda anterioar de pe elitre este usor
ntrerupt n zona suturii. Marginile laterale ale elitrelor prezint n treimea lor
posterioar peri lungi si negri. Prosternul este acoperit cu o pubescent glbuie, lung
si uniform. Prelungirile laterale ale metasternului glabre, numai vrfurile lor sunt
galben-pubescente. Marginile abdomenului si femurele posterioare sunt acoperite cu
peri negri. L = 12-22 mm.
Specie rar.
-ab. intermedius Rtt. Epipleurele elitrelor negre-unicolore.
Fig. 95
Desenul elitrei la Nicrophorus investigator (dup V. Szkessy)
2 Genul Oiceoptoma Leach
(Oeceoptoma Sam.)
La noi o singur specie necrofag ntlnit si n ciuperci putrede.
Oiceoptoma thoracica Linnaeus Corpul eliptic-ltit, aplatizat, negru.
Suprafata capului si a pronotului este acoperit cu o pubescent deas de culoare
roscat. Capul ntre ochi prezint o proeminent transversal, dup care se afl o
impresiune superficial. Marginea anterioar a pronotului usor adncit n partea sa
median, iar marginea sa posterioar este putin mai lat dect baza elitrelor. Marginile
laterale ale pronotului arcuite, ngustate anterior. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate
cu baza roscat. Elitrele au cte 3 carene longitudinale dintre care cea extern este mai
scurt. Umerii elitrelor ascutiti. L = 11-16 mm. (Plansa 18 b)
_ Primele 4 articole ale tarselor anterioare si mediane usor ltite. Vrfurile
elitrelor ltite si rotunjite. Vrful ultimului sternit abdominal rotunjit.
Elitrele cu vrfurile usor ascutite, prevzute cu un tubercul proeminent
situat n treimea lor posterioar. Ultimul sternit abdominal prezint vrful stirbit.
3 Genul Necrodes Leach
n fauna noastr o singur specie rspndit n lemn si sub cadavre.
Necrodes littoralis Linnaeus Negru, alungit, aplatizat, cu partea dorsal
glabr. Capul lucios, jumtatea lui anterioar cu o punctuatie fin, n jumtatea sa
posterioar punctuatia este grosier. Ochii mari. Antenele au 11 articole dintre care
ultimele 3 galbene si mate, celelalte sunt negre si lucioase. Pronotul disciform mai
ngust dect elitrele, putin mai lat dect lung. Marginea anterioar a pronotului usor
concav, prevzut cu o bordur fin, iar marginile laterale prezint o bordur
accentuat, ltit posterior. Discul pronotului lucios, cu o punctuatie fin, n partea lui
posterioar se afl impresiuni longitudinale superficiale. Unghiurile anterioare ale
pronotului cu peri ciliati. Scutelul mare, triunghiular, prevzut cu o pubescent bazal
89
scurt si cu o impresiune longitudinal posterioar. Elitrele usor ltite posterior, ele
prezint cte 3 carene longitudinale care se prelungesc spre margini. Ultima treime
posterioar a elitrelor dispune de o tuberozitate circular, iar vrful elitrelor este
trunchiat, lsnd descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Suprafata elitrelor cu
granulatii punctate dese. Coxele mediane deprtate. L = 15-25 mm. (Plansa 18 a)
_ Primele 4 articole ale tarselor anterioare si mediane ltite, iar femurele sunt
ngrosate si tibiile arcuite. Toate sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescent
culcat.
Numai primul sternit abdominal pubescent, n rest abdomenul este glabru.
4 Genul Ablattaria Reitter
n fauna Romniei o singur specie.
Ablattaria laevigata Fabricius Partea dorsal a corpului neagr, convex.
Antenele ngrosate apical, fr o mciuc bine conturat. Partea anterioar a capului
este prelungit sub forma unui rostru. Mandibulele mai lungi dect labrumul, curbate
n jumtatea lor anterioar. Discul elitrei cu 2 linii longitudinale netede. Suprafata
elitrelor prezint o punctuatie dubl, iar marginile lor laterale au o bordur ngust si
accentuat. Elitrele sunt lipsite att de carene ct si de tuberozitti anteapicale. Tibiile
ltite, fata ventral a tarselor glabr. L = 12-18 mm. (fig.96, pag.89)
n pduri prin detritus sau sub pietre unde vneaz limacsi si viermi.
_ Primele 4 articole ale tarselor anterioare si primele 2-3 articole ale tarselor
mediane sunt ltite.
Fig. 96
Ablattaria laevigata
5 Genul Silpha Linnaeus
Cuprinde specii de talie mare (11-20 mm), cu corpul oval, aplatizat, de culoare
neagr sau maroniu-nchis. Capul nu este prelungit n form de rostru. Pronotul ltit,
marginea lui posterioar acoper baza elitrelor. Vrfurile mandibulelor prezint 2 dinti
ascutiti. Elitrele au 4 (rar 3) carene longitudinale proeminente, marginile lor
laterale prezint o bordur care se prelungeste pn la nivelul ultimului sternit
abdominal. Coxele mediane deprtate ntre ele. Tibiile sunt drepte. Fata ventral a
tarselor glabr cu exceptia primelor 4 articole ale tarselor anterioare si mediane la _
ce prezint o pubescent tomentoas.
Reprezentantii acestui gen sunt necrofagi si prdtori. n fauna Romniei 6
specii.
90
1.Al 8-lea articol antenal mai lung dect articolul 9 (fig.97a, pag.90). Marginile
laterale ale elitrelor sunt foarte ltite n apropierea umerilor si ridicate n sus.
Pronotul aplatizat cu marginea anterioar evident rotunjit...........1 S. carinata Hbst.
Articolele antenale 8 si 9 au o lungime aproximativ egal (fig.97 b-c, pag.90).
Marginile laterale ale elitrelor sunt usor ltite antemedian. Pronotul bombat,
marginea sa anterioar este dreapt cu extremittile rotunjite....................2
2.Spatiul dintre carenele elitrelor prezint o punctuatie inegal si neregulat, de-a
lungul lor sunt prezente cteva puncte adncite. Partea dorsal a corpului cu un
luciu mtsos. Antenele scurte, cu articolul 5 rotunjit si cu articolul 6 transvers
(fig.97c, pag.90).................................2 S. tyrolensis Laich.
Intervalele dintre carenele elitrelor cu o punctuatie egal, ntrerupt n imediata
vecintate a lor. Dorsal mat. Antenele relativ alungite, cu articolul 5 lung si cu
articolul 6 rotunjit (fig.97b, pag.90)............................................................................3
3.Toate carenele elitrelor au o dezvoltare egal. Intervalele dintre puncte bombate, cu
granule lucioase ce dau elitrelor un aspect rzuit................3 S. tristis Ill.
Carena sutural a elitrelor este mai fin. Intervalele dintre portiunile punctate nu
sunt bombate.......................................................................4
4.Elitrele mate, cu umerii proeminenti, prevzute cu carene accentuate. Jumtatea
anterioar a elitrelor are o punctuatie rar si inegal. Marginile carenelor sunt
delimitate de un rnd de puncte fine........................4 S. obscura L.
Elitrele lucioase cu carene sterse. ntreaga suprafat a elitrelor prezint o
punctuatie egal. n zona montan si subalpin. l=12-17 mm..........5 S. alpestris Kr.
a b c
Fig. 97
Antenele la Silpha (dup H. Freude)
a-S. carinata, b-S. obscura, c-S. tyrolensis.
1 Silpha carinata Herbst Corpul negru unicolor sau negru cu marginile
laterale ale pronotului si elitrelor maronii. Pronotul punctat, cu marginile laterale
prevzute cu o bordur accentuat. Marginea anterioar a pronotului este mai puternic
arcuit spre interior comparativ cu celelalte specii ale genului. Baza pronotului
prezint un sant median scurt, de o parte si de alta a acestuia se afl cte un sant
alungit si arcuit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Elitrele lipsite de un
tubercul anteapical prezentnd 3 carene lucioase. Intervalele dintre carene au o
punctuatie fin si deas. L = 11-20 mm. (Plansa 18 c)
2 Silpha tyrolensis Laichartig Corpul oval-alungit, usor convex, negru, cu
elitrele roscat-maronii. Baza pronotului prezint 2 impresiuni longitudinale adncite,
dispuse oblic. Marginea anterioar a elitrelor cu granulatii nltate. Discul elitrelor si
91
marginile laterale prezint o punctuatie fin si deas. De o parte si de alta a carenelor
elitrelor se afl cteva puncte mari. L = 12-16 mm. (Plansa 18 e)
n zona montan si subalpin, pe iarb si sub pietre.
-ab. nigrita Creutz. Corpul negru-unicolor.
3 Silpha tristis Illiger Negru, jumtatea anterioar a corpului prezint reflexe
metalice slabe. Al 8-lea articol antenal aproximativ la fel de lung ct articolele 9 si 10
luate mpreun. Aripile membranoase sunt rudimentare sau absente. Marginile laterale
ale elitrelor cu o punctuatie fin, iar extremitatea lor apical prezint o tuberozitate
accentuat. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuatie egal, punctele
prezint cte o granul anterioar mic si lucioas. L = 13-17 mm. (Plansa 18 d)
Specie rar.
4 Silpha obscura Linnaeus Negru-mat. Al 8-lea articol antenal la fel de lung
sau putin mai lung comparativ cu articolul 9. Suprafata pronotului cu o punctuatie
deas. Carenele elitrelor au cte un rnd lateral de puncte mici. Intervalele dintre
carene prezint o punctuatie relativ accentuat, ns punctele sunt lipsite de granule
lucioase. Aripile membranoase bine dezvoltate. L = 13-17 mm. (Plansa 18 f)
Pe cadavre si pe plante, ndeosebi n zona de ses.
5 Familia Staphylinidae
Prezint un numr mare de specii la care elitrele sunt trunchiate si scurtate,
acoperind numai primele 2 tergite abdominale. Acestea din urm sunt slab chitinizate,
fiind formate dintr-o materie chitinoas moale, n timp ce segmentele care rmn
libere sunt puternic chitinizate, fiind capabile de a efectua miscri ample. Capul si
pronotul pot avea puncte izolate sau siruri de puncte cu rol important n determinarea
speciilor. Pe lng ochii compusi, la un numr redus de specii sunt prezenti si oceli.
Antenele alctuite din 11 articole, ele sunt drepte si subtiri, uneori usor ngrosate spre
vrf. Abdomenul mobil, adesea ridicat n timpul deplasrii insectelor. Speciile mari au
pe segmentul 8 abdominal 2 organe odorante cu rol defensiv. Aripile membranoase
sunt n cea mai mare parte prezente, ele stau repliate sub elitre. Tarsele pentamere, dar
numrul lor se poate reduce la 4 sau 3, uneori numai la picioarele anterioare.
Cea mai mare parte a staphilinidelor triesc n materii vegetale si animale
aflate n descompunere, n ciuperci sau sub scoart. Unele specii sunt prdtoare
hrnindu-se cu larve, insecte mici si acarieni. Se mai ntlnesc pe flori unde consum
polen si nectar. Formele mirmecofile triesc n furnicare, secretnd un lichid cutat de
furnici.
Cheia genurilor
1.Marginile laterale ale capului dup ochi fr o bordur vizibil.........2
Marginile laterale ale capului dup ochi prezint o bordur complet.....................10
2.Talia redus (sub 16 mm). Capul si pronotul glabre, cu o punctuatie accentuat.........
.................1 Philonthus Steph.
Corpul de dimensiuni mai mari (de regul peste 15 mm). Capul si pronotul au o
pubescent culcat, bine vizibil. Rareori capul este glabru (Creophilus), ns n
acest caz antenele sunt scurte..........................................3
3.Capul cu exceptia tmplelor si pronotul cu exceptia marginilor laterale glabre.
Pronotul neted, nepunctat.....................................2 Creophilus Leach
Capul mpreun cu pronotul punctate si pubescente...............................................4
92
4.Antenele scurte, cu ultimele 5 articole de 2 ori mai late dect lungi....3 Emus Leach
Antenele lungi si subtiri, ultimele 2 articole sunt usor ltite...................5
5.Unghiurile anterioare ale pronotului ascutite si proeminente..4 Ontholestes Ganglb.
Unghiurile anterioare ale pronotului sunt drepte, obtuze sau rotunjite...........6
6.Capul trapeziform cu tmplele ltite.................................5 Platydracus Thoms.
Capul de form oval, rotunjit sau ptrat, cu unghiurile anterioare si posterioare
rotunjite...........................................................................7
7.Capul pubescent cu peri galben-aurii, lungi si culcati. Pubescenta capului are o
nuant mai deschis comparativ cu pubescenta pronotului...6 Dinothenarus Thoms.
Suprafata capului si a pronotului prezint o pubescent uniform, care nu este
culcat......................................................................8
8.Elitrele rosii. Baza tergitelor abdominale prezint pe fiecare parte cte o pat
pubescent galben-aurie.........................7 Staphylinus L.
Elitrele de culoare nchis. Tergitele abdominale sunt lipsite de pete laterale glbui,
ele au ns o zon pubescent de culoare galben, dispus n partea median a
marginii anterioare..................................................................................................9
9.Ultimul articol al palpilor labiali alungit si subtire, cu vrful usor tesit (fig.101a,
pag.100). Mandibulele ltite cu un dinte median mai mare si cu alti dintisori spre
vrf (fig.100a, pag.100)............................................8 Ocypus Leach
Articolul terminal al palpilor labiali este puternic ngrosat (fig.101b, pag.100).
Mandibulele sunt mai subtiri, marginea lor intern poate fi simplu curbat sau poate
prezenta un dinte ltit si proeminent (fig.100 b-d, pag.100).............9 Tasgius Steph.
10.Talia mare (15-24 mm). Articolele antenale ltite, ncepnd cu articolul 4 ele sunt
usor serate.......................................................................10 Velleius Mannerh.
Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 16 mm). Antenele normal conformate cu
articolele mici si subtiri........................11 Quedius Steph.
1 Genul Philonthus Stephens
Capul si pronotul glabre, adesea cu luciu metalic. Antenele sunt mai lungi
dect capul, al 2-le articol antenal nu este ngrosat. Ultimul articol al palpilor maxilari
subtire, la fel de lung sau putin mai lung dect penultimul. Discul pronotului de regul
cu 2 rnduri longitudinale de puncte. Elitrele sunt rareori mai lungi dect late.
Marginea extern a tibiilor anterioare cu numerosi spini.
Specii prdtoare ntlnite n blegar, detritus, materii vegetale si animale. n
fauna Romniei mai multe specii.
1.Pronotul este lipsit de rnduri de puncte. Elitrele bronzate..........1 P. splendens F.
Discul pronotului prezint de o parte si de alta cte un rnd format cel putin din 3
puncte, dintre care cel anterior este dispus mai aproape de marginile laterale.
Elitrele albastre, albastru-verzui sau violete......2 P. cyanipennis F.
1 Philonthus splendens Fabricius Capul, pronotul si abdomenul negre cu
luciu metalic. Elitrele cu reflexe metalice bronzate. Capul mare, dreptunghiular,
prezint lng ochi cteva puncte adncite, iar tmplele au mai multe puncte adncite
prevzute cu peri. Suprafata capului si pronotului neted si lucioas, lng marginea
anterioar si marginile laterale ale pronotului sunt vizibile cteva puncte izolate.
Elitrele prezint o punctuatie deas si accentuat, iar sternitele abdominale au o
punctuatie fin. Tibiile anterioare usor arcuite. L = 10-16 mm. (Fig.98, pag.93)
Pe cadavre, n compost si n resturi fermentate.
_ Capul puternic transvers, mai lat dect pronotul.
Capul aproximativ la fel de lat ct pronotul.
-var. sideropterus Kr. Elitrele albastre.
93
2 Philonthus cyanipennis Fabricius Corpul negru, lucios, cu elitrele albastre
sau purpuriu-violete. Capul are dup ochi cteva puncte mai accentuate. Pronotul cu
marginile laterale ngustate anterior, lng marginile laterale ale pronotului se afl
cte 4-6 puncte adncite. Elitrele si abdomenul prezint o punctuatie deas si
accentuat. Primul tergit abdominal are o impresiune transversal dreapt.
L = 12-16 mm. (Fig.98, pag.93)
n zona montan pe ciuperci si n detritus vegetal.
_ Capul transvers, dreptunghiular, ngustat posterior, la fel de lat sau putin
mai ngust dect pronotul. Tarsele anterioare puternic ltite.
_ Capul oval-scurtat, evident mai ngust dect pronotul.
Fig. 98
Philonthus splendens
2 Genul Creophilus Leach
La noi o singur specie.
Creophilus maxillosus Linnaeus Corpul negru, capul si pronotul cu luciu
metalic. Capul cu exceptia tmplelor si discul pronotului netede, nepunctate.
Tmplele pubescente. Antenele ngrosate spre vrf, cu primele 2-3 articole bazale
ceva mai lungi dect late, urmtoarele 3 articole sunt transverse, articolul 7 de
asemenea transvers, mai lat comparativ cu articolul 6, iar articolul terminal este scurt,
cu vrful concav. Pronotul semicircular, cu marginea anterioar dreapt, la fel de lat
sau putin mai ngust dect elitrele. Pe fiecare elitr se afl cte o band pubescent
cenusie cu marginile zimtate, n interiorul ei se gsesc 2-3 pete negre mici, dispuse
ntr-o linie longitudinal. Tergitele abdominale cu exceptia ultimelor 2 prezint pete
de peri albiciosi. Sternitele abdominale au o punctuatie fin si rar, fiind acoperite cu
o pubescent uniform de culoare cenusie. L = 15-25 mm. (Plansa 19 a)
Pe cadavre si n blegar.
_ Capul este mai ltit dect pronotul. Marginea intern a femurelor anterioare
denticulat la baz.
-var. ciliaris Steph. Tibiile, vrful elitrelor si abdomenul sunt acoperite cu o
pubescent glbuie.
94
3 Genul Emus Leach
n fauna noastr o singur specie, rspndit n baleg proaspt, mai rar pe
cadavre.
Emus hirtus Linnaeus Corpul negru, cu luciu metalic violet-nchis. Capul,
pronotul cu exceptia marginii posterioare, ultimele 3 tergite abdominale, marginile
laterale ale primelor 4 sternite abdominale si baza sternitului 5 sunt acoperite cu o
pubescent galben-aurie. Marginea posterioar a pronotului, scutelul, treimea bazal a
elitrelor si primele 3 tergite abdominale libere de culoare neagr. Fiecare elitr
prezint adesea cte o band lat, transversal, galben-cenusie. Primele 4 tergite
abdominale prezint n partea lor median peri negri. Capul dezvoltat, mai lat dect
pronotul, cu unghiurile posterioare ltit-rotunjite. Suprafata capului si a pronotului
prezint o punctuatie fin si deas. Baza pronotului ltit-rotunjit, iar unghiurile lui
anterioare sunt drepte. Coxele mediane sunt deprtate ntre ele. Partea ventral a
corpului albastr sau violet, acoperit cu o pubescent neagr. L = 18-28 mm.
(Plansa 19 d)
4 Genul Ontholestes Ganglbauer
Capul transvers, dreptunghiular, prelungit posterior cu un gt scurt. Ochii
mari, usor convecsi, dispusi oblic, ei nu acoper n totalitate marginile laterale ale
capului. Antenele subtiri, mai lungi dect capul, articolele antenale nu sunt ngrosate
spre vrf. Mandibulele prezint un dinte concav sau bifurcat, n spatele mandibulelor
se afl un lob coriaceu acoperit cu o pubescent deas. Pronotul mai ngust dect
elitrele, are o form trapezoidal, fiind ngustat posterior. Unghiurile anterioare ale
pronotului ascutite, iar baza sa este rotunjit. Partea dorsal a corpului neagr,
acoperit cu o pubescent marmorat. Coxele mediane usor deprtate ntre ele. Tibiile
cu pinteni apicali. Mezosternul prezint o caren median accentuat. Primele 4
articole ale tarselor anterioare puternic ltite, iar primul articol ale tarselor mediane si
posterioare este putin mai scurt dect urmtoarele 3 articole luate mpreun.
n fauna Romniei 3 specii ntlnite n baleg proaspt si pe cadavre.
Ontholestes tesselatus Geoffroy Corpul negru, capul, pronotul si elitrele
prezint reflexe metalice slabe, bronzate. Baza antenelor, palpii, vrful femurelor,
marginea tibiilor anterioare, si episternitele mezosternului galben-roscate. Tibiile
posterioare si tarsele maronii. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescent
tomentoas de nuant galben-cenusie, iar jumtatea antemedian a corpului prezint
pete mici, negre. Discul tergitelor abdominale 3-6 (tergitele 1-4 situate dup elitre)
are cte 2 pete negre, mari. Scutelul negru, tiat de o band median alctuit dintr-o
pubescent tomentoas. Suprafata capului si a pronotului cu granulatii punctate fine
si dese. Elitrele au granulatii mai accentuate si o punctuatie fin. Tmplele putin
mai nguste dect diametrul ochilor. Articolul terminal antenal oval, prevzut la vrf
cu o adncitur accentuat. Pronotul putin mai ngust comparativ cu elitrele, ceva mai
lat dect lung, puternic ngustat posterior, marginile lui laterale prezint o bordur
lat. Elitrele luate mpreun sunt mai lungi dect pronotul. Partea ventral a
abdomenului cu irizatii metalice. L= 14-19 mm. (Plansa 19 b)
_ Al 6-lea sternit abdominal cu o concavitate accentuat.
5 Genul Platydracus Thomson
Capul trapeziform, ltit dup ochi. Capul si pronotul prezint o punctuatie
deas. Abdomenul cu pete sau benzi pubescente de nuant nchis.
n fauna noastr 4 specii.
95
1.Elitrele albastre sau verzi, cu un luciu metalic accentuat...............1P. fulvipes Scop.
Elitrele rosii..................................................2 P. chalcocephalus F.
1 Platydracus fulvipes Scopoli Negru, partea dorsal a corpului albastru-
verzuie, albastr, sau albastru-negricioas, acoperit cu o pubescent neagr. Baza
antenelor, palpii si picioarele galben-roscate. Capul transvers, trapeziform, ltit dup
ochi, cu tmplele usor rotunjite. Suprafata capului si a pronotului cu puncte ombilicate
dese, capul fiind acoperit cu o pubescent fin si deas de nuant cenusie. Tmplele
mai scurte dect diametrul ochilor. Antenele nu sunt ngrosate spre vrf. Pronotul
aproximativ la fel de lat ct elitrele, cu marginile laterale drepte sau usor rotunjite.
Discul pronotului cu un rudiment de strie longitudinal. Scutelul este acoperit cu o
pubescent tomentoas, neagr. Abdomenul prezint o punctuatie fin si rar si o
pubescent de nuant ntunecat. Tergitele abdominale 5 si 6 prezint la baza lor o
band pubescent lat, galben-aurie. L = 14-17 mm. (Plansa 19 f)
Specie ntlnit n zona de ses.
_ Vrful celui de-al 6 lea sternit abdominal prezint o stirbitur ascutit.
2 Platydracus chalcocephalus Fabricius Corpul negru, capul si pronotul
prezint reflexe metalice bronzate. Elitrele roscate sau galben-roscate. Palpii si tibiile
galben-roscate, tarsele au de regul o nuant maroniu-negricioas. Capul transvers,
trapeziform, uneori prevzut cu un sntulet bazal scurt. Tmplele sunt putin mai lungi
dect diametrul ochilor. Antenele subtiri, al 3-lea articol antenal este mai lung dect
articolul 2. Suprafata capului si pronotului prezint puncte ombilicate dese, fiind
acoperite cu o pubescent roscat-maronie. Pronotul aproximativ la fel de lung si de
lat, avnd aceeasi ltime cu elitrele. Suprafata elitrelor fin granulat, prevzut cu o
pubescent dubl, neuniform, de culoare galben-roscat. Abdomenul negru, primele
4 tergite abdominale prezint cte o pat median pubescent glbuie, uneori mai
exist o pat suplimentar de dimensiuni mai mici. Tergitele abdominale 5 si 6 au cte
o band transversal. L = 13-19 mm.
ndeosebi n zona montan, pe baleg de cal.
_ Al 6-lea sternit abdominal neted, nepunctat, cu marginea posterioar
mpins n jos.
6 Genul Dinothenarus Thomson
(Trichoderma Thoms.)
La noi o singur specie.
Dinothenarus pubescens De Geer Corpul negru cu luciu metalic. Baza
antenelor si mandibulelor, marginea si un inel lat apical al femurelor, galben-roscate.
Umerii si sutura elitrelor, precum si marginea posterioar a tergitelor abdominale de
nuant roscat. Capul dreptunghiular cu tmplele ltite. Suprafata capului este
acoperit cu zone pubescente de un galben-deschis, ce alterneaz cu portiuni glabre,
lucioase. Antenele ngrosate ncepnd cu articolul 6. Pronotul mai ngust dect
elitrele, usor transvers, marginile laterale ale pronotului relativ rotunjite antemedian si
putin ondulate postmedian. Suprafata pronotului cu rugozitti punctate dese, de regul
cu o linie median neted, lng marginile lui laterale sunt vizibile zone netede,
nepunctate. Att pronotul si elitrele prezint o pubescent neagr, maronie sau galben-
marmorat. Marginile laterale ale scutelului cu o pubescent neagr, tomentoas, fiind
vizibil o linie median glabr. Abdomenul are 2 rnduri de peri negri si o band
pubescent median de culoare galben-aurie. Baza antenelor si partial picioarele
glbui. L = 12-17 mm.
n baleg proaspt.
_ Al 6-lea sternit abdominal cu o stirbitur apical.
96
7 Genul Staphylinus Linnaeus
Corpul negru cu elitrele rosii. Capul nu este ltit posterior, acesta mpreun cu
pronotul sunt acoperite cu o pubescent fin si deas. Marginile laterale ale pronotului
vzute de sus prezint o bordur ce se ntinde pn n zona lor median. Cel putin
tergitele abdominale 4 si 5 au pe fiecare latur cte o pat pubescent galben-aurie.
Epimerele prosternului au dimensiuni reduse.
n fauna Romniei 2 specii.
1.Marginea posterioar a pronotului si primul tergit abdominal vizibil, cu franjuri de
peri aurii. Scutelul dispune de o pubescent neagr, de asemenea cu franjuri aurii.
Toate tergitele abdominale cu exceptia celui anal au cte 2 pete pubescente glbui
......................1 S. caesareus Ced.
Marginea posterioar a pronotului este lipsit de franjuri de peri. Scutelul cu o
pubescent galben-aurie. Numai ultimele 3 tergite abdominale prezint cte 2 pete
glbui, dispuse lateral...............2 S. erythropterus L.
1 Staphylinus caesareus Cederhjelm Corpul negru cu elitrelor roscat-
maronii. Antenele, palpii si picioarele roscate sau galben-roscate. Adesea vrful
antenelor prezint o nuant mai ntunecat. Capul dreptunghiular cu tmplele
rotunjite, el nu este ltit dup ochi. Suprafata capului cu o punctuatie uniform, deas
si relativ accentuat. Partea anterioar a fruntii, tmplele si portiunea ngustat n
form de gt de la baza capului sunt acoperite cu o pubescent galben-aurie. Adesea la
nivelul capului este prezent o linie median neted. Al 3-lea articol antenal mai lung
dect articolul 2, iar articolul terminal al palpilor maxilari este mai scurt dect
penultimul. Pronotul mai ngust dect capul si elitrele, ceva mai lung dect lat, el nu
este ngustat posterior, fiind prevzut cu o linie median neted. Marginea anterioar a
pronotului prezint lateral cte o pat pubescent galben-aurie, de form triunghiular.
Marginile laterale si baza pronotului au cte o tivitur pubescent ngust, nuant
glbuie. Scutelul negricios, cu o pubescent bazal galben-aurie. Elitrele cu rugozitti
punctate fine si dese, acoperite cu o pubescent galben-roscat, printre care se afl
intercalati ctiva peri setigeri mai lungi. Abdomenul prezint o punctuatie fin si
deas si o pubescent fin, de nuant negricioas. Toate tergitele abdominale libere
(situate dup elitre) au pe marginile laterale cte o pat pubescent de form
triunghiular, alctuit din perisori alb-glbui si argintii. Sternitele abdominale cu cte
o band tomentoas bazal ntrerupt la mijloc. Cavittile de articulatie ale coxelor
posterioare sunt lipsite de o bordur vizibil. Ultimul articol al tarselor posterioare la
fel de lung ct primul. L = 17-22 mm.
n zona de cmpie.
_ Al 6-lea sternit abdominal prezint o stirbitur apical adncit.

2 Staphylinus erythropterus Linnaeus Dorsal negru cu elitrele roscat-
maronii. Baza antenelor, palpii si picioarele galben-roscate. Capul mat, dreptun-
ghiular, el nu este ltit dup ochi si are tmplele rotunjite. Suprafata capului usor
granulat, prevzut cu puncte ombilicate fine. Adesea este vizibil o linie
postmedian neted. Partea anterioar a fruntii, tmplele si portiunea ngustat n
form de gt de la baza capului prezint o pubescent galben-aurie. Antenele mai
lungi si mai subtiri dect la S. caesareus, cu articolul 3 mai lung dect articolul 2.
Pronotul evident mai ngust dect capul si elitrele, usor transvers si ngustat posterior,
fiind prevzut cu o linie median neted. Suprafata pronotului cu granulatii punctate
fine si dese si cu o pubescent scurt, culcat, de culoare neagr. Scutelul este acoperit
cu o pubescent deas galben-aurie. Abdomenul prezint o punctuatie fin si deas si
o pubescent fin, de nuant ntunecat. Baza primelor 3 tergite abdominale libere
97
(situate dup elitre) au cte o band transversal tomentoas, de culoare maroniu-
negricioas, iar pe marginile laterale pete pubescente glbui, slab conturate. Tergitele
4-6 au pe marginile laterale cte o pat triunghiular tomentoas, alctuit din perisori
alb-glbui si argintii. Sternitele abdominale prezint la baz cte o band transversal
pubescent alb-glbuie. Cavittile de articulatie ale coxelor mediane sunt lipsite de o
bordur vizibil. Ultimul articol al tarselor posterioare este mai lung dect primul. L =
14-18 mm. (Plansa 19 e)
La ses, mai rar dect specia precedent.
_ Al 6 lea sternit abdominal cu o stirbitur apical.

8 Genul Ocypus Leach
Cele mai multe specii sunt negre unicolore. Capul si pronotul negre, uneori cu
un luciu metalic albastru-nchis sau bronzat-nchis. Att capul ct si pronotul au o
form ptrat (fig.99, pag.100). Epimerele prosternului dezvoltate.
n fauna Romniei mai multe specii de talie mare.
1.Capul si pronotul negre-unicolore, rareori cu un luciu bronzat sau albstrui.
Abdomenul n ntregime pubescent. Ochii sunt evident mai scurti dect tmplele....2
Suprafata capului si a pronotului cu un luciu bronzat. Ochii sunt mai lungi, la fel de
lungi sau mai scurti dect tmplele. Abdomenul cu benzi transversale de culoare
deschis sau tergitele abdominale prezint pete mediane bazale. Uneori marginile
tergitelor au peri de culoare deschis ce alterneaz cu peri negri...................9
2.Capul, pronotul si ndeosebi elitrele cu luciu metalic albstrui....................................
.........................1 O. ophthalmicus Scop.
Capul negru, uneori elitrele pot fi roscat-maronii...............................................3
3.Marginea extern a tibiilor anterioare este pubescent, lipsit de peri ascutiti.
Elitrele adesea maronii........................................................................4
Tibiile anterioare prezint pe marginea lor extern o zon pubescent printre care se
afl spini ascutiti. Elitrele ntotdeauna negre..................6
4.Corpul unicolor. Elitrele negre sau maroniu-nchise............2 O. alpestris Er.
Corpul bicolor, cu elitrele roscat-maronii sau bronzate..............................................5
5.Talia mare (18-24 mm). Partea dorsal a corpului cu reflexe bronzate slabe.
Picioarele roscat-maronii cu femurele ntunecate.........3 O. macrocephalus Grav.
Corpul de dimensiuni mai reduse (15-18 mm).Dorsal cu un luciu metalic bronzat si
accentuat. picioarele n ntregime galben-roscate..........4 O. ormayi Rtt.
6.Specie de talie redus (12-20 mm), ce prezint luciu metalic. Pronotul cu o
impresiune median longitudinal complet.........................5 O. nitens Schr.
Lungimea corpului mai mare (17-32 mm). Pronotul este lipsit de o impresiune
median complet....................................................................7
7.Baza elitrelor este la fel de lat sau mai lat dect marginea posterioar a pronotului.
Marginea posterioar a primelor 5 tergite abdominale prezint o excrescent
pieloas de culoare deschis.......................6 O. olens Mll.
Elitrele cu baza putin mai redus comparativ cu lungimea median a pronotului.
Primele 5 sternite abdominale fr o excrescent coriacee bazal..................8
8.Talia mare (24-32 mm). Marginile laterale ale pronotului paralele................
..........................7 O. tenebricosus Grav.
De dimensiuni mai reduse (17-25 mm). Pronotul ltit de la baz spre vrf putin mai
ngust dect capul........................................................................8 O. biharicus Mll.
9. Capul si pronotul maroniu-nchise, lipsite de luciu metalic. Pronotul fr o linie
longitudinal punctat......................................9 O. mus Brul.
Suprafata capului si a pronotului cu un luciu metalic bronzat. Pronotul are o linie
longitudinal de puncte.................................10 O. picipennis F.
98
1 Ocypus ophthalmicus Scopoli Capul, pronotul si elitrele albastre sau
albastru-verzui, n rest corpul este negru, prevzut cu o pubescent fin, albstrui-
nchis. Suprafata capului si a pronotului relativ lucioas, acoperit cu puncte
ombilicate dese. La nivelul pronotului poate fi vizibil o linie median stears, care
uneori poate lipsi. Capul dreptunghiular cu tmplele rotunjite. Al 8-lea si al 9-lea
articol antenal mai lungi dect late. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat,
adesea usor ngustat anterior. Elitrele mate, prevzute cu rugozitti punctate dese.
Aripile membranoase sunt prezente. Abdomenul cu o punctuatie fin si deas.
Al 5-lea tergit abdominal are o tivitur albicioas extrem de ngust. Marginea extern
a tibiilor anterioare pe toat lungimea ei cu peri teposi. L = 14-25 mm. (Plansa 20 a)
De la ses pn n zona subalpin.
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal usor arcuit.
2 Ocypus alpestris Erichson Corpul castaniu-nchis, acoperit cu o pubescent
fin, de nuant maronie. Elitrele maroniu-nchise sau negre, mate. Picioarele partial
castanii. Capul transvers, dreptunghiular, adesea putin mai lat dect pronotul.
Suprafata capului si a pronotului mat, prevzut cu rugozitti accentuate. Antenele
nguste cu articolul 9 evident mai lung dect lat, iar penultimul articol antenal prezint
lungimea si ltimea aproximativ egale. Linia median longitudinal de puncte a
pronotului adesea neevident. L = 13-22 mm. (Plansa 20 b)
Specie rspndit n zona montan si subalpin sub pietre.
3 Ocypus macrocephalus Gravenhorst Corpul castaniu-negricios, acoperit cu
o pubescent roscat. Capul si pronotul prezint reflexe metalice bronzate. Elitrele si
picioarele roscat-maronii, tarsele prezint o nuant mai deschis, iar vrful antenelor
este galben-roscat. Capul este mai lat dect pronotul, cu tmplele ltit-rotunjite.
Suprafata capului si a pronotului au o punctuatie fin si deas, printre puncte fiind
vizibile reticulatii fine, ceva mai bine conturate la nivelul vertexului. Uneori este
prezent o linie median, stears. Antenele lungi si subtiri, penultimul articol
antenal fiind evident mai lung dect lat. Pronotul la fel de lung si de lat, cu o linie
median stears n partea ei anterioar. Elitrele mai scurte dect pronotul, ltite
posterior, cu granulatii punctate fine si dese. Aripile membranoase sunt absente.
Abdomenul prezint o punctuatie fin si deas, mai rar la nivelul celui de-al 6-lea
tergit abdominal. L = 18-24 mm. (Plansa 20 c)
n zona montan.
4 Ocypus ormayi Reitter Capul de dimensiuni mai reduse, prevzut cu
rugozitti fine. Penultimul articol antenal nu este mai lung dect lat. L=15-18 mm.
(Plansa 20 d)
Specie montan.

5 Ocypus nitens Schrank (nero Fald., similis F.) Partea dorsal a corpului
neagr, mat, cu o punctuatie fin si deas si cu o pubescent nchis la culoare. Capul
ptrat cu tmplele puternic rotunjite, la nivelul vertexului este prezent o linie
median. Suprafata capului si a pronotului relativ lucioas, prevzut cu o punctuatie
deas si accentuat. Elitrele aproximativ la fel de lungi ct pronotul, mate, cu
granulatii punctate dese. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Extremitatea
apical a marginii externe a tibiilor anterioare cu numerosi spini. L = 12-20 mm.
(Plansa 20 e)
n litiera pdurilor.
_ Articolul terminal al palpilor maxilari ngrosat.
99
6 Ocypus olens Mller Negru-unicolor cu vrful antenelor de nuant roscat.
Partea dorsal a corpului mat, prevzut punctuatie fin si deas, usor granulat si
este acoperit cu o pubescent scurt si fin, de culoare neagr sau maroniu-
negricioas. Abdomenul usor lucios, cu o punctuatie fin, relativ deas. Capul
dreptunghiular cu tmplele rotunjite, mai lungi dect diametrul ochilor. Pronotul usor
transvers, el nu este ngustat posterior. Elitrele aproximativ la fel de lungi ct
pronotul, ele acoper partial al 2-lea tergit abdominal. Aripile membranoase sunt
prezente. Marginea posterioar a penultimului tergit abdominal cu o excrescent
coriacee (de consistenta pielii), de culoare deschis. L = 22-32 mm. (Plansa 20 f)
n aceleasi locuri cu specia precedent.
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal usor arcuit.
7 Ocypus tenebricosus Gravenhorst Corpul negru-mat. Capul este putin mai
lat dect pronotul, suprafata lor prezint o punctuatie fin si deas. Elitrele mai scurte
dect la S. olens acoperind numai baza primului tergit abdominal liber. Aripile
membranoase sunt absente. Al 5-lea tergit abdominal liber este lipsit de o excrescent
coriacee. L = 24-32 mm. (Plansa 20 g)
n zona montan si subalpin.
8 Ocypus biharicus J. Mller Marginea anterioar a pronotului este ceva mai
redus dect baza capului. L = 17-25 mm.
9 Ocypus mus Brull Corpul negru sau maroniu-negricios, acoperit cu o
pubescent maronie. Baza tergitelor abdominale au cte o pat galben median, care
ns uneori poate lipsi. Palpii, vrful antenelor, tibiile si tarsele, mai rar antenele si
picioarele n totalitate au o culoare roscat-maronie. Femurele ntunecate. Capul
prezint o punctuatie fin si deas. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat,
prevzut cu o punctuatie fin, extrem de deas, fiind lipsit de o linie median vizibil,
dar prevzut cu 2 rnduri longitudinale de puncte adncite. Elitrele aproximativ la fel
de lungi ct pronotul, iar aripile membranoase sunt prezente. L = 13-16 mm.
(Plansa 20 h)
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal concav.
10 Ocypus picipennis Fabricius Negru sau maroniu-negricios, acoperit cu o
pubescent maronie. Capul si pronotul lucioase, de regul cu reflexe metalice
bronzate, iar elitrele roscat-maronii. Partea dorsal a abdomenului cu 5 linii
pubescente galben-cenusii. Vrful antenelor, palpii si tarsele roscat-maronii. Capul
este mai putin mai ngust sau la fel de lat ct pronotul, usor ltit posterior, cu tmplele
putin rotunjite. Suprafata capului prezint o punctuatie fin si rar, ceva mai deas
dup ochi. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat, fiind prevzut cu o linie
median, de o parte si de alte a ei se afl cte un rnd de puncte adncite. Pubescenta
pronotului este format din peri oblici orientati spre interior. Elitrele ceva mai scurte
dect pronotul, prevzute cu rugozitti punctate dese. Aripile membranoase sunt
prezente. Suprafata elitrelor cu benzi pubescente putin evidente. L = 15-20 mm.
(Plansa 20 i)
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal prezint o
concavitate median.
-ab. tristis F. Elitrele negre.
100
9 Genul Tasgius Stephens
n fauna Romniei mai multe specii.
1.Pronotul lucios cu o punctuatie dubl. Mandibulele dezvoltate cu un dinte median
proeminent (fig.100b, pag.100)............................................1 T. pedator Grav.
Suprafata pronotului prezint o punctuatie uniform. Mandibulele subtiri, nedenti-
culate, mai rar cu un dinte mic (fig.100 c-d, pag.100)............................................2
2.Pronotul este lipsit de o linie longitudinal punctat..................2 T. morsitans Rossi
Cel putin jumtatea posterioar a pronotului este prevzut cu o linie median de
puncte.........................................................................................................3
3.Antenele cu exceptia portiunii lor mediane si picioarele galben-roscate..................
...............................3 T. falcifer Nordm.
Antenele si picioarele negre. uneori tarsele au o culoare mai deschis..............4
4.Talia redus (11-16 mm). Capul este putin mai lat dect pronotul. Tarsele
negricioase ..............................................................................4 T. globulifer Geoffr.
Corpul de dimensiuni mai mari (13-20 mm). Capul evident mai lat dect pronotul.
Tarsele au o nuant mai deschis.........5 T. melanarius Heer
Fig. 99
Capul i pronotul la Ocypus sp. (dup E. Reitter)



a b c d
Fig. 100
Mandibulele la Ocypus i Tasgius (dup H. Freude)
a-O. picipennis, b-Tasgius pedator, c-T. globulifer, d-T. morsitans.
a b
Fig. 101
Palpii labiali la Ocypus i Tasgius (dup H. Freude)
a-O. picipennis, b-T. globulifer.
101
1 Tasgius pedator Gravenhorst Corpul convex, negru, cu elitrele albastru-
nchise. Baza antenelor, palpii si picioarele rosii sau roscat-maronii. Capul transvers,
cu unghiurile posterioare rotunjite, nu este mai lat dect pronotul. Mandibulele
proeminente, iar antenele sunt relativ subtiri. Suprafata capului si a pronotului
lucioas, fiind acoperit cu o punctuatie deas. Marginea intern a mandibulelor
prezint un dintisor median (fig.100b, pag.100). Articolul terminal al palpilor labiali
ngrosat. Pronotul prezint o linie median neted, iar unghiurile lui anterioare sunt
rotunjite. Abdomenul are o punctuatie foarte deas, mai fin dect cea a elitrelor.
Penultimul sternit abdominal este lipsit de o tivitur coriacee. Epimerele prosternului
sunt absente. L = 15-20 mm. (Plansa 20 j)
_ Articolul terminal al palpilor maxilari puternic ngrosat. Al 6-lea sternit
abdominal cu marginea posterioar concav.
2 Tasgius morsitans Rossi (compressus Marsh.) Negru-mat, acoperit cu o
pubescent culcat, relativ deas, de culoare cenusie. Antenele (cu exceptia articolelor
mediane), palpii si picioarele galben-roscate. Uneori picioarele pot fi maroniu-
negricioase cu tarsele de nuant mai deschis. Capul transvers, dreptunghiular, iar
tmplele nu sunt mai lungi dect diametrul ochilor. Suprafata capului si pronotului au
o punctuatie uniform, fin si deas. Elitrele mate, la fel de lungi ct pronotul, cu
extremittile pubescente. Suprafata elitrelor prezint rugozitti punctate dese.
Abdomenul are o punctuatie fin si deas. L= 12-17 mm.
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal usor concav.
-ab. cerdo Er. Cea mai mare parte a picioarelor este de culoare negricioas.
-ab. fulvipillis Mll. Mandibulele au un dinte median proeminent si un pr
maroniu-deschis.
3 Tasgius falcifer Nordmann Corpul negru. Capul, pronotul si elitrele au un
luciu metalic albastru sau albastru-verzui accentuat. Baza si vrful antenelor, palpii si
picioarele roscat-maronii. Mandibulele nguste, marginea lor intern nu este
denticulat. Tmplele sunt mai lungi dect diametrul ochilor. Articolul terminal al
palpilor labiali este ngrosat. Suprafata capului si a pronotului prezint o punctuatie
rar si grosier, punctuatia abdomenului este mai deas si mai accentuat. Discul
pronotului cu o linie median neted. Elitrele mate, aproximativ la fel de lungi ct
pronotul, prevzute cu granulatii fine si dese. L= 12-16 mm.
_ Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal cu o stirbitur
adncit.
4 Tasgius globulifer Geoffroy Corpul negru, cu capul si pronotul relativ
lucioase, adesea prevzute cu reflexe metalice verzui-bronzate. Antenele si picioarele
au o nuant ntunecat, vrful antenelor si tarsele sunt roscate. Capul dreptunghiular,
de regul mai lat dect pronotul. Suprafata capului prezint o punctuatie accentuat,
relativ deas, mai rar n partea sa anterioar. Vertexul cu o linie median,
Mandibulele nguste, marginea lor interioar nu este denticulat (fig.100c, pag.103).
Pronotul putin mai lung dect lat, ngustat posterior, prevzut cu o punctuatie deas si
accentuat si cu o linie median complet sau stears n partea ei anterioar. Zona din
vecintatea marginilor laterale ale pronotului este prevzut cu rugozitti fine. Elitrele
aproximativ la fel de lungi ct pronotul avnd granulatii fine si dese. Abdomenul cu o
punctuatie fin si deas. L= 11-16 mm. (Plansa 20 k)
_ Articolul terminal al palpilor labiali si maxilari este ltit n form de secure.
Articolul terminal al palpilor labiali usor ltit.
102
5 Tasgius melanarius Heer Suprafata corpului cu un luciu metalic, usor
accentuat. Pronotul prezint rugozitti accentuate. L =13-20 mm.
-ab. rubidus Verh. Elitrele rosii.
10 Genul Velleius Mannerheim
La noi o singur specie.
Velleius dillatatus Fabricius Corpul usor ltit, negru-mat, cu vrful antenelor
de culoare roscat sau galben-roscat. Pronotul adesea cu irizatii mtsoase argintii.
Capul transvers, dreptunghiular, ngustat posterior, prevzut cu un gt scurt, mai
ngust dect elitrele, fiind acoperit cu o pubescent neagr. Tmplele sunt mai lungi
dect diametrul ochilor si prezint un rnd oblic de peri. Pronotul semicircular, mai lat
dect elitrele cu unghiurile anterioare ascutite. Discul pronotului puternic convex.
Scutelul cu o punctuatie deas si o pubescent culcat. Elitrele sunt ceva mai lungi
dect pronotul, au o punctuatie deas si o pubescent de nuant nchis. Abdomenul
punctat, cu irizatii metalice, vrful abdomenului prezint ctiva peri lungi si rigizi.
Jumtatea anterioar a corpului galben-roscat. L = 15-24 mm. (Plansa 19 c)
Att larvele ct si adultii triesc n cuiburile viespilor xilofage.
_ Vrful celui de-al 6 lea sternit abdominal usor stirbit.
11 Genul Quedius Stephens
Capul oval sau transvers-rotunjit. Fruntea cu 2 puncte caracteristice dispuse
dup ochi, acestia din urm fiind relativ dezvoltati, sunt situati pe marginile laterale
ale capului. Pronotul circular, adesea ngustat anterior. Suprafata elitrelor pubescent
si prevzut cu o punctuatie deas.
Insectele triesc sub scoarta copacilor, n muschi sau n materii vegetale aflate
n descompunere.
Quedius laevicollis Brull (tristis Grav.) Dorsal negru, rareori elitrele pot fi
maronii. Antenele si palpii roscate, iar picioarele unicolor roscat-maronii sau maronii
cu tarsele roscate. ntre punctele frontale anterioare se afl mai multe puncte fine (de
regul 6 dispuse pe 2 rnduri). Diametrul ochilor este de 2 ori mai mare dect
lungimea tmplelor. Antenele subtiri cu articolele mai lungi dect late. Pronotul usor
transvers, prevzut cu 2 linii longitudinale punctate. Scutelul prezint o punctuatie
accentuat. Elitrele aproximativ la fel de lungi ct pronotul, suprafata elitrelor si a
abdomenului cu o punctuatie fin si deas. L = 10-16 mm.
6 Familia Cantharidae
Corpul este slab chitinizat si alungit. Capul nu este acoperit de partea
anterioar a pronotului. Antenele lungi, filiforme, insertiile antenelor sunt deprtate
una de alta. Picioarele subtiri cu femurele si tibiile alungite. Pronotul prezint o
apofiz proeminent situat ntre coxele anterioare. Abdomenul cu 7 sternite vizibile,
la _ pigidiul poate fi extrem de redus. Partea dorsal n general neagr sau roscat-
maronie, foarte rar cu luciu metalic.
Cuprinde specii diurne, ntlnite pe vegetatie, ndeosebi pe flori.
103
1 Genul Cantharis Linnaeus
Fruntea prezint ntre ochi o tuberozitate alungit. Antenele sunt filiforme.
Marginea anterioar a pronotului convex, cu unghiurile anterioare rotunjite, iar
marginea sa posterioar este plan. La unele specii baza pronotului prezint o bordur
ngust. Ghearele tarselor bifurcate cu vrfurile ascutite. Elitrele alungite, acoperite cu
o pubescent fin.
n fauna Romniei mai multe specii rspndite pe flori, ierburi si pe vegetatie.
Cantharis annularis Mntrir Capul n cea mai mare parte negru. Portiunea
anterioar a capului, baza antenelor si marginile abdomenului galben-roscate.
Pronotul galben-roscat, rareori unicolor, prezint de regul 2 pete transversale negre
sau o singur pat discal comun. Picioarele partial galben-roscate, cele anterioare
sunt maroniu-glbui, cu marginea posterioar a femurelor si fata exterioar a tarselor
negre. Picioarele mediane si posterioare negre, baza tibiilor, tarsele partial si o pat
situat pe femurele mediane de culoare galben-maronie. L = 11-18 mm.
-forma typica Pronotul cu 2 pete discale negre, transverse.
-ab. insignaticollis Pic Pronotul unicolor, lipsit de pete.
-ab. conjugata Schils. Discul pronotului prezint o singur pat comun.
7 Familia Cleridae
Corpul este viu colorat, adesea cu un luciu metalic, acoperit cu o pubescent
ridicat, de multe ori dubl. Capul este ortognat, neretractil n pronot. Antenele
prezint o mciuc format din 3 articole sau ele pot avea articolele terminale serate.
Palpii labiali sunt bine dezvoltati, uneori ei sunt mai lungi dect cei maxilari. Pronotul
este de regul ngustat posterior sau trunchiat la baz. Elitrele prezint strii punctate,
mai rar ele au o punctuatie neregulat. Cavittile coxale sunt deschise n partea lor
posterioar. Coxele anterioare cotangente, cele posterioare sunt deprtate. Tarsele
pentamere, aparent formate din 4 articole, ele pot avea uneori prelungiri coriacee.
Specii prdtoare ntlnite pe frunzele si n trunchiurile copacilor unde
vneaz insecte mici. Unele forme sunt sinantrope. Reprezentantii genului Clerus
triesc pe flori, iar larvele acestora paraziteaz stupii de albine.
1 Genul Trichodes Herbst
Ultimele 3 articole antenale formeaz o mciuc conic de culoare neagr
(fig.102, pag.104). Ultimul articol al palpilor maxilari este ascutit, iar articolul
terminal al palpilor labiali este ltit n form de secure. Baza pronotului cu un sant
longitudinal adncit. Elitrele rosii sau galben-portocalii cu benzi transversale negre
sau albastre. Uneori elitrele sunt verzi cu pete roscate. Stria sutural a elitrelor este
absent. partea dorsal a capului acoperit cu peri aspri.
_ Femurele posterioare usor ngrosate.
n fauna Romniei 4 specii. Adultii se gsesc pe florile umbeliferelor, unde se
hrnesc cu nectar, iar larvele triesc n stupii de albine.
1.Pronotul fin punctat, lucios. Elitrele cu 2 benzi transversale albstrui, cea ante-
median este incomplet sau poate lipsi (fig.104, pag.105)........1 T. apiarius L.
Suprafata pronotului granulat-punctat, mat. Elitrele prezint 2 benzi transversale
complete negre, cu luciu metalic (fig.105, pag.105)..................2 T. favarius Ill.
104
Fig. 102
Antena la Trichodes sp. (dup G. Bei-Bienko)
1 Trichodes apiarius Linnaeus Negru-albstrui cu reflexe metalice. Antenele
roscate cu mciuca neagr. Pronotul lucios, acoperit cu o pubescent cenusie.
Pronotul putin mai lung dect lat, usor ngustat posterior, prevzut cu o punctuatie
fin. Elitrele rosii cu 2-3 benzi transversale negre. Marginile laterale ale elitrelor usor
ltite posterior. Banda antemedian a elitrelor este orizontal. Tarsele glbui.
L = 9-16 mm. (Fig.103, pag.104)
n lunile mai si iunie, comun pe flori.
_ Femurele posterioare puternic ngrosate.
-forma typica Banda antemedian de pe elitre este continu, ea nu atinge
marginea lor lateral (fig.104a, pag.105).
-ab. subtrifasciatus Kug. Elitrele cu o band antemedian format din 2 pete
separate ntre ele (fig.104b, pag.105).
-ab. unifasciatus Kug. Banda antemedian a elitrelor este absent (fig.104c,
pag.105).
2 Trichodes favarius Illiger Partea dorsal a corpului albastru-negricioas sau
verzuie, acoperit cu o pubescent deas de culoare neagr. Discul pronotului prezint
o punctuatie accentuat. Elitrele rosii cu cte 2 benzi transversale ntunecate, cea
antemedian este dispus oblic. L = 8-18 mm.
Adultii sunt ntlniti pe flori.
_ Marginea posterioar a penultimului sternit abdominal concav, iar ultimul
sternit este conic si alungit.
Fig. 103
Trichodes apiarius
105
a b c
Fig. 104
Variabilitatea desenului elitrei la Trichodes apiarius (dup H. Freude)
a-forma typica, b-ab. subtrifasciatus Kug., c-ab. unifasciatus Kug.
a b
Fig. 105
Variabilitatea desenului elitrei Trichodes favarius (dup H. Freude)
8 Familia Lymexylonidae
Corpul cilindric, extrem de alungit. Capul ortognat, prezint un labrum bine
dezvoltat. Antenele se inser pe marginile laterale ale fruntii naintea ochilor. Palpii
maxilari la _ sunt alungiti. Al 3-lea articol al palpilor maxilari prezint un apendice n
form de pieptene. Elitrele sunt ntredeschise spre vrf, iar epipleurele lipsesc.
Cavittile coxelor anterioare absente. Toate coxele sunt lungi si au o form cilindric.
Tarsele pentamere, cel putin la fel de lungi ct tibiile. Abdomenul prezint 6 sau 7
sternite bine delimitate.
Att adultii ct si larvele sunt xilofage, acestea din urm sfredelesc n lemn
galerii profunde. n fauna Romniei 2 genuri monotipice.
Cheia genurilor
1.Capul putin ngustat cu ochii glabri. Pronotul usor transvers, marginile sale laterale
prezint o bordur vizibil. Elitrele au carene slab conturate........1 Hylecoetus Latr.
106
Capul puternic ngustat posterior, ochii fiind acoperiti cu o pubescent deas.
Pronotul este mai lung dect lat, fr borduri laterale. Elitrele necarenate, trunchiate
posterior.......................................................................2 Lymexylon F.
1 Genul Hylecoetus Latreille
La noi o singur specie. Larvele triesc n lemnul de stejar, arin, brad, pe
trunchiuri uscate.
Hylecoetus dermestoides Linnaeus Capul este usor ngustat posterior, fr a
prezenta un gt vizibil. Antenele sunt serate pe marginea lor intern, al 3-lea articol
antenal fiind de aproximativ dou ori mai lung dect articolul 2. Lungimea pronotului
este egal cu ltimea sa. Elitrele au cte 4 carene fine. Abdomenul prezint 7 sternite
bine vizibile. (Fig.106a, pag.106)
_ Partea dorsal neagr. Baza antenelor, picioarele si vrful abdomenului
maronii. Fruntea prezint un tubercul proeminent. L = 6-15 mm.
Partea dorsal a corpului roscat sau galben-maronie. Ochii negri.
Tuberculul frontal este foarte slab conturat. L = 7-18 mm.
-ab. marci L. Vrfurile elitrelor de culoare neagr.
-ab. morio F. Elitrele sunt n ntregime negre, att la _ ct si la .
2 Genul Lymexylon Fabricius
n fauna noastr este prezent o singur specie, ntlnit ndeosebi pe stejar.
Produce pagube mari atacnd constructiile din lemn.
Lymexylon navale Fabricius Corpul lung si ngust, dorsal acoperit cu o
pubescent fin. Capul negru cu antenele si palpii roscat-maronii. Elitrele negre
unicolore sau cu baza roscat. Ochii pubescenti. Capul mpreun cu ochii mai lat sau
la fel de lat ct pronotul, fiind ngustat posterior n forma unui gt. Antenele filiforme,
usor ngustate spre vrf. Pronotul este mai lung dect lat, cu marginile rotunjite.
Elitrele netede, lsnd libere cel putin ultimele 2 tergite abdominale. Abdomenul are
6 sternite. L = 7-16 mm. (Fig.106b, pag.106)
_ Palpii si antenele negre. Pronotul de culoare rosie aprins, ptat cu negru.
Elitrele maroniu-glbui cu vrfurile negre.

a b
Fig. 106
Specii de Lymexylonidae
a-Hylecoetus dermestoides, b-Lymexylon navale.
107
9 Familia Elateridae
Capul este nfundat n pronot pn la nivelul ochilor. Antenele filiforme, serate
sau pectinate, formate ntotdeauna din 11 articole. Ele se pliaz n repaus sub pronot, a
crui fat ventral prezint adesea 2 santuri laterale. Pronotul este semieliptic, n
general neted, cu unghiurile posterioare prelungite si ascutite. n plan vertical pronotul
este mobil. Insecta asezat pe spate poate sri, revenind apoi n pozitia normal.
Sritura este nsotit de un mic pocnet de unde si denumirea lor de gndaci
pocnitori. Elitrele adesea cu strii punctate, striile 3 si 4 pot fi scurte sau sterse spre
vrf. Coxele anterioare deprtate, ele nu sunt proeminente, cele posterioare fiind
cotangente si prezint marginile laterale ltite sub forma unor lamele coxale. Tarsele
pentamere. Abdomenul este alctuit din 5 (rar 6) sternite bine delimitate.
Sternitul 4 prezint pe marginea lui posterioar o excrescent coriacee (de consistenta
pielii).
Adultii se ntlnesc pe pajisti, pe flori, arbori si n tufisuri. Larvele numite
"viermii srm" sunt acoperite ntotdeauna de un tegument ngrosat. Corpul lor poate
fi cilindric (Agriotes sp.) sau aplatizat (Lacon sp. si Ctenicera sp.). Mediul lor de viat
este variabil: unele triesc n sol atacnd rdcinile plantelor, altele n materii n
descompunere sau n lemnul putred. Numeroase specii sunt duntoare prin pagubele
ce le provoac att n stadiul de larv ct si n stadiul de adult, atacnd rdcinile,
frunzele si semintele diferitelor plante.
Cheia genurilor
1.Prosternul prezint un sant prosternal adncit, care se prelungeste pe toat lungimea
suturii prosternale sau numai pn la jumtatea ei (fig.108 a-b, pag.109). Pronotul si
elitrele sunt acoperite cu solzi.................2
Santul prosternal este superficial, cel mult sinuat anterior pentru a adposti primul
sau primele 2 articole antenale (fig.108c, pag.109). Elitrele lucioase sau pubescente
lipsite de solzi......................................................................4
2.Pronotul transvers, mai lat dect lung. Elitrele cu strii longitudinale punctate fine
.................................1 Agrypnus Esch.
Pronotul usor alungit sau aproximativ la fel de lung si de lat. Suprafata elitrelor
prezint o punctuatie neregulat..........................................................3
3.Pronotul prezint zone marmorate bine delimitate, formate din solzi de nuant
deschis si solzi negri. Suprafata elitrelor este acoperit predominant cu solzi de
culoare nchis, printre care sunt intercalati ctiva solzi cenusiu-albiciosi.......
...............2 Danosoma Thoms.
Suprafata pronotului cu solzi uniformi, de nuant nchis sau deschis, astfel nu se
delimiteaz suprafete marmorate. Elitrele lipsite de solzi deschisi la culoare..........
...........................................3 Lacon Cast.
4.Fata intern a ghearelor cu numerosi zimtisori mici (fig.110a, pag.109)...............
.......................4 Melanotus Esch.
Ghearele simple, cu zimti mari sau cel mult cu un singur dinte (fig.110, pag.109)....5
5.Lamelele coxelor posterioare sunt ltite, usor deprtate n forma unui unghi sau
lipite, prevzute cu un dinte mic situat terminal (fig.109 a-b, pag.109).................6
Coxele posterioare putin deprtate sau sunt desprtite printr-un dinte mic (fig.109
c-d, pag.109). Lamelele coxale sunt subtiri.........................................................7
6.Talia mare (peste 17 mm). Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescent
fin, deas si culcat. Fruntea si clipeul nu acoper labrumul....................5 Elater L.
Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 17 mm). Dorsal cu peri rari si aspri. Fruntea
si clipeul se prezint sub forma unei creste proeminente, gsindu-se ntr-un plan
evident mai ridicat dect labrumul (fig.107a, pag.108)..............6 Ampedus Germ.
108
7.Santul frontal este slab conturat lng locul de insertie al antenelor sau el poate fi
bine conturat, n acest caz fiind dispus oblic. Fruntea este lipsit de o crest
proeminent, fiind situat n acelasi plan cu labrumul (fig.107b, pag.108)........8
Santul frontal este evident conturat lng antene. Marginea anterioar a fruntii
prezint o creast proeminent situat deasupra labrumului (fig.107c, pag.108).....11
8.Capul ortognat sau hipognat cu fruntea convex. Pronotul este acoperit cu o
pubescent orientat posterior................................7 Agriotes Esch.
Capul este prognat cu fruntea neted. Piesele bucale sunt orientate anterior (fig.107a
pag.108). Pubescenta pronotului nu este orientat posterior...............9
9.Prelungirea anterioar a prosternului este scurt si dreapt, n zona ei median ea nu
acoper apendicele bucale. Antenele _ ncepnd cu articolul 3 sau al 4-lea alungite
si pectinate............................8 Ctenicera Latr.
Prelungirea anterioar a prosternului lung, proeminent, cu marginea rotunjit si
acoper partial piesele bucale. _ prezint antenele ncepnd cu articolele 3 si 4
serate .........................................................................................10
10.Talia mare (18-20 mm). Articolele antenale 4-10 sunt ltite, cu unghiul intern
ascutit, marginea anterioar a pronotului cu o bordur evident, iar discul
pronotului prezint o linie median accentuat......9 Neopristilophus Buyss.
Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 18 mm). Articolele din zona median a
antenelor de asemenea ltite, ns unghiul lor intern nu este ascutit. Marginea
anterioar a pronotului este lipsit de o bordur vizibil.......10 Selatosomus Steph.
11.Tmplele sunt bine dezvoltate dup ochi. Coxele mediane cotangente, delimitate
de o apofiz ngust si ascutit a metasternului. Abdomenul este alctuit din 6
sternite.......................................................................................11 Denticollis Pill.
Tmplele lipsesc, ochii ating marginea anterioar a pronotului. Coxele mediane
deprtate. Abdomenul prezint 5 sternite bine conturate................12
12.Corpul negru. Al 4-lea articol antenal al tarselor mediane este extrem de redus, mai
subtire dect articolul 5, iar marginea lui intern nu este pubescent.....................13
Dorsal maroniu-roscat. Al 4-lea articol al tarselor mediane de dimensiuni mici, cu
marginea intern pubescent, ns el este vizibil, fiind mai ngrosat comparativ cu
articolul 5 .......................................................................14
13.Marginea anterioar a fruntii puternic rotunjit, iar labrumul nu este vizibil privit
de sus. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu vrful rotunjit.....................
..........................12 Crepidophorus Muls.
Marginea anterioar a fruntii usor comprimat, iar labrumul este vizibil privit de
sus. Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite, orientate spre exterior................
.........................13 Hemicrepidius Germ.
13.Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi, ascutite, necarenate, orientate
oblic-extern. Pronotul mat, prevzut cu o punctuatie accentuat........................
....................14 Diacanthous Rtt.
Pronotul cu unghiurile posterioare usor tesite, evident carenate, orientate posterior.
Suprafata pronotului lucioas...................................15 Stenagostus Thoms.
a b c
Fig. 107
Capul la Elateridae (dup H. Freude)
a-Ampedus sp., b-Ctenicera sp., c-Athous sp.
109
a b c
Fig. 108
Prosternul la Elateridae (dup H. Freude)
a-Agrypnus sp., b-Lacon sp., c-Ampedus sp.
a b

c d
Fig. 109
Coxele posterioare la Elateridae (dup H. Freude)
a-Ampedus sp., b-Elater sp., c-Dima sp., d-Agriotes sp.

a b
Fig. 110
Ghearele la Elateridae (dup H. Freude)
a-Melanotus sp., b-Ampedus sp.
1 Genul Agrypnus Eschscholtz
(Adelocera Latr.)
n fauna noastr o singur specie.
Agrypnus murinus Linnaeus Corpul ltit si oval-alungit. Negru sau maroniu-
negricios, palpii, antenele ncepnd cu articolul 2 si picioarele roscat-deschise. Partea
dorsal este acoperit cu solzi cenusii, galben-maronii si albi, care formeaz pete si
puncte neregulate. Pronotul usor transvers, cu unghiurile posterioare scurte, obtuze, cu
vrful trunchiat. Suprafata pronotului prezint o punctuatie deas si accentuat, iar
110
baza pronotului are 3 impresiuni adncite. Elitrele convexe, mai late dect pronotul,
cu marginile laterale ltite median. Suprafata elitrelor prezint strii punctate fine.
Aripile membranoase portocalii. L = 12-17 mm. (Plansa 21 a)
Larvele triesc n rdcinile plantelor, iar adultii sunt ntlniti pe flori si pe
vegetatie.
-ab. grisescens Jagerm. Corpul alb-argintiu, acoperit predominant cu solzi de
nuant deschis.
2 Genul Danosoma Thomson
La noi este prezent o singur specie.
Danosoma fasciatum Linnaeus Corpul negru, maroniu-nchis sau roscat-
maroniu, acoperit cu solzi negri sau maroniu-negriciosi. Pe suprafata capului si a
pronotului se afl intercalati solzi de culoare mai deschis, cenusii sau galben-aurii.
La nivelul elitrelor acesti solzi formeaz n zona anteapical 2 pete reduse, dispuse
oblic sau o band transversal. Pronotul nu este mai lung dect lat, cu marginile
laterale puternic rotunjite si cu unghiurile posterioare arcuite. Discul pronotului este
lipsit de impresiuni laterale adncite. Portiunea terminal a unghiurilor posterioare ale
pronotului este ascutit si nu urmeaz dup o sinuozitate vizibil. Elitrele convexe,
prevzute cu strii laterale. L = 14,5-18 mm. (Plansa 21 b)
-ab. ornatus Jagerm. Elitrele prezint pe lng banda transversal din treimea
posterioar nc o band mai subtire, de nuant deschis, situat n treimea anterioar.
-ab. cejkai Roub. Suprafata capului de culoare mai deschis, acoperit cu
solzi galben-aurii, printre care se afl cteva pete mai ntunecate.
Specie montan, larvele triesc sub scoarta coniferelor.
3 Genul Lacon Castelnau
Corpul alungit, dorsal acoperit cu solzi. Pronotul prezint o depresiune
median. Elitrele sunt lipsite de strii punctate, cel mult ele pot avea carene sterse,
neevidente. Suprafata elitrelor cu o punctuatie deas, neregulat, acoperit cu solzi.
Santul prosternal se prelungeste pn n vecintatea apofizei prosternului.
La noi 3 specii.
1.Partea dorsal a corpului maroniu-roscat, cea ventral este castaniu-negricioas.
Solzii dorsali nu sunt predominant de culoare nchis. Suprafata pronotului prezint
numerosi solzi glbui, iar elitrele au doar ctiva solzi galbeni izolati. Pronotul
nclinat anterior nu este mai lung dect lat..............................1 L. lepidopterus Panz.
Corpul negru-mat. Partea dorsal este acoperit cu solzi negri, att pronotul ct si
elitrele prezint ctiva solzi de culoare glbuie. Pronotul mai lung dect lat, cu
marginile laterale usor rotunjite......................................2 L. punctatus Hbst.
1 Lacon lepidopterus Panzer Dorsal roscat-maroniu sau castaniu-nchis, cu
solzi maronii sau galben-aurii. Suprafata capului si a pronotului prezint o punctuatie
deas si accentuat. Antenele scurte cu articolul terminal oval. Pronotul mai lung
dect lat, usor ngustat de la baz spre vrf, cu unghiurile posterioare divergente.
Discul pronotului are un sntulet longitudinal mai adncit n partea sa antemedian, de
o parte si de alta a lui se afl cte o impresiune slab conturat. Scutelul mai lung dect
lat, cu vrful rotunjit. Elitrele mai late dect pronotul, cu umerii bine aparenti.
Marginile laterale ale elitrelor paralele n primele 2/3, apoi ele sunt usor ngustate
posterior. L = 14-17 mm. (Plansa 21 c)
Pe conifere.
111
2 Lacon punctatus Herbst Partea dorsal a corpului neagr, prevzut cu
ctiva solzi izolati galben sau argintii. Antenele negre, iar picioarele roscate.
Suprafata capului si a pronotului cu o punctuatie deas, ceva mai accentuat la nivelul
pronotului. Sntuletul median longitudinal al pronotului este ltit posterior.
Unghiurile posterioare ale pronotului sunt scurte si divergente. Elitrele prezint
aproximativ aceeasi ltime cu baza pronotului, discul elitrelor fiind aplatizat.
L = 14-20 mm. (Plansa 21 d)
Specie montan, larvele sunt ntlnite sub scoarta coniferelor.
4 Genul Melanotus Eschscholtz
Corpul negru sau maroniu-negricios, ngustat anterior. Antenele serate
ncepnd cu articolul 4. Suprafata pronotului prezint o pubescent orientat antero-
posterior. Elitrele prezint strii punctate. Ghearele pectinate sau serate.
Adultii sunt rspnditi pe arbusti si pe flori. Larvele triesc n lemnul putred si
n rdcinile plantelor. n fauna noastr 7 specii.
1.Vrful sternitului anal prezint posterior cte o depresiune lateral puternic, iar
portiunea situat ntre depresiuni este proeminent spre exterior (fig.111a, pag.111)
.........................1 M. brunnipes Germ.
Vrful sternitului anal este normal conformat (fig.111b, pag.111).................2
2.Pronotul cu o punctuatie accentuat, ns portiunea sa bazal dispune de puncte rare
................................................................3
Suprafata pronotului are o punctuatie deas si uniform, inclusiv n portiunea sa
bazal ..............................................................................5
3.Al 3-lea articol antenal mult mai alungit. Partea dorsal a corpului cu o pubescent
galben-roscat, extrem de deas. Antenele de culoare roscat-deschis........................
.................................2 M. crassicollis Er.
Al 3-lea articol antenal este de aproximativ 1,5 ori mai lung dect lat. Dorsal cu o
pubescent cenusie putin accentuat. Antenele maronii.........4
4.Capul, si pronotul roscate, mai rar ntreg corpul are o nuant roscat-maronie.....
..............................3 M. castanipes Payk.
Capul de culoare nchis, n mod exceptional pronotul poate avea doar o tent
roscat..................................................................4 M. villosus Fourc.
5.Partea dorsal neagr-mat. Pronotul prezint o caren median fin, scurtat
posterior. Elitrele cu strii longitudinale accentuate, interstriile au rugozitti
transversale .................................................................5 M. punctolineatus Pelerin
Dorsal negru, cu un luciu metalic slab. Pronotul este lipsit de o caren median,
suprafata lui prezint o punctuatie deas. Elitrele au strii longitudinale fine, iar
intrestriile sunt fr rugozitti transversale..................6 M. tenebrosus Er.
a b
Fig. 111
Sternitul anal la Melanotus (dup H. Freude)
a-M. brunnipes, b-M. crassicollis.
112
a b
Fig. 112
Pronotul la de Melanotus (dup H. Freude)
a-M. castanipes, b-M. villosus.
1 Melanotus brunnipes Germar Corpul negru, puternic bombat dorsal,
acoperit cu o pubescent lung si deas, de nuant cenusie. Antenele si picioarele
maroniu-nchise, rar negre. Fruntea convex, prevzut cu puncte ombilicate dese,
marginea anterioar a fruntii fiind usor concav n partea sa median. Pronotul cu o
punctuatie deas si accentuat, n portiunea sa bazal punctuatia este mai rar. n
vecintatea marginii anterioare si a marginilor laterale ale pronotului sunt prezente
puncte ombilicate. Mai rar discul pronotului poate avea urme de strii sterse. Scutelul
putin mai lung dect lat. Elitrele au strii longitudinale punctate, iar interstriile prezint
o punctuatie deas. L = 12-18 mm. (Plansa 22 e)
Din mai pn n iunie, n locuri nsorite pe flori.
_ Ultimul articol antenal depseste unghiul posterior al pronotului. Ultimul
sternit abdominal ltit, de form ptrat, marginea lui posterioar prezint peri alungiti
de nuant roscat si 2 tufe de peri fini situate lateral.
Ultimul articol antenal nu depseste vrful unghiului posterior al pronotului.
Ultimul sternit abdominal dreptunghiular, vrful lui fiind lipsit de tufe laterale de peri.
2 Melanotus crassicollis Erichson Maroniu-negricios, usor lucios, cu antenele
si picioarele roscate. Corpul este acoperit cu o pubescent fin, lung si deas, de
nuant cenusie sau galben-cenusie. Capul bombat dorsal, cu marginea anterioar usor
concav. Antenele serate ncepnd cu articolul 4. Baza pronotului este putin mai mare
dect marginea anterioar a elitrelor. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi
si carenate, ele acoper marginile laterale ale umerilor elitrelor. Scutelul evident mai
lung dect lat. Elitrele cel mult de 3,5 ori mai lungi dect pronotul. Suprafata elitrelor
prezint strii longitudinale fine. L = 14-17 mm. (Plansa 22 b)
Larvele se dezvolt n sol, adultii sunt crepusculari, ei zboar din iunie pn n
prima jumtate a lunii iulie.
_ Vrfurile antenelor depsesc cu putin unghiurile posterioare ale pronotului.
Antenele ajung la nivelul vrfului unghiurilor posterioare ale pronotului.
3 Melanotus castanipes Paykull Dorsal negru sau castaniu-nchis, cu antenele
si picioarele roscat-maronii. Capul aplatizat cu vertexul concav. Fruntea are o
punctuatie deas. Antenele serate ncepnd cu articolul 4. Pronotul transvers, mai lat
dect lung, cu unghiurile posterioare divergente. Suprafata pronotului prezint o
punctuatie deas si accentuat. Elitrele sunt de aproximativ 3,5-4 ori mai lungi dect
pronotul, interstriile elitrelor fiind convexe si fin punctate. L=14-20 mm. (Plansa 22 a)
Din zona de silvostep pn n cea subalpin, larvele se dezvolt n lemn
putred, sol sau litier. Insecte crepusculare, zborul are loc de la sfrsitul lunii aprilie
pn n prima jumtate a lunii iulie.
113
_ Pronotul aplatizat, puternic ngustat anterior (fig.113a, pag.114).
-forma typica Corpul negru unicolor, cu antenele si picioarele maronii.
-ab. bicolor F. Pronotul roscat si lucios.
-ab. subrufus F. Partea dorsal a corpului n ntregime galben-roscat.
4 Melanotus villosus Fourcroy (rufipes Hbst.) Corpul ngustat att anterior
ct si posterior, ndeosebi la _. Partea dorsal este acoperit cu o pubescent fin si
scurt, relativ deas, de nuant cenusie. Coloritul variabil de la negru la maroniu, cu
antenele si picioarele roscat-maronii. Fruntea oblic, prevzut cu puncte ombilicate
dese si cu o caren frontal arcuit. Pronotul transvers, mai ngust dect elitrele.
Discul pronotului cu o punctuatie relativ accentuat, spre margini sunt vizibile puncte
ombilicate grosiere. Sntuletul median al pronotului neevident, ceva mai bine conturat
spre baz. Unghiurile posterioare ale pronotului usor divergente si puternic carenate
(fig.112b, pag.112). Scutelul mult mai lung dect lat. Suprafata elitrelor cu strii
punctate, mai accentuate posterior, iar interstriile elitrelor sunt convexe si prezint o
punctuatie rar. Elitrele (luate mpreun) sunt de 3-3,5 ori mai lungi dect late.
L = 12-18 mm. (Plansa 22 d)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor de foioase.
_ Ultimele 3 articole antenale depsesc unghiul posterior al pronotului.
Numai ultimul articol antenal poate depsi vrful pronotului.
-ab. rufescens Fallen Pronotul si partea ventral a corpului prezint o nuant
roscat sau corpul este unicolor roscat-maroniu.
-ab. picticornis Heyd. Vrfurile antenelor roscate.
5 Melanotus punctolineatus Pelerin (niger F.) Partea dorsal a corpului
neagr, mat, acoperit cu o pubescent cenusie scurt, neevident. Antenele si
picioarele maroniu-negricioase sau negre, ultimele fiind adesea negre. Fruntea usor
convex cu marginea anterioar uniform arcuit, la _ poate fi uneori usor stirbit.
Pronotul transvers, puternic convex, prevzut cu un sntulet median adncit.
Marginile laterale ale pronotului au o punctuatie deas, n timp ce discul pronotului
prezint o punctuatie fin. Unghiurile posterioare ale pronotului scurte si carenate.
Scutelul este putin mai lung dect lat. Elitrele bombate, ele prezint strii longitudinale
accentuate, interstriile sunt convexe si prevzute cu rugozitti punctate dese. Sternitul
anal aplatizat si rotunjit la capt. L = 12-16,5 mm. (Plansa 22 c)
_ Vrful antenei atinge sau depseste cu putin unghiul posterior al pronotului.
Elitrele (luate mpreun) de 2,5 ori mai lungi dect late.
Vrful antenei nu depseste unghiul posterior al pronotului. Elitrele ceva
mai scurte, (luate mpreun) sunt de 2,3 ori mai lungi dect late.
6 Melanotus tenebrosus Erichson Corpul usor ngustat, negru, cu reflexe
metalice slabe, acoperit cu o pubescent cenusie fin si deas, usor lucioas. Suprafata
capului prezint o punctuatie deas si accentuat. Antenele roscat-maronii sau
castaniu-nchise. Pronotul transvers, mai lat dect lung, puternic convex. Marginile
laterale ale pronotului puternic arcuite n treimea antemedian, n rest ele sunt
paralele, iar unghiurile sale posterioare usor divergente. Sntuletul median
longitudinal al pronotului superficial. Elitrele puternic convexe, prevzute cu strii
accentuate. L = 12-17 mm.
n pduri pe ierburi si pe arbusti.
_ Antenele ajung pn la vrful unghiului posterior al pronotului.
Antenele sunt mai scurte.
114
5 Genul Elater Linnaeus
Insecte ntlnite ndeosebi pe slcii, n lunile iunie-august.
Elater ferrugineus Linnaeus Corpul robust, convex, oval-alungit. Capul,
antenele, picioarele si partea ventral a corpului negre, iar pronotul si elitrele sunt
roscate. Uneori fiecare elitr are cte o band median transversal maronie. Partea
dorsal prezint o pubescent culcat, de nuant glbuie. Unghiurile posterioare ale
pronotului ntunecate, adesea baza pronotului are o tivitur ngust maroniu-
negricioas. Antenele cu articolele 2 si 3 reduse, puternic serate ncepnd cu articolul
4. Pronotul ltit la baz, prevzut cu un sntulet longitudinal median superficial.
Marginile laterale ale pronotului uniform arcuite anterior. Unghiurile posterioare ale
pronotului lungi, ascutite si carenate, orientate n spate. Baza pronotului prezint o
bordur bine vizibil. Suprafata pronotului are o punctuatie deas si accentuat si o
pubescent oblic, orientat posterior. Elitrele convexe, putin mai late dect pronotul,
puternic ngustate posterior, fiind prevzute cu strii punctate fine. Epipleurele elitrelor
se ngusteaz de la nivelul coxelor posterioare spre vrf. L = 17-24 mm. (Plansa 23 a)
Larvele se dezvolt n lemnul de salcie, plop, stejar si castan, iar adultii sunt
ntlniti n lunile iunie-iulie.
-ab. occitaneus Villa Discul pronotului sau pronotul n totalitate negru-
unicolor. (Plansa 17 b)
-ab. morio Schils. Corpul n ntregime negru.
6 Genul Ampedus Germar
Partea dorsal si ventral a corpului cu luciu metalic. Antenele serate ncepnd
cu articolul 2 sau 3. Pronotul prezint o pubescent oblic, orientat posterior, iar
unghiurile sale posterioare au cte o caren longitudinal accentuat. Marginile
laterale ale pronotului (privite de sus) dispun de o bordur vizibil. Scutelul nu este
cordiform. Articolele tarselor normal conformate. Ghearele simple, lipsite de zimti.
n fauna noastr mai multe specii. Larvele triesc n lemnul putred hrnindu-se
cu larvele altor insecte, adultii sunt de asemenea prdtori.
Ampedus sanguineus Linnaeus Corpul ngustat att anterior ct si posterior,
ndeosebi la _. Capul si pronotul negre cu elitrele rosii. Antenele negre, cu articolele
2-3 roscate, iar tarsele sunt roscat-maronii. Uneori elitrele pot avea o nuant maroniu-
nchis cu baza roscat-maronie. Picioarele si partea ventral a corpului castanii sau
maroniu-negricioase. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului sunt acoperite
cu o pubescent neagr, uniform. Capul relativ convex, uneori prevzut cu o
impresiune frontal superficial. Suprafata capului reticulat. Antenele nu ating
vrful unghiului posterior ale pronotului, acesta din urm fiind lucios, avnd un
sntulet longitudinal median bine dezvoltat. Discul pronotului are o punctuatie rar,
pe marginile pronotului punctuatia este deas si accentuat fiind prezente si puncte
ombilicate. Unghiurile posterioare ale pronotului bine conturate, carenate, orientate
oblic n spate. Elitrele aproximativ la fel la late ct pronotul, cu marginile laterale
paralele n jumtatea lor antemedian, ngustate si arcuite posterior. Suprafata elitrelor
bombat cu strii accentuate, interstriile elitrelor convexe, cu o punctuatie rar.
L = 12-17,5 mm. (Plansa 21 e)
Sub scoarta arborilor btrni de stejar, fag si conifere.
-ab. semisanguineus Rtt. Partea ventral a corpului cu o pubescent glbuie,
fin.
-ab. burdigalensis Buyss. Elitrele galben-pubescente.
115
7 Genul Agriotes Eschscholtz
Antenele filiforme. Bordura marginilor laterale ale pronotului nu este bine
vizibil privit de sus. Lamelele coxelor posterioare se ngusteaz spre marginea lor
extern. Ghearele simple cu marginea interioar dreapt. Partea dorsal a corpului
maroniu-glbuie sau neagr, avnd suprafata acoperit cu o punctuatie si o pubescent
deas. Antenele si picioarele de nuant mai deschis.
Adultii sunt frecventi ndeosebi pe florile umbeliferelor. Larvele produc
pagube plantelor cultivate. n fauna noastr 11 specii.
Agriotes pilosellus Schnherr Corpul maroniu-negricios sau castaniu-deschis,
cu antenele si picioarele roscate. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o
pubescent deas, culcat, orientat antero-posterior, de culoare galben-cenusie sau
galben-roscat. Capul convex, prevzut cu o punctuatie ombilicat deas. Pronotul
mai lung dect lat, marginile lui laterale sunt paralele, avnd o bordur lateral
ntrerupt la mijloc. Discul pronotului cu 2 "oglinzi" (suprafete netede, nepunctate si
lucioase). Elitrele au strii fine, interstriile elitrelor prezint o punctuatie fin si deas.
L= 12,5-17 mm. (Plansa 21 f)
n pdurile de munte si pe pajistile din zona subalpin.
-forma typica Capul roscat-maroniu, unicolor, de nuant deschis.
-ab. simulator Buyss. La fel ca forma precedent, dar marginea anterioar si
cele laterale ale pronotului, precum si scutelul au o nuant roscat.
-ab. buyssoni Mq. Unicolor negru, cu picioarele si antenele maronii.
-ab. humerosignatus Buyss. Negru, cu o pat humeral roscat. Antenele,
tibiile si partial femurele roscat-maronii.
8 Genul Ctenicera Latreille
(Corymbites Latr.)
Fruntea si labrumul sunt situate n acelasi plan. Capul si pronotul cu luciu
metalic, acesta din urm este alungit si prezint un sntulet median adncit, cu
marginile ascutite si carenate. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt scurte.
Epipleurele elitrelor bine dezvoltate. Marginea posterioar a prosternului prezint n
apropierea unghiurilor posterioare ale pronotului cte o tietur accentuat. Ghearele
tarselor nu sunt denticulate.
Larvele se dezvolt n sol si n lemnele putrede. Adultii se ntlnesc pe arbusti,
n iarb sau pe flori. n fauna Romniei 4 specii.
Cheie pentru determinarea speciilor ()
1.Al 3-lea articol antenal este lipsit de o prelungire lamelar (fig.113a, pag.116).
Lamelele articolelor din zona median a antenelor sunt mai scurte sau la fel de
lungi, comparativ cu lungimea articolului respectiv.....................1 C. cuprea F.
Articolul 3 al antenelor prezint o prelungire lamelar. Articolele din portiunea
median a antenelor au prelungirea n form de lamel mai lung dect lungimea
articolului respectiv (fig.113b, pag.116).............................2
2.Elitrele galben-unicolore sau cu vrfurile ntunecate................2 C. virens Schr.
Partea dorsal a corpului unicolor cu luciu metalic...........................................3
3.Discul pronotului prezint o punctuatie foarte deas. Elitrele cu vrfurile ascutite
(fig.114b, pag.116)..........................................................................3 C. heyeri Sax.
Pronotul cu discul lucios, acoperit cu o punctuatie rar. Vrfurile elitrelor (luate
mpreun) sunt rotunjite (fig.114a, pag.116)...........4 C. pectinicornis L.
116
Cheie pentru determinarea speciilor ()
1.Elitrele unicolore, galbene sau maronii, uneori cu cte o pat apical verde-metalic
..............................2 C. virens Schr.
Suprafata elitrelor de alt culoare, cu luciu metalic, mai rar ele pot fi partial glbui.2
2.Vrfurile elitrelor ascutite. Dorsal corpul prezint un luciu slab........3 C. heyeri Sax.
Elitrele au vrfurile rotunjite. Partea dorsal a corpului cu un luciu accentuat...........3
3.Talia mare (16-18 mm). Elitrele unicolore cu luciu metalic. Penultimul articol
antenal usor aplatizat cu unghiul intern ascutit (fig.113b, pag.116).............................
................................4 C. pectinicornis L.
Corpul de dimensiuni mai reduse (12,5-16,5 mm). Elitrele adesea bicolore cu baza
galben-maronie sau ele pot fi unicolore cu luciu metalic. Unghiul intern al penulti-
mului articol antenal nu este ascutit (fig.113d, pag.116).......................1 C. cuprea F.
a b c d
Fig. 113
Antenele la Ctenicera (dup H. Freude)
a-C. pectinicornis (_), b-C. pectinicornis (), c-C. cuprea (_), d-C. cuprea ().


a b
Fig. 114
Vrfurile elitrelor la Ctenicera (dup H. Freude)
a-C. pectinicornis, b-C. heyeri.
1 Ctenicera cuprea Fabricius Corpul bronzat-armiu, violet sau verde-
metalic. Elitrele unicolore sau cu pete ntunecate metalice. Jumtatea bazal a
antenelor sau doar primele 2 articole antenale glbui. Pronotul cu o pubescent relativ
accentuat, elitrele au o pubescent fin si scurt, de culoare maronie sau cenusie.
Capul usor convex, prevzut cu o impresiune frontal superficial si cu o punctuatie
deas si accentuat. Pronotul mai lung dect lat, prezint o strie longitudinal
median. Unghiurile posterioare ale pronotului carenate, la _ ceva mai lungi dect la
, orientate spre exterior. Elitrele ceva mai late dect pronotul, cu marginile laterale
paralele n jumtatea lor antemedian, apoi ele se ngusteaz posterior. Vrfurile
elitrelor (luate mpreun) rotunjite. Discul elitrelor prezint o punctuatie fin, spre
marginile elitrelor punctuatia devine mai accentuat. Interstriile elitrelor convexe,
prevzute cu rugozitti fine si cu o punctuatie rar. L = 12,5-16,5 mm. (Plansa 24 c)
117
n zona montan, la liziera pdurilor, pe conifere si pe inflorescentele
arbustilor, din mai pn n iulie.
-forma typica Elitrele galbene, ele au cte o pat apical metalic, de culoare
nchis.
-ab. aeruginosa F. Elitrele unicolore, armii sau verzi, cu luciu metalic.
-ab. humeralis Duft. Suprafata elitrelor cu cte o pat humeral alungit
glbuie.
2 Ctenicera virens Schrank Conturul corpului alungit si ascutit posterior.
Capul si pronotul de culoare verde-metalic, verde-bronzat, mai rar albastr sau
armie. Elitrele galbene sau galben-maronii unicolore, uneori vrfurile elitrelor
prezint o pat anteapical alungit, verde-metalic sau bronzat. Antenele si
picioarele negre, ultimele au femurele si tibiile bronzate. Adesea tarsele pot fi
maronii. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescent cenusie sau roscat,
mai deas si mai lung la nivelul capului si pronotului, la nivelul elitrelor ea este fin
si rar. Capul plan, prevzut cu o punctuatie accentuat. Pronotul mai lung dect lat,
cu marginile laterale ngustate anterior. Zona din vecintatea marginilor laterale ale
pronotului are o punctuatie accentuat, iar unghiurile posterioare ale pronotului sunt
divergente, orientate oblic-extern. Suprafata pronotului prezint un sntulet median
longitudinal adncit si o punctuatie deas si accentuat, prevzut cu puncte
ombilicate. Elitrele alungite, ceva mai late dect pronotul, cu marginile laterale
paralele n treimea lor antemedian. Vrfurile elitrelor (luate izolat) ascutite.
Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale accentuate, cele exterioare sunt formate
din puncte mai adncite. Interstriile convexe, prevzute cu rugozitti punctate dese.
L = 16,5-20,5 mm. (Plansa 24 a-b)
Din mai pn n iulie, pe pajistile de la poalele muntilor, sub pietre, pe
trunchiuri de copac si pe arbusti.
-ab. inaequalis Panz. Elitrele galben-unicolore.
3 Ctenicera heyeri Saxesen Partea dorsal a corpului verde-metalic
ntunecat, purpurie sau armie, adesea pronotul este armiu si elitrele verzi. Antenele
si picioarele negre. Suprafata capului este acoperit cu o pubescent cenusie, extrem
de fin. Capul aplatizat, iar fruntea prezint o concavitate triunghiular. Pronotul mai
lung dect lat, usor convex, cu marginile laterale paralele n zona lor median,
anterior ele se ngusteaz treptat. Discul pronotului cu o punctuatie deas si
accentuat, uniform, sau poate avea o suprafat alungit cu o punctuatie mai rar.
Baza elitrelor mai lat dect marginea posterioar a pronotului, unghiurile posterioare
ale pronotului acoper lateral umerii elitrelor. Vrfurile elitrelor ascutite si usor
divergente. Suprafata elitrelor relativ lucioas, prevzut cu rugozitti transversale
fine. L = 14-18 mm. (Plansa 24 d)
n iarba si pe arbustii din regiunile montane.
_ Antenele pectinate ncepnd cu articolul 4.
Antenele puternic serate.
4 Ctenicera pectinicornis Linnaeus Corpul verde nchis, cu reflexe metalice
slabe, de nuant armie. Tibiile si tarsele pot fi uneori maronii, iar ghearele roscate.
Dorsal cu o pubescent scurt, fin si rar, de culoare cenusie sau roscat, ceva mai
lung la nivelul elitrelor si mai accentuat pe marginile capului. Este vizibil o
impresiune frontal superficial de form triunghiular, prevzut cu o punctuatie
accentuat. Pronotul mai lung dect lat, convex, cu un sntulet longitudinal, de o parte
si de alta a lui exist cte o zon proeminent, usor nltat. Unghiurile anterioare ale
pronotului scurte si rotunjite, cele posterioare sunt mai lungi, carenate, orientate spre
118
exterior la _, iar la unghiurile posterioare sunt mai scurte, orientate n spate.
Suprafata pronotului lucioas, prevzut cu o punctuatie rar. Elitrele mai late dect
baza pronotului, la _ ele sunt paralele n prima treime anterioar, iar la sunt
paralele de la baza pn la mijlocul elitrei. Vrfurile elitrelor (luate mpreun)
rotunjite. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate, ceva mai accentuate spre
marginile laterale. Interstriile convexe, punctate, uneori usor granulate, fiind lipsite de
rugozitti transversale. L = 14,5-18 mm. (Plansa 24 e-f)
Specie montan ntlnit din mai pn n iulie, pe arbustii nfloriti si pe
inflorescentele umbeliferelor.
9 Genul Neopristilophus Buysson
Neopristilophus instivus Germar Dorsal negru sau castaniu-nchis, acoperit
cu o pubescent glbuie sau maronie, extrem de fin. Antenele si picioarele roscate
sau maroniu-nchise. Capul aplatizat cu fruntea usor concav, prevzut cu o
punctuatie ombilicat deas. Pronotul mai lung dect lat, cu marginile laterale
rotunjite si cu unghiurile posterioare lungi, ascutite si divergente. Att marginea
anterioar, ct si marginile laterale ale pronotului prezint o bordur complet.
Sntuletul median longitudinal al pronotului este superficial. Prtile laterale ale
pronotului cu rugozitti punctate. Scutelul dreptunghiular, prevzut cu o punctuatie
deas. Elitrele prezint strii longitudinale accentuate iar interstriile au o punctuatie
deas. L = 13-21 mm. (Plansa 22 f)
Specie xerofil ntlnit n lunile mai si iunie pe arbusti si pe plantele ierboase.
_ Antenele depsesc cu putin vrful unghiului posterior al pronotului.
Antenele mai scurte, ele nu ajung la nivelul vrfului unghiului posterior al
pronotului.
-forma typica Corpul negru cu picioarele maronii.
-ab. claripes Roub. Negru cu picioarele glbui.
10 Genul Selatosomus Stephens
Corpul robust cu capul relativ mic. Al 2-lea articol antenal este mai scurt dect
al 3-lea, acesta din urm fiind la fel de lung, rareori putin mai lung dect articolul 4.
ncepnd cu articolul 4 antenele sunt usor serate. Pronotul prezint o pubescent fin
si scurt orientat spre marginile sale laterale sau postero-anterior. Unghiurile
anterioare ale pronotului tesite, evident carenate. Proeminenta anterioar a
prosternului acoper n cea mai mare parte piesele bucale. Marginea intern a
episternitelor prosternului acoper n cea mai mare parte piesele bucale. Marginea
intern a episternitelor prosternului este relativ neted, dar ea nu are o form liniar.
Apofiza prosternului cu marginile laterale usor turtite.
Insectele sunt ntlnite sub pietre, pe sol si pe diferite plante. Larvele sunt
fitofage, ele se dezvolt n rdcinile plantelor. n fauna Romniei sunt prezente 10
specii.
1.Ochii sunt acoperiti cu o pubescent alb-cenusie...................1 S. latus F.
Ochii glabri, luciosi.............................................2
2.Antenele lungi si subtiri, ele depsesc unghiurile posterioare ale pronotului. Al 4-lea
articol antenal este evident mai lung dect al 3-lea si putin mai lung dect articolul
5. Jumtatea posterioar a sternitului anal este ltit si proeminent....................
.................2 S. melancholicus F.
Antenele scurte, ele nu ajung pn la vrful unghiurilor posterioare ale pronotului.
Al 4-lea articol antenal nu este mai lung fat de articolul 3, dar este vizibil mai lung
dect articolul 5. Sternitul anal este normal conformat....................3 S. aeneus L.
119
1 Selatosomus latus Fabricius Partea dorsal a corpului de culoare variabil:
bronzat-negricioas, armie, verzuie, albastr, sau roscat-nchis. Suprafata corpului
poate fi acoperit cu o pubescent scurt si rar sau pubescenta poate fi lung si deas.
Antenele maronii, cu ultimele 3-4 articole partial roscate. Tarsele de regul maronii,
mai rar roscate sau glbui. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescent
cenusie sau maronie. Capul convex, prevzut cu o impresiune frontal si cu o
punctuatie accentuat, relativ deas. Pronotul transvers, puternic convex, marginile lui
laterale prezint o bordur ngust. Discul pronotului cu un sntulet longitudinal
superficial, uneori vizibil numai la baz. Marginile laterale ale pronotului la _ arcuite
n prima jumtate antemedian, iar la ele sunt arcuite numai n prima treime
anterioar. Unghiurile posterioare ale pronotului nguste si carenate, orientate spre
exterior, cu vrful rotunjit. Elitrele convexe, mai late dect pronotul. Marginile
laterale ale elitrelor paralele n primele 2/3 din lungimea lor. Suprafata elitrelor cu
strii fine, a 3-a interstrie a elitrelor fiind usor nltat spre baz. Interstriile elitrelor
plane cu o punctuatie relativ deas. L = 10-17 mm. (Fig.116a, pag.122)
Frecvent att la munte ct si la ses n culturile agricole.
-ab. saginatus Mn. Partea dorsal a corpului mat, acoperit cu o pubescent
extrem de deas.

2 Selatosomus melancholicus Fabricius Corpul negru cu elitrele verzi sau
albastru-metalice, uneori ele prezint doar reflexe metalice slabe. Antenele si
picioarele negre sau maroniu-nchise. Dorsal glabru, iar ventral are o pubescent
extrem de fin, de nuant galben-roscat. Capul aplatizat cu fruntea usor concav,
prevzut cu o punctuatie deas si accentuat. Pronotul convex, cu lungimea si ltimea
de dimensiuni aproximativ egale. Antenele serate ncepnd cu articolul 4, spre vrf ele
devin din ce n ce mai mici. Marginile laterale ale pronotului concave naintea
unghiurilor posterioare, iar santul median longitudinal al pronotului este superficial.
Elitrele bombate, cu strii longitudinale punctate si accentuate, interstriile fiind usor
convexe, cu o punctuatie fin si rar. L = 12-17 mm.
Sub pietre, pe sol si pe vegetatie n zona montan si subalpin.
_ Antenele depsesc cu un articol vrful unghiurilor posterioare ale
pronotului. Elitrele luate mpreun sunt de peste 2 ori mai lungi dect late.
Antenele mai scurte, ele nu ajung la nivelul unghiurilor posterioare ale
pronotului. Elitrele luate mpreun de aproximativ 2 ori mai lungi dect late.
-ab. simplonicus Stierl. Picioarele rosii sau galben-roscate.
3 Selatosomus aeneus Linnaeus Coloritul corpului extrem de variabil, de cele
mai multe ori cu reflexe metalice: negru, armiu, bronzat, verde sau albastru.
Picioarele roscate cu tarsele negricioase, iar tibiile sunt maronii sau negricioase.
Elitrele castaniu-nchise mai rar roscate. Capul plan, aplatizat, prevzut cu o
impresiune frontal adncit si cu o punctuatie deas si accentuat. Al 3-lea articol
antenal este cel putin la fel de lung ct articolul 4. Pronotul cu lungimea si ltimea
egale, sau el este usor transvers, mai lat dect lung, baza pronotului fiind putin mai
ngust dect marginea anterioar a elitrelor. Marginile laterale ale pronotului evident
ngustate n prima treime antemedian si usor ondulate naintea unghiurilor
posterioare. Discul pronotului prezint o punctuatie fin si deas, spre margini
punctuatia devine mai accentuat. Sntuletul median al pronotului superficial, mai
bine vizibil spre baza pronotului. Elitrele de peste 2 ori mai lungi dect pronotul, usor
ngustate posterior, suprafata elitrelor cu strii fine. Interstriile elitrelor plane sau usor
convexe, fin punctate, lipsite de ondulatii transversale. Extremittile tibiilor tesite si
rotunjite. L = 10-16 mm. (Plansa 23 c)
120
Pe busteni doborti, sub pietre si pe terenuri cultivate.
-forma typica Partea dorsal bronzat sau armie, picioarele roscate.
-ab. germanus L. Dorsal de aceeasi culoare cu forma tipic, ns picioarele
sunt negre.
-ab. viridinitens Voet Partea dorsal a corpului verde strlucitoare, iar
picioarele sunt maronii.
-ab. coeruleus Schils. Dorsal albastru-metalic, picioarele de culoare roscat.
-ab. cyaneus Marsh. Albastru-metalic cu picioarele negre.
-ab. subpuberulus Rtt. Partea dorsal este acoperit cu o pubescent extrem
de fin, scurt si deas.
-ab. subrugosicollis Rey Discul pronotului cu o punctuatie deas si
accentuat, spre marginile pronotului sunt prezente rugozitti granulate.
-ab. impressus Marsh. De-a lungul sntuletului median al pronotului sunt
vizibile cte 2-3 impresiuni adncite punctiforme.
11 Genul Denticollis Piller & Mitterpacher
Ochii proeminenti, puternic convecsi, ei nu ating marginea anterioar a
pronotului. Tmplele sunt bine dezvoltate. Pronotul de dimensiuni reduse, bombat, cu
un sntulet longitudinal si adesea cu impresiuni suplimentare. Unghiurile posterioare
ale pronotului sunt n general ascutite, orientate spre exterior.
Larvele sunt prdtoare si triesc n lemnul putred. Adultii pot fi ntlniti pe
arbusti si pe flori. La noi 2 specii.
Denticollis rubens Piller & Mitterpacher Corpul negru cu pronotul si elitrele
crmizii, acoperit cu o pubescent roscat sau maronie, oblic pe partea dorsal.
Capul poate avea o pat median de nuant roscat. Uneori si discul pronotului poate
fi maroniu sau pronotul este negru-unicolor. Antenele si picioarele negre. Capul cu o
impresiune frontal adncit, prezint rugozitti dese si accentuate. Marginea
anterioar a fruntii usor nltat. Ultimul articol al palpilor maxilari alungit, oblic-
trunchiat. Baza pronotului prezint pe fiecare latur cte o impresiune adncit,
dispus oblic, iar marginile laterale ale pronotului sunt usor ondulate, att naintea
unghiurilor anterioare ct si a celor posterioare. ndeosebi la pronotul mai poate
avea 2 gropite adncite, dispuse de o parte si de alta a santului median. n unele cazuri
baza pronotului are o bordur neagr sau ntunecat. Elitrele convexe, mai late dect
abdomenul, la _ cu marginile laterale paralele n prima treime, iar la ele sunt usor
ltite n primele 2/3. Suprafata elitrelor cu strii fine, prevzute uneori cu puncte
adncite rare. Interstriile prezint rizuri transversale, iar interstriile 1, 3, 5 si 7 sunt
usor nltate. Sternitul anal este glbui. L = 11-16 mm. (Fig.115, pag.121)
Antenele depsesc cu 4-5 articole vrful unghiurilor posterioare ale
pronotului si sunt pectinate ncepnd cu articolul 3.
Antenele depsesc cu 3 articole vrful unghiurilor posterioare a pronotului
si sunt serate.
-ab. abasiaticus Buyss. Pronotul roscat, iar elitrele sunt negre, pe margini ele
au o tivitur ngust de nuant roscat.
-ab. moestus Buyss. Pronotul si elitrele negre-unicolore, lipsite de o tivitur
roscat, dar elitrele prezint cte o pat posthumeral roscat, stears.
n zona montan sub scoarta fagilor si brazilor uscati sau pe arbusti si pe
tufisuri la umbr. La ses rar.
121
Fig. 115
Denticollis rubens
12 Genul Crepidophorus Mulsant
n fauna Romniei o singur specie.
Crepidophorus mutilatus Rosenhauer Corpul negru sau castaniu-nchis cu un
luciu mtsos, acoperit cu o pubescent scurt si rar, de nuant ntunecat. Capul
si pronotul prezint puncte ombilicate dese. Clipeul ltit median. Pronotul mai lung
dect lat, cu marginile laterale paralele. Unghiurile posterioare ale pronotului
obtuze, nedivergente, prevzute cu cte o caren scurt. Elitrele au o punctuatie aspr,
deas si accentuat, cu granulatii punctate n partea lor postmedian. A 7-a interstrie a
elitrelor fin carenat n dreptul umerilor. L = 11-18 mm. (Fig.116b, pag.122)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase. Adultii sunt nocturni.
13 Genul Hemicrepidius Germar
(Pseudathous Mquignon)
Antenele serate ncepnd cu articolul 3, acesta din urm este putin mai redus
dect articolul 4. Marginea anterioar a fruntii usor cobort n portiunea sa median,
iar clipeul este extrem de ngust. Unghiurile posterioare ale pronotului divergente,
ascutite, prevzute cu o caren extrem de accentuat. Apofiza prosternului usor ltit,
cu sntuletul prosternal simplu pe cea mai mare parte din lungimea lui.
n fauna noastr 2 specii rspndite n zona montan si subalpin.
Hemicrepidius hirtus Herbst Corpul negru cu luciu metalic, antenele si
picioarele de asemenea negre. Partea dorsal a corpului prezint o pubescent format
din peri lungi si desi de culoare cenusie. Ghearele si vrful mandibulelor pot avea o
nuant roscat. Dorsal eliptic-alungit, puternic convex, acoperit cu o pubescent
cenusie sau neagr, uneori cu reflexe roscate. Fruntea prezint o impresiune adncit,
triunghiular. Pronotul mai lung dect lat, cu marginile laterale rotunjite, lipsite de o
bordur vizibil. Unghiurile posterioare ale pronotului tesite, puternic carenate si
orientate posterior. Sntuletul median al pronotului este de regul bine dezvoltat.
Discul pronotului cu o punctuatie rar dar accentuat, spre margini sunt vizibile
puncte ombilicate dese. Elitrele mai late dect pronotul, cu marginile laterale
paralele n portiunea antemedian, suprafata elitrelor cu strii fine, ceva mai accentuate
122
pe disc. Interstriile convexe, baza interstriilor 3, 5 si 6 prezint rugozitti punctate
dese. L = 12-17 mm. (Plansa 23 d)
Specie comun ntlnit din mai pe arbusti si ierburi, ndeosebi pe umbelifere.
Larvele se dezvolt n lemnul putred de stejar.
_ Ultimul articol antenal depseste unghiurile posterioare ale pronotului.
14 Genul Diacanthous Reitter
(Harminius Rtt.)
n fauna Romniei o singur specie.
Diacanthous undulatus De Geer Corpul negru sau maroniu-nchis, uneori cu
elitrele roscat-maronii. Antenele serate ncepnd cu al 3-lea articol antenal, articolele
3 si 4 au aproximativ aceeasi form si grosime. Capul si pronotul prezint o
punctuatie accentuat format din puncte ombilicate, suprafata lor fiind acoperit cu o
pubescent lung, cenusiu-deschis. Pronotul cu o strie longitudinal median
adncit. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi, ascutite, divergente
posterior si necarenate. Elitrele cu cte 3 benzi pubescente transversale de nuant
nchis, marginile acestor benzi sunt zimtate. Suprafata elitrelor prezint strii
longitudinale punctate dese. L = 12,5-19 mm. (Plansa 23 e)
Specie nocturn rspndit n zona montan pe conifere.
a b c
Fig. 116
Specii de elateridae
a-Selatosomus latus, b-Crepidophorus mutilatus, c-Stenagostud rhombeus.
15 Genul Stenagostus Thomson
Antenele serate ncepnd cu articolul 3, acesta din urm este mai voluminos
comparativ cu articolul 4. Articolele antenale prezint cte o linie alungit usor
ntunecat, iar articolul 11 este alungit, cu vrful conic. Unghiurile posterioare ale
pronotului usor divergente, prevzute cu o caren accentuat. Marginea posterioar a
episternitelor prosternului este dreapt. Santul prosternal simplu. Marginea intern a
lamelelor coxelor posterioare dreapt, iar lamelele coxale nu sunt puternic ngustate
spre vrf. Corpul de talie mare, roscat sau maroniu-roscat.
La noi sunt prezente 2 specii.
123
1.Apofiza prosternului este ascutit spre vrf. Primele 3 strii exterioare ale elitrelor
au o punctuatie mai accentuat n zona umerilor. Partea dorsal a corpului glabr
cu luciu metalic sau cu o pubescent glbuie fin.....................1 S. rufus Deg.
Prosternul cu vrful ngrosat n form de mciuc. Primele 3 strii exterioare ale
elitrelor din zona humeral sunt lipsite de puncte. Dorsal corpul prezint o
pubescent galben-cenusie.................................2 S. rhombeus Ol.
1 Stenagostus rufus De Geer Corpul alungit, usor convex, cu marginile
laterale ale elitrelor paralele, de culoare roscat sau roscat-maronie. Dorsal cu o
pubescent glbuie scurt, extrem de fin. Fruntea trunchiat, prevzut cu o
impresiune adncit, marginea ei anterioar este dreapt n zona median. Pronotul cu
lungimea si ltimea aproximativ egale, el este puternic bombat si prezint marginile
laterale rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt bine reliefate, lungi si
ascutite, puternic divergente si carenate. Suprafata pronotului cu rugozitti punctate n
special n vecintatea marginilor laterale, iar discul pronotului are o punctuatie mai
fin si mai rar. Elitrele mai late dect pronotul cu marginile laterale paralele n
primele 2/3. Striile longitudinale ale elitrelor sunt mai accentuate n partea lor
anterioar. Ultimele 2-3 interstrii exterioare ale elitrelor (de lng marginile laterale)
au o punctuatie mai accentuat. Articolele tarsale 2-4 prezint lobi coriacei bine
dezvoltati. L = 20-28 mm. (Plansa 23 f)
n pduri de conifere. Larvele se dezvolt n rdcinile si tulpinile de brad si
molid, iar adultii sunt ntlniti sub scoarta copacilor.
_ Ultimele 2-3 articole antenale depsesc unghiurile posterioare ale
pronotului.
Articolele antenale ceva mai scurte.
2 Stenagostus rhombeus Olivier (villosus Fourcr.) Corpul roscat-maroniu
sau castaniu-nchis, acoperit cu o pubescent relativ deas. Elitrele au o pubescent
accentuat de nuant glbuie, n zona median a elitrelor pot fi vizibile 1-2 benzi
transversale pubescente de nuant ntunecat. Capul aplatizat, la nivelul vertexului si
fruntii se afl o depresiune de form triunghiular. Antenele au o culoare mai deschis
dect restul corpului, iar picioarele sunt roscat-maronii. Pronotul usor convex, ceva
mai lung dect lat. Marginile laterale ale pronotului drepte, sau usor rotunjite, iar
discul pronotului prezint un sntulet longitudinal superficial, dispus median.
Unghiurile posterioare ale pronotului usor divergente, scurte si late, cu o caren
accentuat. Elitrele ceva mai late dect baza pronotului, Marginile lor laterale fiind
paralele n primele 2/3. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale accentuate si cu
interstrii usor convexe, fin punctate. L = 15-21 mm. (Fig.116c, pag.122)
-var. robustus Stierl. Elitrele sunt lipsite de benzi pubescente.
Larvele se dezvolt ndeosebi n lemnul putred al esentelor foioase. Insecte
crepusculare ce devin active la nceputul lunii iunie.
10 Familia Buprestidae
Capul de regul nfundat n pronot pn la marginea ochilor, acestia din urm
fiind eliptici sau ovali. Antenele sunt formate din 11 articole ce se inser naintea
marginii interne a ochilor, articolele antenale 3-8 fiind de cele mai multe ori serate.
Palpii scurti, labrumul ngust, iar mandibulele sunt de asemenea scurte. Pronotul
transvers sau tronconic, trunchiat anterior si nu este mobil n plan vertical. Marginile
laterale ale pronotului drepte sau rotunjite, iar unghiurile sale posterioare nu sunt
124
prelungite n spate. Episternitele prosternului delimitate de o caren accentuat.
Prosternul este prelungit posterior sub forma unei proeminente ce ajunge uneori pn
la nivelul mezo sau metasternului. Elitrele au baza dreapt sau bilobat, marginile
laterale ale elitrelor fiind de regul zimtate anteapical. Uneori vrfurile elitrelor se
termin sub forma unui spin ascutit. Epipleurele elitrelor sunt nguste. Aripile
membranoase bine dezvoltate. Cavittile de articulatie ale coxelor anterioare sunt
deschise posterior. Picioarele scurte, cu tibiile cilindrice, prevzute ntotdeauna cu 2
pinteni terminali. Coxele anterioare sferice si de dimensiuni reduse, iar cele
posterioare sunt transverse, n form de disc, cu marginea concav. Tarsele
pentamere, primele 2 sau primele 4 articole tarsale au pe marginea intern cte o
formatiune coriacee. Abdomenul este constituit din 5 sternite, primele 2 sternite
abdominale nu sunt sudate n partea lor median.
Insecte diurne, foarte iuti, ele zboar cu vitez mare. Suprafata corpului
prezint n general reflexe metalice. Larvele triesc n lemn sau sub scoart, mai rar n
mezofilul frunzelor. Ele sunt duntoare n livezi si n plantatiile de vit de vie.
Adultii de gsesc pe flori, arbusti si pe pomi. n fauna Romniei cele mai multe specii
sunt meridionale, frecvente n sudul trii.
Cheia genurilor
1.Articolele antenale serate, ele prezint pe ambele margini pori setigeri rzleti, uneori
dispusi pe o prelungire situat pe marginea intern a fiecrui articol. Acesti pori
setigeri nu se prezint sub forma unor gropite adncite (fig.117a, pag.125)..............2
Porii antenali se prezint sub forma unor gropite adncite sau a unor cmpuri bine
conturate situate pe fata intern sau la extremitatea fiecrui articol (fig.117b,
pag.125)...................................................................................................................4
2.Primul articol al tarselor mediane este de aproximativ dou ori mai lung dect
articolul 2...........................................................................1 Chalcophora Sol.
Tarsele mediane prezint metatarsul aproape la fel de lung ct articolul 2................3
3.Pronotul trapeziform, ngustat anterior, discul pronotului fiind lipsit de reliefuri
circulare. Partea dorsal a corpului de culoare verde, albastr sau armie...................
..........................................2 Perotis Spin.
Pronotul cordiform, ltit anterior, cu discul prevzut cu reliefuri circulare. Dorsal
negru sau bronzat..............................................................................3 Capnodis Esch.
4.Ghearele tarselor denticulate (fig.118 a-b, pag.125)....................4 Coraebus Cast.
Tarsele cu ghearele normal conformate, cel mult ele pot fi usor ltite spre baz.......5
5.Antenele se inser ntre ochi, acestia din urm fiind mari, aproape confluenti, astfel
nct fruntea si vertexul sunt extrem de nguste...................5 Chrysobothris Esch.
Antenele se inser pe frunte, nainte de marginea anterioar a ochilor...................6
6.Scutelul mare, transvers, ascutit la vrf, adesea prevzut cu o caren transversal.
Abdomenul prezint 7 sternite bine conturate.......................6 Sphenoptera Sol.
Scutelul mic sau de dimensiuni medii, nu este ascutit la vrf. Abdomenul cu 8
sternite bine vizibile........................................................................7
7.Articolul terminal al palpilor maxilari este cilindric sau putin ngrosat spre vrf,
palpii fiind n general ngustati. Fruntea nu este ngust n zona vertexului, partea ei
anterioar fiind neted, lucioas sau mat. Partea dorsal a corpului este lipsit de
pete...............................................................................7 Poecilonota Esch.
Ultimul articol al palpilor maxilari ltit, triunghiular sau oval. Vertexul puternic
ngustat, iar portiunea anterioar a fruntii prezint rugozitti fine. Dorsal corpul are
pete sau portiuni ntunecate.....................................................................................8
8.Apexul elitrelor prelungit anterior, cu vrful trunchiat. Primul articol al tarselor
mediane este aproape la fel de lung ct articolul 2. Scutelul extrem de redus, de
form rotunjit.........................................................8 Dicerca Esch.
125
Vrfurile elitrelor nu sunt prelungite anterior. Metatarsul picioarelor mediane este
de aproximativ 2,5 ori mai lung comparativ cu articolul 2. Scutelul dezvoltat,
transvers sau trapeziform.................9
9.Scutelul rudimentar, putin mai lat dect lung. Coloritul corpului variat, n general
prevzut cu pete galbene, care ns foarte rar pot lipsi..................9 Buprestis L.
Scutelul dezvoltat, transvers. De culoare verde-nchis, fr pete glbui. Marginile
laterale ale elitrelor pot avea uneori o tivitur lateral ngust, aurie sau armie.........
...................................10 Eurythyrea Sol.

a b
Fig. 117
Antenele la Buprestidae (dup A. Thery)
a-Chalcophora sp., b-Poecilonota sp.
a b
Fig. 118
Ghearele la Buprestidae (dup H. Freude)
a-Coraebus sp., b-Agrilus sp.
1 Genul Chalcophora Solieri
Conturul corpului oval, ngustat att anterior ct si posterior. Capul cu o
impresiune frontal, ce se prelungeste posterior sub forma unui sntulet scurt.
Suprafata capului prezint rugozitti granulate. Clipeul scurt, convex, prevzut cu 2
unghiuri ascutite. Antenele aproximativ la fel de lungi ct capul si pronotul luate
mpreun. Scapul ngrosat, usor mciucat anterior, articolul 2 este sferic, iar articolele
4-10 sunt mai lungi dect late, aplatizate, cu marginea intern usor denticulat, iar
articolul terminal este oval. Ochii ovali, dispusi relativ oblic, fruntea este mai lung
dect diametrul ochilor. Pronotul transvers, usor convex, prevzut cu o caren
longitudinal median. Marginile laterale ale pronotului relativ rotunjite, iar baza
pronotului este dublu ondulat. Scutelul mic, cu un contur ptrat. Elitrele alungite,
convexe, marginile lor laterale sunt zimtate spre vrf. Prosternul plan, cu 2 impresiuni
mediane, marginea sa anterioar este usor rotunjit, prevzut cu o bordur fin.
126
Marginile laterale ale mezosternului transverse, iar metasternul prezint un sntulet
median superficial. Coxele posterioare ltite spre marginea lor intern. Femurele
anterioare si mediane usor arcuite spre baz, iar femurele posterioare sunt cilindrice.
Tarsele relativ alungite, primul articol al tarselor posterioare este mai lung dect
articolul 2.
La noi 2 specii rspndite n zona montan pe conifere.
1.Vrful elitrelor puternic sinuat, la nivelul unghiului sutural este prezent un pinten
ascutit..................................................................................................1 C. mariana L.
Vrful elitrelor usor sinuat, iar unghiul sutural este denticulat....2 C. intermedia Rey
Chalcophora mariana Linnaeus Corpul oval-alungit. Partea dorsal bronzat-
lucioas, prevzut cu portiuni adncite, armii sau bronzate. Fruntea mai lung dect
diametrul ochilor si prezint o strie longitudinal median. Pronotul are o linie
median nltat si neted. Suprafata pronotului cu o punctuatie fin si deas. Scutelul
rotunjit, de dimensiuni reduse. Elitrele sunt mai late dect pronotul, fiind prevzute
cu 4 strii longitudinale late, dintre care cele mediane sunt mai sterse si cu cte o
depresiune plan, postmedian. Vrfurile elitrelor nu sunt sinuate, iar unghiul lor
sutural este usor denticulat. Partea ventral a corpului armie, prevzut cu o
pubescent rar, de nuant albicioas. Prosternul cu 2 sntulete alungite. Primul
articol al tarselor posterioare aproximativ la fel de lung ct urmtoarele 2 luate
mpreun. L= 24-30 mm. (Plansa 25 a)
2 Genul Perotis Spinola
Gen monotipic. n fauna noastr o singur specie.
Perotis lugubris Fabricius Corpul ltit, turtit dorso-ventral, dorsal bronzat-
nchis sau verde ntunecat. Capul este acoperit cu o pubescent fin. Pronotul
cordiform, mai lat dect lung, avnd aproximativ aceeasi ltime cu elitrele. Suprafata
pronotului este lipsit de reliefuri triunghiulare lucioase. Baza pronotului cu 2 gropite
adncite situate n vecintatea scutelului. Elitrele au reliefuri netede, dispuse sub
forma a 3 carene longitudinale. Suprafata pronotului si a elitrelor cu o punctuatie
deas. Vrfurile elitrelor rotunjite, ele nu sunt zimtate sau prelungite n form de
coad. Partea ventral a corpului armiu-roscat, lucioas, fin pubescent.
L = 15-30 mm. (Plansa 25 b)
Specie duntoare n pepiniere.
3 Genul Capnodis Eschscholtz
Corpul negru sau bronzat, puternic chitinizat. Pronotul cordiform, prevzut cu
o depresiune adncit, situat n vecintatea scutelului. Suprafata pronotului prezint
reliefuri lucioase, ntre care se afl o secretie cretat de culoare albicioas. Scutelul
mic si rotunjit. Elitrele usor trunchiate spre vrf, fiind prevzute cu strii longitudinale
punctate si cu pete neregulate albicioase. Primul articol al tarselor posterioare nu este
mai lung dect articolul 2.
n fauna noastr 3 specii.
1.Talia mare (26-34 mm).........................................1 C. cariosa Pall.
Corpul de dimensiuni mai reduse (10-27 mm)............................................2
2.Pronotul cu marginile laterale extrem de rotunjite, mai late dect elitrele. Pe pronot
se afl 3 reliefuri lucioase mari. Corpul negru-mat........2 C. tenebrionis L.
127
Pronotul nu este mai lat dect elitrele. Suprafata pronotului prezint cteva reliefuri
lucioase mici. Corpul bronzat-nchis..............................................3 C. tenebricosa F.
1 Capnodis cariosa Palliardi Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Baza
pronotului prezint 3 reliefuri n form de oglind, dintre care unul este dispus n fata
scutelului, iar celelalte 2 au o form rotunjit si sunt situate de o parte si de alta a
discului pronotului. Suprafata pronotului cu o punctuatie deas si cu secretii
albicioase. Pronotul mai prezint o linie median longitudinal alungit. Elitrele au
strii nguste si pete transversale albicioase. L = 26-34 mm. (Plansa 25 d)
Specie meridional, rar.
2 Capnodis tenebrionis Linnaeus Corpul negru-mat. Pronotul cu reliefuri
nltate negre, ntre aceste reliefuri se afl o zon albicioas. Capul (privit de sus) are
marginea anterioar sinuat. Ochii usor bombati. Antenele scurte, ele nu depsesc
mijlocul pronotului, acesta din urm este transvers, de 2 ori mai lat dect lung.
Marginea anterioar a pronotului usor sinuat, iar marginile lui laterale sunt puternic
rotunjite. Suprafata pronotului prezint 3 reliefuri lucioase bazale mari, dintre care 2
sunt laterale si unul median; mai sunt prezente ale 2 reliefuri mici si rotunjite, situate
n vecintatea marginilor laterale. Scutelul de dimensiuni reduse. Elitrele au cea mai
mare ltime n jumtatea lor antemedian. Discul elitrelor prezint strii longitudinale
punctate, iar interstriile sunt netede, nepunctate. Suprafata elitrelor cu pete albe, mici
si rotunjite. L = 10-27 mm. (Plansa 25 e)
Larvele se dezvolt n rdcinile si la baza tulpinilor pomilor fructiferi.
_ Ultimul sternit abdominal cu vrful trunchiat.
Ultimul sternit abdominal prezint vrful rotunjit.
3 Capnodis tenebricosa Fabricius Partea dorsal a corpului de culoare
bronzat-nchis, iar cea ventral are o nuant albastru-negricioas. Capul nfundat n
pronot pn la nivelul ochilor, cu marginea anterioar usor sinuat. Ochii
neproeminenti, iar antenele sunt scurte. Pronotul puternic transvers, cu marginea
anterioar usor sinuat si cu marginile laterale puternic rotunjite. La nivelul pronotului
sunt prezente 4 reliefuri lucioase negre, dintre care 2 bazale si 2 antemediane, nsotite
de alte cteva reliefuri mai mici. Suprafata pronotului are o punctuatie extrem de fin.
Scutelul transvers, de dimensiuni reduse. Elitrele cu strii punctate fine, marginile lor
laterale sunt paralele antemedian, apoi ele se ngusteaz treptat spre vrf. Unghiul
sutural al elitrei bine conturat, iar vrful elitrei este trunchiat. Suprafata elitrelor cu
portiuni netede, neproeminente, ce alterneaz cu impresiuni rotunjite, fin punctate.
Apofiza prosternului are o bordur bine conturat. L = 12-23 mm. (Plansa 25 f)
Larvele se dezvolt n rdcinile de Rumex sp.
_ Ultimul sternit abdominal trunchiat, prevzut cu o bordur fin.
Ultimul sternit abdominal rotunjit.
4 Genul Coraebus Castelnau
Se deosebeste de Agrilus prin bordura marginilor laterale ale pronotului care
este simpl si prin unghiurile sale posterioare de regul necarenate. Ochii mari, ei
ating marginea anterioar a pronotului. Antenele serate ncepnd cu articolul 4.
Elitrele sunt lipsite de strii punctate. Partea dorsal a corpului bombat.
n fauna Romniei sunt prezente 4 specii.
Coraebus florentinus Herbst Corpul alungit, dorsal prevzut cu un colorit
variabil: verde-lucios, verde-auriu, albstrui sau violet. Partea ventral a corpului de
128
culoare verzuie. Antenele subtiri, ele depsesc baza pronotului. Fruntea convex,
punctat ntre locul de insertie al antenelor. Pronotul usor transvers, tronconic, cu
marginile laterale usor ngustate anterior. Baza pronotului dublu ondulat, prevzut
cu un sntulet transversal. Discul pronotului puternic punctat. Scutelul triunghiular.
Elitrele cu 3 benzi pubescente transversale de nuant bronzat-aurie. Marginile laterale
ale elitrelor paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor, spre vrf ele sunt usor
zimtate. L = 13-16 mm. (Plansa 25 c)
Larvele se dezvolt sub scoarta stejarilor, iar adultii apar din luna mai.
_ Ultimul sternit abdominal cu vrful trunchiat.
Vrful ultimului sternit abdominal este rotunjit.
5 Genul Chrysobothris Eschscholtz
Antenele usor geniculate, cu articolele 1 si 3 alungite. Ochii apropiati ntre ei.
Pronotul puternic transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung. Elitrele luate
mpreun prezint 4-6 gropite adncite galben-aurii. Tibiile anterioare denticulate.
Larvele se dezvolt n lemnul si sub scoarta copacilor.
La noi 3 specii.
Chrysobothris chrysostigma Linnaeus Capul verde sau armiu, iar pronotul
este bronzat-armiu, cu cteva reliefuri negricioase. Elitrele negricioase, cu un luciu
bronzat, ele au cte 2 gropite adncite galben-roscate sau verzui si o bordur lateral
de aceeasi culoare. Portiunea median a prtii ventrale a corpului de culoare albastru-
verzuie lucioas, verzuie, roscat-armie sau albastr, n rest coloritul este auriu sau
purpuriu. Picioarele roscat-armii, iar tarsele sunt albastre cu luciu metalic. Vrful
antenelor albstrui. Scutelul negru. Fruntea convex, prevzut cu rugozitti punctate
si cu o pubescent deas. Pronotul are un sntulet longitudinal median. Elitrele mai
late dect pronotul, avnd cea mai mare ltime n partea lor antemedian. Vrfurile
elitrelor (luate izolat) rotunjite si fin zimtate. L = 11-16 mm. (Fig. 123a, pag.136)
Specie montan, ntlnit n pdurile de conifere. Larvele se dezvolt n
lemnul de pin.
_ Ultimul sternit abdominal sinuat spre vrf.
Vrful ultimului sternit abdominal tronconic, cu marginea posterioar
dreapt.
6 Genul Sphenoptera Solieri
Antenele cu articolele triunghiulare, mate, prevzute cu o punctuatie deas. Al
3-lea articol antenal mai lung dect articolul 2. Scutelul transvers cu vrful ascutit.
Unghiurile posterioare ale pronotului se continu direct cu umerii elitrelor. Suprafata
elitrelor prezint strii punctate. Ghearele simple.
n fauna noastr 5 specii.
Sphenoptera antiqua Illiger Corpul oval-alungit, ltit anterior. Bronzat-
armiu, jumtatea anterioar a corpului prezint un luciu metalic accentuat, roscat-
armiu sau violet. Antenele negre-unicolore. Partea ventral a corpului verde nchis,
cu portiunea median si marginea anterioar a sternitelor abdominale violet-purpurie.
Uneori marginile laterale ale prtii ventrale a corpului prezint un luciu metalic violet.
Antenele serate ncepnd cu articolul 4, iar articolul 3 este putin mai lung dect
articolele cu care se nvecineaz. Fruntea plan cu un relief caracteristic. Pronotul
transvers, cu marginile laterale paralele sau divergente anterior. Marginea anterioar
a pronotului dublu ondulat, iar marginile laterale prezint o bordur fin pe 2/3 din
lungimea lor. Stria median longitudinal a pronotului este ngustat anterior, fiind
129
prevzut la baz cu o gropit adncit. Discul pronotului prezint o punctuatie rar,
pe marginile pronotului punctuatia este mai accentuat. Scutelul eliptic, transvers,
avnd un punct posterior mic. Elitrele au cea mai mare ltime la baz, apoi ele se
ngusteaz treptat spre vrf. Lng sutur exist o caren nltat, situat n jumtatea
postmedian a elitrelor. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate, interstriile
sunt punctate, prevzute cu rizuri fine. Unghiurile anterioare ale sternitelor 2-4 au o
suprafat n form de "oglind", iar unghiurile posterioare prezint cte o pat
pubescent deas. L = 13-17 mm. (Fig.119, pag.129)
Larvele se dezvolt n rdcinile de Astragalus sp., Onobrychis sp si Dianthus
sp. Metamorfoza dureaz 2 ani.
Fig. 119
Sphenoptera antiqua
7 Genul Poecilonota Eschscholtz
Cuprinde coleoptere asemntoare cu Dicerca, de care se deosebesc prin
conformatia corpului care este mai ltit si mai aplatizat, ct si prin vrfurile elitrelor
care nu sunt prelungite n form de coad.
n fauna Romniei o singur specie.
Poecilonota variolosa Paykull Partea dorsal a corpului armie, verde-
metalic sau negru-marmorat. Capul cu rugozitti granulate si cu o punctuatie
neuniform. Partea ventral armie, prevzut cu cteva reliefuri albastre cu luciu
metalic. Ochii eliptici. Pronotul transvers, de aproximativ 2,5 ori mai lat dect lung,
cu marginile laterale puternic rotunjite, avnd cea mai mare ltime n jumtatea sa
antemedian. La nivelul pronotului este vizibil o depresiune discal longitudinal de
culoare neagr. Suprafata pronotului are o punctuatie deas, lng marginile lui
laterale sunt prezente rugozitti accentuate. Scutelul scurt si extrem de ltit. Elitrele
putin mai late dect baza pronotului, fiind rotunjite n dreptul umerilor. Marginile
laterale ale elitrelor usor sinuate dup umeri. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale
punctate, iar interstriile sunt convexe. Din loc n loc apar mici reliefuri negre, netede
si lucioase, ce alterneaz cu mici depresiuni adncite, puternic punctate. Vrfurile
elitrelor rotunjite sau trunchiate, fiind zimtate pe margini. Apofiza prosternului cu o
bordur vizibil si cu o strie divergent n partea anterioar. Vrfurile marginilor
laterale ale mezosternului albastre, cu luciu metalic. L = 13-21 mm. (Fig. 123b,
pag.136).
Pe Populus tremula si P. alba, comun.
130
8 Genul Dicerca Eschscholtz
Antenele serate. Pronotul usor cordiform, cu marginile laterale ondulate,
lipsite de o bordur vizibil. Scutelul mic, circular, deasupra scutelului se afl 2
puncte fine, uneori contopite. Elitrele striate, prevzute cu carene longitudinale, de
regul ntrerupte. Vrfurile elitrelor sunt alungite n form de coad.
_ Marginea intern a femurelor mediane puternic denticulat.
La noi 6 specii. Larvele triesc n rdcinile si trunchiurile diversilor arbori.
Metamorfoza dureaz 2-3 ani.
1..Apofiza prosternului usor ltit ntre coxele anterioare, cu marginile laterale
necarenate. Pronotul cordiform, puternic ngustat la baz. Elitrele mate, numai
suprafetele netede nltate sunt usor lucioase....................................... 1 D. moesta F.
Apofiza prosternului puternic ltit ntre coxele anterioare, iar marginile ei laterale
sunt carenate. Forma pronotului este cordiform. Elitrele de regul lucioase n
ansamblu sau prevzute doar cu cteva suprafete lucioase.........................................2
2.Elitrele sunt lipsite de suprafete lucioase situate ntre rndurile de puncte...................
............................................2 D. aenea L.
Elitrele cu suprafete lucioase, bine vizibile.............................................3
3.Talia mare (20-24 mm). Pronotul este lipsit de un sntulet median longitudinal
Elitrele prezint o punctuatie fin.......................3 D. berolinensis Hbst.
Corpul de dimensiuni mai reduse (16-22 mm). Pronotul cu un sant median
superficial, dar bine vizibil. Suprafata elitrelor cu o punctuatie deas si accentuat
............................4 D. alni Fisch.
1 Dicerca moesta Fabricius Partea dorsal a corpului castaniu-nchis sau
maroniu-negricioas, cea ventral, roscat-armie. Marginile laterale ale pronotului
divergente n prima treime, iar suprafata pronotului prezint o punctuatie deas si
uniform. Pronotul cu 3-5 carene longitudinale, dintre care cea median este slab
conturat, stears n partea ei anterioar, iar carenele laterale sunt ntrerupte de cte
o impresiune oblic. Elitrele au reliefuri longitudinale netede si lucioase, de culoare
neagr. Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale accentuate.
_ Tibiile mediane nu sunt denticulate. L = 12-16 mm.
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor, iar adultii sunt ntlniti din mai pn
n august.
2 Dicerca aenea Linnaeus Corpul alungit, bronzat-nchis, mai rar armiu sau
verzui, cu sutura elitrelor de nuant mai deschis. Partea dorsal a corpului prezint o
secretie albicioas. Capul ltit, lipsit de o punctuatie vizibil, fiind prevzut cu
reliefuri neuniforme. Marginea anterioar a pronotului dublu ondulat, avnd cea mai
mare ltime n zona postmedian. Att unghiurile anterioare ale pronotului ct si cele
posterioare sunt rotunjite. n apropierea marginilor laterale ale pronotului se afl cte
o impresiune adncit. Suprafata pronotului cu rugozitti fine. Scutelul mic si rotunjit,
cu o linie median fin. Elitrele au marginile laterale ngustate n ultima treime
distal, iar vrfurile lor sunt trunchiate, prevzute cu un spin ascutit. Suprafata
elitrelor cu strii longitudinale punctate, sterse n vecintatea marginilor laterale.
Partea ventral a corpului armie, prevzut cu rugozitti punctate. L = 16-22 mm.
(Plansa 26 a)
Larvele se dezvolt n rdcinile si trunchiurile de plop si salcie.
_ Marginea intern a femurelor mediane prezint o proeminent n form de
tubercul.
131
3 Dicerca berolinensis Herbst Dorsal roscat-armiu, adesea elitrele prezint
reflexe metalice verzui. Partea ventral a corpului neagr sau de nuant roscat-armie.
Capul ltit, marginea lui anterioar (privit de sus) are o impresiune median fin.
Suprafata capului cu rugozitti neuniforme. Pronotul cu marginea anterioar si cu cele
laterale puternic rotunjite, baza pronotului fiind dublu ondulat, cu unghiurile
posterioare usor ascutite. Discul pronotului este lipsit de o strie median. nainte de
scutel la baza pronotului este prezent o impresiune adncit. Suprafata pronotului cu
o punctuatie rar pe disc si cu rugozitti granulate pe margini. La nivelul pronotului
sunt prezente 4 reliefuri lucioase negre. Scutelul mic, rotunjit, cu o linie median fin.
Elitrele sunt lipsite de strii longitudinale punctate, numai lng sutur pot fi prezente
strii fine. L= 20-24 mm. (Plansa 26 c)
n pduri de fag, mai rar de mesteacn, din iunie pn n august.
_ Stria median a prosternului usor pubescent. Marginea intern a tibiilor
mediane cu un dinte apical.
-ab. obscura Schils. Corpul n cea mai mare parte negru.
4 Dicerca alni Fischer von Waldheim Corpul alungit, de aproximativ 3 ori
mai lung dect lat, dorsal roscat-armiu, bronzat-verzui sau negricios, ventral roscat-
armiu. Capul (privit de sus) usor sinuat anterior, prevzut cu reliefuri neregulate,
alungite. Pronotul cu marginile laterale rotunjite, avnd cea mai mare ltime n partea
sa median. Discul pronotului are o strie median longitudinal usor adncit, uneori
usor ntrerupt sub forma a 3 impresiuni longitudinale. De o parte si de alta a
marginilor laterale se afl cte o impresiune longitudinal, dispus oblic. Cele 4
reliefuri lucioase de la nivelul pronotului au un contur neregulat. Scutelul mic,
rotunjit, prevzut cu o linie median fin. Elitrele cu exceptia zonelor din vecintatea
suturii prezint o punctuatie deas si accentuat, printre punctuatia de fond sunt
prezente reliefuri negre, alungite, adesea dispuse sub forma unor rnduri
longitudinale. Jumtatea anterioar a suprafetei elitrelor puternic corodat. Vrfurile
elitrelor adesea zimtate. Partea ventral a corpului prezint microsculpturi accentuate.
L = 16-22 mm. (Plansa 26 b)
Specie comun ntlnit pe fag, arin, mesteacn si alun. Uneori poate fi
prezent pe nuc si pe mr.
_ Stria median a prosternului prezint o pubescent deas, tomentoas.
Marginea intern a tibiilor mediane cu un dinte apical.
-ab. nigricans Schils. Corpul ntunecat cu reflexe metalice slabe.
9 Genul Buprestis Linnaeus
Antenele triunghiulare ncepnd cu articolul 3. Ochii nu ating baza
mandibulelor. Marginile laterale ale pronotului prezint pe cea mai mare parte din
lungimea lor o bordur carenat. Scutelul rudimentar. Corpul aplatizat, turtit dorso-
ventral.
n fauna Romniei sunt prezente 5 specii.
1.Elitrele plane, cu o impresiune superficial, lipsite de pete galbene. Uneori elitrele
pot avea o culoare verde-smarald, iar sutura si marginile lor laterale prezint reflexe
metalice aurii...............................................................................................................2
Elitrele convexe, fr o impresiune vizibil, fiind prevzute cu pete glbui bine
conturate. n cazuri rare petele pot fi de dimensiuni reduse sau ele pot fi sterse........4
2.Elitrele verzi sau albastre, cu sutura si marginile laterale purpurii sau aurii. Vrfurile
elitrelor rotunjite, unghiul lor sutural prezint un dintisor mic..... ...1 B. splendens F.
132
Elitrele unicolore, adesea verzui sau albastre, mai rar violete ori negricioase.
Extremittile elitrelor au cte un dintisor mic att la unghiul sutural ct si la cel
exterior........................................................................................................................3
3.Unghiurile anterioare ale pronotului de regul nu sunt glbui. Pronotul transvers,
avnd cea mai mare ltime nainte de baza sa. ntre pronot si elitre se afl un unghi
bine conturat (fig.120a, pag.132). Vrfurile elitrelor oblic-trunchiate (fig.121a,
pag.132).........................................................................................2 B. rustica L.
Pronotul cu unghiurile anterioare adesea galbene, de form alungit, el nu este
transvers. ntre pronot si elitre lipseste un spatiu sub forma unui unghi (fig.120b,
pag.132). Extremittile elitrelor trunchiate, drepte (fig.121b, pag.132).......................
.....................3 B. haemorrhoidalis Hbst.
4.Partea dorsal a corpului albastr cu reflexe metalice, uneori prevzut cu un luciu
verzui slab. Elitrele puternic ltite n dreptul umerilor, avnd de regul 8 pete glbui
...................................4 B. octoguttata L.
Dorsal negru cu luciu metalic uneori cu un desen glbui de form neregulat, adesea
petele pot fi confluente sau pot avea dimensiuni reduse. Elitrele nu sunt ltite n
dreptul umerilor, adesea lipsite de pete glbui.......................5 B. novemmaculata L.
a b
Fig. 120
Pronotul la Buprestis (dup H. Freude)
a-B. rustica, b-B. haemorrhoidalis.
a b
Fig. 121
Vrfurile elitrelor la Buprestis (dup H. Freude)
a-B. rustica, b-B. haemorrhoidalis.
1 Buprestis splendens Fabricius Corpul armiu-roscat. Elitrele albastru-
verzui, cu exceptia suturii si a marginilor laterale. Rndurile longitudinale de puncte
de pe elitre nu formeaz strii adncite. Interstriile elitrelor alternativ plane si convexe,
prevzute cu o punctuatie deas. L = 18-21 mm. (Plansa 27 f)
n zona montan, pe pin si pe zad.
2 Buprestis rustica Linnaeus Corpul oval-ltit, usor convex, cu un colorit
extrem de variabil: verde-nchis, albastru sau violet, mai rar armiu sau negricios.
Elitrele de regul au o nuant ceva mai nchis, cu o bordur albastr de-a lungul
suturii. Labrumul adesea galben-unicolor. Picioarele roscat-armii cu tarsele albastre.
Uneori unghiurile anterioare ale pronotului si 2 pete de pe sternitul anal au o culoare
glbuie. Partea ventral a corpului prezint o secretie sub forma unei pudre albicioase,
133
fiind acoperit cu o pubescent cenusie. Suprafata capului prezint rugozitti punctate
accentuate si un sntulet frontal slab conturat. Antenele subtiri, usor serate. Pronotul
transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect lung, cu marginile laterale rotunjite si
ngustate anterior. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, cu vrful ascutit,
orientate n spate. Suprafata capului si a pronotului prezint o punctuatie deas si
accentuat. Elitrele au strii longitudinale accentuate, n vecintatea suturii, striile sunt
sterse. L = 12-20 mm. (Plansa 27 a)
Larvele se dezvolt n lemnul de brad, molid si pin. Metamorfoza dureaz 2
ani. Adultii sunt ntlniti n lunile iulie-august.
_ Ultimul sternit abdominal usor concav. Femurele anterioare putin ngrosate,
tibiile anterioare usor curbate spre vrf, fiind prevzute cu un dinte ascutit.
Ultimul sternit abdominal are marginea posterioar tiat drept. Picioarele
normal conformate.
-ab. violacea De Geer Partea dorsal a corpului violet.
-ab. obscura Shils. Partea dorsal negricioas sau albastru-negricioas.
(Plansa 27 b)
-ab. bimaculata Kr. Capul, unghiurile anterioare ale pronotului si cte 2 pete
situate pe ultimul sternit abdominal, au o nuant glbuie.
-ab. bisornata Fleisch. Capul si unghiurile anterioare ale pronotului prezint
pete glbui.
-ab. signaticeps Fleisch. Marginea anterioar a capului prezint o bordur
glbuie.
3 Buprestis haemorrhoidalis Herbst Oval-alungit, convex, dorsal coloritul
este variabil: roscat-armiu sau verde-nchis, mai rar albastru sau negricios. Partea
ventral a corpului roscat-armie. Mandibulele si o pat frontal glbui. Antenele
ntunecate cu luciu metalic. La ambele sexe ultimul sternit abdominal prezint 2 pete
laterale rotunjite, roscate sau glbui. Picioarele roscat-armii, cu tarsele verzui sau
albastre. Pete glbui mai pot fi prezente la nivelul coxelor anterioare si a epipleurelor
pronotului. Partea ventral a corpului prezint o pubescent fin si deas, de nuant
cenusie. Capul cu rugozitti punctate dese si cu o impresiune frontal superficial.
Antenele subtiri, usor serate. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat dect
lung, ngustat anterior, cu marginea anterioar si posterioar ondulate. Unghiurile
anterioare si posterioare ale pronotului drepte, cu vrful ascutit. Marginile laterale ale
pronotului puternic rotunjite, prevzute cu o bordur fin spre baz, cu sau fr o
gropit bazal adncit. Elitrele convexe, usor ltite postmedian, prevzute cu rnduri
de puncte fine, relativ ondulate. Interstriile elitrelor prezint o punctuatie fin si rar.
Vrfurile elitrelor trunchiate sau usor rotunjite. L = 12-21 mm. (Plansa 27 c)
Pe conifere.
_ Femurele anterioare putin ngrosate. Tibiile anterioare usor arcuite,
prevzute cu un dinte apical.
-ab. nigricans Schils. Dorsal negricios.
-ab. inframaculata Fleisch. Marginile laterale ale sternitelor abdominale cu
pete glbui.
4 Buprestis octoguttata Linnaeus Corpul albastru-metalic de nuant deschis
sau nchis, la _ pronotul si partea ventral a corpului prezint reflexe metalice verzui
sau roscat-armii. Capul albastru, verzui sau armiu, partial piesele bucale si cte o
pat alungit postocular de nuant glbuie. Marginile laterale ale pronotului (la _ si
marginea sa anterioar) cu o tivitur ngust glbuie. Mai rar la nivelul pronotului pot
fi prezente 2 pete galbene mici, situate lng scutel. Elitrele albastre, fiecare elitr
prezint cte 5 pete glbui. Partea ventral a corpului cu numeroase pete galbene mai
134
mari sau mai mici, bine conturate. Primele 4 sternite abdominale prezint cte 4 pete
galbene, iar la sternitul 5 (sternitul anal) petele se contopesc, fiind vizibile numai 2
pete alungite. Antenele subtiri, usor serate, la _ articolele antenale mediane sunt usor
ngrosate. Pronotul lucios, prevzut cu o punctuatie deas, uniform si cu o linie
median neted, neevident. Scutelul neted si lucios, Elitrele cu marginile laterale
usor rotunjite, avnd cea mai mare ltime n partea lor postmedian. Suprafata
elitrelor plan, cu strii longitudinale fine, interstriile prezint cteva puncte izolate.
Vrfurile elitrelor trunchiate, la unghiul sutural si cel lateral al elitrei este prezent cte
un dintisor mic. Partea ventral a corpului prezint o punctuatie deas si accentuat n
jumtatea antemedian, postmedian punctuatia este mai rar. L=9-18 mm.
(Plansa 27d)
Larvele se dezvolt n lemnul de pin, adultii fiind ntlniti n lunile iulie-
august.
_ Femurele anterioare usor ngrosate, iar tibiile anterioare sunt drepte.
5 Buprestis novemmaculata Linnaeus Corpul oval-alungit, dorsal negru sau
albastru, adesea cu un luciu metalic verzui sau albstrui. Partea ventral a corpului
roscat-armie, uneori cu un desen galben. Capul glbui, cu un desen negru, fiecare
elitr prezint cte 3 pete galbene. Suprafata capului cu rugozitti punctate dese si cu
o impresiune frontal superficial. Pronotul transvers, convex, ngustat anterior, cu
marginile laterale drepte sau usor ondulate. Unghiurile posterioare ale pronotului
drepte, orientate n spate. Suprafata pronotului prezint o punctuatie deas,
accentuat si o linie longitudinal median neted, uneori de o parte si de alta a ei sunt
vizibile 2 pete antemediane. Scutelul neted si rotunjit. Elitrele usor convexe, cu
marginile laterale rotunjite, avnd cea mai mare ltime n partea antemedian. Umerii
elitrelor ltiti sub forma unui unghi obtuz. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale
punctate, interstriile sunt plane si punctate. Vrfurile elitrelor trunchiate, cu dintisori
ascutiti. Partea ventral a corpului si ndeosebi sternitele abdominale prezint o
punctuatie deas. Apofiza prosternului alungit, iar ultimul sternit abdominal are
vrful trunchiat. L = 12-20 mm. (Plansa 27 e)
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor. Metamorfoza dureaz 2-4 ani.
_ Sternitele abdominale prezint cte 2 pete glbui. Femurele anterioare
ngrosate.
Fiecare sternit abdominal are cte 4 pete glbui, la nivelul sternitului anal
petele sunt contopite cte 2.
-ab. maculata F. Petele galbene de pe elitre au dimensiuni reduse.
-ab. tristis Schils. Petele galbene de pe elitre se reduc sub forma unor strii
scurte, sterse.
10 Genul Eurythyrea Solieri
Antenele serate ncepnd cu articolul 4. Corpul mare, verde-metalic sau
albastru. Scutelul bine dezvoltat, mai lat dect lung. Elitrele de regul cu cte o band
lateral armie. Extremittile elitrelor prezint cte 2 dintisori mici.
n fauna noastr 4 specii.
1.Scutelul evident ltit (fig.122a, pag.135). Pronotul prezint 2-4 gropite adncite
dispuse pe un singur rnd. Partea ventral albastr sau violet-albstruie, la ea este
armie................................1 E. austriaca L.
Scutelul putin mai lat dect lung (fig.122 b-c, pag.135). Pronotul este lipsit de
gropite adncite, el prezint doar un punct mic situat deasupra scutelului. Dorsal
verde-metalic...........................................................................................................2
135
2.Pronotul prezint o punctuatie deas si accentuat, fiind lipsit de un sant median
longitudinal. ntre unghiurile posterioare ale pronotului si baza elitrelor exist un
unghi bine conturat (fig.122b, pag.135).....................2 E. quercus Hbst.
Suprafata pronotului cu o punctuatie fin. Este vizibil un sant median longitudinal
superficial. Unghiurile posterioare ale pronotului se continu direct cu baza elitrelor
(fig.122c, pag.135)............................3 E. micans F.
1 Eurythyrea austriaca Linnaeus Corpul lucios, verde-metalic sau verde
albstrui. Scutelul armiu, iar elitrele verzi, uneori prevzute cu o band longitudinal
armie. Capul prezint o punctuatie deas si accentuat, cu o gropit fin,
triunghiular pe vertex. Pronotul are o punctuatie fin si rar, la ceva mai
accentuat n jumtatea sa anterioar. Marginile laterale ale pronotului rotunjite si
ngustate anterior. Scutelul transvers, de 2-3 ori mai lat dect lung, neted, nepunctat.
Suprafata elitrelor cu strii accentuate, n partea lor apical interstriile sunt carenate.
Vrfurile elitrelor trunchiate si denticulate. L = 15-23 mm. (Plansa 26 e)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar, plop si de brad.
_ Ochii mari si convecsi. Partea ventral albastr sau violet-albstruie.
Ventral roscat-armiu.
a b c
Fig. 122
Pronotul i scutelul la Eurythyrea (dup H. Freude)
a-E. austriaca, b-E. quercus, c-E. micans.
2 Eurythyrea quercus Herbst Fruntea ntre ochi cu marginile paralele. Dup
vertex lipseste o gropit adncit, ns vertexul prezint o caren median. Capul
unicolor verde-auriu cu luciu metalic. Marginile laterale ale elitrelor sunt lipsite de
benzi armii. Interstriile elitrelor sunt puternic convexe. Zimtii de la vrfurile elitrelor
sunt bine conturati si ascutiti. L = 15-25 mm. (Plansa 26 d)
Pe stejari.
3 Eurythyrea micans Fabricius Marginile laterale ale fruntii nu sunt paralele,
ele se ngusteaz posterior dup ochi. Elitrele de culoare verde-metalic sau albastr,
marginile lor laterale prezint o band longitudinal lat, galben-roscat, de nuant
mai deschis dect la E. austriaca. Interstriile elitrelor late, aplatizate, usor bombate
spre vrf, ns ele nu sunt carenate. Zimtisorul extern de la vrful elitrei rudimentar si
cu vrful tesit. L = 16-24 mm. (Plansa 26 f)
Specie meridional.
136
a b
Fig. 123
Specii de buprestidae
a-Chrysobothrys chrysostigma, b-Poecilonota variolosa.
11 Familia Peltidae
Corpul prezint un aspect extrem de variabil. El poate fi mult alungit si
ngustat sau este asemntor cu cel al speciilor din genurile Silpha si Cassida.
Antenele sunt formate din 11 articole si prezint de regul o mciuc din 3 articole.
Coxele anterioare si mediane deprtate, iar cele posterioare cotangente. Tarsele
pentamere cu primul articol rudimentar. Metatarsele alungite cu ghearele simple.
Insectele sunt rspndite sub scoarta copacilor, in iasc si n alte ciuperci
arboricole. Unele specii sunt sinantrope fiind gsite n fin. n fauna Romniei 7
genuri monotipice.
1 Genul Peltis (O. F. Mller)
(Zimiona De Gozis)
Cuprinde o singur specie.
Peltis grossa Linnaeus Dorsal aplatizat, maroniu-nchis sau negru, extrem de
rar rosu sau roscat-maroniu. Capul si cea mai mare parte a marginilor ltite ale
pronotului cu rugozitti accentuate. ntre locul de insertie al antenelor exist o
impresiune transversal. Marginea extern a mandibulelor cu un unghi ascutit.
Antenele ncepnd cu articolul 4 putin mai lungi dect late. Marginile laterale ale
pronotului ltite si aplatizate, prevzute cu o bordur accentuat, mai stears n partea
sa median. Toate unghiurile pronotului sunt rotunjite. Scutelul punctat. Elitrele
lucioase, des punctate, cu sutura si 3 carene longitudinale nltate. Baza elitrelor
prezint o bordur fin, iar epipleurele elitrelor, sunt puternic ngustate spre vrf. ntre
carenele longitudinale ale elitrelor este prezent o punctuatie neregulat. Tibiile
anterioare au un sntulet scurt pentru insertia tarselor. Apofiza prosternului
necarenat. Primele 4 sternite abdominale prezint pe marginile laterale cte o
suprafat lucioas n form de "oglind". L = 11-19 mm. (Fig.124, pag.137)
Specie boreo-montan, rspndit sub scoarta coniferelor.
137
Fig. 124
Peltis grossa
12 Familia Cucujidae
Cuprinde coleoptere cu corpul alungit, adesea aplatizat, glabru sau acoperit cu
o pubescent scurt, culcat. Antenele se inser sub marginile laterale ale fruntii,
naintea ochilor si sunt formate din 11 articole. Articulatia dintre pronot si elitre este
elastic. Elitrele acoper complet abdomenul, n mod exceptional pigidiul poate
rmne descoperit. Suprafata pronotului cu rnduri de puncte, strii sau cute
longitudinale. Coxele anterioare si mediane sunt mici, sferice. Coxele posterioare
transverse, ele ating marginile laterale ale abdomenului. Toate coxele sunt deprtate
ntre ele. Tarsele pentamere, mai rar la _ ele pot fi heteromere (5, 5, 4). Abdomenul
prezint pe fata ventral 5 sternite bine conturate.
Cele mai multe specii triesc sub scoarta copacilor unde vneaz insecte mici,
altele sunt ntlnite n lemnul putred. Pot fi gsite si n magazii, depozite de alimente,
unde ajung odat cu produsele importate.
1 Genul Cucujus Fabricius
Coleoptere de talie mare, cu partea dorsal de culoare rosie-aprins. Capul,
pronotul si scutelul prezint o punctuatie deas. Pronotul cu 5 carene longitudinale
mari. Marginile laterale ale pronotului fin zimtate. Elitrele mate, lipsite de puncte.
Antenele si picioarele negre cu tarsele maronii. Tmplele sunt proeminente dup ochi.
La noi 2 specii care triesc sub scoarta copacilor.
Cucujus haematodes Erichson Partea dorsal a corpului rosie, cu exceptia
vrfului mandibulelor care sunt negre. Ventral negru, portiunea median a pro, mezo
si metasternului de culoare roscat. Marginile laterale ale pronotului zimtate si
puternic rotunjite. L = 13-17 mm. (Fig.125, pag.138)
n zona montan si subalpin sub scoarta de foioase si conifere.
138
Fig. 125
Cucujus haematodes
13 Familia Oedemeridae
Corpul moale, slab chitinizat, alungit si ngust. Capul prognat, ngustat dup
ochi, ns el nu este pedunculat. Antenele se inser pe frunte naintea ochilor si sunt
alctuite din 11 articole, la _ uneori din 12 articole. Ele sunt subtiri, setiforme, sau
filiforme, mai rar serate. Pronotul adesea cordiform, transvers, cu marginile laterale
paralele, lipsite de o bordur vizibil. Baza elitrelor adesea de aproximativ 2 ori mai
lat dect marginea posterioar a pronotului. Elitrele divergente posterior cu nervuri
longitudinale accentuate. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Coxele
cotangente, cele anterioare si mediane sunt proeminente. Cavittile coxelor anterioare
deschise posterior. Femurele depsesc marginile laterale ale corpului. Picioarele
subtiri. Tarsele anterioare si mediane sunt pentamere iar cele posterioare tetramere.
Toate pretarsele sunt alungite, penultimul articol tarsal adesea ltit, ns el nu este
niciodat bilobat. Abdomenul prezint 5 (rar 6-7) sternite bine conturate.
Larvele se dezvolt n lemnul arborilor btrni si n tulpinile unor plante.
Adultii se ntlnesc pe flori sau pe scoarta copacilor. Unele specii sunt nocturne sau
crepusculare. n fauna Romniei 7 genuri.
Cheia genurilor
1.Ochii ntregi sau usor sinuati lng locul de insertie al antenelor (fig.126b, pag.139).
Coxele mediane cotangente. Apofiza prosternului este extrem de scurt.....................
........................................1 Oedemera Ol.
Ochii puternic sinuati n dreptul locului de insertie al antenelor (fig.126a, pag.139).
Coxele mediane sunt separate ntre ele de o apofiz ngust a prosternului...2
2.Antenele lungi, serate ncepnd cu articolul 3. Primul articol antenal mai scurt dect
articolul 3, iar articolul 2 este rudimentar (fig.127a, pag.139). Fruntea ntre ochi
extrem de ngust. Vrful pigidiului convex, normal conformat.2 Calopus F.
Antenele subtiri, cu articolele cilindrice (fig.127b, pag.139). Scapul este mai lung
dect al 3-lea articol antenal. Fruntea ltit. Extremitatea pigidiului adnc sinuat......
........................3 Sparedrus Latr.
139
a b
Fig. 126
Capul la Oedemeridae (dup H. Freude)
a-Calopus sp., b-Oedemera sp.
a b
Fig. 127
Antenele la Oedemeridae (dup H. Freude)
a-Calopus sp., b-Sparedrus sp.
1 Genul Oedemera Olivier
n fauna noastr o singur specie.
Oedemera femoralis Olivier Corpul ngust, paralel, relativ aplatizat, de
culoare galben-maronie. Capul alungit, prevzut cu o punctuatie fin, cu ochii mari,
proeminenti. Articolul terminal al palpilor maxilari este usor ltit. Antenele subtiri,
filiforme, depsesc jumtatea corpului. Fruntea, marginile pronotului, mezosternul,
marginile laterale ale metasternului, precum si abdomenul cu exceptia vrfului, de
culoare neagr sau ntunecat. Pronotul subtire, usor ngustat posterior. Baza
pronotului curbat, iar marginile lui laterale dispun de o punctuatie rar, dar
accentuat. Elitrele extrem de lungi, cu vrfurile (luate izolat) rotunjite, usor
ntredeschise n dreptul suturii. Suprafata elitrelor are o punctuatie accentuat.
Picioarele lungi si subtiri. Vrful femurelor anterioare si mijlocul femurelor mediane
prezint cte o pat de culoare nchis. Penultimul articol de la toate tarsele ltit si
bilobat. L = 13-18 mm. (Fig.128a, pag.140)
Specie nocturn, rspndit pe tei, artar si soc.
_ Tibiile posterioare sunt arcuite spre marginea lor intern.
2 Genul Calopus Fabricius
La noi o singur specie.
Calopus serraticornis Linnaeus Corpul alungit, maroniu-nchis, cilindric,
acoperit cu o pubescent fin, de nuant cenusie. Capul mic si rotunjit cu ochii
proeminenti, prezint 2 tuberculi frontali lng locul de insertie al antenelor. Fruntea
140
ngust, marginile laterale ale capului se ngusteaz dup ochi. La nivelul clipeului se
afl o impresiune superficial. Suprafata capului si a pronotului este acoperit cu o
punctuatie deas si accentuat. Pronotul are aproximativ aceeasi lungime si ltime,
fiind mai ngust dect elitrele. De o parte si de alta a discului pronotului se afl cte o
impresiune antemedian aplatizat. Elitrele sunt de peste 4 ori mai lungi dect capul
si pronotul luate mpreun, cu marginile laterale paralele. Umerii elitrelor prezint o
punctuatie fin si rar, n rest punctuatia devine mai accentuat. Suprafata elitrelor cu
3 nervuri longitudinale slab conturate. Vrfurile elitrelor rotunjite si usor divergente.
Epipleurele elitrelor nguste, ele se prelungesc pn la vrful elitrei. Femurele sunt
subtiri. Tibiile mai lungi dect femurele, acestea din urm fiind usor ltite spre vrf si
prevzute cu 2 pinteni apicali de dimensiuni reduse. Toate tarsele sunt cordiforme si
aplatizate. L = 18-20 mm. (Fig.1128b, pag.140)
Insecte nocturne, larvele se dezvolt n lemnul putred de foioase si conifere.
_ Capul mpreun cu ochii aproximativ la fel de lat ct pronotul. Antenele mai
ltite, serate, aproximativ la fel de lungi ct corpul.
Capul mpreun cu ochii putin mai lat dect pronotul. Antenele subtiri, usor
serate, ajung pn la jumtatea corpului.
3 Genul Sparedrus Latreille
n fauna Romniei este prezent o singur specie.
Sparedrus testaceus Anderschen Corpul negru cu elitrele maroniu-deschise,
acoperit cu o pubescent galben pe elitre, uneori capul si pronotul prezint de
asemenea o pubescent glbuie. Capul scurt si rotunjit. Antenele depsesc jumtate
din lungimea corpului. Ochii sunt adnc crestati anterior. ntre labrum si clipeu se afl
o formatiune coriacee lucioas. Fruntea convex. Pronotul cilindric, usor cordiform.
Baza elitrelor de aproximativ 2 ori mai lat dect marginea posterioar a pronotului.
Suprafata capului cu o punctuatie rar, iar pronotul are o punctuatie deas si
accentuat. Punctuatia elitrelor fin si deas, suprafata elitrelor cu urme de carene
longitudinale, abia vizibile. Femurele usor mciucate. Ultimele 2 articole tarsale ltite,
cordiforme. L = 6,5-16 mm.
Pe florile arbustilor ndeosebi pe Crataegus sp. si Quercus sp.
a b
Fig. 128
Specii de Oedemeridae
a-Oedemera femoralis, b-Calopus serraticornis.
141
14 Familia Pythidae
Cuprinde coleoptere cu corpul alungit, aplatizat sau bombat, adesea de talie
redus. Capul cu ochii rotunjiti lipsiti de o stirbitur vizibil. Antenele se inser pe
marginile laterale ale capului si sunt formate din 11 articole moniliforme, uneori
ngrosate spre vrf. n unele cazuri articolul terminal al antenelor este ngrosat. Capul
adesea se prelungeste cu un rostru alungit. Mandibulele acoper cea mai mare parte
din suprafata labrumului si sunt despicate la vrf sau bifide. Ultimul articol al palpilor
maxilari ltit sau subtire, cilindric. Pronotul adesea cordiform, marginile lui laterale
fiind lipsite de o bordur vizibil. Suprafata elitrelor prezint strii sau rnduri
longitudinale de puncte. Prosternul alungit. Cavittile de articulatie ale coxelor
anterioare sunt deschise posterior. Picioarele subtiri. Penultimul articol al tarselor este
uneori bilobat sau ltit. Adesea baza ghearelor este usor denticulat. Abdomenul
prezint 5 sternite bine conturate.
Insectele sunt ntlnite sub scoarta copacilor sau n lemn, n galerii de
scolitide. n fauna Romniei 7 genuri.
1 Genul Pytho Latreille
Corpul este usor ltit posterior. Capul lat cu ochii rotunzi. Marginea anterioar
a clipeului concav, iar tmplele sunt arcuite. Labrumul transvers, nu este acoperit de
mandibule. Articolul terminal al palpilor maxilari n form de secure. Antenele usor
ngrosate spre vrf, prezint ultimul articol alungit. Pronotul mai lat dect capul avnd
o bordur bazal. Elitrele aplatizate, suprafata lor cu strii superficiale. Epipleurele
elitrelor ltite n partea lor anterioar.
La noi 2 specii. Att adultii ct si larvele sunt ntlnite sub scoarta coniferelor.
Pytho depressus Linnaeus Dorsal albastru-nchis, uneori cu elitrele verzui.
Partea ventral neagr, cu exceptia abdomenului care este roscat. Piesele bucale,
antenele si picioarele roscate, cu exceptia femurelor care pot fi negricioase sau
maronii. Labrumul de aproape 3 ori mai lat dect lung, prezint vrful trunchiat.
Suprafata mandibulelor punctat. Capul si pronotul prezint o punctuatie fin, acesta
din urm fiind disciform, usor transvers, cu unghiurile anterioare usor rotunjite. De o
parte si de alta a discului pronotului se afl cte o impresiune adncit. Elitrele cu strii
longitudinale, interstriile sunt nepunctate sau prevzute cu o punctuatie extrem de
fin. L = 7,5-16 mm. (Fig.129, pag.141)
-ab. castaneus F. Elitrele roscat-maronii cu luciu metalic.
-ab. festivus F. Elitrele violete cu reflexe metalice purpurii.
Fig. 129
Pytho depressus
142
15 Familia Pyrochroidae
Corpul ltit si aplatizat cu elitrele ntotdeauna rosii. Capul prognat, puternic
ngustat dup tmple. Antenele ncepnd cu articolul 3 sunt serate sau pectinate. Ochii
usor proeminenti cu marginea anterioar concav. ntre cap si pronot se intercaleaz
un peduncul scurt si ltit. Pronotul disciform, marginile lui laterale sunt rotunjite,
lipsite de o bordur vizibil. Marginea posterioar a pronotului este mai ngust dect
baza elitrelor. Suprafata elitrelor este lipsit de strii sau rnduri longitudinale de
puncte. Vrfurile elitrelor acoper complet abdomenul. Coxele anterioare conice, usor
cotangente. Cavittile de articulatie ale coxelor anterioare sunt deschise posterior.
Picioarele lungi si subtiri, penultimul articol tarsal este bilobat. Ghearele nedespicate,
de regul cu un dinte mic bazal. Abdomenul prezint 5 sternite bine conturate, mai rar
_ pot avea 6 sternite. Adultii sunt ntlniti la liziera pdurilor, pe flori de arbusti sau
pe trunchiuri doborte. Larvele predatoare, ele triesc sub scoarta copacilor hrnindu-
se cu insecte xilofage.
1 Genul Pyrochroa Fabricius
Corpul mare, aplatizat, puternic ltit posterior. Epipleurele elitrelor sunt
evident ngustate postmedian. Partea dorsal este acoperit cu o pubescent uniform
si culcat.
n fauna noastr 2 specii.
Pyrochroa coccinea Linnaeus Corpul negru, cu pronotul si elitrele rosii,
acoperite cu o pubescent de nuant roscat. Capul puternic ltit n dreptul tmplelor,
prevzut cu o impresiune frontal acoperit cu o pubescent tomentoas deas.
Pronotul are un sant median si cte o impresiune lateral superficial. Baza pronotului
cu o bordur fin. L = 14-18 mm. (Fig.130, pag.143)
La liziera pdurilor si n poieni pe flori. Larvele se dezvolt sub scoarta
copacilor.
Fig. 130
Pyrochroa coccinea
143
16 Familia Meloidae
Cuprinde insecte de talie medie sau mare (6-40 mm). Capul este puternic
ngustat dup tmple, fiind legat de pronot printr-un peduncul ngust. Ochii reniformi.
Antenele adesea formate din 11 articole, uneori cu un numr de articole mai redus.
Ele pot fi filiforme, moniliforme, ngrosate spre vrf, mai rar pot avea o form
neregulat. Labrumul dezvoltat, bine vizibil. Vrfurile mandibulelor ascutite sau usor
zimtate, uneori maxilele au vrful spatulat. Pronotul transvers, rotunjit sau alungit,
ngustat anterior, marginile lui laterale fiind lipsite de o bordur vizibil. Baza
pronotului este mai ngust dect baza elitrelor. Sutura elitrelor divergent posterior,
vrfurile elitrelor luate izolat sunt de regul rotunjite. Elitrele acoper complet
abdomenul, uneori ele pot fi scurte lsnd descoperite partial tergitele abdominale.
Aripile membranoase sunt bine dezvoltate (la Meloe ele lipsesc). Coxele anterioare
cilindrice, cotangente n partea lor median. Cavittile de articulatie ale coxelor
posterioare deschise. Ghearele despicate la vrf sau zimtate cu un apendice coriaceu
(de consistenta pielii). Ultimul sternit abdominal la _ este trunchiat.
Cheia genurilor
1.Marginea intern a vrfurilor tibiilor si femurelor anterioare prezint o zon
pubescent galben-aurie........................................1 Epicauta Redt.
Vrfurile tibiilor si femurelor anterioare sunt lipsite de o pubescent vizibil, de
culoare galben-aurie....................................................................................................2
2.Antenele moniliforme, uniform ngrosate sau mciucate spre vrf, ele nu sunt mai
lungi dect jumtatea corpului (fig.131 a-c, pag.144). Ghearele normal conformate
(fig.132a, pag.144)..........................................................................................3
Antenele filiforme, uneori usor ngustate spre vrf (fig.131b, pag.144). Vrfurile
antenelor ating sau depsesc jumtate din lungimea corpului. Ghearele usor zimtate
pe marginea lor intern (fig.132b, pag.144)........................................7
3.Elitrele nu acoper complet abdomenul, sutura elitrelor fiind divergent posterior.
Aripile membranoase lipsesc. Coxele mediane ating baza coxelor posterioare............
................................................2 Meloe L.
Elitrele acoper complet abdomenul, cel mult vrful pigidiului poate rmne
descoperit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Coxele mediane nu ating pe
cele posterioare........................................................................................................4
4.Antenele mciucate sau usor ngrosate spre vrf, ele depsesc cu putin baza
pronotului (fig.131c, pag.144). Ambii pinteni terminali ai tibiilor posterioare au
aceleasi dimensiuni.............................................................3 Mylabris F.
Antenele moniliforme, uniform ngrosate, ele depsesc cu mult baza pronotului
(fig.131a, pag.144). Pintenul exterior al tibiilor posterioare este mai ngrosat dect
cel intern.....................................................................................................................5
5.Pronotul nu este trapeziform, iar unghiurile sale anterioare sunt rotunjite...................
.....4 Alosimus Muls.
Forma pronotului trapezoidal, cu unghiurile anterioare ascutite...............6
6.Elitrele glabre, lipsite de peri.............................................5 Lytta F.
Suprafata elitrelor este acoperit cu o pubescent lung, erect.....6 Teratolytta Sem.
7.Pronotul lung si ngust, conic ngustat anterior. Articolul terminal al palpilor
maxilari alungit, triunghiular sau n form de secure .........7 Stenodera Esch.
Pronotul nu este mai lung dect lat. Ultimul articol al palpilor maxilari oval sau cu
marginile paralele pn spre vrf..................8 Euzonitis Sem.
144
a b c
Fig. 131
Antenele la Meloidae (dup H. Freude)
a-Alosimus sp., b-Euzonitis sp., c-Mylabris sp.
a b
Fig. 132
Ghearele la Meloidae (dup H. Freude)
a-Lytta sp., b-Alosimus sp.
1 Genul Epicauta Redtenbacher
Capul mare si bombat cu tmplele alungite. Pronotul este mai ngust dect
capul, avnd marginile laterale paralele n jumtatea lor posterioar. Suprafata
elitrelor prezint granulatii fine. Vrfurile elitrelor luate izolat rotunjite. Picioarele
lungi si subtiri. Toate tarsele sunt mai lungi dect tibiile. Corpul alungit, relativ
cilindric, usor ltit posterior. Dorsal negru, uneori cu capul roscat. (Plansa 22a)
n fauna noastr 2 specii.
Epicauta rufidorsum Goeze Corpul negru. Antenele si picioarele negre, totusi
baza antenelor pe fata lor intern poate avea o nuant galben-roscat. Partea dorsal
este acoperit cu o pubescent neagr, o dung longitudinal pe discul pronotului si
una situat pe marginile laterale ale pronotului sunt formate din peri albiciosi. Ventral
cu o pubescent cenusie, uneori numai vrful ultimului sternit abdominal poate fi
cenusiu-pubescent. L = 10-19 mm. (Plansa 22 a)
Duntor la cartofi.
_ Primul articol al tarselor posterioare ltit si aplatizat.
2 Genul Meloe Linnaeus
Capul mare, cu vertexul puternic bombat si cu tmplele lungi. Antenele
moniliforme, uneori cu articolele mediane sunt ngrosate, de form neregulat.
Pronotul adesea mai ngust dect capul si ntotdeauna mai ngust dect elitrele, acestea
din urm sunt suprapuse n partea lor anterioar si divergente posterior. Abdomenul
voluminos, mai dezvoltat dect capul si pronotul luate mpreun. Picioarele bine
dezvoltate. Pintenul extern al tibiilor posterioare are vrful oblic-trunchiat.
Metasternul este foarte scurt, iar coxele mediane si posterioare sunt apropiate.
145
Insecte heliofile ntlnite n zonele nsorite, acoperite cu iarb. La noi 13
specii.
1.Antenele att la _ ct si la sunt ltite n partea lor median, uneori _ au articolele
5-7 de form neregulat (fig.133a, pag.146). Pronotul mai lung sau aproximativ la
fel de lung si de lat..2
La ambele sexe articolele mediane nu sunt ltite. Pronotul transvers, mai lat dect
lung..............................................................................4
2.Suprafata elitrelor cu granulatii extrem de fine si cu puncte adncite mari. Pronotul
are un luciu mtsos si prezint o punctuatie fin, greu vizibil. Numai articolele
mediane ale _ sunt ngrosate, ns ele nu sunt nici deformate si nici ndoite...............
..................1 M. autumnalis Ol.
Elitrele dispun de rugozitti granulate, contopite. Suprafata pronotului are o
punctuatie deas si accentuat. Articolele antenale 5-7 la _ sunt puternic ltite,
ndoite, de form neregulat, la ele sunt doar ceva mai ltite.............................3
3.Capul si pronotul au o punctuatie grosier, spatiul dintre puncte fiind neted si lucios.
Marginea posterioar a pronotului dreapt. Suprafata elitrelor granulat.....................
.................2 M. proscarabaeus L.
Suprafata capului si a pronotului prezint o punctuatie fin si rar, intervalele dintre
puncte mate, cu granulatii foarte fine. Baza pronotului este usor curbat. Elitrele
au un luciu mtsos, fiind acoperite cu granulatii longitudinale fine...........................
.............................3 M. violaceus Marsh.
4.Capul dup ochi prezint cte o impresiune longitudinal adncit.................
...............................4 M. variegatus Don.
Capul este lipsit de impresiuni longitudinale vizibile.............................................5
5.Partea dorsal a pronotului plan, iar marginile lui laterale sunt drepte, paralele si
usor ngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite.................6
Pronotul dorsal convex, cu marginile laterale si cu unghiurile posterioare ltit-
rotunjite.............................................................................................11
6.Suprafata capului si a pronotului prezint o punctuatie accentuat. Elitrele cu
rugozitti grosiere sau cu puncte carenate accentuate.............................................7
Capul si pronotul netede sau fin punctate. Elitrele au rugozitti fine ori suprafata lor
este neted si lucioas......................................................................................9
7. Baza pronotului dispune de o impresiune median mai adncit n dreptul
scutelului. Partea dorsal neted, fr impresiuni longitudinale.....5 M. tuccius Rossi
Marginea posterioar a pronotului este lipsit de o impresiune vizibil. Elitrele cu
impresiuni aplatizate printre care se afl rugozitti fine.................................8
8.Pronotul ltit anterior cu unghiurile anterioare proeminente. Santul median
longitudinal al pronotului mai adncit spre baz si mai sters n partea median......
..........6 M. cicatricosus Leach
Marginile laterale ale pronotului paralele, iar unghiurile sale anterioare sunt
rotunjite. Santul median al pronotului uniform adncit pe toat pe toat lungimea lui
................7 M. rufiventris Germ.
9.Elitrele au pe marginea lateral cte o tivitur glbuie. Marginea anterioar a
pronotului si scutelul sunt acoperite cu o pubescent galben-aurie. Pronotul ptrat cu
partea dorsal aplatizat..................................................8 M. hungarus Schr.
Marginile laterale ale elitrelor fr o bordur ngust de nuant glbuie. Marginea
anterioar a pronotului are o pubescent neagr, iar scutelul nu este acoperit cu peri
galbeni. Pronotul transvers, prevzut cu 3 impresiuni longitudinale superficiale.....10
10.Partea dorsal neagr, epipleurele elitrelor albastre............9 M. uralensis Pall.
Capul si pronotul de culoare violet, iar elitrele si abdomenul sunt albastre..............
.........................10 M. decorus Brandt
146
11.Capul si pronotul glabre, prevzute cu o punctuatie relativ accentuat. Antenele
scurte, ngrosate spre vrf. Corpul n ansamblu si n special partea dorsal albastr
............11 M. brevicollis Panz.
Suprafata capului si a pronotului este acoperit cu o pubescent accentuat.
Antenele mai lungi, ele nu sunt ngrosate spre vrf. Corpul negru, cel mult cu slabe
reflexe metalice albstrui.............................................12
12.Antenele mai ngrosate, penultimul articol antenal nu este mai lung dect lat
(fig.133c, pag.146). Punctuatia capului uniform, relativ fin....................................
...................12 M. scabriusculus Brandt
Antenele mai subtiri, cu penultimul articol mai lung dect lat (fig.133d, pag.146).
Suprafata capului prezint o punctuatie accentuat, adesea inegal...........................
.............................13 M. rugosus Marsh.
a b c d
Fig. 133
Antenele la Meloe (dup Z. Kaszab)
a-M. violaceus (_), b-M. violaceus (), c-M. scabriusculus, d-M. rugosus.
1 Meloe autumnalis Olivier Corpul negru, cu reflexe metalice violete sau
albstrui. Articolele antenale 5-7 nu sunt ndoite n form de crlig. Capul si pronotul
prezint cteva puncte izolate. Suprafata pronotului este uniform aplatizat.
L = 8-23 mm.
2 Meloe proscarabaeus Linnaeus Negru-albstrui sau negru-unicolor, uneori
capul poate fi albastru sau violet. Capul si pronotul (cel putin n partea sa anterioar)
sunt acoperite cu puncte dese si accentuate. Pronotul mai lung dect lat, prevzut cu o
bordur bazal fin, fr impresiuni bazale adncite. Suprafata elitrelor prezint
rugozitti punctate. L = 11-35 mm. (Plansa 28 b)
_ Articolele antenale din zona median sunt ndoite n form de crlig.
-ab. cyaneus Muls. Corpul negru-unicolor.
3 Meloe violaceus Marsham Corpul albastru (la forma tipic) sau albastru-
negricios. Capul si pronotul cu aspect lucios, aproape neted, avnd o punctuatie fin si
rar. Baza pronotului prezint o impresiune transversal. Suprafata elitrelor cu
rugozitti fine. L = 10-32 mm.
n zona de step, comun.
_ Al 5-lea articol terminal ndoit n form de crlig (fig.133a, pag.146).
Al 5-lea articol terminal normal conformat (fig.133b, pag.146)
-ab. montanus Gerh. Corpul negru sau negru-albstrui.
147
4 Meloe variegatus Donovan Corpul verde-nchis cu reflexe metalice, capul si
pronotul au o culoare armiu-nchis. Suprafata capului prezint cte o impresiune
longitudinal n spatele ochilor, iar pronotul are o impresiune superficial si
aplatizat. Elitrele de nuant bronzat-nchis, acoperite cu granulatii neuniforme si
accentuate. Picioarele negre. Partea ventral a corpului albastr sau violet, prevzut
cu o pubescent neagr. Sternitele abdominale albastru-verzui, uneori fiecare sternit
are cte o pat verde sau armiu-roscat. Capul ngustat posterior, aproximativ la fel
de lat ct pronotul, cu tmplele colturoase. Pronotul transvers, de form triunghiular,
baza pronotului fiind lipsit de o bordur vizibil. Suprafata pronotului prezint o
punctuatie deas si accentuat, ct si o impresiune superficial. L = 11-38 mm.
(Plansa 28 c)
5 Meloe tuccius Rossi Negru-unicolor. Capul si pronotul cu puncte accentuate
ce se prezint sub forma unor gropite adncite. Elitrele de asemenea cu puncte
accentuate, ns ceva mai fine. Antenele si picioarele sunt acoperite cu o pubescent
neagr. Abdomenul mat, numai ultimele 2 tergite abdominale sunt lucioase, fiind
prevzute cu o punctuatie izolat. L = 14-25 mm.
Specie meridional.
6 Meloe cicatricosus Leach Corpul negru, cu reflexe metalice albstrui.
Antenele negre sau albastre, acoperite cu o pubescent neagr. Pronotul usor ngustat
posterior, cu unghiurile anterioare proeminente si cu discul lipsit de o strie median.
Suprafata pronotului prezint rugozitti punctate si accentuate. Elitrele cu rugozitti
plane, spatiile dintre rugozitti au strii radiale. Partea ventral si picioarele sunt
acoperite cu o pubescent de nuant albstruie. Sternitele abdominale mate, lipsite de
o tent metalic. L = 16-45 mm.
7 Meloe rufiventris Germar (coriaceus Brandt) Unicolor, negru-lucios,
numai antenele si picioarele au o pubescent albstruie. Marginile laterale ale
pronotului paralele, iar unghiurile sale anterioare sunt usor rotunjite. Discul
pronotului prezint un sant median longitudinal, de o parte si de alta a lui se mai afl 2
impresiuni longitudinale. Adesea baza abdomenului poate fi galben-roscat.
L = 16-32 mm.
8 Meloe hungarus Schrank Corpul negru cu un luciu mtsos. Antenele si
picioarele sunt acoperite cu o pubescent albastru-nchis. Capul si pronotul netede,
mate, marginile lor prezint o punctuatie fin si deas, printre care se afl cteva
puncte mai ngrosate. Elitrele cu rugozitti fine si alungite, marginile laterale si sutura
elitrelor de nuant glbuie. Partea ventral a corpului lucioas, prevzut cu o
punctuatie deas. L = 16-40 mm.
9 Meloe uralensis Palliardi Capul si pronotul au o punctuatie foarte fin,
format din cteva puncte izolate. Dorsal negru-mat, partea ventral a corpului
prezint reflexe metalice albstrui. Capul este ltit n dreptul tmplelor. Pronotul de
aproximativ 2 ori mai lung dect lat, marginea lui anterioar si posterioar sunt
acoperite cu o pubescent glbuie. Elitrele cu granulatii fine, fiind prevzute cu un
sant lateral care se ntinde de la baz pn la marginea lor posterioar. Abdomenul
dispune de o punctuatie deas si uniform. L = 9-23 mm.
Pe pantele nsorite.
10 Meloe decorus Brandt & Erichson Capul si pronotul prezint o punctuatie
rar dar accentuat si un luciu metalic violet. Elitrele si restul corpului negre, adesea
148
cu reflexe metalice albstrui. Marginile laterale ale pronotului netede, iar santul
median longitudinal de pe pronot se lteste si se adnceste posterior. Numai baza
elitrelor prezint cte un sntulet lateral scurtat. Abdomenul cu o punctuatie
accentuat, printre care se afl granulatii ncretite. L = 12-20 mm.
Pe pantele uscate si nsorite sau pe terenuri nisipoase.
11 Meloe brevicollis Panzer Corpul negru cu reflexe albstrui sau albastru.
Capul ceva mai lat dect pronotul, acesta din urm fiind puternic turtit dorso-ventral.
Suprafata capului si a pronotului glabr, lipsit de peri. Antenele scurte, usor ngrosate
spre vrf, penultimul articol antenal nu este mai lung dect lat. Pronotul transvers, cu
unghiurile posterioare obtuze dar proeminente, iar santul median al pronotului este
superficial. Marginea posterioar a pronotului dreapt. Suprafata elitrelor cu granulatii
fine. Partea dorsal a corpului prezint o punctuatie fin si rar. Abdomenul negru. L=
7-24 mm. (Plansa 28 a)
-var. cephalotes Germ. Capul si pronotul au o punctuatie deas si accentuat.
12 Meloe scabriusculus Brandt & Erichson Corpul negru cu luciu mtsos si
cu reflexe metalice albstrui. Ochii mici si aplatizati, ei depsesc cu putin curbura
capului. Fruntea este lipsit de o strie longitudinal. Sutura dintre clipeu si frunte nu
este curbat. Antenele subtiri, cu articolele mediane la fel de lungi si de late, iar
ultimele 2 articole terminale sunt evident mai lungi dect late. Pronotul transvers.
Punctuatia capului si a pronotului este relativ accentuat, iar pubescenta lor fin.
Suprafata elitrelor are rugozitti fine si dese. Marginea exterioar a tibiilor prezint
peri culcati. Partea membranoas a abdomenului este acoperit cu peri negri si fini.
L = 6-28 mm.
Primvara, n zona de step.
13 Meloe rugosus Marsham Fruntea prezint un sant median accentuat ce se
ntinde pn la sutura clipeal. Ochii relativ dezvoltati. Antenele subtiri, cu articolele
mediane usor alungite. Capul si pronotul au o punctuatie accentuat, punctuatia
capului este inegal, iar intervalele dintre puncte sunt lucioase. Marginea intern a
ochilor este sinuat. Marginile laterale ale pronotului ngustate anterior, iar santul
median al pronotului este relativ adncit. Elitrele cu rugozitti plane si accentuate,
fiind lipsite de reflexe metalice albstrui. Partea membranoas a abdomenului are un
luciu mtsos, fiind acoperit cu smocuri de peri aflati n gropite adncite mici.
Tergitele abdominale puternic chitinizate, ele dispun de rugozitti radiare. Tibiile sunt
acoperite cu o pubescent alungit, marginea lor exterioar este doar partial acoperit
cum peri. Tarsele lungi si subtiri. L = 6-18 mm.
Att la ses ct si la munte pe ierburile din zonele nsorite.
3 Genul Mylabris Fabricius
Capul mare, ltit, cu ochii reniformi si cu tmplele rotunjite. ntre clipeu si
frunte exist o strie accentuat. Antenele se inser pe cap naintea ochilor, articolele 8-
11 sunt ngrosate, ultimul fiind cel mai dezvoltat. Pronotul la fel de lat sau putin mai
ngust dect capul si ntotdeauna mai ngust dect elitrele. Pintenii tibiilor posterioare
subtiri, cu vrful ascutit. Ghearele nu sunt denticulate. Corpul cilindric, alungit, negru,
elitrele prezint pete galbene sau galben-roscate. Capul, pronotul si partea ventral a
corpului sunt acoperite de o pubescent erect.
Larvele consum oule de lcuste si blatide. Adultii sunt ntlniti vara pe
ierburi si pe flori. n fauna Romniei 5-6 specii.
149
Mylabris variabilis Pallas Antenele lungi, cu penultimul articol alungit. Partea
dorsal este prevzut cu o punctuatie accentuat. Elitrele lucioase, galbene, cu 3 pete
transversale negre. Corpul este acoperit cu o pubescent neagr. L = 7-16 mm.
(Fig.135a, pag.150)
a b c d e
f g h i j
Fig. 134
Variabilitatea elitrelor la Mylabris variabilis (dup Z. Kaszab)
a-forma typica, b-ab. mutabilis Marsh., c-ab. cichorei Latr., d-ab. medioluteoabrupta
Kasz., e-ab. luteointerrupta Pic, f-ab. medioexterneconjuncta Kasz.,
g-ab. apicenigroconjuncta Kasz., h-ab. mariei Pic, i-ab. medioluteobipunctata Kasz.,
j-ab. medioluteotripunctata Kasz.
4 Genul Alosimus Mulsant
Capul ltit, cu antenele lungi, moniliforme, al 3-lea articol antenal este mai
lung dect al 4-lea. Pronotul bombat, disciform, mai lat dect lung, prevzut cu un
sntulet longitudinal median superficial. Elitrele cu marginile laterale paralele, ele
nu sunt suprapuse sau divergente posterior si acoper n totalitate abdomenul. Pintenul
exterior al tibiilor posterioare ngrosat, cu vrful oblic-trunchiat. Partea mai groas a
ghearelor este denticulat.
Adultii sunt ntlniti pe flori. n fauna Romniei 2 specii.
1.Talia mare (15-30 mm)..............................1 A. chalybaeus Tausch
Corpul de dimensiuni mai reduse (8-16 mm)......................2 A. syriacus L.
5 Genul Lytta Fabricius
n fauna noastr o singur specie.
Lytta vesicatoria Linnaeus Corpul alungit, cu marginile laterale paralele, de
culoare verde-metalic. Antenele la fel de lungi ct jumtatea corpului, cu articolele
filiforme, ncepnd cu extremitatea articolului 3 ele sunt negre. Capul ltit, de form
150
triunghiular. Vertexul este brzdat de un sntulet longitudinal. Fruntea prezint o
pat median roscat, iar tmplele sunt ascutite. Pronotul ngustat posterior, cu
unghiurile anterioare proeminente. Primul articol antenal si picioarele de culoare
verde-metalic. Elitrele lungi, paralele, vrfurile elitrelor luate cte una sunt rotunjite.
Fiecare elitr prezint cte 3 nervuri longitudinale sterse. Elitrele verzi, uneori ele
pot fi verzi-albstrui sau extremitatea elitrelor poate avea o pat apical glbuie.
Suprafata elitrelor cu rugozitti fine. De regul elitrele nu acoper vrful
abdomenului. Picioarele verzi si subtiri, pintenul extern al tibiilor posterioare este
ngrosat, cu vrful oblic-trunchiat. Fata ventral a tarselor este acoperit cu o
pubescent glbuie. L = 9-21 mm. (Plansa 28 e)
Duntor la frasin si liliac.
-ab. semicoerulea Beffa Baza elitrelor cu o tivitur albstruie.
6 Genul Teratolytta Semenov
La noi o singur specie.
Teratolytta dives Brull Corpul verde-metalic cu elitrele pubescente. Antenele
negre. Tmplele prezint cte o dung longitudinal pubescent. Discul elitrelor si o
parte a abdomenului la de nuant armie. Picioarele roscate. L = 13-21 mm.
Duntor la pomii fructiferi.
7 Genul Stenodera Eschscholtz
n fauna Romniei o singur specie.
Stenodera caucasica Pallas Capul se inser de pronot printr-un peduncul ltit.
Pronotul lung, conic, ngustat antemedian. Elitrele convexe, ele nu sunt ntredeschise
si nu se suprapun. L = 10-17 mm. (Fig.135b, pag,.150)


a b
Fig. 135
Specii de Meloidae
a-Mylabris variabilis, b-Stenodera caucasica.
151
8 Genul Euzonitis Semenov
Se deosebeste de genul Zonitis prin aspectul pintenului extern al tibiilor
posterioare cere este foarte ngrosat, de 2 ori mai lung dect cel intern, acesta din
urm avnd un vrf ascutit.
n fauna noastr 3 specii.
1.Elitrele galben-roscate, prevzute cu cte 2 pete negre apicale..1 E. sexmaculata Ol.
Suprafata elitrelor unicolor, ori cu cteva pete sau benzi de culoare neagr...............
...2 E. quadrimaculata Pall.
17 Familia Melandryidae
Corpul alungit cu marginile paralele, adesea ovoid. Capul ngustat dup
ochi, dar nu este pedunculat. Ochii aplatizati sau usor bombati, adesea reniformi, mai
rar rotunjiti. Antenele se inser naintea ochilor, uneori baza antenelor este acoperit
de o bordur nltat. Mandibulele scurte, de cele mai multe ori cu vrful despicat.
Articolul terminal al palpilor maxilari ltit n form de secure, mai rar el poate fi
cilindric sau acuminat. Marginile laterale ale pronotului ndeosebi spre partea
posterioar au o muchie ascutit. Elitrele adesea cu o punctuatie neuniform, uneori
suprafata elitrelor poate fi striat-punctat sau carenat. Aripile membranoase (cu
cteva exceptii) bine dezvoltate. Coxele anterioare rotunjite sau conice, cotangente,
ori ele sunt separate de apofiza prosternului. Cavittile coxale ale picioarelor
anterioare deschise posterior. Abdomenul este format din 5 sternite bine conturate,
mai rar poate fi vizibil si al 6-lea sternit de dimensiuni reduse. Penultimul sternit
abdominal nu este scurtat. Femurele si tibiile scurte, cu pintenii terminali lungi sau
femurele si tibiile pot fi lungi cu pintenii scurti. Primul articol al tarselor posterioare
alungit, iar penultimul articol este bilobat. Ghearele simple sau cu un dinte median,
situat pe marginea lor intern.
Adultii triesc sub scoarta arborilor btrni, n iasc, n bucti de lemn uscate
sau n rumegus. Un numr redus de specii sunt ntlnite la liziera pdurilor pe tufisuri
si pe flori.
Cheia genurilor
1.Antenele depsesc jumtate din lungimea corpului. Penultimul articol al tuturor
tarselor este subtire si alungit (fig.136a, pag.153)....................1 Serropalpus Hell.
Antenele nu depsesc jumtatea lungimii corpului. Penultimul articol tarsal usor
bilobat (fig.136b, pag.153)..........................................................................2
2.Pronotul negru sau negru-albstrui, ngustat anterior. Elitrele usor ltite posterior,
prevzute cu strii sau carene fine.............................................2 Melandrya F.
Pronotul partial sau total glbui, cu marginile laterale rotunjite, usor ngustate
anterior. Marginile laterale ale elitrelor paralele, lipsite de strii sau carene vizibile
........3 Phryganophilus Sahlb.
1 Genul Serropalpus Hellenius
La noi o singur specie montan, ntlnit pe brad si pe molid.
Serropalpus barbatus Schaller Corpul alungit, ngust, cilindric si bombat.
Dorsal unicolor maroniu sau maroniu-negricios, cu antenele, palpii si picioarele
galben-roscate. Suprafata corpului prezint o punctuatie fin si deas, acoperit cu o
pubescent glbuie, fin. Capul rotunjit cu fruntea lat si aplatizat. Ochii mari,
reniformi. Articolul terminal al palpilor maxilari aplatizat, triunghiular, de
aproximativ 2 ori mai lung dect penultimul. Antenele lungi, filiforme, ajungnd pn
152
la jumtatea corpului. Pronotul transvers, putin mai lat dect lung. Baza pronotului
dreapt, iar marginile laterale sunt rotunjite, avnd pe cea mai mare parte din
lungimea lor o bordur vizibil. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Scutelul
ptrat. Elitrele ngustate spre vrf. Suprafata elitrelor de regul cu strii punctate fine.
Sutura elitrelor prezint o bordur postmedian. Vrfurile elitrelor (luate izolat)
ascutite. Picioarele lungi si subtiri, cu tibiile cilindrice. Pintenul terminal al tibiilor
scurt. L = 8-18 mm. (Plansa 29 a)
Att adultii ct si larvele triesc n buturugile de conifere.
2 Genul Melandrya Fabricius
Corpul aplatizat, adesea ltit posterior. Capul usor aplecat nainte, ptrat, bine
vizibil privit de sus. Fruntea ltit si aplatizat. Ochii mari reniformi, fin fatetati.
Ultimul articol al palpilor maxilari alungit. Antenele subtiri, depsind cu putin baza
pronotului, acesta din urm este transvers, ngustat anterior, cu impresiuni bazale
adncite. Baza si marginile laterale ale pronotului au o bordur vizibil. Elitrele
aplatizate, usor ltite posterior, striate, ntre strii nu sunt prezente rnduri
longitudinale de puncte. Picioarele dezvoltate cu penultimul articol de la toate tarsele
bilobat.
Larvele se dezvolt n crengile de alun czute pe sol sau n lemnul putred de
foioase. n fauna Romniei 3-4 specii.
1.Pronotul este mai ngust dect elitrele. Interstriile elitrelor convexe alterneaz cu
interstrii plane.........................................................................1 M. dubia Schall.
Att pronotul ct si elitrele au o ltime aproximativ egal. Toate interstriile elitrelor
sunt uniforme, egal convexe si ltite..............2 M. caraboides L.
1 Melandrya dubia Schaller Corpul negru-unicolor, numai palpii, vrful
ultimului articol antenal si tarsele sunt roscat-maronii. Partea dorsal cu o punctuatie
deas, fiind acoperit cu o pubescent culcat, de culoare neagr. Baza pronotului
prezint 2 impresiuni adncite care se prelungesc anterior pn la mijlocul pronotului.
Santul median longitudinal al pronotului este bine conturat. Elitrele ltite posterior si
aplatizate, fiecare elitr are cte 9-10 carene longitudinale superficiale. Discul elitrelor
cu o pubescent glbuie, naintea discului se afl o impresiune transversal
accentuat. L = 10-16 mm. (Plansa 29 b)
n bucti de lemn uscate.
2 Melandrya caraboides Linnaeus Corpul negru cu luciu metalic albstrui.
Palpii si tarsele galben-roscate. Capul si pronotul sunt lipsite de un sntulet
longitudinal median. Impresiunile bazale ale pronotului mici, triunghiulare. Punctuatia
pronotului rar, la fel de accentuat cu cea a elitrelor. Jumtatea posterioar a elitrelor
ltit si aplatizat. Suprafata elitrelor prezint carene scurte, usor nltate. L = 10-16
mm. (Plansa 29 c)
Specie montan, rar n zona de cmpie. Se ntlneste n lemnul dobort al
arborilor.
-ab. tibialis Vit. Tibiile roscat-maronii.
3 Genul Phryganophilus Sahlberg
Capul transvers, mai ngust dect pronotul, aplecat nainte. Fruntea ltit si
aplatizat cu o impresiune median adncit. Ochii mari, reniformi si convecsi.
Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, triunghiular, cu baza mai lat dect
153
penultimul articol. Antenele scurte, ele depsesc cu putin baza pronotului si sunt usor
ngrosate spre vrf. Articolele antenale 2 si 3 au aproximativ aceeasi lungime, iar
articolul 4 este mai lung dect articolul 3. Pronotul transvers, rotunjit, avnd aceeasi
ltime cu baza elitrelor. Marginea anterioar a pronotului usor rotunjit, iar marginile
laterale ale pronotului sunt uniform rotunjite, prevzute cu o bordur accentuat
antemedian. Baza pronotului dublu ondulat, lipsit de o bordur vizibil, cu 2
impresiuni adncite punctiforme. Unghiurile posterioare ale pronotului tesite si
rotunjite. Scutelul rotunjit. Elitrele prevzute cu o punctuatie deas, fiind lipsite de
strii sau carene. Penultimul articol al tarselor bilobat.
Dintre cele 2 specii europene una este prezent si n fauna noastr.
Phryganophilus ruficollis Fabricius Corpul negru, cu pronotul galben-roscat,
unicolor. Ultimele 2 sternite abdominale glbui. Prosternul si mezosternul scurtat
naintea cavittii de articulatie ale coxelor anterioare si mediane. L = 14-16 mm.
(Plansa 29 d)
n lemnul putred de stejar.
Antenele ltite spre vrf, articolele antenale 8-10 sunt mai late dect lungi.
Tarsele anterioare si mediane de asemenea ltite.
a b
Fig. 136
Tarsele posterioare la Melandryidae (dup H. Freude)
a-Serropalpus sp., b-Melandria sp.
18 Familia Alleculidae
Corpul alungit, adesea oval. Capul rotunjit, prognat si ngustat dup ochi. Baza
labrumului prezint o tivitur coriacee (de consistenta pielii), lucioas. Antenele lungi,
ele se inser pe cap naintea ochilor, acestia din urm fiind rotunjiti sau usor sinuati
anterior. Pronotul adesea transvers, marginile lui laterale uneori cu o bordur
vizibil. Unghiurile anterioare ale pronotului de regul rotunjite. Elitrele ltite fr o
bordur bazal. Tuberculii humerali bine conturati la speciile ce prezint aripi
membranoase bine dezvoltate. Epipleurele elitrelor se ngusteaz treptat de la baz
spre vrf. Coxele anterioare sferice sau usor conice. Cavittile de articulatie ale
coxelor anterioare sunt deschise posterior. Coxele mediane usor deprtate ntre ele, iar
cele posterioare sunt cotangente. Toate ghearele pectinate sau zimtate. _ au 5-6, iar
6-7 sternite abdominale bine conturate.
154
Unele specii sunt nocturne, ele se ntlnesc sub scoarta arborilor btrni si n
iasc. Insectele diurne sunt rspndite la liziera pdurilor pe frunzele si inflorescentele
arborilor. Larvele se dezvolt n lemnul putred, n iasc sau n sol printre rdcinile
plantelor. n fauna Romniei 11 genuri.
1 Genul Omophlus Dahl
Corpul alungit, cu marginile laterale paralele, dorsal glabru sau usor
pubescent. Partea ventral este acoperit cu peri lungi. Capul aplatizat. Ochii
proeminenti, transversi, usor sinuati anterior. Tmplele paralele. Ultimul articol al
palpilor maxilari usor ngrosat, cu vrful oblic-trunchiat. Antenele filiforme sau
moniliforme. Pronotul transvers, mai ngust dect elitrele. Toate marginile pronotului
prezint o bordur vizibil. Elitrele au strii longitudinale punctate. Epipleurele sunt
prezente n jumtatea antemedian a elitrelor. Picioarele lungi, bine dezvoltate.
Coxele anterioare conice, cotangente n partea lor median. Tarsele simple. Dorsal
negru, cu elitrele galben-maronii sau negre.
n fauna Romniei sunt prezente 5 specii. Larvele se dezvolt n sol printre
rdcinile plantelor.
Omophlus lepturoides Fabricius Negru, cu elitrele galben-maronii, glabre.
Antenele negre att la _ ct si la . Capul prezint o punctuatie deas. Pronotul
transvers cu unghiurile rotunjite. Discul pronotului are o punctuatie fin si rar, fiind
pubescent. Elitrele striate, cu epipleurele ltite ce ajung pn la nivelul coxelor
posterioare unde se ngusteaz brusc. Suprafata elitrelor prezint o punctuatie fin, dar
accentuat. Articolele 2-4 ale tarselor anterioare nu sunt mai late dect lungi.
L= 11-16 mm. (Plansa 29 e)
Specie montan.
_ Articolul terminal al tarselor anterioare usor ltit spre vrf.
Sternitul anal cu o stirbitur median, el nu este prelungit n form de cioc.
19 Familia Tenebrionidae
Aspectul general al corpului si talia sunt extrem de variabile. Antenele sunt
formate din 11 articole moniliforme sau filiforme, uneori ele pot fi puternic
mciucate. Clipeul formeaz cte un lob naintea ochilor ce acoper locul de insertie
al antenelor. Elitrele concrescute cu abdomenul, aripile membranoase fiind
rudimentare sau absente. La speciile nearipate elitrele sunt sudate n dreptul suturii.
Epipleurele elitrelor nguste, adesea ntlnim false epipleure reprezentate de o caren
sau un rnd longitudinal de puncte. Coxele anterioare si mediane sferice, mai rar usor
transverse, evident separate ntre ele. Cavittile de articulatie ale coxelor anterioare
nchise. Picioarele dezvoltate cu ghearele simple. Abdomenul este alctuit din 5
sternite (uneori la _ din 6 sternite), dintre care primele 3 sternite sunt concrescute.
Propigidiul mobil, mai ngust dect sternitele ce l preced. Corpul adesea negru, mai
rar de alt culoare.
Majoritatea tenebrionidelor sunt termofile si xerofile, ntlnindu-se n regiunile
sudice. De regul sunt specii nocturne, ziua se ascund sub pietre, frunze, hrnindu-se
cu materii vegetale n descompunere. Unele triesc n lemnul putred, sub scoarta
copacilor, altele n fin si cereale. Formele diurne apar pe nisip n btaia razelor
soarelui. Exist specii sinantrope ntlnite n pivnite sau n locuri ntunecate.
155
Cheia genurilor
1.Articolele antenale alungite si lucioase, ultimele 3-4 articole terminale sunt
rotunjite, mate, acoperite cu o pubescent fin. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate,
ele ajung pn la unghiul sutural.................................................2
Antenele moniliforme, cu articolele terminale transverse sau mciucate. Epipleurele
elitrelor prezente numai n dreptul umerilor. Uneori pe marginea lateral a elitrei
exist o bordur fin, dar n acest caz epipleurele nu ajung pn la unghiul sutural al
elitrei....................................................3
2.Extremiatea apical a tibiilor anterioare prezint un pinten ascutit, digitiform
(fig.137a, pag.155). Vrfurile elitrelor nu sunt mucronate.................1 Gnaptor Brul.
Tibiile anterioare au la extremitatea lor apical 2 pinteni terminali mai scurti
(fig.137b, pag.155). Elitrele prezint vrfurile mucronate...........2 Blaps F.
3.ntre clipeu si labrum lipseste o formatiune de consistenta pielii...............4
ntre clipeu si labrum exist o formatiune coriacee lucioas......................5
4.Lungimea si ltimea pronotului de dimensiuni aproximativ egale. Suprafata
pronotului uniform punctat sau granulat. Scutelul prezint 5 colturi........................
...........................................3 Tenebrio L.
Pronotul transvers, mai lat dect lung, cu marginile laterale rotunjite. Punctuatia
pronotului inegal, pe marginile lui laterale sunt prezente puncte ombilicate.
Scutelul semicircular..............................................4 Neatus Lec.
5.Ochii (priviti de sus) transversi, de aproximativ 2 ori mai lati dect lungi dispusi
oblic. Tmplele sunt mai lungi dect ochii.................5 Helops F.
Priviti de sus ochii sunt rotunjiti, usor alungiti, situati vertical. Tmplele mai scurte
dect diametrul ochilor...................................6 Stenomax All.
a b
Fig. 137
Vrful tibiilor anterioare la Tenebrionidae (dup Z. Kaszab)
a-Gnaptor sp., b-Blaps sp.
1 Genul Gnaptor Brull
La noi o singur specie.
Gnaptor spinimanus Pallas Corpul mare, puternic convex, cu luciu metalic.
Capul ltit, clipeul este usor concav anterior. Ochii mici si ngusti, aplatizati, ei nu
sunt sinuati anterior. Antenele scurte, cu al 3-lea articol alungit si cu articolele 8-10
usor ltite. Capul si pronotul prezint o punctuatie fin. Pronotul transvers, cordiform,
cu marginile laterale puternic rotunjite. Marginea anterioar si baza pronotului drepte.
Scutelul rudimentar. Suprafata elitrelor cu puncte si granulatii fine. Marginile laterale
ale elitrelor privite de sus nu sunt bine vizibile. Aripile membranoase lipsesc. Tibiile
anterioare prelungite posterior sub forma unei excrescente lungi la , scurt la _.
Picioarele dezvoltate. L=18-24 mm. (Plansa 30 a)
n locuri uscate la marginea pdurilor.
_ Elitrele oval-alungite.
Elitrele puternic bombate dorsal, aproape emisferice.
156
2 Genul Blaps Fabricius
Capul de dimensiuni reduse, ngustat dup ochi, acestia din urm fiind
puternic transversi. Labrumul dezvoltat. Antenele de regul nu depsesc baza
pronotului. Al 3-lea articol antenal extrem de alungit, iar ultimele 4 articole terminale
sunt rotunjite si mate. Pronotul dreptunghiular sau usor transvers, baza pronotului
fiind aproximativ egal cu baza elitrelor. Marginile laterale ale pronotului prezint o
bordur fin. Scutelul mic, pubescent. Elitrele oval-alungite, lipsite de strii sau rnduri
longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor ltite. Vrfurile elitrelor mucronate
(prelungite n form de coad). Picioarele dezvoltate, la _ tarsele nu sunt ltite.
_ ntre primul si al 2-lea sternit abdominal n general se afl o pat median
format din peri aurii.
Larvele triesc n pmnt unde se hrnesc cu rdcinile plantelor. Adultii
nocturni, fiind ntlniti n locuri ntunecoase. Unele specii sunt rspndite n pivnite si
n alte locuri lipsite de lumin. n fauna Romniei sunt prezente 6 specii.
1.Abdomenul la _ prezint o pat pubescent, iar ultimul sternit abdominal
prezint o bordur accentuat..........................................................................2
La _ abdomenul este lipsit de o pat pubescent................................................3
2.Vrfurile elitrelor cu o prelungire apical lung la ambele sexe. Elitrele alungite, cu
marginile laterale paralele (fig.138b, pag.157)...................1 B. mortisaga L.
Portiunea mucronat a elitrelor scurt la _ sau extrem de scurt la (fig.138a,
pag.105). Elitrele oval-scurtate, puternic convexe, cu marginile laterale arcuite.....
.................................2 B. lethifera Mars.
3.Sternitul anal fr o bordur vizibil. Elitrele nguste, oblic-trunchiate posterior.
Portiunea mucronat extrem de scurt (fig.138c, pag.157)........3 B. halophila Fisch.
Pigidiul cu o bordur accentuat. Elitrele mai ltite, cu portiunea mucronat ceva
mai lung (fig.138d, pag.157).........................................................................4
4.Partea dorsal mat, cu o punctuatie rar. Al 4-lea articol antenal de aproximativ 2
ori mai lung dect lat. Elitrele ltite........................4 B. mucronata Latr.
Dorsal lucios prevzut cu o punctuatie deas. Articolul 4 antenal de 1,5 ori mai lung
dect lat. Elitrele puternic ltite (fig.138e, pag.157)..........5 B. abbreviata Mn.
1 Blaps mortisaga Linnaeus Corpul alungit, relativ ngustat, dorsal cu un
luciu mtsos. Articolele antenale 4-7 mai lungi dect late. Pronotul usor transvers,
cordiform, putin convex, baza pronotului fiind mai ngust dect baza elitrelor.
Suprafata pronotului prezint o punctuatie deas si accentuat. Elitrele ceva mai late
dect pronotul, cu marginile laterale usor rotunjite, aplatizate n jumtatea lor
postmedian. Fiecare elitr prezint cte un sant sutural adnc si ltit. Bordura
marginilor laterale ale elitrelor (vzut de sus) este vizibil si n jumtatea lor
antemedian, fiind mai accentuat n jumtatea postmedian. Prosternul este lipsit de
o apofiz vizibil. Sternitele abdominale prezint rugozitti granulate. Picioarele sunt
mai lungi dect la B. lethifera, cu toate femurele mciucate anterior si cu tarsele
alungite. Onichiul triunghiular, cu vrful rotunjit. L = 20-31 mm. (Plansa 30 d)
Specie sinantrop.
_ Prelungirea mucronat a elitrelor are o lungime de 2,5-4,0 mm. Primul
sternit abdominal prezint o pat galben mare, format din peri teposi.
Prelungirea mucronat a elitrelor mai scurt, de 1,5-2,5 mm.
2 Blaps lethifera Marsham Corpul este mai ltit dect la specia precedent.
Pronotul adesea transvers, ndeosebi la , cu marginile laterale puternic rotunjite.
Suprafata pronotului de regul are o punctuatie deas si accentuat, mai rar punctuatia
poate fi rar si fin. Elitrele ceva mai late dect pronotul cu marginile laterale usor
157
rotunjite. Suprafata pronotului si a elitrelor aplatizat. Bordura marginilor laterale ale
elitrelor (privit de sus) este vizibil numai n prima lor treime anterioar. Prosternul
lipsit de o apofiz vizibil. Sternitele abdominale lucioase, usor granulate, prevzute
cu o punctuatie fin si rar. Toate femurele puternic mciucate n partea lor anterioar,
iar tibiile anterioare sunt ltite la baz. Onichiul cu vrful trunchiat. Tarsele scurte. L
= 16-27 mm. (Plansa 30 f)
Nu este sinantrop, fiind rspndit n locuri uscate si nsorite sub pietre si sub
bulgrii de pmnt.
_ Articolele antenale 4-7 ceva mai lungi dect late. Prelungirea mucronat a
elitrelor de aproximativ 2 mm. Primul sternit abdominal are o pat galben, alctuit
din peri teposi.
Articolele antenale 4-7 nu sunt mai lungi dect late. Elitrele cu o prelungire
apical foarte scurt (sub 1 mm).
a b c d e
a1 b1 c1 d1 e1
Fig. 138
Vrfurile elitrelor la Blaps (dup Z. Kaszab)
a-B. lethifera, b-B. mortisaga, c-B. halophila, d-B. mucronata, e-B. abbreviata.
3 Blaps halophila Fischer von Waldheim Pronotul ptrat, cu marginile
laterale drepte, usor ngustate anterior. Elitrele convexe, marginile lor laterale fiind
putin arcuite. L = 17-24 mm. (Plansa 23 f)
Specie continental, pontic.
4 Blaps mucronata Latreille Oval-alungit, cu pronotul usor convex. Antenele
lungi si subtiri, ele depsesc baza pronotului. La ambele sexe, articolele 4-7 sunt mai
lungi dect late, iar al 7-lea articol antenal este de peste 1,5 ori mai lung dect
articolul 8. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat, cu marginile laterale puternic
ngustate anterior. Elitrele evident mai late dect pronotul, convexe dorsal, cu
marginile laterale usor arcuite. Fiecare elitr are un sant sutural accentuat si o
158
impresiune usor adncit situat lng 2 tuberculi mici. Apofiza prosternului se
prezint sub forma unei proeminente mici. Sternitele abdominale au o punctuatie fin
si rar. Picioarele lungi si subtiri. Tibiile posterioare drepte, ele nu sunt mciucate.
Elitrele au o prelungire mucronat scurt de aproximativ 0,7-1,5 mm. Onichiul
ghearei semicircular. L = 20-24 mm. (Plansa 30 e)
Specie sinantrop.
_ Prelungirea mucronat a elitrelor are o lungime de 1,0-1,5 mm.
Prelungirea mucronat a elitrelor mai scurt, de aproximativ 0,75-1,0 mm.
5 Blaps abbreviata Mntris Corpul oval-scurtat, dorsal convex. Antenele
mai scurte, ele nu ajung la baza pronotului, al 7-lea articol antenal este ceva mai lung
dect articolul 8, acesta din urm fiind rotunjit. Pronotul transvers cu marginile
laterale puternic arcuite. Elitrele bombate dorsal. Onichiul cu vrful trunchiat-rotunjit.
L = 17-26 mm.
n zone aride sub pietre si n galerii de roztoare.
_ Tibiile posterioare arcuite si ngrosate postmedian.
3 Genul Tenebrio Linnaeus
Corpul alungit cu marginile laterale paralele, glabru, usor convex. Capul
rotund, mai scurt dect pronotul cu clipeul ltit si rotunjit. Ochii transversi, aplatizati,
puternic sinuati anterior. Antenele glabre, cu majoritatea articolelor moniliforme,
penultimul articol antenal este usor transvers si aplatizat. Articolul terminal al palpilor
maxilari usor ngrosat. Pronotul dreptunghiular sau ptrat, avnd aceeasi ltime cu
elitrele. Baza si marginile laterale ale pronotului prezint o bordur ngrosat. Scutelul
transvers, semicircular sau pentagonal. Elitrele cu strii longitudinale punctate si cu
interstrii usor convexe. Epipleurele elitrelor bine conturate. Femurele dezvoltate, ele
depsesc cu putin marginile laterale ale corpului. Tarsele mai scurte dect tibiile.
Sternitul anal este lipsit de o bordur vizibil.
_ Tibiile anterioare adesea arcuite.
n fauna noastr sunt prezente 3 specii rspndite n fin, produse de
panificatie si n lemn putred.
1.Pe fata ventral a capului ntre ochi si mentum se afl cte un dinte alungit................
.............................1 T. opacus Duft.
Portiunea dintre ochi si mentum rotunjit, lipsit de un dinte vizibil.........................2
2.Ultimul articol antenal transvers, mai lat dect lung. Punctuatia capului si a
pronotului deas si accentuat. Suprafata elitrelor cu rugozitti granulate plane.........
.......................................2 T. obscurus F.
Articolul terminal al antenelor are aproximativ aceeasi lungime si ltime, fiind mai
lung dect penultimul. Punctuatia capului si a pronotului este mai fin si mai rar.
Elitrele cu rugozitti foarte fine, ele nu sunt granulate.............3 T. molitor L.
1 Tenebrio opacus Duftschmidt Negru-unicolor, dorsal mat. Ultimul articol
antenal mai lat dect lung. Fruntea cu o punctuatie relativ accentuat, punctuatia
clipeului este extrem de fin. Baza pronotului cu o bordur dubl n partea sa
median. Suprafata elitrelor prezint strii punctate fine, mai accentuate spre vrf.
Interstriile elitrelor au rugozitti lucioase fine si dese. L = 16-18 mm.
Sub scoarta arborilor btrni.
2 Tenebrio obscurus Fabricius Partea dorsal a corpului mat, de culoare
neagr sau castaniu-nchis. Capul cu tmplele lungi si cu ochii puternic sinuati.
Antenele aproximativ la fel de lungi ct capul si pronotul luate mpreun. Al 3-lea
articol antenal de aproximativ trei ori mai lung dect articolul 2, iar ultimele 4 articole
159
terminale sunt puternic transverse. Pronotul usor transvers, cu marginea anterioar
concav si cu marginile laterale relativ rotunjite, neondulate posterior. Baza elitrelor
cu o bordur median accentuat, pe laturi exist cte o portiune nltat transversal.
Scutelul pentagonal. Elitrele sunt mai lungi dect la T. molitor, suprafata lor prezint
strii punctate fine, iar interstriile elitrelor au granule longitudinale dispuse neregulat.
A 8-a interstrie a elitrelor ltit, prevzut cu un rnd de puncte slab conturat. L
= 14-18 mm. (Plansa 30 b)
Specie sinantrop, ntlnit n fin si produse de panificatie.
_ Femurele anterioare puternic ngrosate comparativ cu cele mediane,
denticulate la nivelul marginii interne. Tibiile anterioare evident arcuite, iar marginea
lor intern prezint franjuri de peri.
Femurele anterioare ceva mai ngrosate dect femurele mediane, iar tibiile
anterioare sunt usor arcuite.
3 Tenebrio molitor Linnaeus Corpul lucios, castaniu-nchis sau negru.
Antenele si picioarele maronii. Elitrele prezint un luciu mtsos. Interstriile elitrelor
sunt lipsite de granule vizibile. L = 12-18 mm. (Plansa 30 c)
Sinantrop, dar mai poate fi gsit n cuiburi de psri si n lemnul arborilor
btrni.
4 Genul Neatus Leconte
n fauna Romniei exist o singur specie.
Neatus picipes Herbst Corpul alungit, cu marginile laterale paralele, lucios,
turtit dorso-ventral, negru-unicolor. Antenele, picioarele si uneori partea ventral a
corpului de nuant maroniu-deschis. Capul rotunjit, prevzut cu o punctuatie fin si
rar. Ochii puternic sinuati anterior. Antenele cu articolele usor ngrosate spre vrf,
acoperite cu o pubescent fin. Articolul terminal antenal este mai lung dect
penultimul. Baza si marginile laterale ale pronotului prezint o bordur accentuat.
Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze si tesite. Discul pronotului cu o
punctuatie fin si rar, lng marginile laterale ale pronotului exist puncte
ombilicate. Elitrele cu strii longitudinale punctate fine, interstriile au o punctuatie fin
si rar. Picioarele lungi. Ultimul sternit abdominal este lipsit de o bordur vizibil.
L = 12-16 mm.
n lemnul putred si sub scoarta arborilor btrni.
5 Genul Helops Fabricius
Cuprinde 2 specii central-europene, dintre care una a fost semnalat si n fauna
noastr.
Helops rossi Germar Corpul alungit, puternic convex, adesea cu luciu
metalic, dorsal albastru sau violet. Suprafata capului si a pronotului cu o punctuatie
deas si accentuat. Capul voluminos cu clipeul rotunjit si bombat. Ochii transversi,
usor sinuati anterior. Tmplele se prelungesc anterior sub forma unui gt scurt.
Antenele ating baza pronotului, ele nu sunt ngrosate spre vrf, cu articolul terminal
mai scurt dect penultimul. Ultimul articol al palpilor maxilari este ltit n form de
secure. Pronotul cordiform cu discul bombat. Baza si jumtatea antemedian a
marginilor laterale ale pronotului prezint o bordur accentuat. Unghiurile anterioare
ale pronotului obtuze si rotunjite. Elitrele au o bordur bazal nltat, iar suprafata lor
prezint strii longitudinale accentuate. Interstriile elitrelor puternic convexe, prevzute
cu o punctuatie fin. Umerii elitrelor nu sunt bine conturati, ns unghiul lor humeral
este ascutit. Picioarele dezvoltate. Sternitul anal are o margine ascutit. L = 13-20
mm.
160
6 Genul Stenomax Allard
La noi este prezent o singur specie.
Stenomax aeneus Scopoli Corpul maroniu, cu reflexe metalice, puternic
convex privit din profil. Tmplele scurte cu marginile paralele. Ochii transversi,
proeminenti. Antenele lungi si subtiri, usor ngrosate spre vrf. Articolul terminal al
palpilor maxilari ltit n form de secure. Pronotul transvers, usor cordiform. Vrfurile
elitrelor mucronate. Suprafata elitrelor prezint interstrii aplatizate si o punctuatie
relativ accentuat. L = 12-16 mm. (Fig.139, pag.160)
n iasc, ciuperci arboricole si sub scoarta copacilor.
_ Tarsele anterioare si mediane ltite.
Fig. 139
Stenomax aeneus
20 Familia Lucanidae
Capul mare, cu mandibulele ndeosebi la _ puternic dezvoltate si proeminente.
Antenele geniculate cu scapul lung. Articolele antenale 3-7 sunt imobile si formeaz
adesea o mciuc lamelat. Fruntea si clipeul sunt concrescute. Cavittile coxelor
anterioare sunt nchise posterior. Coxele mediane transverse, iar mezosternul este
scurt. Marginea extern a tibiilor zimtat. Picioarele posterioare mai dezvoltate
comparativ cu cele anterioare si mediane. Tarsele pentamere cu pretarsele alungite.
Abdomenul de regul prezint 5 sternite bine conturate.
Insecte de talie medie si mare care se dezvolt n lemnul copacilor. n fauna
Romniei 6 genuri monotipice.
Cheia genurilor
1.Mciuca antenelor este format din 4-6 articole. Coxele anterioare sunt bine
delimitate de proeminenta prosternului...................................................................2
Antenele au o mciuc alctuit numai din 3 articole antenale. Coxele anterioare
apropiate, fiind separate ntre ele printr-o prelungite ngust a prosternului .............3
2.Fata dorsal a tibiilor anterioare este lipsit de santuri sau carene vizibile. Labrumul
si clipeul sunt n acelasi plan. Pretarsele au pe fata ventral rnduri de peri................
............................................1 Lucanus L.
Tibiile anterioare au pe fata dorsal santuri sau carene longitudinale (fig.140, pag.
161
162). Labrumul acoper marginea anterioar a clipeului. Fata ventral a pretarselor
glabr, numai spre vrf cu un smoc de peri.....................2 Dorcus Mac Leay
3.Capul este ltit la _ si lipsit de un corn orientat anterior. Mandibulele sunt extrem
de ngrosate..........................................................................3 Ceruchus Mac Leay
Capul uniform dezvoltat la ambele sexe, prezint un corn orientat anterior.
Mandibulele normal conformate...................4 Sinodendron Hellw.
1 Genul Lucanus Linnaeus
n fauna noastr o singur specie.
Lucanus cervus Linnaeus Corpul mare, maroniu-negricios, mat. Antenele
sunt formate din 10 articole, cu o mciuc alctuit din 4 (rar 5-6) articole lamelate.
Partea dorsal a tibiilor anterioare este lipsit de strii longitudinale. L = 25-75 mm.
Larvele se dezvolt ndeosebi n lemnul de stejar. Metamorfoza dureaz cel
putin 5 ani.
_ Capul si pronotul negre, elitrele castanii sau castaniu-negricioase.
Mandibulele roscat-maronii. Capul foarte ltit, cu mandibulele mari, de regul
bifurcate la vrf, marginea lor intern fiind puternic denticulat, iar dintele cel mare
este dispus antemedian pe mandibul. Vertexul prezint o caren transversal
ntrerupt la mijloc. unghiul posterior al pronotului este obtuz. (Plansa 31 a)
Capul mai mic, cu mandibulele normal conformate, ascutite la vrf si
curbate. Capul, pronotul si mandibulele negre. Elitrele castanii sau castaniu-nchise.
(Plansa 31 b)
-var. capreolus Sulz. Capul _ de dimensiuni mai reduse, iar carena vertexului
este rudimentar sau poate lipsi.
-var. pentaphyllus Reiche Mciuca antenelor este format din 5 articole.
-var. turcicus Sturm Antenele au o mciuc alctuit din 6 articole.

2 Genul Dorcus Mac Leay
n fauna Romniei o singur specie.
Dorcus parallelipipedus Linnaeus Corpul usor convex, cu marginile laterale
paralele, negru, mat dorsal. Ochii sunt partial divizati. Labrumul transvers, bine
vizibil. Capul mare prevzut cu rugozitti punctate. Fruntea prezint 2 tuberculi
frontali mici. Antenele au 10 articole cu o mciuc lamelat format din 4 articole.
Lng marginile laterale ale pronotului exist o punctuatie accentuat, iar punctuatia
discului pronotului este mai fin. Suprafata elitrelor cu o punctuatie deas si
accentuat. L = 19-32 mm. (Plansa 25 a)
Larvele se dezvolt n lemnul putred al esentelor foioase.
_ Capul mare si ltit. Mandibulele mai dezvoltate, prevzute cu un dinte
median orientat n sus. Suprafata capului prezint rugozitti fine. Corpul mat.
Capul este mai mic si mai ngust dect pronotul. Mandibulele normal
conformate, cu vrful ascutit. Suprafata capului are o punctuatie accentuat. Corpul
usor lucios.
3 Genul Ceruchus Mac Leay
O singur specie.
Ceruchus chrysomelinus Hochenwart Corpul negru, glabru, puternic lucios,
usor bombat, prevzut cu o punctuatie rar. Antenele si tarsele roscat-maronii.
Abdomenul adesea de nuant maronie. Ochii sunt lipsiti de o caren vizibil.
Mandibulele lungi, ele se apropie una de alta spre vrf. Pronotul ltit. Suprafata
elitrelor prezint strii longitudinale fine. Interstriile usor convexe, avnd o punctuatie
162
rar. Coxele anterioare apropiate una de alta, apofiza prosternului este absent. L =
11-16 mm. (Fig.141, pag.162)
n lemnul putred de foioase si conifere. Metamorfoza dureaz 2-3 ani.
_ Capul mare, prevzut cu o punctuatie accentuat. Mandibulele sunt mai
lungi dect capul. Suprafata pronotului are o punctuatie fin, relativ deas.
Capul de dimensiuni mai reduse cu mandibulele mai scurte. Pronotul
prezint o punctuatie mai accentuat.
Fig. 140
Tibiile posterioare la Dorcus parallelipipedus (dup H. Freude)
4 Genul Sinodendron Hellwig
n fauna Romniei o singur specie.
Sinodendron cylindricum Linnaeus Cilindric-alungit, puternic convex, negru,
cu luciu metalic. Antenele si tarsele roscate, iar abdomenul maroniu. Capul prezint
un corn orientat anterior, care la _ este mai lung si prezint posterior o pubescent
glbuie. Mciuca antenelor este alctuit din 3 articole. Elitrele pot fi uneori maroniu-
negricioase, cu marginile laterale paralele. Suprafata elitrelor prezint strii
longitudinale accentuate, stria sutural fiind mai ngrosat posterior. L = 12-16 mm.
(Plansa 31 d)
Larvele se dezvolt ndeosebi n lemnul de fag. Metamorfoza dureaz 3 ani.
_ Pronotul cu o depresiune mare, plan, la marginea superioar a depresiunii
se afl un dinte orizontal.
Pronotul prezint o depresiune anterioar dubl.
_
Fig. 141
Ceruchus chrysomelinus
163
21 Familia Geotrupidae
Corpul mare, convex, cu luciu metalic. Antenele cu scapul lung, iar articolele
mciucii antenale sunt libere. Marginea anterioar a labrumului dreapt. Mandibulele
prezint o bordur lateral si un dinte apical obtuz. Palpii maxilari subtiri. Pronotul
este lipsit de coarne si tuberozitti. Scutelul mare, cordiform. Elitrele cu strii
longitudinale punctate, lipsite de o strie sutural. Marginea extern a tibiilor anterioare
prezint mai multi dinti mici, dintre care 2 distali mai puternic dezvoltati. Tibiile
posterioare au 2-3 carene transversale. Femurele anterioare prezint o pat catifelat
pubescent.
n fauna Romniei 6 genuri.
Cheia genurilor
1.Ultimele 2 articole antenale (10 si 11) sunt concrescute si se inser pe articolul 9,
astfel nct n aparent exist 9 articole..............................................1 Lethrus Scop.
Antenele au 10 articole bine conturate, cu o mciuc format din 3 articole libere,
mate, acoperite cu o pubescent tomentoas...............................................................2
2.Vrful tibiilor posterioare prezint 2 strii transversale complete (fig.142a, pag.163)
....................................2 Geotrupes Latr.
Portiunea apical a tibiilor posterioare cu o singur strie transversal...................3
3.Baza pronotului prezint o bordur complet. Dintele apical al tibiilor anterioare la
ambele sexe este ascutit..................................3 Anoplotrupes Jekel
Bordura bazal a pronotului este usor ntrerupt n partea sa median. La dintele
apical al tibiilor anterioare este cu vrful ascutit, iar la _ el poate fi tesit sau cu
vrful sinuat (fig.142 b-c, pag.163).........................................4 Trypocopris Motsch.
a b c
Fig. 142
Tibia posterioar i tibiile anterioare la Geotrupidae (dup H. Freude)
a-Geotrupes sp., b-Trypocopris sp. (_), c-Trypocopris sp. ().
1 Genul Lethrus Scopoli
n fauna noastr o singur specie duntoare la vita de vie.
Lethrus apterus Laxmann Corpul convex, dorsal glabru, negru, cu reflexe
metalice slabe. Ventral lucios, acoperit cu o pubescent rar, de culoare nchis. Capul
mare cu ochii divizati. Antenele au o mciuc conic format din 3 articole.
Mandibulele hipertrofiate, arcuite spre interior. Marginea anterioar a labrumului
adnc sinuat. Palpii maxilari subtiri, filiformi, cu articolul terminal ascutit la vrf.
Pronotul dezvoltat, mai lat dect elitrele. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale fine,
sterse. Umerii elitrelor rotunjiti, iar epipleurele sunt foarte late. Aripile
164
membranoase absente. Marginea extern a tibiilor anterioare zimtat cu 2 dinti apicali
mai dezvoltati. L = 10-20 mm. (Plansa 32a)
_ Mandibulele au cte o excrescent lung.
Mandibulele sunt lipsite de o excrescent vizibil.
2 Genul Geotrupes Latreille
Pronotul prezint o bordur bazal complet. Tibiile posterioare cu 2 strii
transversale complete si una incomplet.
n fauna noastr exist 3 specii coprofage.
1.Elitrele au ntre sutur si tuberculul humeral 9 rnduri de strii longitudinale punctate
(fig.143b, pag.164)..................................................................1 G. mutator Marsh.
ntre sutura elitrei si tuberculul su humeral exist numai 7 strii longitudinale
punctate (fig.143a, pag.164)................................................................................2
2.Portiunea median a sternitelor abdominale nu este punctat si nici pubescent (fig.
144, pag.164)............................................................2 G. puncticollis Malinowsky
Sternitele abdominale pe ntreaga lor suprafat uniform punctate si pubescente.........
..................3 G. stercorarius L.
a b
Fig. 143
Elitrele la Geotrupes (dup H. Freude)
a-G. puncticollis, b-G. mutator.
Fig. 144
Sternitele abdominale la Geotrupes puncticollis (dup H. Freude)
1 Geotrupes mutator Marsham Corpul alungit, convex, negru, verzui,
albastru-negricios, armiu sau verde-metalic. Suprafata capului este prevzut cu
rugozitti punctate fine si dese si cu un tubercul frontal mic ascutit. Pronotul
transvers, mai lat dect elitrele. Discul pronotului neted, nepunctat, prevzut cu o strie
median longitudinal, dezvoltat de la baz pn la mijlocul discului. Baza
pronotului prezint o bordur bine conturat, iar lng marginile lui laterale sunt
prezente rugozitti punctate, relativ accentuate. Scutelul punctat. Fiecare elitr
prezint cte 9 strii longitudinale, dintre care striile 2-3 si 6-7 sunt unite la baza lor.
ntreaga suprafat a sternitelor abdominale uniform punctat. L = 15-26 mm.
(Plansa 32 d)
165
Specie coprofag, ntlnit n baleg proaspt.
_ Tibiile anterioare cu 2 dinti ascutiti si un dinte mai mic dispus apical, situat
pe fata lor inferioar. Femurele posterioare prezint un dinte bazal ascutit, iar
trohanterele posterioare au de asemenea un vrf ascutit.
-ab. chlorophanus Westh. Partea dorsal verde-aurie.
-ab. purpurascens Westh. Dorsal violet-roscat.
-ab. violaceus Westh. Coloritul prtii dorsale a corpului albastru-violaceu.
2 Geotrupes puncticollis Malinowsky (spiniger Marsh.) Dorsal negru-verzui
sau albastru, glabru, iar partea ventral a corpului este verzui-negricioas, albastr sau
verde. Discul pronotului nepunctat, n timp ce marginile lui laterale au o punctuatie
deas si accentuat. Stria median longitudinal a pronotului rudimentar, iar baza
pronotului prezint o bordur complet. Elitrele au strii accentuate, usor sterse
anterior, interstriile sunt plane, nepunctate, prevzute cu rizuri transversale fine.
Abdomenul prezint o band longitudinal median nepunctat. Corpul alungit,
puternic convex, acoperit cu peri negri. L = 18-26 mm. (Plansa 32 f)
n aceleasi locuri cu specia precedent.
_ Fata extern a tibiilor anterioare cu 3 dinti inegali, dintre care al 3-lea dinte
distal este ndreptat n jos. Femurele posterioare prezint n prima treime bazal un
dinte curbat spre interior.
3 Geotrupes stercorarius Linnaeus Corpul alungit, dorsal negru, cu marginile
laterale albastre sau verzui. Uneori coloritul prtii dorsale poate fi verde-unicolor
verde-negricios, ori albastru-negricios. Partea ventral verde sau albastr, cu luciu
metalic. Discul pronotului neted, nepunctat, prevzut cu o strie median fin, relativ
alungit. Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale accentuate, sterse n partea lor
anterioar. Interstriile sunt usor convexe, nepunctate, prevzute cu rizuri transversale
fine. Sternitele abdominale n ntregime punctate. L= 16-25 mm. (Plansa 32e )
n baleg proaspt.
_ Partea ventral a tibiilor anterioare bicarenat. Portiunea apical a
trohanterelor posterioare denticulat, iar femurele posterioare au un dinte mic, ce
poate fi uneori absent.
-ab. fimicola Muls. Dorsal negru, ventral violet, iar mandibulele nu sunt
sinuate n partea lor apical.
-ab. foveolatus Marsh. Corpul de dimensiuni mai reduse, iar carena median
ventral a tibiilor anterioare este slab conturat.
3 Genul Anoplotrupes Jekel
Baza pronotului prezint o bordur complet. Suprafata elitrelor cu 7 strii
longitudinale punctate. La ambele sexe pintenul terminal al tibiilor anterioare este
ascutit. Partea apical a femurelor posterioare cu o singur strie transversal.
La noi exist o singur specie coprofag.
Anoplotrupes stercorosus Scriba (silvaticus Panz.) Corpul scurt si convex,
lucios, dorsal glabru, de regul negru-albstrui, cu marginile laterale albastre sau
verzui. Partea ventral albastr-nchis, albastru-violacee sau verde, acoperit cu o
pubescent cafenie. Abdomenul n ntregime punctat. Suprafata capului prezint
rugozitti punctate, iar antenele au o nuant roscat-maronie. Pronotul ltit postmedian,
la fel de lat ct elitrele. Discul pronotului prezint o punctuatie fin, iar la nivelul
marginilor lui laterale exist rugozitti punctate mai accentuate. Toate marginile
pronotului prezint o bordur complet. Elitrele cu strii longitudinale punctate, usor
166
adncite, interstriile nepunctate, ele au rizuri (striatiuni fine), orientate transversal.
L = 12-20 mm. (Plansa 32 b)
n baleg, ciuperci n descompunere si n lemn putred.
Tibiile anterioare prezint pe fata ventral o caren longitudinal
superficial.
-ab. viturati Pic Partea dorsal a corpului verzuie, bronzat sau armie.
-ab. fauconneti Pic Dorsal verde.
-ab. nigrinus Muls. Dorsal negru-unicolor.
-ab. amoethystinus Muls. Coloritul prtii dorsale violaceu.
-ab. juvenilis Muls. La exemplarele imature pe partea dorsal apar pete
maronii.
-ab. prussicus Czwal. Elitrele au strii longitudinale extrem de fine.
4 Genul Trypocopris Motschulsky
Baza pronotului la nivelul marginilor laterale este lipsit de o bordur vizibil.
Suprafata pronotului prezint o punctuatie dubl. Pintenul terminal al tibiilor
anterioare la _ este tesit sau sinuat, la fiind ascutit. Partea apical a tibiilor
posterioare cu o singur strie transversal.
n fauna Romniei o singur specie.
Trypocopris vernalis Linnaeus Coloritul corpului extrem de variabil: dorsal
albastru, adesea cu reflexe verzui, verde, violacee, albastru-negricioas, neagr sau
roscat-verzuie. Partea ventral albastru-negricioas sau albastru-violacee acoperit cu
o pubescent neagr. Corpul scurt si ltit, usor convex, dorsal glabru si lucios.
Antenele si palpii negre. Suprafata pronotului cu o punctuatie dubl, punctele mai
mari fiind dispuse pe disc. Este vizibil o strie longitudinal median fin si scurt.
Unghiurile anterioare ale pronotului obtuze, iar cele posterioare sunt rotunjite.
Bordura bazal a pronotului ntrerupt spre marginile laterale. Suprafata elitrelor
prezint strii longitudinale fine, adesea neevidente. Interstriile elitrelor sunt netede sau
prevzute cu striatiuni fine, dispuse neregulat. Umerii elitrelor rotunjiti. Sternitele
abdominale uniform punctate. L = 12-20 mm. (Plansa 32 c)
De regul n regiunea montan pe baleg proaspt.
_ Dintele terminal al tibiilor anterioare bifid.
Dintele terminal al tibiilor anterioare simplu.
-ab. autumnalis Heer Partea dorsal verde-metalic.
-ab. obscuratus Schm. Dorsal negru-lucios, adesea cu reflexe violacee sau
verzui. Marginile elitrelor albastre ori albastru-verzui.
22 Familia Scarabaeidae
Capul prognat, mai ngust dect marginea anterioar a pronotului. Ochii
sinuati, uneori complet divizati. Antenele sunt alctuite din 8-9 articole, dintre care
ultimele 3 formeaz o mciuc pubescent. ntre frunte si clipeu exist o linie de
separatie. Pronotul transvers, prevzut cu apofize, tuberculi si carene dezvoltate.
Scutelul absent sau prezent, dar ngust. Abdomenul are 6 sternite bine vizibile.
Cuprinde specii coprofage, unele dintre ele confectioneaz bile de baleg. n
fauna Romniei mai multe genuri.
Cheia genurilor
1.Marginea anterioar a clipeului puternic denticulat (fig.145, pag.167)......................
167
.......................................1 Scarabaeus L.
Clipeul cu marginea anterioar normal conformat....................................................2
2.Baza pronotului are 2 gropite mediane apropiate. Marginea extern a tibiilor
anterioare cu 4 dinti. Scutelul bine vizibil.......2 Onitis F.
Pronotul fr impresiuni bazale adncite. Tibiile anterioare au pe marginea extern
3 dinti mari. Scutelul absent...............................................3 Copris Geoffr.
Fig. 145
Clipeul la Scarabaeus sp. (dup H. Freude)
1 Genul Scarabaeus Linnaeus
Clipeul ltit, cu marginea anterioar puternic denticulat. Marginile laterale ale
pronotului rotunjite, iar unghiurile sale posterioare sunt obtuze. Scutelul rudimentar.
Tarsele anterioare lipsesc. Marginea extern a tibiilor anterioare cu cte 4 dinti, dintre
care cel posterior este mai mic. Tibiile mediane au un singur pinten apical. Picioarele
posterioare mai lungi dect cele anterioare si mediane. Tarsele posterioare aplatizate,
acoperite cu peri lungi. Corpul lat, negru.
Cuprinde specii meridionale, ntlnite n baleg proaspt. Insectele
confectioneaz bile din baleg. n fauna Romniei 2 specii.
1.Lng marginile laterale ale pronotului este vizibil o pubescent neagr. La _
exist pe marginea intern a tibiilor posterioare franjuri de peri negri.....1 S. pius Ill.
Pubescenta marginilor laterale ale pronotului roscat sau roscat-maronie. Marginea
intern a tibiilor posterioare la _ cu franjuri pubescente roscate....2 S. typhon Fisch.
1 Scarabaeus pius Illiger Corpul negru, scurt si convex. Capul are o caren
fin, dispus oblic, stears n dreptul suturii frontale. Suprafata capului prezint
rugozitti granulate dese si accentuate. Suprafata pronotului cu exceptia portiunii
bazale este granulat. Pe pronot exist o band longitudinal median. Pigidiul
prezint o punctuatie deas si accentuat. L = 20-30 mm. (Plansa 33 a)
Specie meridional, rar.
2 Scarabaeus typhon Fischer von Waldheim(affinis Brul.) Negru-mat, turtit
dorso-ventral. Clipeul cu granule accentuate, marginea sa anterioar prezint 4 dinti
ascutiti. Fruntea cu o caren transversal ntrerupt la mijloc. Pronotul transvers, de
aproximativ 2 ori mai lat dect lung, cu marginile laterale rotunjite. Unghiurile
anterioare ale pronotului ascutite, orientate extern, iar cele posterioare sunt obtuz-
rotunjite. Bordura marginii anterioare a pronotului dreapt, marginile laterale au o
bordur zimtat, iar baza pronotului prezint un rnd de granule proeminente, mari si
lucioase. Suprafata pronotului cu granule fine. Elitrele glabre, cu strii longitudinale
fine, interstriile 2-3 au cte un rnd de ncretituri transversale scurte, marginile
laterale ale elitrelor dispun de cte o caren ascutit care se termin la o oarecare
distant de apexul elitrei. Pe elitre mai sunt vizibile cte o tuberozitate humeral mic
si o tuberozitate apical mai ltit. Tibiile anterioare au pe marginea extern 4 dinti
bine dezvoltati. Suprafata pigidiului prezint o punctuatie fin si rar. Pro, mezo si
168
metasternul punctate si pubescente. Sternitele abdominale glabre si nepunctate,
ultimele 2 sternite au cte un rnd transversal de peri setigeri. L = 24-30 mm.
(Plansa 33 b)
n sudul trii pe baleg proaspt de cal.
_ Jumtatea apical a tibiilor posterioare prezint pe fata lor intern o perie
lung format din peri scurti si desi.
Tibiile posterioare lipsite de o pubescent sub forma unei perii.
2 Genul Onitis Fabricius
n fauna Romniei o singur specie.
Onitis damoetas Steven Capul si pronotul prezint o punctuatie granulat.
Antenele au 9 articole. Marginea anterioar a clipeului rotunjit, rareori stirbit
median. Pronotul mat, prevzut cu o granulatie lucioas. Baza pronotului cu 2 gropite
mediane putin adncite. Scutelul mic, bine conturat. Elitrele scurte, turtite dorsal, cu
strii fine si interstrii plane. Umerii elitrelor au o strie carenat. Marginea extern a
tibiilor anterioare cu 4 dinti mici. Tibiile mediane au 2 pinteni apicali. Tarsele
anterioare sunt absente att la _ ct si la . L = 14-19 mm. (Fig.146, pag.168)
n baleg proaspt.
Fig. 146
Onitis damoetas
3 Genul Copris Geoffroy
La noi o singur specie ntlnit n baleg proaspt.
Copris lunaris Linnaeus Corpul convex dorsal, glabru si lucios. Antenele
prezint 9 articole. Clipeul ltit, semicircular, marginea lui anterioar are o stirbitur
median. Fruntea cu un corn, mai dezvoltat la _. Unghiurile anterioare si posterioare
ale pronotului rotunjite, iar baza pronotului dispune de o bordur accentuat. Scutelul
nu este vizibil, fiind acoperit de marginea posterioar a pronotului. Elitrele prezint
cte 9 strii longitudinale accentuate, interstriile au o punctuatie foarte fin. Pigidiul nu
este acoperit de elitre. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 4 dinti, dintre care cel
posterior are dimensiuni mai reduse. L = 16-24 mm. (Plansa 33 c-d)
_ Cornul frontal lung, drept si ascutit.
Cornul frontal mai scurt si bifid.
169
23 Familia Dynastidae
Marginea exterioar a mandibulelor nu este acoperit de clipeu fiind bine
vizibil privit de sus. Capul de regul cu tuberculi sau apofize. Antenele sunt
alctuite din 8-10 articole, cu o mciuc format din 3 articole lamelate. Ochii
circulari, puternic sinuati. Labrumul coriaceu, fiind acoperit de clipeu. Pronotul cu
impresiuni adncite sau cu apofize. Scutelul este prezent. Elitrele au strii longitudinale
punctate, iar aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Pigidiul nu este acoperit de
elitre. Abdomenul prezint 6 sternite bine conturate.
n fauna Romnie sunt prezente 2 genuri.
Cheia genurilor
6.Capul are un corn orientat posterior. Scutelul concav, prevzut cu o caren
posterioar ...............................................................................1 Oryctes Ill.
Suprafata capului fr un corn proeminent, cel mult cu 1 sau 2 tuberculi mici.
Scutelul convex, necarenat.......................2 Pentodon Hope
1 Genul Oryctes Illiger
n fauna noastr o singur specie.
Oryctes nasicornis Linnaeus Corpul mare, castaniu-lucios, glabru dorsal.
Antenele prezint 10 articole, ultimele 3 formnd o mciuc. Marginea anterioar a
clipeului sinuat sau trunchiat. Capul prezint la _ un corn alungit, iar la este
vizibil un tubercul dezvoltat. Pronotul alungit, cu o portiune ridicat postmedian si
cu o depresiune anterioar abrupt. Baza pronotului are o bordur accentuat. Scutelul
triunghiular. Elitrele cu rnduri longitudinale de puncte duble si cu interstrii plane.
Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 dinti, iar tibiile posterioare prezint la
vrful lor 2 carene transversale. Tarsele au 2 gheare egal dezvoltate. Partea ventral
roscat-maronie, acoperit cu o pubescent roscat. L = 26-41 mm. (Plansa 33 f)
Specie comun care se dezvolt n lemne putrede.
2 Genul Pentodon Hope
Capul de regul cu 1-2 tuberculi frontali. Mandibulele trilobate, bine vizibile
privite de sus. Antenele au 10 articole, ultimele 3 articole terminale fiind mciucate.
Clipeul rotunjit sau trunchiat anterior. Pronotul convex, iar scutelul este triunghiular.
Elitrele lucioase, prevzute cu strii longitudinale si interstrii convexe. Marginea
extern a tibiilor anterioare cu 3 dinti, tibiile mediane si posterioare nu sunt
denticulate dar prezint cte un rnd apical de peri. Tarsele au 2 gheare uniform
dezvoltate. Portiunea median a prosternului convex, acoperit cu o pubescent
lung. Corpul convex, lucios, glabru dorsal, de nuant castanie.
La noi 2 specii fitofage.
1.Marginea anterioar a clipeului uniform rotunjit, de regul fr stirbituri sau
dintisori vizibili. Exist un singur tubercul frontal dezvoltat.........1 P. idiota Hbst.
Clipeul prezint pe marginea anterioar 4 dintisori ascutiti, separati printr-o
scobitur rotunjit. Fruntea cu 2 tuberculi frontali..........................2 P. bidens Pallas
1 Pentodon idiota Herbst Corpul scurt si convex, dorsal glabru, de culoare
maroniu-negricioas sau neagr. Partea ventral brun-negricioas, acoperit cu o
pubescent maroniu-deschis. ntre clipeu si frunte exist un tubercul median
dezvoltat. Clipeul rotunjit anterior, prevzut rareori cu 2 dintisori mici. Fruntea
prezint rugozitti punctate relativ accentuate. Pronotul convex, usor ngustat anterior,
170
acoperit cu o punctuatie deas si accentuat. Marginea anterioar si marginile laterale
ale pronotului prezint o bordur bine dezvoltat. Discul pronotului are o band
median longitudinal neted, mai dezvoltat posterior. Scutelul triunghiular, lipsit de
o punctuatie vizibil. Elitrele au strii longitudinale punctate, dintre care cea sutural
este mai accentuat. Suprafata elitrelor cu o tuberozitate humeral si una apical.
L = 15-22 mm. (Plansa 33 e)
n zona de ses si colinar, uneori duntor plantelor cultivate.
2 Pentodon bidens Pallas Se deosebeste de specia precedent prin marginea
anterioar a clipeului prevzut cu 4 dintisori, dintre care cei mediani sunt ascutiti si
mai dezvoltati, iar cei laterali mai mici si prin existenta a 2 tuberculi mediani situati
ntre frunte si clipeu. Corpul convex, alungit, dorsal lucios, de culoare castaniu-
nchis, partea ventral a corpului avnd o nuant mai deschis. Pronotul are cea mai
mare ltime n partea sa median. L = 24-26 mm.
Specie rspndit numai n sudul trii.
24 Familia Cetoniidae
Corpul masiv, dorsal de regul glabru si lucios, adesea cu reflexe metalice.
Antenele se inser naintea ochilor si sunt formate din 10 articole, dintre care ultimele
3 articole distale alctuiesc o mciuc lucioas. Clipeul ptrat, cu marginea anterioar
uneori bilobat sau concav. Mandibulele (privite de sus) nu sunt vizibile. Pronotul
usor ngustat anterior, cu marginile laterale rotunjite. Scutelul triunghiular cu vrful
ascutit sau rotunjit. Marginile laterale ale elitrelor cu sau fr depresiuni
posthumerale, uneori discul elitrelor prezint o impresiune longitudinal. Pigidiul nu
este acoperit de elitre. Abdomenul cu 6 sternite bine conturate. Coxele anterioare
conice, iar tibiile anterioare sunt denticulate. Tarsele la fel de lungi sau putin mai
scurte dect tibiile. Ambele gheare ale tarselor au o dezvoltare egal, iar marginea lor
intern nu este zimtat.
Insectele sunt ntlnite de regul pe inflorescentele arbustilor. n fauna
Romniei se ntlnesc 6 genuri.
Cheia genurilor
1.Marginile laterale ale elitrelor concave dup umeri....................................................2
Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lipsite de depresiuni sau concavitti vizibile
....................................................3
2.Vrful proeminentei mezosternului sferic. Sternitele abdominale la _ prezint un
sant median superficial.................................1 Cetonia F.
Vrful proeminentei mezosternului neted si aplatizat, glabru sau pubescent...............
....................................2 Protaetia Burm.
3.Scutelul lung si ngust cu vrful ascutit. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3
dinti............................................................................................3 Osmoderma Lep.
Scutelul de dimensiuni reduse, scurt si ltit, triunghiular sau rotunjit. Tibiile
anterioare numai cu 2 dinti...........................4 Gnorimus Lep.
1 Genul Cetonia Fabricius
n fauna noastr o singur specie.
Cetonia aurata Linnaeus Corpul scurt si ltit, turtit dorsal, prevzut cu un
luciu metalic accentuat. Suprafata capului prezint rugozitti punctate dese. Clipeul cu
unghiurile rotunjite, are pe marginea anterioar o sinuozitate median ltit. Tmplele
pubescente. Pronotul prezint o bordur lateral stears n dreptul unghiurilor
171
posterioare. Baza pronotului este sinuat n dreptul scutelului. Suprafata pronotului cu
o punctuatie dubl, partea median a discului pronotului cu puncte fine si rare, iar n
vecintatea marginilor laterale exist rugozitti fine. Proeminenta mezosternului
globular, ltit si rotunjit n partea apical. Baza scutelului punctat. Suprafata
elitrelor cu cte o impresiune longitudinal n dreptul suturii si cu 2 carene
dezvoltate. Punctuatia elitrelor accentuat, neuniform, numai n depresiunea de lng
sutur sunt vizibile rnduri longitudinale de puncte. Elitrele au de regul puncte si
benzi transversale albe ondulate. Pete si puncte mici albe mai pot fi prezente pe
pronot, pigidiu si pe sternitele abdominale. Pigidiul des punctat, cu rugozitti
transversale fine. Partea ventral a corpului prezint o pubescent lung si deas.
L = 14-20 mm. (Plansa 34 a-f)
Comun pe flori si pe inflorescentele arborilor si arbustilor.
_ Sternitele abdominale prezint o depresiune longitudinal lat. Ultimul
sternit abdominal cu o punctuatie redus ce se prezint sub forma a 2 pete mici,
laterale.
Abdomenul convex, pigidiul cu o gropit apical. Ultimul sternit abdominal
are o punctuatie deas si uniform.
-forma typica Pronotul si elitrele de culoare verde-metalic, unicolor, iar
partea ventral a corpului este roscat-armie.
-ab. purpurata Heer Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului sunt
roscat-armii.
-ab tunicata Rtt. Capul, pronotul si elitrele cu o nuant variabil de la
purpuriu-roscat la violet. Pronotul lipsit de puncte albe, iar elitrele sunt verzi. Ventral
verde sau verde-bronzat.
-ab. undulata Rtt. Pronotul prezint 2-4 puncte discale de culoare alb.
Elitrele cu benzi transversale ondulate albe si cu un punct bazal situat ntre umeri si
scutel.
-ab. amasicola Rtt. Pronotul si elitrele roscat-armii, acestea din urm pot fi
uneori bronzat-castanii. Pronotul cu sau fr pete discale albe, iar punctul bazal de pe
elitre poate fi prezent sau absent.
2 Genul Protaetia Burmeister
(Potosia Rtt.)
Se diferentiaz de Cetonia prin conformatia proeminentei mezosternului care
este plan si ltit. Coloritul corpului variabil, n general cu luciu metalic. Marginea
anterioar a clipeului sinuat. Elitrele au de regul pe lng sutur cte o depresiune
median longitudinal, n interiorul creia se afl rnduri longitudinale de puncte.
Suprafata elitrelor adesea cu benzi transversale sau cu pete albe. Pigidiul convex, de
regul cu impresiuni adncite. Marginea extern a tibiilor anterioare cu cte 3 dinti.
Proeminenta mezosternului plan si ltit, glabr, neted sau prevzut cu o
pubescent rar.
n fauna Romniei sunt prezente 7 specii rspndite pe flori si pe
inflorescentele arborilor si arbustilor.
1.Bordura marginilor laterale ale pronotului este stears n vecintatea unghiurilor
anterioare. Abdomenul la _ are o caren median alungit..........1 P. lugubris Hbst.
Marginile laterale ale pronotului cu o bordur lateral complet, ce atinge marginea
sa anterioar. Abdomenul la _ este lipsit de o caren median alungit....................2
2.Proeminenta anterioar a mezosternului prezint o punctuatie deas si accentuat.
Tarsele posterioare sunt mai scurte dect tibiile.........................................................3
Mezosternul are o proeminent anterioar neted sau prevzut cu o punctuatie fin
172
si rar. Att tarsele ct si tibiile posterioare au o lungime aproximativ egal.............4
3.Partea dorsal a corpului verde-unicolor. Interstria sutural convex, ea este bine
vizibil numai n jumtatea posterioar a elitrei..........................2 P. ungarica Hbst.
Corpul negru. Interstria sutural convex este prelungit de la scutel pn la vrful
elitrei...................................................................................................3 P. vidua Gory
4.Discul elitrelor este lipsit de o depresiune longitudinal ct si de pete sau benzi
transversale.....................................................................................4 P. aeruginosa L.
Jumtatea posterioar a elitrelor cu cte o depresiune longitudinal adncit lat,
mai apropiat de sutur. Partea dorsal adesea cu pete sau benzi transversale albe...5
5.Genunchii picioarelor lipsiti de pete albe.............................................5 P. fieberi Kr.
Genunchii prezint cte o pat alb.............................................................................6
6.Corpul adesea fr pete sau benzi albicioase. Fruntea cu o punctuatie uniform si
accentuat. Partea ventral a femurelor posterioare prezint o stirbitur arcuit mai
pronuntat la _ dect la .........................................................6 P. affinis Andersch
Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului de regul cu pete sau benzi trans-
versale albe. Fruntea prezint o punctuatie dubl. Partea ventral a femurelor
posterioare este lipsit de o tietur vizibil..........................................7 P. cuprea F.
1 Protaetia lugubris Herbst Corpul ltit, convex, dorsal cafeniu-nchis cu
reflexe bronzate, ventral verde-bronzat de nuant ntunecat. Capul cu rugozitti
punctate dese. Marginea anterioar a clipeului aproape dreapt. Antenele negre cu
reflexe bronzate. Pronotul prezint puncte mici, albe si o punctuatie fin si rar pe
disc, iar lng margini punctuatia este mai accentuat. Marginile laterale ale
pronotului rotunjite la mijloc si usor sinuate n dreptul unghiurilor posterioare, ele
prezint o bordur stears n vecintatea unghiurilor anterioare. Baza pronotului
sinuat n dreptul scutelului. Scutelul neted sau cu cteva puncte bazale. Sternul,
coxele si femurele anterioare sunt acoperite cu o pubescent deas, de nuant glbuie.
Suprafata elitrelor cu cte o depresiune longitudinal dispus lng sutur. Pe elitre
sunt prezente numeroase pete mici, albe, mai ales la baz. Pigidiul cu o punctuatie
fin si deas si cu cteva pete mici, de culoare alb. L = 19-24 mm. (Plansa 34 g)
Insectele pot fi ntlnite pe flori si pe scurgerile arborilor.
_ Primele sternite abdominale au o depresiune median lat.
2 Protaetia ungarica Herbst Partea dorsal a corpului verde-mat iar cea
ventral lucioas. Corpul ltit, turtit dorso-ventral. Capul cu rugozitti punctate
accentuate. Marginea anterioar a clipeului ridicat, prevzut cu o stirbitur
triunghiular median. Antenele verzui-negricioase cu scapul verde. Pronotul cu cte
o pat lateral mic de culoare alb. Suprafata pronotului prezint o punctuatie deas
si accentuat, ceva mai fin pe disc, lng marginile laterale ale pronotului sunt
vizibile rugozitti punctate dese. Elitrele glabre cu o punctuatie fin, neregulat n
dreptul scutelului, iar lng tuberozitatea humeral exist rugozitti punctate. n
jumtatea posterioar a elitrelor se afl o depresiune longitudinal discal putin
adncit. Pe elitre sunt prezente pete si benzi transversale ondulate fine de culoare
alb. Pigidiul cu puncte albe, fiind prevzut cu rugozitti fine si dese. Abdomenul
neted, dar sternitul anal este punctat. Sternitele abdominale prezint cte o pat
lateral de peri albi. Proeminenta mezosternului de dimensiuni reduse, cu o punctuatie
deas, accentuat si cu un rnd transversal de peri glbui. L = 14-20 mm.
(Plansa 34 h-i)
Adultii sunt ntlniti pe florile, frunzele si pe tulpinile plantelor ierboase.
-ab. viridana Brul. Pronotul lipsit de pete albe, iar petele de pe marginile
laterale ale elitrelor sunt contopite.
173
3 Protaetia vidua Gory & Percheron Negru-unicolor, partea dorsal a
corpului cu reflexe metalice slabe. Suprafata capului si a pronotului cu rugozitti
punctate dese. Marginea anterioar a clipeului prezint o sinuozitate median. n
jumtatea posterioar a discului pronotului se afl o linie longitudinal median
neted. Scutelul punctat la baz, prevzut cu o strie longitudinal median. Suprafata
elitrelor cu strii longitudinale fine, ea prezint cte o impresiune longitudinal
postmedian usor accentuat. Stria sutural dezvoltat pn n zona scutelului.
Pigidiul punctat prevzut cu strii transversale fine. Proeminenta mezosternului mic,
ea are rugozitti punctate si o pubescent ridicat de nuant roscat. Marginea
anterioar a fiecrui sternit abdominal prezint cte un rnd arcuit de puncte. Sternitul
anal punctat pe ntreaga sa suprafat. L = 15-17,5 mm. (Fig.147, pag.173)
Specie meridional rspndit n sud-estul trii.
-ab. adspersa Walt Corpul negru, dorsal mat, pronotul cu puncte albe relativ
numeroase.
-ab. asiatica Fald. Pronotul cu 4 puncte albe, iar elitrele prezint pete
transversale albe.
Fig. 147
Protaetia vidua
4 Protaetia aeruginosa Linnaeus Corpul ltit, plan convex, verde sau verde-
auriu, fr pete albe, dar poate avea reflexe metalice roscate sau albstrui. Capul
prezint o proeminent median longitudinal, suprafata lui are o punctuatie
accentuat, dar rar. Antenele verzui-negricioase. Marginea anterioar a clipeului
aproape dreapt. Suprafata pronotului are o punctuatie fin si rar, discul su este
neted, nepunctat. Proeminenta mezosternului ltit, rotunjit anterior, plan si
nepunctat. Elitrele au o punctuatie fin si rar, fiind lipsite de o depresiune
postmedian. Picioarele verzi, coxele posterioare cu striuri transversale.
L = 22-26 mm. (Plansa 35 i)
Att la ses ct si la deal pe inflorescentele pomilor si pe Sambucus nigra.
-ab. aureocuprea Muls. Corpul verde cu reflexe roscat-aurii.
-ab. ignea Rtt. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului de nuant
purpuriu nchis.
-ab. miribella Rtt. Pronotul si scutelul albastru-verzui, elitrele albastre.
5 Protaetia fieberi Kraatz Corpul lucios, dorsal cafeniu-bronzat cu reflexe
verzui, partea ventral si picioarele de culoare armie. Adesea pronotul, elitrele si
pigidiul prezint cteva puncte mici si albe. Jumtatea anterioar a capului cu o
punctuatie fin si deas, iar jumtatea posterioar are rugozitti punctate dese.
174
Marginea anterioar a clipeului usor sinuat cu unghiurile laterale rotunjite. Discul
pronotului are o punctuatie fin si rar, n rest punctuatia este mai accentuat. Lng
marginile laterale ale pronotului sunt vizibile rugozitti punctate. Bordura marginilor
laterale ale pronotului este usor ltit median, unghiurile lui anterioare sunt obtuze cu
vrfurile rotunjite iar cele posterioare puternic rotunjite. Epipleurele pronotului cu strii
accentuate. Proeminenta anterioar a mezosternului ltit si rotunjit anterior, neted
sau prevzut cu o punctuatie fin si rar. Scutelul neted. Elitrele au cte o impresiune
longitudinal puternic adncit situat lng sutur, n interiorul ei se afl rnduri
longitudinale arcuite de puncte. Suprafata elitrelor cu o punctuatie fin si rar, n
apropierea marginilor laterale se afl rnduri de puncte dese. Metasternul si discul
sternitelor abdominale prezint o punctuatie fin si rar. L=14-22 mm. (Plansa 35 g-h)
Specie rspndit n zona de step si colinar.
6 Protaetia affinis Andersch Corpul plan, ltit, usor convex, mai ngust dect
la P. aeruginosa, verde sau verde-auriu, cu luciu metalic. Capul prezint rugozitti
punctate, dese si accentuate. Marginea anterioar a clipeului dreapt sau usor sinuat.
Marginile laterale ale pronotului cu o bordur usor ltit postmedian ce nu ajunge
pn la nivelul unghiurilor posterioare. Discul pronotului prezint o punctuatie fin si
rar, mai accentuat pe margini. Baza pronotului sinuat n dreptul scutelului, acesta
din urm poate fi neted, nepunctat sau prevzut cu cteva puncte izolate bazale.
Elitrele prezint cte o impresiune longitudinal lat n vecintatea suturii, n aceast
zon fiind vizibile rnduri longitudinale de puncte arcuite. Mai pot fi prezente
rnduri arcuite de puncte si pe umerii elitrelor. Pigidiul este prevzut cu linii sinuoase
dese. Partea ventral a corpului are o pubescent bine conturat. Proeminenta
mezosternului plan si neted cu marginea anterioar aproape dreapt. Jumtatea
posterioar a metasternului nepunctat. L = 18-23 mm. (Plansa 35 d-f)
Frecvent n zona colinar si de silvostep.
_ Pigidiul uniform convex. Discul ultimului sternit abdominal prezint o
punctuatie stears.
Pigidiul cu 2 impresiuni oblice accentuate. ntreaga suprafat a sternitului
anal are o punctuatie uniform.
-ab. pyrochroa Rtt. Dorsal galben-roscat de nuant nchis, ventral verde-
auriu.
-ab. mirifica Muls. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului au o
culoare albastr sau albastru-verzuie, uneori elitrele pot avea reflexe roscate.
(Plansa 35 d)
-ab. pyrodera Rtt. Partea dorsal a corpului verde-aurie, cu vertexul, pronotul
si scutelul purpurii. Partea ventral albastr, uneori cu o portiune median
longitudinal albastru-verzuie. (Plansa 35 e)
-ab. semiazurea Rtt. Vertexul, pronotul, scutelul si pigidiul de culoare rosie
aprins. Partea ventral a corpului albastr cu reflexe metalice verzui.
-ab. cupreonigra Rtt. Capul si pigidiul ntunecate cu un luciu bronzat.
Pronotul scutelul si elitrele negre cu un luciu de lac.
7 Protaetia cuprea Fabricius Partea dorsal a corpului verde-armie, verde-
olivacee, bronzat, armie, unicolor sau cu pronotul colorat diferit dect elitrele.
Portiunea anterioar a capului si o bordur situat pe marginile laterale ale corpului de
nuant violacee. Partea ventral a corpului violet, adesea cu reflexe metalice verzui
sau poate fi partial verzuie, mai rar bronzat. Pe cea mai mare parte a suprafetei
corpului sunt prezente puncte, pete si benzi albe. Suprafata capului cu o punctuatie
mai accentuat n jumtatea posterioar, lng ochi sunt vizibile rugozitti fine. Discul
pronotului are o punctuatie fin si rar, mai accentuat spre marginile pronotului. n
175
vecintatea marginilor laterale ale pronotului sunt prezente rugozitti punctate dese.
Scutelul are cteva puncte bazale izolate. Suprafata elitrelor cu rnduri de puncte
arcuite, contopite apical. Pigidiul punctat, prevzut cu rugozitti transversale
accentuate. Proeminenta mezosternului glabr, cu o punctuatie extrem de fin.
Marginea anterioar a sternitelor abdominale si marginile laterale ale ultimului sternit
abdominal au rnduri arcuite de puncte. Partea dorsal a corpului glabr, cea ventral
este acoperit cu o pubescent glbuie. Picioarele violete, uneori cu reflexe verzui. L
= 17-22 mm. (Plansa 35 a-c)
Frecvent pe flori si pe arbusti.
_ Discul ultimului sternit abdominal cu o punctuatie stears.
Punctuatia ultimului sternit abdominal deas si uniform.
-forma typica Marginile laterale ale pronotului, elitrele, pigidiul si prtile
laterale ale sternitelor abdominale cu pete mici si albe. Pe elitre sunt prezente si benzi
transversale albe, ondulate. (Plansa 35 b)
-ab. obscura And. Corpul lipsit de pete albe.
3 Genul Osmoderma Lepeltier & Serville
La noi o singur specie.
Osmoderma eremita Scopoli Corpul mare, usor convex, dorsal glabru,
maroniu-nchis, uneori cu reflexe bronzate. Suprafata capului cu rugozitti punctate,
confluente, marginea anterioar a capului fiind usor rotunjit. Pronotul mai ngust
dect elitrele, avnd cea mai mare ltime n prima treime anterioar. Marginile
laterale ale pronotului uniform arcuite, lipsite de o bordur vizibil. Pe discul
pronotului este prezent o brazd median puternic adncit. Baza pronotului
convex, iar suprafata lui prezint o punctuatie deas si accentuat, confluent.
Scutelul mare, alungit, cu vrful ascutit. Elitrele turtite dorso-ventral, usor adncite n
dreptul scutelului, prevzute cu o punctuatie deas si accentuat. Marginea extern a
tibiilor anterioare cu 3 dinti, iar marginea apical a tibiilor mediane si posterioare este
puternic denticulat. L = 26-32 mm. (Fig.148a, pag.177)
De la ses pn n zona montan, larvele se dezvolt n lemnul putred al
copacilor.
_ Capul prezint tuberculi frontali. Unghiurile posterioare ale pronotului
ascutite si usor proeminente. Santul median longitudinal al pronotului este mai
adncit. Pigidiul puternic convex cu o punctuatie rar.
Fruntea plan. Pronotul cu unghiurile posterioare obtuze, santul median al
pronotului plan, mrginit de cte un tubercul ascutit. Pigidiul usor convex, prevzut cu
rugozitti punctate fine.
-ab. semirufum Pic Elitrele roscate. Nu a fost semnalat n fauna Romniei.
4 Genul Gnorimus Lepeltier & Serville
Dorsal lucios, usor convex, relativ ltit. Conturul clipeului ptrat cu
marginea anterioar usor sinuat. Pronotul mai ngust dect elitrele, cu unghiurile
rotunjite, baza pronotului prezint o bordur complet. Scutelul triunghiular, scurt si
ltit. Elitrele cu strii accentuate, uneori ele prezint carene longitudinale. Picioarele
lungi, tibiile anterioare au pe marginea extern cte 2 dinti. Coxele posterioare
apropiate ntre ele.
n fauna noastr exist 2 specii.
1.Corpul negru, partea dorsal cu pete albe sau glbui........................1 G. variabilis L.
Dorsal verde-metalic sau armiu cu pete albe, ventral de regul armiu-roscat...........
176
..........................................2 G. nobilis L.
1 Gnorimus variabilis Linnaeus (octopunctatus F.) Negru, cu antenele si
palpii cafenii-nchis, glabru dorsal. Sternul si partea ventral a femurelor anterioare cu
o pubescent galben-cenusie. Pe pronot si pe elitre sunt vizibile pete mici, albe sau
glbui. Marginea anterioar a clipeului puternic sinuat, iar suprafata capului are o
punctuatie accentuat confluent. Pronotul transvers, mai ngust dect elitrele, cu
marginile laterale rotunjite, avnd cea mai mare ltime n partea median. Unghiurile
anterioare ale pronotului drepte, cele posterioare sunt rotunjite si ltite, de regul
prevzute cu cte o pat mic, alb sau glbuie. Scutelul ltit, rotunjit lateral si punctat
la baz. Elitrele cu rugozitti punctate dese, pe suprafata fiecrei elitre sunt prezente 4
pete mici, albe sau glbui, dintre care 2 sunt situate mai aproape de marginile laterale,
iar celelalte 2 mai apropiate de sutur. Vrfurile elitrelor rotunjite, pigidiul si
propigidiul nu sunt acoperite de elitre. L = 16-20 mm. (Fig.148b, pag.177)
n pdurile de foioase, mai ales n zona silvostepei.
_ Tibiile mediane puternic curbate la baz. Fata sternal a pigidiului simpl.
Suprafata pigidiului cu puncte si strii.
Tibiile mediane usor curbate. Fata sternal a pigidiului se prezint sub
forma unei plci trapezoidale bine conturate.
-ab. heydeni Beckers Discul pronotului cu o pat glbuie de form neregulat,
iar unghiurile posterioare ale pronotului prezint o pat mare glbuie.
2 Gnorimus nobilis Linnaeus Corpul scurt si ltit, usor convex, dorsal verde
metalic sau verde-auriu. Partea ventral si uneori elitrele roscat-armii. Palpii si
antenele negre. De regul pronotul, elitrele si pigidiul au pete albe. Pronotul ltit
postmedian, prezint o strie median longitudinal scurtat posterior. Suprafata
pronotului cu rugozitti punctate si cu granulatii n vecintatea marginilor laterale.
Scutelul cu rugozitti punctate dese. Elitrele au cte 2 carene longitudinale fine,
adesea neevidente. Sutura elitrelor este putin nltat, unghiul sutural fiind rotunjit.
L= 14-18 mm. (Fig.148c, pag.177)
Adultii sunt ntlniti pe flori, ndeosebi pe inflorescentele de Sambucus nigra.
_ Tibiile posterioare puternic ltite apical. Pigidiul convex, prevzut cu
tuberozitti apicale slab conturate.
Tibiile posterioare uniform ltite pe toat lungimea lor. Tuberozittile
apicale ale pigidiului proeminente.
-ab. immaculatus Muls. Elitrele sunt lipsite de puncte albe.
-ab. cupreicollis Muls. Sternul roscat-armiu.
-ab. rubrocupreus Muls. ntreaga parte ventral a corpului de nuant roscat-
armie.

177
a b c
Fig. 148
Specii de Cetoniidae
a-Osmoderma eremita, b-Gnorimus variabilis, c-G. nobilis.
25 Familia Melolonthidae
Capul prognat, mai ngust dect pronotul, lipsit de tuberculi si apofize. Ochii
ovali sau circulari, bine dezvoltati. Antenele scurte formate din 7-10 articole, ele se
termin cu o mciuc lamelat. Labrumul bilobat, iar clipeul este separat de frunte
printr-o linie de separatie dezvoltat numai lateral. Mandibulele (privite de sus) nu
sunt vizibile. Palpii maxilari sunt alctuiti din 4 articole, dintre care cel terminal are o
form caracteristic, fiind oval si ngustat spre vrf. Pronotul transvers, avnd o ltime
aproximativ egal cu cea a elitrelor. Elitrele de regul cu tuberculi humerali bine
dezvoltati, suprafata elitrelor adesea cu carene longitudinale. Aripile membranoase
bine dezvoltate. Pigidiul si partial propigidiul nu sunt acoperite de elitre. Marginea
extern a tibiilor anterioare prezint 1-3 dinti, iar tibiile mediane si posterioare au una
sau dou carene transversale. Ambele gheare ale tarselor sunt egal dezvoltate.
Sunt specii fitofage ntlnite pe prtile aeriene ale plantelor. n fauna Romniei
mai multe genuri.
Cheia genurilor
1.La ambele sexe mciuca antenelor este format din 3 articole...................2
Mciuca antenelor prezint 4-7 articole antenale....................................................4
2.Antenele sunt alctuite din 9 articole (fig.149c, pag. 178)......1 Amphimallon Berth.
Antenele au 10 articole antenale (149b, pag. 178)..............................................3
3.Baza pronotului fr o bordur vizibil.......................2 Holochelus Rtt.
Pronotul cu o bordur bazal fin, dar evident.................3 Rhizotrogus Berth.
4.La ambele sexe exist o mciuc lamelat scurt, format la _ din 5, respectiv la
din 4 articole. Marginea intern a vrfului tibiilor anterioare lipsit de un pinten
apical.........................................4 Anoxia Lap.
Lamelele mciucii antenale sunt mai lungi la _ dect la , masculii au 7 iar
femelele 5-6 articole. Vrful tibiilor anterioare prezint un pinten apical..................5
5.Elitrele maronii sau roscat-maronii, unicolore. Marginile laterale ale sternitelor
abdominale cu pete triunghiulare albicioase. Mciuca antenei la este format din
6 articole lamelate...............................................5 Melolontha F.
Elitrele alb-marmorate. Marginile laterale ale sternitelor abdominale sunt lipsite de
pete pubescente albicioase. La mciuca antenei are 5 articole lamelate...................
178
...................6 Polyphylla Harris

a b c
Fig. 149
Mciuca antenelor la Melolonthidae (dup S. Panin)
a-Rhizotrogus aestivus, b-Holochelus aequinoctialis, c-Amphimallon sp.
1 Genul Amphimallon Berthold
Clipeul transvers. Antenele sunt formate din 9 articole, ultimele 3 articole
alctuiesc o mciuc lamelat. Fruntea prezint o caren adesea ntrerupt la mijloc.
Marginea anterioar si baza pronotului au cte o bordur bine dezvoltat. Elitrele
punctate si carenate, ele prezint pe marginile laterale cte un rnd de peri mai lungi.
Marginea extern a tibiilor anterioare la _ cu 1-3 dinti, iar la cu 3 dinti. Tibiile
posterioare prezint o caren transversal exterioar si 2 pinteni apicali. Tarsele mai
lungi dect tibiile, avnd ghearele denticulate la baz. Partea dorsal a corpului de
regul pubescent.
La noi sunt prezente 4 specii.
1.Pintenul tibiei anterioare situat la nivelul intervalului dintre dintele apical si cel
median al marginii exterioare. Ghearele prezint un dinte bazal dezvoltat...............
......................................1 A. solstitiale L.
Pintenul tibiei anterioare este situat la nivelul dintelui median al marginii exterioare.
Dintele bazal al ghearei mic sau rudimentar...............................................................2
2.Suprafata pigidiului cu o punctuatie simpl. Dintele ghearei mic.2 A. assimile Hbst.
Pigidiul prezint o punctuatie piliform. Dintele ghearei rudimentar, greu vizibil......
..........................3 A. altaicum Mannerh.
1 Amphimallon solstitiale Linnaeus Dorsal convex, alungit, usor ltit
posterior la , de nuant deschis, galben-cafenie. Clipeul roscat, n rest capul este
maroniu-nchis. Pronotul prezint 2 benzi mediane late cafenii, apropiate una de alta.
Antenele si palpii roscate, mciuca antenelor este cafenie. Abdomenul maroniu-
negricios, iar picioarele sunt glbui. Clipeul are o punctuatie fin si deas, fruntea si
vertexul prezint puncte mai rare si mai accentuate. Pronotul ltit median, prevzut cu
o punctuatie uniform fin si deas, acoperit cu o pubescent dubl. Scutelul are o
punctuatie fin si deas si o pubescent glbuie, dispus oblic. Elitrele lucioase,
prevzute cu carene longitudinale bine dezvoltate, au o pubescent ridicat. Marginile
laterale si cele posterioare ale elitrelor prezint peri lungi, printre care se afl
intercalati peri mai scurti. Pigidiul usor convex, cu o punctuatie ombilicat fin si
deas, avnd pubescent deas, alungit. L = 13,8-19 mm. (Plansa 37 a)
179
Insecte crepusculare rspndite din zona de silvostep pn n zona alpin.
Zborul are loc n iunie.
_ Pubescenta pronotului este mai deas si mai lung n jurul scutelului.
Marginea extern a tibiilor anterioare numai cu un dinte apical si unul median sau
ceva mai rar cu 3 dinti, dintre care cel posterior este rudimentar.
Lng scutel pronotul prezint o pubescent rar, uneori absent. Tibiile
anterioare cu 3 dinti egali, bine dezvoltati, dintele median fiind mai apropiat de cel
posterior.
2 Amphimallon assimile Herbst Corpul alungit, usor ltit posterior, dorsal
galben-cafeniu sau maroniu-nchis, cu picioarele si palpii galben-roscate. Marginile
laterale ale clipeului sunt rotunjite, iar marginea sa anterioar prezint o scobitur
median. Suprafata clipeului are o punctuatie fin. Fruntea si vertexul cu o punctuatie
deas si accentuat, confluent si o pubescent ridicat scurt, de culoare roscat.
Pronotul puternic transvers, avnd cea mai mare ltime n zona postmedian.
Marginile laterale ale pronotului uniform arcuite, cu unghiurile anterioare obtuze si
cele posterioare ltit-rotunjite. Suprafata pronotului prezint o punctuatie fin si
deas, prevzut cu cte un rnd de peri laterali alungiti, iar discul pronotului are o
pubescent dubl. Punctuatia scutelului mai accentuat dect punctuatia pronotului,
iar pubescenta sa este mai lung comparativ cu pubescenta elitrelor. Suprafata
elitrelor usor lucioas, prevzut cu o punctuatie deas si accentuat. Marginile
laterale ale elitrelor au un rnd de peri ceva mai lungi n zona umerilor. Pigidiul usor
convex, prevzut cu o punctuatie deas, mai fin dect pe elitre. L = 11,2-16 mm.
n zona subcarpatic si cea montan. Zborul are loc n iunie.
_ Mciuca antenei este mai lung dect funiculul.
-ab. obscurus Brenske Corpul maroniu-nchis, de talie mare.
3 Amphimallon altaicum Mannerheim Negru-cafeniu, usor lucios, cu elitrele
roscat-maronii de nuant nchis, avnd sutura neagr. Uneori elitrele pot fi complet
negre. Antenele si palpii roscat-maronii, adesea cu mciuca mai ntunecat. Articolele
antenale 3 si 4 au o lungime inegal. Marginea clipeului puternic ridicat, iar
suprafata clipeului prezint o punctuatie accentuat si o pubescent scurt si rar.
Fruntea si vertexul au o punctuatie confluent, mai accentuat dect cea de pe
clipeu, precum si o pubescent deas format din peri lungi. Carena frontal slab
diferentiat, ntrerupt la mijloc. Pronotul ltit median, mai ngustat anterior dect
posterior, suprafata pronotului prezint o punctuatie deas si accentuat. Elitrele usor
ltite la _ si puternic ltite la , au o punctuatie deas si ncretituri transversale fine.
Suprafata elitrelor are carene bine conturate. Marginile laterale ale pronotului, precum
si marginile laterale si posterioare ale elitrelor prezint cte un rnd format din peri
lungi si fini. Pigidiul usor convex, cu o punctuatie slab. L = 12,8-15,5 mm.
n zona pdurilor de stejar. Zborul are loc n august.
_ Pronotul si pigidiul au o pubescent mai deas si mai lung. Cei 3 dinti
situati pe marginea extern a tibiilor anterioare sunt mai puternic dezvoltati.
Suprafata pronotului prezint o pubescent rar, scurt si culcat. Pigidiul
cu o pubescent extrem de scurt.
2 Genul Holochelus Reitter
Capul este acoperit cu o punctuatie deas si accentuat. Marginea anterioar a
clipeului arcuit. Funiculul antenei este alctuit din 6-7 articole, fiind urmat de o
mciuc triarticulat. Pronotul puternic convex, ltit median, cu marginile laterale
rotunjite. Marginea anterioar si baza pronotului sunt lipsite de o bordur vizibil.
180
Elitrele au carene netede, ele prezint o punctuatie si o pubescent mai rar dect pe
pronot. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2-3 dinti. Marginea extern a tibiilor
posterioare are o caren transversal ntrerupt la mijloc. Ghearele lungi, adesea cu un
dinte bazal ascutit.
n fauna Romniei 5 specii.
1.Pronotul cu o pubescent dubl, format din peri lungi si culcati, printre care se afl
intercalati peri scurti, dispusi oblic. Mciuca antenelor la _ dreapt, cel mult la fel
de lung ct funiculul.....................................................................1 H. vernus Germ.
Suprafata pronotului acoperit cu o pubescent uniform, alctuit din peri lungi si
culcati. La _ mciuca antenelor este puternic curbat, mai lung dect funiculul
(fig.149b, pag.178)...............................................................2 H. aequinoctialis Hbst.
1 Holochelus vernus Germar Corpul usor lucios, roscat-maroniu, cu
funiculul antenelor si picioarele de nuant mai deschis. Suprafata capului prezint o
punctuatie relativ accentuat si o pubescent deas format din peri ridicati si lungi.
Pronotul cu o punctuatie dubl, att unghiurile anterioare ct si cele posterioare ale
pronotului sunt obtuze. Elitrele au o punctuatie relativ accentuat, o pubescent deas,
dispus oblic si carene usor proeminente. Pigidiul prezint rugozitti punctate dese,
fiind acoperit cu o pubescent deas, scurt si ridicat. Insecte crepusculare care
zboar de la nceputul lunii aprilie pn n prima decad a lunii iunie. L=16,5-20 mm.
_ Al 3-lea articol antenal cilindric, mai lung dect articolul 4. Suprafata
pronotului este acoperit de peri alungiti.
Pubescenta pronotului mai scurt.
2 Holochelus aequinoctialis Herbst Castaniu-roscat, usor lucios, partea
ventral prezint o culoare mai deschis. Dorsal convex cu elitrele ltite posterior la
. Clipeul are rugozitti punctate, mai accentuate la . Fruntea si vertexul
prezint o punctuatie mai accentuat comparativ cu clipeul si o pubescent mai lung.
Pronotul convex, prevzut cu o punctuatie accentuat, fin si deas, la _ baza
pronotului este lipsit de o bordur vizibil. Marginea anterioar si marginile laterale
ale pronotului prezint cte un rnd de peri lungi, iar marginile laterale ale elitrelor cu
peri ce descresc n lungime spre apex. Suprafata elitrelor cu carene accentuate, fiind
prevzut cu o punctuatie mai accentuat si mai rar la . n jurul scutelului se afl
numerosi peri lungi. Pigidiul usor convex, cu o punctuatie fin si deas, fiind acoperit
cu o pubescent scurt, dispus oblic. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 dinti,
dintre care cel posterior are dimensiuni ceva mai reduse. L = 13,5-18,5 mm.
Rspndit att la ses ct si la munte. Zborul se desfsoar de la sfrsitul lunii
martie pn la jumtatea lunii mai. Larvele sunt duntoare, atacnd rdcinile si
tulpinile plantelor ierboase.
_ Pronotul este acoperit cu o pubescent dubl (ridicat si culcat). Scutelul
prezint o punctuatie fin si deas.
Pubescenta pronotului scurt si rar, uneori ea poate lipsi. Scutelul cu
puncte rare si mai accentuate.
3 Genul Rhizotrogus Berthold
n fauna noastr o singur specie.
Rhizotrogus aestivus Olivier Corpul alungit, ltit posterior de culoare glbuie.
Pronotul de regul cu o band longitudinal median, de nuant roscat-maronie.
Clipeul glabru cu marginea anterioar usor ridicat, avnd o punctuatie deas si
accentuat. Fruntea si vertexul prezint o punctuatie dubl. Pronotul aproximativ la fel
181
de lat ct elitrele, fiind ngustat anterior. Marginea anterioar si cea posterioar a
pronotului cu o bordur urmat de un rnd transversal de peri lungi. Unghiurile
anterioare si cele posterioare ale pronotului sunt drepte. Suprafata pronotului prezint
o punctuatie dubl. Scutelul glabru, cu o punctuatie fin si deas. Elitrele au carene
netede, ele sunt glabre si lucioase. Marginile laterale si baza elitrelor cu cte un rnd
de peri lungi. Marginea extern a tibiilor anterioare are 3 dinti dezvoltati. Tibiile
mediane si cele posterioare prezint pe marginea intern 3 respectiv 5 dinti mici.
L = 13-17 mm.
Specie crepuscular, ntlnit n lunile aprilie-mai.
_ Dintele posterior al tibiilor anterioare rudimentar, iar cel mijlociu este
apropiat de cel anterior.
Tibiile anterioare cu 3 dinti uniform dezvoltati si egal distantati ntre ei.
4 Genul Anoxia Laporte de Castelnau
Clipeul dreptunghiular, la cu marginile laterale rotunjite. Antenele sunt
formate din 10 articole si prezint o mciuc alctuit din 4-5 articole. Pronotul
transvers, mai ngust dect elitrele, ltit median. Suprafata pronotului pubescent,
prevzut cu o punctuatie accentuat. Scutelul este pubescent sau acoperit cu solzi.
Elitrele granulate, ele prezint cte 3 carene longitudinale netede. Propigidiul si
pigidiul pubescente. Tarsele mai scurte dect tibiile. Ghearele puternic denticulate.
_ Mciuca antenelor cu 5 articole. Marginea extern a tibiilor anterioare cu un
singur dinte situat apical.
Mciuca antenei are 4 articole. Tibiile anterioare prezint pe marginea lor
extern 3 dinti
n fauna noastr 3 specii.
1.Pronotul lipsit de o bordur bazal vizibil. Suprafata elitrelor acoperit de pete
pubescente albicioase. Vrful pigidiului rotunjit........................1 A. orientalis Kryn.
Pronotul cu o bordur bazal ntrerupt n partea sa median. Elitrele fr pete
pubescente albicioase, fiind acoperite cu o pubescent uniform. Pigidiul prezint o
stirbitur apical..........................................................................................................2
2.Talia mare (23-29 mm). Marginea posterioar a propigidiului cu o pubescent mai
deas si mai lung dect a pigidiului......................................................2 A. villosa F.
Corpul de dimensiuni mai reduse (17-24 mm). Att marginea posterioar a propigi-
diului ct si pigidiul prezint o pubescent la fel de lung......................3 A. pilosa F.
1 Anoxia orientalis Krynicky Roscat-maroniu, alungit, convex, cu marginile
laterale ale corpului paralele. Marginea anterioar a clipeului si cea mai mare parte a
abdomenului negre. Suprafata clipeului, fruntii si vertexului este acoperit cu solzi si
peri galbeni. Pronotul convex, ltit median, prevzut cu o dung median
longitudinal de peri si cte una lateral lat, difuz. Marginea anterioar si cele
laterale ale pronotului cu peri scurti, de nuant maronie. Unghiurile posterioare ale
pronotului obtuze, mai rotunjite la . Suprafata pronotului cu cte 2 "oglinzi"
(suprafete netede si lucioase) situate pe dungile laterale. Punctuatia pronotului este
accentuat, ceva mai deas lng marginile laterale, fiecare punct are cte un solz
alungit n form de pr. Elitrele cu cte 2-3 benzi longitudinale de peri albi, dintre
care cea median poate fi mai putin dezvoltat sau poate lipsi. Baza elitrelor este ceva
mai lat dect marginea posterioar a pronotului. Scutelul prezint o pubescent
deas de culoare alb si o linie median longitudinal, glabr si lucioas. Marginea
anterioar si posterioar a pigidiului prezint cte o band transversal format din
182
peri culcati si desi. Pigidiul cu vrful rotunjit, fin punctat, acoperit cu perisori fini si
culcati. L = 25-32 mm. (Plansa 37 b)
Rspndit n zona de step. Adultii crepusculari, zboar n luna iulie si
nceputul lui august.
2 Anoxia villosa Fabricius Corpul galben-maroniu sau maroniu-roscat, cu
fruntea, vertexul si partea ventral maroniu-negricioase. Palpii si antenele cafeniu-
roscate, cu mciuca de culoare mai nchis. Articolul terminal al palpilor maxilari
oviform, prevzut cu o depresiune ce ocup aproape toat partea dorsal. Clipeul,
fruntea si vertexul sunt acoperite cu o pubescent cafeniu-deschis sau albicioas,
lung si deas. Pronotul convex, cu cte o "oglind" lateral slab conturat si cu o
bordur bazal ntrerupt la mijloc. Suprafata pronotului cu o dung median
pubescent mai bine diferentiat si cu 2 dungi laterale difuze mai ltite. Benzile
pubescente sunt formate din peri scurti si culcati, cafeniu-albiciosi. Pronotul prezint
o punctuatie deas si accentuat. Scutelul cu o linie median longitudinal glabr si cu
o pubescent glbuie, culcat si deas. Elitrele lipsite de pete sau benzi pubescente
bine conturate. Suprafata elitrelor este acoperit cu o pubescent uniform, culcat,
fin si scurt, de nuant glbuie. Pigidiul prezint o pubescent scurt si deas,
culcat, printre care se afl intercalati peri erecti. Vrful pigidiului cu o scobitur
apical. Sternitele abdominale au pete laterale albe, bine conturate, de form
triunghiular. L = 22,5-29 mm. (Plansa 37 c)
n sudul trii, duntor la vita de vie.
_ Fruntea si vertexul prezint o pubescent cafeniu-deschis. Marginea
extern a tibiilor anterioare cu un singur dinte.
Pubescenta fruntii si a vertexului de nuant albicioas. Tibiile anterioare au
pe marginea extern 3 dinti, dintre care dintele median este mai apropiat de cel apical.
-ab. tristis Rtt. Dorsal negru, cu palpii, antenele, tibiile si tarsele cafeniu-
roscate.
-ab. funebris Rtt. Corpul negru, cu elitrele roscat-maronii sau maroniu-
negricioase. Baza, sutura elitrelor, uneori si marginile lor laterale sunt negricioase.
3 Anoxia pilosa Fabricius Corpul mai ngust dect la specia precedent,
alungit si convex. Partea dorsal de culoare mai nchis, maroniu-roscat sau
maroniu-negricioas. Elitrele galben-maronii. Palpii si antenele cafeniu-roscate, cu
mciuca ntunecat. Tibiile si tarsele brun-roscate. Articolul terminal al palpilor
maxilari scurt si ltit. Clipeul cu marginile laterale rotunjite, prezint o scobitur
median accentuat. Pronotul transvers, ltit median, are o punctuatie neuniform.
Discul pronotului cu o linie median pubescent. Marginea anterioar si cele laterale
ale pronotului au cte un rnd de peri lungi. Baza pronotului mai ngust dect
elitrele, are o bordur ntrerupt n dreptul scutelului. Elitrele fr pete sau benzi
pubescente, ele prezint o pubescent culcat si scurt. Marginea posterioar a
propigidiului cu peri culcati si desi, iar pigidiul are o pubescent culcat, scurt si
deas. L = 17,5-24 mm.
Prefer zonele nisipoase, larvele atac rdcinile pomilor si vitei de vie.
Zborul are loc n lunile iunie-iulie.
5 Genul Melolontha Fabricius
Capul cu peri erecti, ntlniti si pe pronot. Antenele sunt alctuite din 10
articole, dintre care ultimele 6-7 formeaz o mciuc lamelat. Clipeul transvers, cu
marginile ridicate si cu unghiurile anterioare rotunjite. Pronotul transvers, ceva mai
183
ngust dect elitrele, prezint o bordur numai pe marginile laterale. Unghiurile
anterioare ale pronotului obtuze, iar cele posterioare ascutite. Suprafata pronotului cu
o punctuatie deas si cu benzi longitudinale, formate din peri sau solzi. Elitrele
prezint cte 6 carene si sunt acoperite cu peri culcati sau solzi alungiti. Pigidiul mare,
triunghiular, cu o prelungire apical lung, care la este rudimentar sau poate lipsi.
Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2-3 dinti, dintre care cel posterior este mic.
Tarsele nu sunt mai lungi dect tibiile, au ghearele arcuite si denticulate. Partea
ventral a corpului cu o pubescent lung si deas. Sternitele abdominale prezint pe
prtile laterale pete pubescente albe, de form triunghiular.
_ Mciuca antenei din 7 articole.
Mciuca antenei cu 6 articole.
n fauna Romniei 3 specii.
1.Vrful pigidiului prezint o prelungire apical bine conturat, usor ngrosat la vrf
(fig.150a, pag.184). La portiunea ngrosat poate lipsi. Epipleurele elitrelor negre,
cel putin n partea lor anterioar..................................................1 M. hippocastani F.
Vrful pigidiului oblic-trunchiat prevzut cu o excrescent lung, nengrosat apical
(fig.150b, pag.184). Att elitrele ct si epipleurele lor sunt unicolore........................2
2.Partea interioar a articolul 3 la _ si a articolului 4 la denticulat la vrf (fig.
151a, pag.184). Prelungirea apical a pigidiului lipseste la _. Pigidiul este acoperit
cu o pubescent dubl format din peri scurti, culcati si desi, printre care se afl
peri izolati lungi si erecti.......................................................2 M. pectoralis Megerle
Articolul 3 la _ si 4 la sunt usor ngrosate la vrful marginii interne (fig.151b,
pag.184). Pigidiul prezint o prelungire apical bine dezvoltat att la _ ct si la .
Suprafata pigidiului este acoperit cu o pubescent uniform, scurt, culcat si
deas, peri mai lungi gsindu-se numai pe prtile laterale............3 M. melolontha L.
1 Melolontha hippocastani Fabricius Corpul ltit, convex, roscat-maroniu, cu
partea ventral neagr. Clipeul prezint o punctuatie relativ accentuat si confluent,
iar punctuatia fruntii este rar si neuniform. Palpii si antenele cafeniu-
roscate, cu mciuca antenelor de nuant mai nchis. O pat situat la baza elitrelor si
o band dispus pe marginile laterale ale elitrelor sunt alctuite dintr-o pubescent
lung si culcat. Pronotul cu o punctuatie rzleat, usor accentuat si cu rizuri fine.
Discul pronotului are o strie longitudinal median bine conturat cel putin n partea
sa anterioar. Scutelul neted, nepunctat, Elitrele, propigidiul si pigidiul sunt acoperite
cu o pubescent scurt, culcat, de culoare alb. Interstriile pare au o punctuatie fin si
rar, cele impare sunt mai ltite, ele prezint o punctuatie inegal si partial rugozitti
accentuate. Epipleurele elitrelor negre, cel putin n partea lor anterioar. Picioarele
roscat-maronii sau negre. Specie rspndit n toate zonele trii, att la ses ct si la
munte. L = 29,5-29 mm. (Plansa 37 f)
Prefer terenurile nisipoase si locurile uscate din pdurile putin dese.
_ Al 3-lea articol antenal prezint pe marginea lui intern un dinte conic
(fig.151c, pag. 184). Pigidiul are o prelungire apical lung, usor ngrosat la capt.
Marginea intern a celui de-al 4 lea articol antenal cu o excrescent
alungit. (fig.151c, pag.184). Vrful pigidiului cu o prelungire mai scurt, nengrosat
la capt, uneori ea poate lipsi.
Varieti
a-Picioarele negre:
-ab. nigripes Comolli Pronotul negru.
-ab. nigricollis Muls. Pronotul negru si tibiile maronii.
-ab. schwarzi Kr. Pronotul de culoare roscat.
184
b-Picioarele rocat-maronii:
-ab. rex D. Torre Pronotul, pigidiul si sternitul anal roscate.
-ab. coronata Muls. Pronotul roscat.
-ab. discoidalis D. Torre Pronotul si sternitul anal au o nuant roscat.
-ab. fuscicollis Kr. Pronotul maroniu.
-ab. tibialis Muls. Pronotul negru si femurele de nuant ntunecat.
-ab. suturalis Kr. Aceleasi caractere ca la ab. tibialis dar sutura elitrelor este
neagr n partea ei anterioar.
-ab. messleri Kr. Pronotul roscat si elitrele negricioase.
a b
Fig. 150
Pigidiul la Melolontha (dup H. Freude)
a-M. hippocastani, b-M. melolontha.


a b c
Fig. 151
Articolele de la baza antenelor la Melolontha (dup S. Panin)
a-M. pectoralis, b-M. melolontha, c-M. hippocastani.
2 Melolontha pectoralis Megerle Se deosebeste de M. melolontha prin
pigidiul care este acoperit cu o pubescent scurt, culcat si deas, printre care se afl
intercalati peri mai lungi, iar prelungirea apical este mai scurt, la ea poate lipsi.
Corpul alungit, convex dorsal, de regul coloritul este negru, cu elitrele maronii si
picioarele roscate. ntreaga suprafat a capului prezint o punctuatie accentuat.
Marginea anterioar a clipeului ltit, usor sinuat. Antenele si palpii roscat-maronii.
Pronotul cu o strie median longitudinal slab conturat si cu o punctuatie deas,
relativ accentuat. Suprafata pronotului este acoperit cu o pubescent lung si deas,
la _ ea se poate dispune sub forma unor benzi longitudinale putin diferentiate.
Scutelul are o punctuatie rar. Elitrele prezint o pubescent mai deas dect la M.
melolontha si o punctuatie dubl. Interstriile impare ale elitrelor usor carenate. De-a
lungul bazei si a marginilor laterale ale elitrelor se afl peri lungi, izolati. Marginea
anterioar a mezosternului prezint un lob anterior ngust si carenat, iar episternitele
185
mezosternului sunt acoperite cu o pubescent deas, culcat, de culoare alb. Pigidiul
lung, cu vrful rotunjit, prevzut de asemenea cu o pubescent culcat. L = 21-29 mm.
n zona colinar si montan, rar.
_ Marginea intern a celui de-al 3 lea articol antenal denticulat (fig.151a,
pag.184).
Al 3-lea articol antenal dezvoltat simetric. Al 4-lea articol al antenelor
prezint pe marginea intern un dinte ascutit sau o excrescent alungit (fig.151a,
pag.184).
Varieti ()
a-Vrful pigidiului rotunjit, lipsit de o prelungire apical:
-forma typica Corpul negru cu reflexe metalice verzui. Elitrele, palpii,
antenele si picioarele roscat-maronii.
-ab. satema Rtt. Partea anterioar a epipleurelor elitrelor prezint o nuant
negricioas.
-ab. soror Mars. Elitrele galben-cenusii, acoperite cu o pubescent fin.
-ab. extorris Er. Vertexul negru, clipeul si pronotul roscat-maronii, elitrele
cafeniu-glbui, acoperite cu o pubescent deas.
b-Pigidiul prezint o pat apical bine conturat:
-ab. fosca Rtt. Clipeul roscat-nchis, femurele posterioare negricioase, iar
pubescenta elitrelor este fin si deas, de culoare cenusie.
-ab. ilsia Rtt. Partea anterioar a epipleurelor elitrelor si femurele negricioase,
iar pubescenta elitrelor se prezint sub forma unor solzi albi.
3 Melolontha melolontha Linnaeus Dorsal convex, negru, cu elitrele roscat-
maronii. Palpii, antenele, picioarele si pigidiul partial sau total de culoare roscat.
Articolul terminal al palpilor maxilari prezint o gropit dorsal alungit si are vrful
ngustat. Articolele antenale 3-4 au pe marginea intern cte o proeminent usor
dezvoltat. Clipeul des punctat, prezint unghiurile anterioare rotunjite si marginea
ridicat, usor sinuat sau neted. Fruntea cu o punctuatie rar si accentuat. Capul este
acoperit cu o pubescent erect, mai lung si mai deas pe frunte si vertex. Pronotul
cu marginile laterale rotunjite, mai ngustate anterior, fiind prevzut cu o pubescent
dubl, ridicat si culcat. Discul pronotului are o punctuatie mai rar comparativ cu
punctuatia de lng marginile laterale. Pe pronot este vizibil o strie median
longitudinal, bine conturat n jumtatea anterioar. Scutelul prezint o punctuatie
inegal, ntotdeauna rar si accentuat. Fiecare elitr are cte 5 carene lucioase,
punctate, dintre care 4-a este putin aparent, uneori stears. Intervalele dintre carene
au rugozitti punctate. Suprafata elitrelor cu o pubescent culcat, deas, la baza
elitrelor se afl un grup de peri lungi si ridicati. Abdomenul prezint o punctuatie
dubl si o pubescent fin, ce se poate prezenta si sub forma unor solzi. Sternitele
abdominale cu pete triunghiulare laterale albe, bine conturate. L = 22,5-31,5 mm.
(Plansa 36 a)
Comun n lunile mai-iunie, pn la altitudinea de 1 000 m.
-ab. femoralis Kr. Capul si pronotul negre, cu elitrele maronii si femurele
negricioase.
-ab. albida Muls. Elitrele sunt acoperite cu o pubescent format din solzi
albi, iar prelungirea apical a pigidiului este scurt.
-ab. pulcherrima D. Torre Capul si pronotul negre, cu reflexe metalice
verzui.
-ab. scapularis Westh. Tuberozitatea humeral a elitrelor neagr.
-ab. lugubris Muls. Cea mai mare parte din suprafata elitrelor prezint o
culoare nchis.
-ab. marginata Kr. Pronotul, prtile laterale ale elitrelor si pigidiul negre.
186
-ab. discicollis Muls. Discul pronotului roscat-maroniu.
-ab. ruficollis Muls. Corpul negricios, elitrele galben-maronii, de culoare
deschis.
-ab. ruficeps Kr. ntreaga parte dorsal a corpului are o culoare galben-
maronie.
-ab. humeralis Westh. Pronotul roscat-maroniu, tuberozitatea humeral a
elitrelor negricioas.
6 Genul Polyphylla Harris
La noi o singur specie.
Polyphylla fullo Linnaeus Clipeul si fruntea prezint o punctuatie deas si
accentuat. Articolul terminal al palpilor maxilari este mai subtire dect penultimul,
fiind lipsit de o gropit adncit. Pronotul relativ convex, cu unghiurile anterioare si
posterioare inegale. Marginile laterale ale pronotului prezint cte un rnd de peri
scurti. Discul elitrelor lipsit de carene, fiind prezent o singur caren lateral care
delimiteaz epipleurele elitrelor. Stria sutural este prezent. Pigidiul nu este prelungit
apical, avnd o punctuatie fin si deas si o pubescent deas, culcat. Marginea
extern a tibiilor posterioare cu cte 2 dinti. Suprafata elitrelor marmorat cu mai
multe pete pubescente albe. Marginea anterioar a sternitelor abdominale glabr si
lucioas, n rest ele sunt acoperite cu o pubescent fin si deas. L = 26-36 mm.
(Plansa 36 b)
Specie crepuscular, rspndit de la ses pn n zona pdurilor de conifere.
_ Mciuca antenelor lung si arcuit format din 7 articole. Marginea extern
a tibiilor anterioare cu 2 dinti. Al 2-lea articol de la baza antenelor puternic ltit (fig.
152, pag.186).
Mciuca antenelor mai scurt alctuit numai din 5 articole. Marginea
extern a tibiilor anterioare prezint 3 dinti. Al 2-lea articol de la baza antenelor
rotunjit (fig.152, pag.186).
_
Fig. 152
Articolele de la baza antenelor la Polyphylla fullo (dup S. Panin)
26 Familia Rutelidae
Capul este de regul evident mai ngust dect pronotul. Antenele sunt alctuite
din 9 articole, ultimele 3 articole distale formeaz o mciuc lamelat glabr si
lucioas. Labrumul transvers, marginea sa anterioar prezint o stirbitur median.
Pronotul transvers, cu baza si marginea sa anterioar de lungime egal. Marginea
extern a tibiilor anterioare cu 2-3 dintisori mici. Pretarsele picioarelor anterioare
prezint pe fata ventral, un dintisor sau un tubercul mic. Ghearele tarselor inegal
dezvoltate.
187
Cuprinde specii fitofage, dintre care unele duntoare. n fauna Romniei 5
genuri.
Cheia genurilor
6.Clipeul este prelungit anterior n form de rostru (fig.153b, pag.187).........................
...............................1 Anisoplia Schoenh.
Clipeul dreptunghiular (fig.153a, pag.187)................................2 Anomala Schoenh.
a b
Fig. 153
Clipeul la Rutelidae (dup H. Freude)
a-Anomala sp., b-Anisoplia sp.
1 Genul Anisoplia Schoenherr
Se diferentiaz de genurile nrudite prin forma clipeului care este conic si
puternic alungit. Corpul alungit, cu elitrele putin mai late dect pronotul. Ochii
dezvoltati. Articolul terminal al palpilor maxilari mic si ovoid. Mciuca antenelor este
mai scurt dect funiculul. Pronotul transvers, ltit la baz sau postmedian, toate
marginile pronotului prezint o bordur bine diferentiat. Scutelul scurt si ltit.
Elitrele ating cea mai mare ltime n zona median, ele nu acoper pigidiul. Marginile
lor laterale au o prelungire coriacee (de consistenta pielii). Umerii elitrelor bine
conturati, iar unghiul sutural nu este denticulat. Suprafata elitrelor cu strii
longitudinale punctate, adncite, interstriile au rugozitti punctate. Pigidiul foarte
mare, cu vrful rotunjit. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2 dinti. Ghearele
inegale.
n fauna Romniei 11 specii. Adultii sunt duntori atacnd spicele de cereale.
Anisoplia austriaca Herbst Este cea mai mare specie a genului. Capul si
pronotul negre, cu reflexe metalice verzui. Marginile laterale ale pronotului rotunjite,
avnd cea mai mare ltime n partea lor median. Unghiurile posterioare ale
pronotului obtuze. Elitrele roscat-maronii, unicolore sau cu o pat postscutelar
comun neagr, dezvoltat. Marginile laterale ale elitrelor cu un rnd de peri scurti,
mai dezvoltati spre umeri si cu o pelicul ngust albicioas situat postmedian.
Propigidiul prezint o band apical format din peri culcati si desi. Pigidiul este
acoperit cu o pubescent culcat, mai dezvoltat n partea lui anterioar. Ventral
pubescent, abdomenul fiind acoperit cu o pubescent culcat si deas.
L = 12,8-16 mm. (Plansa 37 d)
Rspndit att la ses ct si la munte cu exceptia zonei alpine.
2 Genul Anomala Schoenherr
Corpul scurt si convex, cu reflexe metalice accentuate. Clipeul foarte scurt,
transvers, marginea lui anterioar prezint o bordur bine conturat. Pronotul
transvers, ltit la baz, marginea lui anterioar si posterioar cu o bordur complet
sau ntrerupt. Uneori bordura de la baza pronotului poate lipsi. Prosternul este lipsit
de o proeminent anterioar. Scutelul scurt si ltit. Elitrele oblongi, prevzute cu strii
188
punctate bine conturate. Cel putin interstriile impare sunt convexe. Epipleurele
elitrelor puternic ltite posterior, ele se prelungesc pn la unghiul sutural. Punctuatia
si pubescenta elitrelor extrem de variabile. Pigidiul convex, scurt si ltit, este rotunjit
la vrf. Uneori pigidiul poate fi plan sau prevzut cu o tuberozitate anteapical.
Marginea intern a tibiilor anterioare cu 2 dinti. Ghearele inegale, nedenticulate la
baz, cu vrful simplu sau bifid. Sternitele abdominale sunt lipsite de pete laterale, dar
prevzute cu cte un rnd transversal de peri.
La noi 4 specii.
1.Mciuca antenelor maroniu-negricioas. Pronotul este lipsit de o bordur bazal
......................................1 A. dubia Scop.
Antenele au o mciuc de culoare glbuie. Baza pronotului cu o bordur bine
dezvoltat cel putin pe prtile laterale........................................................2 A. vitis F.
1 Anomala dubia Scopoli Corpul alungit, cu marginile laterale paralele,
dorsal albastru-nchis cu luciu metalic. Suprafata capului prezint o punctuatie deas
si accentuat, cu exceptia vertexului care are puncte mai rare si mai fine. Clipeul
transvers, cu marginea anterioar usor arcuit sau aproape dreapt. Antenele glbui cu
mciuca maroniu-negricioas. Pronotul transvers, ltit la baz, marginile lui anterioare
se ngusteaz spre vrf, ele fiind usor sinuate naintea unghiurilor anterioare. Baza
pronotului lipsit de o bordur vizibil, iar discul prezint un sntulet median putin
aparent. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente, iar cele posterioare obtuze
cu vrful rotunjit. Suprafata pronotului glabr, cu o punctuatie deas, mai fin n
jumtatea anterioar. Lng marginile laterale sunt vizibile rugozitti punctate.
Scutelul de forma unui triunghi echilateral, prevzut cu o punctuatie deas si
accentuat. Suprafata elitrelor prezint strii longitudinale punctate, interstriile impare
fiind mai nguste dect cele pare. Toate interstriile sunt usor convexe, prevzute cu o
punctuatie accentuat, a 4-a interstrie prezint rugozitti transversale neregulate.
Pigidiul transvers, cu rugozitti punctate dese, acoperit cu o pubescent rar, scurt,
culcat si cu peri lungi dispusi apical. L = 12,-15,5 mm. (Plansa 37 e)
Din zona pdurilor de stejar pn n cea a coniferelor, prefernd terenurile
nisipoase.
_ Dintele terminal al tibiilor anterioare mai scurt. Tibiile posterioare nu sunt
ltite n partea apical. Ghearele picioarelor anterioare sinuate la baz (fig.154,
pag.189).
Dintele terminal al tibiilor anterioare alungit. Tibiile posterioare usor
ngustate apical si ltite spre vrf. Baza ghearelor picioarelor anterioare nu este
sinuat (fig.154, pag.189).
-forma typica Partea dorsal a corpului verde-nchis cu luciu-metalic, cea
ventral fiind verzui-negricioas sau neagr.
-ab. bicolor Schils. Capul si pronotul albastru-verzui, elitrele albastre, partea
ventral si picioarele negre cu un luciu roscat-armiu sau albstrui.
-ab. coerulescens Schils. Partea dorsal a corpului albastr, cea ventral
verde-nchis sau neagr.
-ab. nigrescens Beffa Corpul negru cu reflexe metalice bronzate.
-ab. viridicuprea Muls. Capul si pronotul roscat-armii, elitrele verzi sau
verzui-armii, partea ventral si picioarele de nuant bronzat-verzuie.
-ab. rubrocuprea Muls. Partea dorsal a corpului roscat-armie, unicolor, cea
ventral ca la forma tipic.
-ab. humeralis Schils. Umerii elitrelor glbui.
-ab. marginata Schils. Capul si pronotul verzi, marginile laterale ale
pronotului cu o bordur glbuie ngust, scutelul maroniu cu un luciu metalic verzui.
189
Elitrele galben-cafenii cu o sutur verde-albstruie, pigidiul verde-glbui, iar partea
ventral neagr a corpului cu un luciu metalic verzui.
-ab. pygidialis Schils. Pigidiul prezint 2 pete glbui sau pronotul are pe
marginile laterale o bordur lat si o pat median bazal, ambele de culoare glbuie.
Varietti ce nu au fost semnalate pn n prezent n fauna Romniei:
-ab. viridis Schils. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului verde-
unicolor.
-ab. varians Muls. Capul si pronotul verzi, elitrele si restul corpului albastre-
unicolore sau sutura elitrelor poate fi verzuie, tibiile n totalitate verzi.
-ab. incerta Muls. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului violet-
albstruie, cu marginile laterale ale pronotului de nuant mai deschis. Marginea
tuturor femurelor sau cel putin marginea extern a femurelor posterioare de nuant
galben-roscat.
-ab. janthina Leske Pronotul albstrui sau verzui cu marginile laterale mai
deschise la culoare, elitrele de nuant deschis cu marginile violete.
-ab. fritschi F. Pronotul verde, marginile lui laterale cu o bordur de culoare
deschis, elitrele glbui cu sutura verde.
-ab. micans Muls. Pronotul si elitrele verzi cu pete roscate.
_
Fig. 154
Ghearele picioarelor anterioare la Anomala dubia (dup S. Panin)
2 Anomala vitis Fabricius Partea dorsal si cea ventral a corpului, precum si
picioarele verzi, unicolore, uneori cu reflexe metalice roscat-armii. Palpii si antenele
glbui. Pronotul transvers, ltit la baz. Marginile laterale ale pronotului rotunjite,
usor sinuate naintea unghiurilor anterioare, acestea din urm fiind ascutite si
proeminente. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze cu vrfurile rotunjite, iar
baza sa prezint o bordur ntrerupt la mijloc. Suprafata elitrelor cu microsculpturi
fine, lipsite de rugozitti transversale. Partea dorsal a corpului prezint o punctuatie
deas, relativ accentuat. Propigidiul cu rugozitti transversale fine, iar pigidiu are
rugozitti neuniforme. L = 13,3-17,5 mm.
Duntor la vita de vie.
-ab. cupreonitens Baudi Corpul armiu.
-ab. azurescens Rtt. Partea dorsal a corpului albastr, cea ventral poate fi
albastr sau verde-unicolor.
-ab. dichroa Rtt. Capul si pronotul de culoare albastr, dar scutelul si elitrele
sunt verzi-aurii, cu reflexe metalice albastru-violacee.

190
27 Familia Cerambycidae
Capul prognat sau ortognat, n general mai ngust dect marginea anterioar a
pronotului. Ochii bine dezvoltati, ovali sau reniformi, cu marginea interioar de regul
sinuat, prevzuti cu fatete fine. Mai rar fatetele ochilor sunt bine dezvoltate.
Tmplele n general bine diferentiate, prezint o stirbitur adncit, astfel nct la
unele specii partea posterioar a capului are forma unui gt scurt. Lungimea tmplelor
poate fi mai mare dect diametrul ochilor. Fruntea este plan, uneori convex,
prevzut de regul cu o strie median longitudinal. La unele specii ntre clipeu si
labrum se afl o formatiune membranoas. Antenele se inser ntre cei 2 ochi, la
nivelul marginii anterioare a ochilor sau ntre ochi si baza mandibulelor. Ele sunt
alctuite din 11, mai rar din 12 articole, ce pot fi n general setiforme sau filiforme,
alteori serate sau pectinate. Pronotul transvers sau mai lung dect lat, de regul
ngustat anterior. Baza pronotului este mai ngust dect marginea anterioar a
elitrelor. Suprafata pronotului poate fi plan sau convex. Marginile laterale ale
pronotului ascutite, denticulate sau zimtate, la unele specii ele sunt prevzute cu un
tubercul sau cu un dinte bine dezvoltat. Unghiurile anterioare si posterioare ale
pronotului au diferite forme, cele posterioare fiind uneori alungite si proeminente.
Elitrele bine dezvoltate, convexe, acoperind complet sau aproape complet
abdomenul. Mar rar ele pot fi ngustate si divergente posterior, sau mai scurte dect
abdomenul. Umerii elitrelor de regul proeminenti. Vrfurile elitrelor pot fi rotunjite,
alteori trunchiate drept sau oblic-trunchiate. Aripile membranoase bine dezvoltate,
mai rar ele sunt rudimentare. La unele specii aripile membranoase sunt acoperite
numai la baz, iar cea mai mare parte a lor rmne descoperit. Abdomenul este
alctuit din 5 sternite bine conturate. Picioarele bine dezvoltate, n general cele
posterioare sunt mai lungi dect cele anterioare si mediane. Tarsele de regul
pseudotetramere, cu al 3-lea articol bilobat.
Larvele se dezvolt n lemn sau n rdcinile plantelor ierboase. Adultii sunt
ntlniti pe trunchiurile copacilor pe arbusti si pe flori.
Cheia subfamiliilor
1.Tarsele evident pentamere, al 4-lea articol tarsal este bine dezvoltat (fig.155a,
pag.191). Antenele scurte, ele nu depsesc marginea posterioar a pronotului,
articolele antenale fiind aproximativ egale, cu exceptia articolului 2 care este mai
scurt.......................................................................................................2 Spondylinae
Tarsele pseudotetramere, cu articolul 4 rudimentar situat ntre lobii articolului 3 (fig.
155b, pag.191). Antenele depsesc marginea posterioar a pronotului, uneori ele pot
fi extrem de lungi. Articolele antenale au o lungime inegal......................................2
2.Capul ortognat. Tibiile anterioare au pe marginea intern o strie longitudinal (fig.
158, pag.192). Vrful ultimului articol al palpilor maxilari este ascutit (fig.156b,
pag.191)......................................................................................................6 Lamiinae
Capul prognat, usor aplecat. Marginea intern a tibiilor anterioare lipsit de o strie
vizibil. Articolul terminal al palpilor maxilari cu vrful trunchiat (fig.156a,
pag.191)...3
3.Coxele anterioare transverse, ele acoper cea mai mare parte din suprafata
prosternului, iar apofiza prosternului este bine conturat (fig.157a, pag.191).
Antenele glabre. Marginile laterale ale pronotului zimtate.......................1 Prioninae
Coxele anterioare sferice sau conice (fig.157b, pag.191). Antenele pubescente.
Marginile laterale ale pronotului rotunjite, uneori prevzute cu tuberculi
proeminenti..................................................................................................................4
4.Capul alungit dup ochi, adesea ngustat posterior. Tmplele carenate. Ochii
circulari, rareori usor stirbiti. Coxele anterioare conice sau cilindrice...4 Lepturinae
191
Capul dup ochi cu marginile laterale paralele, iar tmplele nu sunt carenate. Ochii
reniformi sau stirbiti. Coxele anterioare sferice.......................................................5
5.Al 2-lea articol antenal mai lung dect lat, msurnd aproximativ jumtate din
lungimea articolului 3................................................................................3 Aseminae
Al 2-lea articol antenal n form de inel, el nu are jumtatea lungimii articolului 3....
.......................5 Cerambycinae
a b
Fig. 155
Tarsele la Cerambycidae (dup H. Freude)
a-Spondylinae, b-Cerambycinae.
a b
Fig. 156
Palpii maxilari la Cerambycidae (dup H. Freude)
a-Prioninae, b-Lamiinae.
a b
Fig. 157
Coxele anterioare la Cerambycidae (dup H. Freude)
a-Prioninae, b-Cerambycinae.
192
Fig. 158
Tibia anterioar la Lamiinae (dup H. Freude)
1 Subfamilia Prioninae
(Cheia genurilor)
1.Ochii puternic sinuati. Marginile laterale ale pronotului carenate, prevzute cu
granule. Al 3-lea articol antenal extrem de lung, el depseste cu mult baza
pronotului (fig.159a, pag.193).................1 Aegosoma Serv.
Ochii usor sinuati. Marginile laterale ale pronotului prezint cte 3 dinti ascutiti. Al
3-lea articol antenal usor alungit ce nu depseste baza pronotului (fig.159b,
pag.193) ..........................................................2 Prionus Geoffr.
1 Genul Aegosoma Serville
(Megopis Serv.)
n fauna Romniei o singur specie.
Aegosoma scabricorne Scopoli Partea dorsal a corpului mat, cafeniu-
deschis, acoperit cu o pubescent scurt, extrem de fin. Capul prognat, cu antenele
lungi si mate. Articolele antenale (cu exceptia articolului 2) evident mai lungi dect
late. Pronotul transvers, ngustat anterior, marginile lui laterale fiind lipsite att de o
bordur ct si de dinti ascutiti. Unghiurile posterioare ale pronotului bine conturate.
Elitrele evident mai late dect pronotul sunt ngustate posterior. Suprafata elitrelor
cu 3-4 carene longitudinale fine. L = 29-50 mm. (Plansa 38 a)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor de foioase. Adultii crepusculari,
ntlniti n lunile iulie-august, sunt atrasi de sursele de lumin. Ciclul evolutiv dureaz
cel putin 3 ani.
_ Antenele mai lungi dect corpul, prevzute cu spini mici si ascutiti, mai
dezvoltati pe articolul 3.
Antenele mai scurte dect corpul, ns ele depsesc jumtatea elitrelor.
2 Genul Prionus Geoffroy
n fauna noastr o singur specie.
Prionus coriarius Linnaeus Partea dorsal a corpului glabr, maroniu-nchis,
uneori de nuant ntunecat, prevzut cu un luciu slab. Capul puternic punctat, cu
granulatii accentuate si cu un sntulet longitudinal median bine conturat. Palpii si
tarsele roscate. Pronotul mai ngust dect elitrele, marginea lui anterioar si cea
posterioar au o bordur accentuat. Marginile laterale ale pronotului prezint cte 3
dinti proeminenti si ascutiti. Elitrele acoperite cu rugozitti punctate dese, au 3 carene
longitudinale slab conturate. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescent
lung, culcat, galben-cenusie, mai dezvoltat la nivelul sternului. L = 10-45 mm.
(Plansa 38 b)
193
Specie crepuscular ntlnit n lunile iulie-august. Larvele se dezvolt att n
esentele de foioase ct si de conifere. Durata de dezvoltare a unei generatii este de cel
putin 3 ani.
_ Antenele sunt alctuite din 12 articole, ele ating treimea posterioar a
elitrelor.
Antenele au aparent 11 articole si nu depsesc mijlocul elitrei.
a b
Fig. 159
Antenele la Prioninae (dup U. Bense)
a-Aegosoma sp., b-Prionus sp.
2 Subfamilia Spondylinae
Cuprinde un singur gen monotipic.
3 Genul Spondylis Fabricius
La noi o singur specie.
Spondylis buprestoides Linnaeus Corpul cilindric si alungit, dorsal usor
lucios, Capul dezvoltat, prevzut cu o strie median frontal. Antenele scurte, fiind
alctuite din 11 articole. Mandibulele bine dezvoltate, ele au o punctuatie fin.
Pronotul convex, cu marginile laterale puternic rotunjite si cu unghiurile posterioare
drepte. Baza pronotului prezint o bordur lat, iar pe marginea sa anterioar exist
franjuri de peri de culoare glbuie. Elitrele cu o punctuatie dubl, uneori pe suprafata
elitrelor se diferentiaz rugozitti punctate dese. Tot pe elitre mai sunt prezente 2-3
linii longitudinale fine, dintre care cea exterioar este mai slab dezvoltat. Marginea
extern a tibiilor anterioare zimtat. L = 12-22 mm. (Plansa 38 c)
n pduri de conifere, larvele prefer lemnul de pin. Adultii apar n lunile
iunie-septembrie.
3 Subfamilia Aseminae
(Cheia genurilor)
1.Femurele puternic ngrosate, adesea mciucate (fig.160b, pag.194). Ochii evident
sinuati, ei fiind aparent divizati (fig.161a, pag.194)..................4 Tetropium Kirby
Femurele usor ngrosate (fig.160a, pag.194). Ochii sunt putin sinuati.......................2
2.Ochii mari puternic fatetati (fig.161b, pag.194). Femurele liniare, usor ngrosate
median. Elitrele cu 2 nervuri longitudinale superficiale.................5 Arhopalus Serv.
Ochii de dimensiuni mai reduse, cu fatete fine (fig.161c, pag.194). Femurele
anterioare si mediane fusiforme, comprimate lateral. Suprafata elitrelor prezint
strii longitudinale ..........................................6 Asemum Esch.
194
a b
Fig. 160
Femurele la Aseminae (dup H. Freude)
a-Asemum sp., b-Tetropium sp.
a b c
Fig. 161
Ochii la Aseminae (dup U. Bense)
a-Tetropium sp., b-Arhopalus sp., c-Asemum sp.
4 Genul Tetropium Kirby
Ochii aproape divizati. Antenele se inser n imediata vecintate a bazei
mandibulelor, ele sunt formate din 11 articole si depsesc cu putin jumtatea elitrelor.
Palpii labiali mai lungi dect cei maxilari. Articolul terminal al palpilor labiali
triunghiular, n timp ce ultimul articol al palpilor maxilari este ltit n form de secure.
Lungimea si ltimea pronotului au dimensiuni aproximativ egale, mai rar pronotul
poate fi usor transvers. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar discul pronotului
are un sntulet median longitudinal. Picioarele scurte, cu baza femurelor pedunculat
si cu tarsele alungite.
n fauna Romniei sunt prezente 2 specii.
1.Suprafata pronotului mat, prevzut cu o rugozitti punctate si granulate.................
.........................................1 T. fuscum F.
Pronotul lucios, discul pronotului are o punctuatie fin si rar, iar marginile lui
laterale sunt granulat-punctate.........................................................2 T. castaneum L.
1 Tetropium fuscum Fabricius Corpul negru cu elitrele maronii sau galben-
maronii, la baza elitrelor este vizibil o band pubescent cenusiu-glbuie. Antenele
roscat-maronii. Pronotul ceva mai lung dect lat, marginile pronotului au o nuant
roscat. Discul pronotului prezint o impresiune longitudinal si rugozitti punctate
dese. Fiecare elitr are cte 2 nervuri longitudinale bine conturate. Prima ptrime
bazal a elitrelor cu o pubescent scurt si deas. Picioarele maroniu-negricioase, cu
baza femurelor de nuant mai deschis. L = 8-17 mm.
195
Larvele se dezvolt n lemnul de conifere. Adultii sunt crepusculari si
nocturni, fiind ntlniti n lunile mai-iulie pe trunchiuri de copaci. Insectele au o
singur generatie anual.
-ab. obscuratum Plav. Pronotul negru-unicolor.
-ab. ferruginipes Pic Corpul galben-roscat, cu mijlocul capului si pronotului
negricioase.
2 Tetropium castaneum Linnaeus Coloritul corpului variabil: negru-unicolor
sau negru cu antenele, picioarele si elitrele roscat-maronii. Capul prevzut cu un
sntulet longitudinal, are o punctuatie fin. Pronotul lucios, discul pronotului cu o
punctuatie fin si rar, iar marginile laterale ale pronotului au o punctuatie granulat.
Pe discul pronotului exist un sant median longitudinal, de o parte si de alta a lui se
afl cte o convexitate antemedian lucioas. Elitrele mate, prevzute cu
microsculpturi fine, fiind vizibile si 2 carene longitudinale subtiri. Suprafata elitrelor
este acoperit cu o pubescent fin si scurt. L = 9-18,5 mm. (Plansa 38 d)
Prezint o ecologie asemntoare cu specia precedent. O generatie se
dezvolt o dat la 1-2 ani.
5 Genul Arhopalus Serville
Capul scurt, prevzut cu o strie median frontal. Fruntea este diferentiat de
clipeu printr-o linie de separatie bine conturat. Labrumul transvers. Marginea
anterioar a ochilor usor sinuat. Palpii maxilari sunt de 2 ori mai lungi dect cei
labiali. Scapul ngrosat, de aproximativ dou ori mai lung comparativ cu articolul 2.
Pronotul transvers, discul lui are o impresiune adncit sau santuri longitudinale.
Elitrele putin mai late dect pronotul, cu vrfurile rotunjite.
La noi 2 specii.
_ Antenele mai lungi, la fel de lungi sau putin mai scurte dect elitrele.
Ultimul sternit abdominal este transvers.
Antenele sunt de 1,5 ori mai scurte dect elitrele. Ultimul sternit abdominal
este mai lung dect lat, iar ovipozitorul este bine conturat.
1.Ochii prezint peri scurti, izolati (fig.162a, pag.195). Al 3-lea articol al tarselor
posterioare este despicat pn la baz (fig.163a, pag.196). Unghiul sutural al elitrei
ascutit...................................................................................................1 A. rusticus L.
Ochii glabri (fig.162b pag.195). Tarsele posterioare prezint al 3-lea articol despicat
pn n partea sa median (fig.163b, pag.196). Unghiul sutural al elitrei este rotunjit
...........................2 A. ferus Muls.
a b
Fig. 162
Suprafaa ochilor la Arhopalus (dup H. Freude)
a-A. rusticus, b-A. ferus.
196
a b
Fig. 163
Tarsele posterioare la Arhopalus (dup H. Freude)
a-A. rusticus, b-A. ferus.
1 Arhopalus rusticus Linnaeus Corpul maroniu, acoperit cu o pubescent
culcat, extrem de fin. Suprafata capului prezint rugozitti punctate dese. Ochii
puternic fatetati. Palpii maxilari evident mai lungi comparativ cu cei labiali. Scapul de
aproximativ dou ori mai lung dect articolul 2. Labrumul este lipsit de smocuri de
peri. Pronotul transvers cu unghiurile posterioare rotunjite. Discul pronotului are
granulatii punctate si o linie longitudinal median, lucioas, care se uneste
posterior cu o gropit antebazal. Elitrele sunt de peste 3 ori mai lungi dect late, fiind
prevzute cu cte 2-3 nervuri longitudinale. Suprafata elitrelor cu o punctuatie fin.
L = 10-27 mm. (Plansa 38 e)
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor, ndeosebi pe molid si pin. Adultii
sunt crepusculari fiind ntlniti n lunile iunie-septembrie. Insectele sunt atrase de
sursele de lumin. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.
2 Arhopalus ferus Mulsant (tristis F.) Se deosebeste de specia precedent
prin faptul c ochii sunt glabri, labrumul are n mijloc un smoc de peri, pronotul
prezint impresiuni sau santuri longitudinale, iar tarsele posterioare au articolul 3
despicat pn la mijloc. Corpul mat, maroniu, negru-cafeniu sau negru. L= 13-23 mm.
(Plansa 38 f)
Are o ecologie asemntoare cu a speciei precedente. Durata de dezvoltare a
unei generatii este cuprins ntre 3-4 ani.
6 Genul Asemum Eschscholtz
n fauna Romniei o singur specie.
Asemum striatum Linnaeus Corpul negru, dorsal mat, ventral usor lucios.
Suprafata capului si a pronotului prezint o pubescent scurt si deas, erect, iar
pubescenta elitrelor este culcat, scurt si fin. Partea ventral a corpului prezint o
pubescent culcat, fin si deas, de nuant galben-cenusie. Coloritul antenelor,
elitrelor si picioarelor este variabil de la maroniu-deschis la maroniu-nchis.
L = 8-23 mm. (Plansa 39 a)
Larvele se dezvolt n pe conifere prefernd lemnul de pin, dar apar si n
lemnul de molid si brad. Adultii zboar n lunile mai-august, fiind active mai ales
seara si n timpul noptii. Durata de dezvoltare a unei generatii este de 2-3 ani.
-ab. agreste F. Elitrele maronii sau roscat-maronii.
-ab. limbatipennis Pic Elitrele negre cu marginile glbui sau cafeniu-deschise.
4 Subfamilia Lepturinae
(Cheia genurilor)
1.Elitrele puternic scurtate posterior, aripile membranoase acoper abdomenul,
astfel insecta are un habitus de viespe (Pl. 39, b-c)...............................7 Necydalis L.
197
Elitrele normal dezvoltate, ele acoper complet abdomenul. Aripile membranoase
nu sunt vizibile............................................................................................................2
2.Marginile laterale ale pronotului prezint adesea un spin sau un dinte median ascutit
................................................................3
Pronotul are la nivelul marginilor laterale un unghi obtuz, usor ascutit...10
3.Apofiza prosternului uniform ltit, cu marginile laterale paralele, ea atinge
marginea coxelor anterioare (fig.169a, pag.199)....................................8 Rhagium F.
Apofiza prosternului se prezint sub forma unui vrf ascutit, ea nu este cotangent
cu marginea coxelor anterioare (fig.169b, pag.199)...................................................4
4.Articolele antenale 3 si 4 au aproximativ aceeasi lungime (fig.165a, pag.198)............
...............................9 Rhamnusium Latr.
Al 3-lea articol antenal este mai lung dect articolul 4 (fig.165b, pag.198)...............5
5.Ochii sunt puternic fatetati. Tmplele evident ondulate dup ochi (fig.164a, pag.
198). Capul aproximativ la fel de lat ct pronotul...........................10 Xylosteus Friv.
Ochii prezint fatete fine. Tmplele nu sunt ondulate dup ochi (fig.164b, pag.198).
Capul este mai ngust dect marginea anterioar a pronotului...6
6.Antenele se inser ntre ochi (fig.166a, pag.198)...........................11 Oxymirus Zett.
Antenele se inser naintea ochilor (fig.166b, pag.198)......................................7
7.Vrful tibiilor posterioare usor turtit, pintenii tibiilor ajung pn la nivelul bazei
primului articol tarsal (fig.171b, pag.200).........................................12 Pachyta Zett.
Extremitatea apical a tibiilor posterioare puternic stirbit, iar pintenii tibiali nu
depsesc vrful tibiei (fig.171a, pag.200)...................................................................8
8.Femurele mediane si posterioare denticulate n partea lor anteapical (fig.170a, pag.
199), iar vrful femurelor posterioare depseste cu putin marginile elitrelor.
Articolele antenale 3-5 sunt usor ngrosate spre vrf.....................13 Akimerus Serv.
Femurele mediane si posterioare sunt lipsite de dintisori apicali. (fig.170b, pag.199).
Articolele antenale 3-5 nu sunt ngrosate spre vrf.....................................................9
9.Al 3-lea articol antenal este putin mai lung dect articolul 5, mai rar ambele articole
pot avea o lungime aproximativ egal (fig.165c, pag.198). Att partea dorsal ct si
cea ventral a corpului este acoperit cu o pubescent culcat mtsoas.
.14 Stenocorus Geoffr.
Al 3-lea articol antenal mai scurt dect al 5-lea (fig.165d, pag.198). Dorsal si ventral
cu o pubescent cenusie, extrem de fin.........................................15 Anisorus Muls.
10.Unghiurile posterioare ale pronotului usor ascutite (fig.167a, pag.199).................11
Pronotul are unghiurile posterioare prelungite sub forma unui vrf ascutit (fig.190
pag.222)...................................................................................................................15
11.Marginile laterale ale pronotului putin rotunjite anterior (fig.167b, pag.199)............
....................................16 Vadonia Muls.
Marginile laterale ale pronotului ngustate n partea lor anterioar, pronotul avnd
o form de clopot (fig.167c, pag.199).....................................................................12
12.Elitrele si ntreaga suprafat a corpului acoperite cu o pubescent lung, deas, de
nuant verzuie sau cenusie.......................................................17 Lepturobosca Rtt.
Lipseste o pubescent lung si deas pe elitre....................................................... 13
13.Pronotul uniform arcuit, marginile lui laterale fiind rotunjite si ngustate anterior
(fig.183a, pag.214)..18 Anastrangalia Casey
Pronotul mai ltit, marginile lui laterale formeaz un unghi usor ascutit (fig.183b,
pag.214)..14
14.Elitrele au cte o pat median neagr rotunjit, si cte o bordur apical neagr
si ngust (fig.186b, pag.217).............19 Paracorymbia Mir.
Desenul elitrelor este diferit (fig.186a, pag.217)...20 Stictoleptura Casey
15.Corpul extrem de ngust (Pl. 44 f). Tarsele posterioare tetramere cu articolul 4
scurtat..........................................................................................21 Strangalia Serv.
198
Corpul relativ ngustat. Tarsele posterioare pseudotetramere cu articolul 4 greu
vizibil.......................................................................................................................16
16.Vrfurile elitrelor rotunjite (fig.168a, pag.199).............................22 Lepturalia Rtt.
Elitrele cu vrfurile triunghiulare sau concave (fig.168b, pag.199)........................17
17.Fata ventral a pronotului prezint n dreptul unghiurilor posterioare cte un grup
de puncte adncite. Fata ventral a primelor 2 articole ale tarselor posterioare au
cte un sntulet neted si lucios, nepubescent..................23 Pedostrangalia Sokolov
Unghiurile posterioare de pe fata ventral a pronotului au o punctuatie uniform,
cel mult pot fi vizibile cteva puncte mai adncite. Primele 2 articole ale tarselor
posterioare au fata ventral pubescent, lipsit de un sntulet lucios (numai la
L. maculata pe jumtate din lungimea articolului 2 este prezent un sant lucios si
scurt).....................................................................................................24 Leptura L.
a b
Fig. 164
Capul la Lepturinae (dup H. Freude)
a-Xylosteus sp., b-Cortodera sp.
a b c d
Fig. 165
Articolele de la baza antenelor la Lepturinae (dup H. Freude & U. Bense)
a-Rhamnusiun sp., b-Oxymirus sp., c-Stenocorus sp., d-Anisorus sp.
a b
Fig. 166
Inseria antenelor la Lepturinae ( dup U. Bense)
a-Oxymirus sp., b-Stenocorus sp.
199
a b c
Fig. 167
Pronotul la Lepturinae (dup H. Freude)
a-Stictoleptura sp, b--Vadonia sp., c-Lepturobosca sp.
a b
Fig. 168
Vrfurile elitrelor la Lepturinae (dup U. Bense)
a-Lepturalia sp., b-Leptura sp.
a b
Fig. 169
Apofiza prosternului la Lepturinae (dup H. Freude)
a-Rhagium sp., b-Toxotus sp.
a b
Fig. 170
Femurele posterioare la Lepturinae (dup U. Bense)
a-Akimerus sp. , b-Stenocorus sp.
200
a b
Fig. 171
Tibiile posterioare la Lepturinae (dup H. Freude)
a-Stenocorus sp., b-Pachyta sp.
7 Genul Necydalis Linnaeus
Antenele scurte, ele nu ating marginea posterioar a celui de-al doilea tergit
abdominal. Suprafata pronotului si a elitrelor prezint o pubescent deas si catifelat
galben-maronie, dispus sub form de benzi si pete.
n fauna noastr 2 specii.
Cheie pentru determinarea
1.Marginile laterale ale pronotului prezint o pubescent mai accentuat n
vecintatea bazei si a marginii anterioare (fig.172a, pag.201). Al 5-lea sternit
abdominal la _ cu o impresiune lat si adncit ce porneste de la baza sternitului
(fig.173a, pag.201)............................................................................1 N. ulmi Chevr.
Pronotul prezint la nivelul marginilor laterale o pubescent uniform, fin si rar
(fig.172b, pag.201). Impresiunea celui de-al 5 lea sternit abdominal la _ este mai
putin adncit, ea nu atinge mijlocul sternitului (fig.173b, pag.201).....2 N. major L.
1 Necydalis ulmi Chevrolat Capul si pronotul negre, suprafata capului
prezint o punctuatie neregulat, mai accentuat posterior. Clipeul este acoperit cu o
pubescent deas de culoare galben-aurie. Scapul aproximativ la fel de lung ct al
3-lea articol antenal, iar articolul 5 este la fel de lung ct articolele 3 si 4 luate
mpreun. Pronotul putin mai lung dect lat, este prevzut cu un sntulet longitudinal
median care separ 2 convexitti discale netede si lucioase. Elitrele cafeniu-roscate,
prevzute cu cte o impresiune discal longitudinal. Marginea apical a elitrelor si
uneori o pat longitudinal subhumeral au o nuant ntunecat. Suprafata elitrelor cu
pete pubescente catifelate, de nuant galben-aurie, rspndite mai ales lng sutur.
Abdomenul bicolor, negru si galben-roscat, este glabru, prevzut cu o punctuatie fin
si deas. Toracele negru, cu o pubescent erect galben-aurie. Picioarele galben-
roscate, de regul femurele posterioare si adesea cele mediane prezint un inel
anteapical negru. L = 21-32 mm. (Plansa 39 b)
Larvele se dezvolt n trunchiurile arborilor btrni de fag, ulm si stejar.
Adultii sunt ntlniti pe trunchiurile copacilor din mai pn n septembrie. O generatie
se dezvolt o dat la 3-4 ani.
_ Antenele negre, cu primele 4 articole galben-roscate, mai rar primele 6-7
articole pot avea o nuant roscat.
Antenele galben-roscate, uneori articolele antenale pot fi partial negricioase.
Sternitul 5 abdominal prezint o punctuatie mai rar si mai accentuat dect cea de
pe sternitul 4.
-ab. rufipes Plav. Picioarele galben-roscate, unicolore.
201
a b
Fig. 172
Pubescena marginii laterale a pronotului la Necydalis (dup U. Bense)
a-Necydalis ulmi, b-N. major.
a b
Fig. 173
Al 5-lea sternit abdominal la Necydalis (dup U. Bense)
a-Necydalis ulmi, b-N. major.
2 Necydalis major Linnaeus Se deosebeste de N. ulmi prin corpul mai ngust,
si prin pronotul care este mai alungit. Insectele se dezvolt n lemnul esentelor
foioase: plop, tei, mesteacn, pomi fructiferi. L = 21-32 mm. (Plansa 39 c)
Adultii sunt ntlniti n iunie-august pe plantele gazd, mai rar pe flori. Ciclul
evolutiv dureaz 3 ani.
Punctuatia sternitelor abdominale 4 si 5 este uniform.
-ab. obscurata Plav. Marginile laterale ale elitrelor cu o bordur postmedian
neagr si cu o bordur apical de nuant ntunecat. Mciuca femurelor posterioare
neagr.
-ab. subnotata Pic Vrful elitrelor negricios. Baza antenelor galben-roscat, n
rest antenele sunt negre, la fel ca vrful femurelor posterioare.
-ab. rufiventris Pic Cea mai mare parte din suprafata abdomenului roscat, pe
alocuri sunt vizibile pete cafenii.
-ab. altaica Pic Antenele, elitrele si picioarele rosii, iar partea apical a
femurelor posterioare este maronie. Abdomenul bicolor.
8 Genul Rhagium Fabricius
Capul este ngustat n spatele tmplelor, cu antenele scurte. Pronotul evident
mai ngust dect elitrele, fiind ngustat att anterior ct si posterior si prezint un dinte
lateral bine dezvoltat. Marginile laterale ale pronotului fr o bordur vizibil. Coxele
anterioare conice si proeminente.
Larvele triesc sub scoarta copacilor, iar adultii sunt ntlniti pe trunchiurile
arborilor tiati. n fauna noastr 4 specii.
202
1.Partea dorsal prezint o pubescent fin si uniform. Antenele subtiri, la _ ele
ajung la jumtatea elitrelor, iar la ele depsesc baza elitrelor (fig.174a, pag.202).
Abdomenul este lipsit de o caren longitudinal median.............1 R. bifasciatum F.
Dorsal cu pete pubescente. Antenele scurte la ambele sexe, ele nu depsesc baza
elitrelor (fig.174b, pag.202). Abdomenul prezint o caren longitudinal median...2
2.Tmplele mai scurte dect diametrul ochilor (fig.175a, pag.202), netede si lucioase,
prevzute cu cteva puncte superficiale izolate. Elitrele au 2-3 carene longitudinale
accentuate si rugozitti transversale evidente...................................2 R. inquisitor L.
Tmplele aproximativ la fel de lungi ct ochii (fig.175b, pag.202), punctate si
pubescente. Elitrele prezint carene longitudinale fine..............................................3
3.Pronotul cu o bordur bazal simpl si cu 2 benzi longitudinale pubescente glbui.
Fiecare elitr prezint ntre scutel si umr cte un tubercul nltat. ntre cele 2 benzi
transversale ale elitrelor lipseste o pat lucioas de culoare neagr (fig.176a, pag.
203)...........................................................................................3 R. sycophanta Schr.
Baza pronotului cu 2 borduri arcuite, iar suprafata lui are o pubescent uniform.
Baza elitrelor lipsit de un tubercul nltat. ntre benzile transversale galbene ale
elitrelor este prezent o pat lucioas neagr (fig.176b, pag.203)...4 R. mordax Deg.
a b
Fig. 174
Partea dorsal a corpului la Rhagium (dup U. Bense)
a-Rhagium bifasciatum, b-R. mordax.
a b
Fig. 175
Capul la Rhagium (dup U. Bense)
a-Rhagium inquisitor, b-R. sycophanta.
203
a b
Fig. 176
Elitrele la Rhagium (dup U. Bense)
a-R. sycophanta , b-R. mordax.
1 Rhagium bifasciatum Fabricius Corpul negru, elitrele cu reflexe metalice
verzui sau bronzate. Scapul negru, n rest antenele sunt cafeniu-roscate. Marginile
laterale si vrful elitrelor roscat-nchise, pe elitre mai sunt vizibile 2 benzi transversale
oblice, una antemedian alta postmedian, de culoare galben-deschis sau galben-
roscat. Baza femurelor, partea posterioar a tibiilor, tarsele si abdomenul cafeniu-
roscate. Pronotul are o punctuatie neregulat. Suprafata elitrelor cu rugozitti punctate
si cu 3-4 carene fine. Partea dorsal a corpului prezint o pubescent culcat, fin si
rar, iar scutelul are o pubescent deas de nuant argintie. L = 12-22 mm.
(Plansa 40 a-b)
Larvele se dezvolt att n lemnul coniferelor ct si al esentelor foioase, adultii
sunt ntlniti din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.
_ Antenele ating jumtatea elitrelor.
Antenele mai scurte, ele depsesc baza elitrelor.
-ab. infuscatum Pic Banda postmedian a elitrelor este absent, cea
antemedian este rudimentar sau poate lipsi.
-ab. bistrinotatum Pic Banda antemedian este redus sub forma a 2 pete, iar
cea postmedian redus la o pat.
-ab. unifasciatum Muls. Banda postmedian lipseste, iar partea apical a
elitrelor prezint o culoare deschis.
-ab. deyrollei Pic Banda antemedian se prezint sub forma unor pete, iar
jumtatea posterioar a elitrelor are o nuant deschis.
-ab. gravei Hub. Cele 2 benzi sunt nguste, ele se contopesc la nivelul suturii
si formeaz pe fiecare elitr o band semicircular.
-ab. lituratum Fgner Banda postmedian este foarte lat, fiind orientat
longitudinal, atingnd de regul vrful elitrei.
-ab. latefasciatum Pic Cele 2 benzi de pe elitre sunt ltite si contopite lateral.
-ab. bicolor Ol. Cele 2 benzi sunt contopite aproape complet, formnd o band
median lat.
-ab. medionotatum Pic Elitrele prezint un colorit deschis, avnd un desen de
culoare mai nchis n form de cruce.
-ab. bimaculatum Marsh. Elitrele galbene. O pat scutelar, o linie longitu-
dinal semicircular situat lng marginea lateral a elitrei si o linie apical scurt
lng sutur, au o culoare nchis.
-ab. rufum Preller Elitrele galbene cu exceptia unei pete bazale si a suturii
care prezint un colorit nchis.
-ab. ictericum Schleicher Elitrele cu exceptia suturii au o culoare galben.
-ab. simoni Blair Elitrele galbene, cu cte o pat bazal neagr, de dimen-
siuni mai mari.
204
2 Rhagium inquisitor Linnaeus Corpul negru. Antenele negre, cu primele
3-5 articole roscate (doar vrfurile lor sunt negre). Femurele si tibiile cafeniu-roscate.
Suprafata corpului este acoperit cu o pubescent sub forma unor pete, de culoare
cenusiu-deschis sau glbuie. l = 10-21 mm. (Plansa 40 c)
Larvele se dezvolt sub scoarta coniferelor si a esentelor foioase, iar adultii
sunt ntlniti n lunile mai-iulie pe trunchiuri de copaci, mai rar pe flori. Durata de
dezvoltare a unei generatii este de 2 ani.
3 Rhagium sycophanta Schrank Corpul negru cu epipleurele elitrelor galben-
roscate. Capul are o punctuatie accentuat, fiind prevzut cu un sntulet longitudinal.
Tmplele evident mai lung dect ochii. Antenele nu depsesc baza elitrelor. Marginea
anterioar a pronotului puternic arcuit spre exterior, iar baza pronotului este dreapt,
prevzut cu cte un dinte lateral. Discul pronotului prezint 2 benzi longitudinale,
formate din perisori culcati de culoare galben sau galben-roscat. Scutelul are o
pubescent deas, culcat, de nuant glbuie. Elitrele de peste 2 ori mai lungi dect
late, cu umerii bine conturati, avnd ntre umr si scutel cte o tuberozitate obtuz.
Suprafata elitrele cu 2-3 carene longitudinale fine si cu pete pubescente dispuse
neregulat, mai dese n partea posterioar. Pe elitre mai sunt prezente cte 2 benzi
transversale pubescente alctuite din peri glbui, una median, alta postmedian. Cele
2 benzi au marginile zimtate si nu ating sutura elitrelor. L=17-26 mm. (Plansa 40 e-f)
Larvele triesc sub scoarta esentelor foioase, mai rar de conifere. Adultii sunt
ntlniti n mai-iulie pe trunchiurile copacilor, ndeosebi pe stejar, mai rar pe flori. O
generatie se dezvolt o dat la 2-3 ani.
-ab. latefasciatum Mll. Cele 2 benzi transversale de pe elitre sunt contopite
formnd o singur band foarte lat.
-ab. apicefasciatum Heyr. Banda postmedian este extrem de lat, ea ocup
toat partea apical a elitrei.
4 Rhagium mordax De Geer Se deosebeste de R. sycophanta prin
urmtoarele caractere. Antenele sunt mai subtiri, iar tmplele ceva mai lungi dect
ochii. Pronotul cu o pubescent uniform, fiind lipsit de benzi longitudinale. Vrful
scutelului glabru. Elitrele fr o tuberozitate obtuz situat ntre umr si scutel.
L = 13-22 mm. (Plansa 40 d)
Larvele se dezvolt att sub scoarta arborilor foiosi ct si sub scoarta
coniferelor. Adultii apar din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.
a b c d e f
Fig. 177
Variabilitatea desenului elitrelor la Rhagium mordax (dup L. Heyrovsky)
a-ab. subdilatatum Pic, b-ab. morvandicum Pic, c-forma typica, d-ab. klenkai Heyr.,
e-ab. mediofasciatum Plav., f-ab. altajense Plav.
205
9 Genul Rhamnusium Latreille
n fauna noastr o singur specie.
Rhamnusium bicolor Schrank Coloritul corpului este extrem de variabil.
Suprafata capului cu o pubescent galben, iar pubescenta de pe elitre este neagr.
Primul articol antenal arcuit. Ochii puternic sinuati. Pronotul lucios, prevzut cu o
punctuatie rar, el are 2 convexitti discale accentuate, separate printru-un sant
longitudinal adncit. Marginile laterale ale pronotului prezint cte un dinte lateral cu
vrful rotunjit. Elitrele cu marginile laterale paralele, suprafata lor are rugozitti
punctate accentuate, si o pubescent scurt, culcat. Abdomenul prezint o punctuatie
fin si deas. Primul articol al tarselor posterioare mai lung dect articolele 2-3 luate
mpreun. L = 15-23 mm. (Plansa 39 d-f)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase. Adultii apar din a 3-a decad a
lunii mai pn n luna iulie, insectele sunt crepusculare si nocturne. Ciclul evolutiv
dureaz 2-3 ani.
-forma typica Corpul roscat, cu mezo si metasternul negre. Elitrele albastre cu
cte o dung subhumeral longitudinal roscat. Antenele negre ncepnd cu
jumtatea distal a articolului 5. Picioarele roscate.
-ab. diversitarse Dayrem La fel ca forma tipic, dar primele 3 articole
antenale roscate, n rest antenele sunt negre. Partea capului situat imediat dup ochi
si primele 3 articole tarsale sunt negre.
-ab. pici Kannab Ca si forma tipic, dar vertexul si spatiul dintre ochi sunt
negre.
-ab. occipitale Pic La fel ca si ab. gracilicorne, dar vertexul si jumtatea
anterioar a occiputului sunt negre.
-ab. inapicale Pic La fel ca aberatia precedent, ns numai vertexul este
negru.
-ab. aubei Pic Ca si forma tipic, dar discul pronotului are o nuant
ntunecat.
-ab. gracilicorne Thry La fel cu forma tipic, ns antenele ncepnd cu
articolul 5 sunt galbene sau galben-roscate, avnd partea distal mat, de nuant
ntunecat.
-ab. micani Heyr. Ca si ab. gracilicorne, dar suprafata elitrelor este acoperit
cu o pubescent glbuie.
-ab. humeralis Bed. La fel cu forma tipic, ns elitrele prezint o pat
subhumeral si o band prelungit de-a lungul jumttii anterioare a epipleurelor de
culoare glbuie.
-ab. subhumerale Heyr. La fel cu ab. humeralis, dar elitrele prezint coloritul
ab. gracilicorne.
-ab. limbatum Pic Ca si ab. gracilicorne, ns vrfurile elitrelor sunt galbene.
-ab. glaucopterum Schall. La fel cu forma tipic, dar elitrele sunt galben-
roscate.
-ab. rufotestaceum Pic Ca si ab. gracilicorne, dar elitrele sunt galben-roscate.
-ab. symetricum Kannab La fel cu ab. glaucopterum, ns capul are cte o
pat neagr dup ochi.
-ab. lutetianum Dayrem La fel cu ab. symetricum, dar capul are o pat neagr
dup ochi.
-ab. apicepreustum Pic Elitrele galben-roscate cu vrful negru. Antenele ca la
ab. gracilicorne.
-ab. ambustum Heyr. La fel cu forma tipic, dar elitrele sunt galben-roscate
cu baza si vrful negricioase sau de nuant ntunecat.
-ab. capitale Pic Ca si forma tipic, elitrele galben-roscate cu vrful, o pat
scutelar, una sutural de culoare albastru-nchis. Vertexul negru.
206
-ab. atripenne Bed. La fel ca forma tipic, dar elitrele sunt negre-unicolore.
-ab. nigripenne Podany Elitrele negre, iar antenele sunt ca la ab. gracilicorne.
10 Genul Xylosteus Frivaldsky
La noi o singur specie.
Xylosteus spinolae Frivaldsky Corpul usor lucios, cu partea dorsal roscat-
maronie. Elitrele maronii cu pete galben-roscate: una antebazal situat n cincimea
anterioar lng sutur, alta antemedian lateral alungit, o pat anteapical mare si o
band transversal postmedian, scurt, ondulat. Antenele, aparatul bucal,
picioarele si partea ventral a corpului roscate, de nuant mai deschis dect elitrele.
Capul puternic ngustat dup tmple, mpreun cu ochii este mai lat dect marginea
anterioar a pronotului. Suprafata capului prezint un sntulet median longitudinal si
rugozitti punctate, fine si dese. Ochii mari, convecsi, puternic fatetati. Scapul
ngrosat si usor arcuit. Pronotul mai lung dect lat, ngustat att anterior ct si
posterior, prevzut cu 2 convexitti discale mari, separate ntre ele printr-un sntulet
longitudinal median. Marginile laterale ale pronotului prezint un dinte lateral bine
dezvoltat, usor arcuit n sus. Suprafata elitrelor cu rugozitti accentuate si cu o
pubescent culcat, scurt si rar. Ultima ptrime posterioar a elitrelor are o
punctuatie mai fin. Picioarele lungi, femurele depsesc marginile laterale ale
elitrelor. L= 14-16 mm. (Fig.178, pag.206)
Larvele se dezvolt sub scoarta ramurilor uscate de Corylus avellana. Adultii
sunt ntlniti din aprilie pn n iulie, insectele sunt atrase de lumina artificial. Durata
de dezvoltare a unei generatii este de 2 ani.
_ Elitrele cu marginile laterale paralele, mai lungi dect la . Ultimul
articol al palpilor ltit n form de secure.
Elitrele mai ltite, cu marginile laterale rotunjite posterior. Articolul
terminal al palpilor cilindric, usor ngrosat n partea median.
Fig. 178
Xylosteus spinolae
11 Genul Oxymirus Zetterstedt
n fauna Romniei o singur specie.
Oxymirus cursor Linnaeus Capul prezint un sntulet median longitudinal,
iar tmplele nu sunt diferentiate. Ochii usor sinuati. Suprafata capului cu rugozitti
punctate fine si dese. Al 4-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai scurt dect
207
articolul 5. Pronotul mai lung dect lat, cu marginea anterioar convex. Marginile
laterale ale pronotului au un dinte arcuit n sus. Discul pronotului prezint o
impresiune adncit lat. Suprafata pronotului are rugozitti punctate dese. Elitrele
ngustate n treimea lor posterioar, cu vrfurile rotunjite si cu unghiul sutural
denticulat. Pe fiecare elitr exist cte 2 care longitudinale si cte o bordur humeral.
Partea ventral a corpului prezint o punctuatie dubl. Femurele posterioare nu ating
vrful elitrelor. L = 16-23 mm. (Plansa 41 a)
Larvele se dezvolt sub scoarta arborilor btrni si putreziti. Adultii apar n
lunile mai-august pe trunchiuri de copac si pe flori, fiind activi n timpul noptii. O
generatie se dezvolt o dat la 3 ani.
_ Corpul negru, acoperit cu o pubescent cenusie, mai deas pe partea
ventral. De fiecare parte a depresiunii discale a pronotului se afl cte impresiune
adncit. Sternitul anal prezint o caren median adncit.
Corpul negru, cea mai mare parte a antenelor, aparatul bucal, tibiile si
tarsele de nuant ruginie. Elitrele cafeniu-glbui cu benzi longitudinale negre, dintre
care una sutural, iar alta este prelungit de la umr pn la vrf. De o parte si de alta
a depresiunii discale a pronotului se afl cte 2 impresiuni adncite. Partea apical a
sternitului anal cu o strie superficial.
Varieti ntlnite la :
-ab. subvittatus Rtt. Elitrele au cte o band discal si una lateral de culoare
maronie. Marginea elitrelor neagr.
-ab. nigricollis Letzn. Elitrele maronii, cu cte o band sutural si alta lateral
negricioase.
-ab. bicoloricollis Pic Capul negru cu pete rosii. Pronotul negru cu marginile
partial roscate. Elitrele galbene, cu sutura si marginile laterale de nuant mai nchis.
-ab. spaceki Roub. Corpul galben, antenele ncepnd cu articolul 3, baza
femurelor, metasternul, o band discal scurt pe elitre si alta subhumeral prezint o
culoare neagr.
Varieti ntlnite la :
-ab. tournieri Pic Elitrele roscate, banda neagr discal a elitrei fiind redus la
o linie humeral.
-ab. verneuli Pic Corpul unicolor, galben-cafeniu.
-ab. semiobscurus Pic Capul si pronotul negre, n rest corpul este galben-
cafeniu.
-ab. lineatus Letzn. Banda sutural si cea discal sunt contopite, pe elitre
apare o singur pat longitudinal glbuie, situat n jumtatea anterioar a discului.
-ab. fenestratus Letzn. Pe elitre este prezent cte o pat apical alungit, de
culoare glbuie.
-ab. niger Letzn. Corpul negru. Aparatul bucal, tuberozittile de insertie ale
antenelor, tibiile anterioare si o tivitur ngust la nivelul marginilor laterale ale
elitrelor au o nuant roscat.
-ab. nigrinus Rtt. Coloritul corpului este similar cu forma tipic a _.
12 Genul Pachyta Zetterstedt
Capul nu este ngustat n spatele tmplelor. Ochii relativ mari, convecsi,
sinuati. Antenele se inser n fata ochilor n imediata lor vecintate si nu ating vrful
elitrelor. Scapul usor arcuit, al 3-lea articol antenal este putin mai lung dect articolul
4. Articolul terminal al palpilor maxilari, de aproximativ 2 ori mai lung dect lat,
ngustat la baz si trunchiat la vrf. Palpii labiali de 2 ori mai scurti comparativ cu cei
maxilari, prezint ultimul articol ltit n form de secure. Pronotul aproximativ la fel
de lung si de lat, puternic ngustat anterior, prevzut cu un dinte lateral bine dezvoltat.
208
Scutelul triunghiular. Elitrele evident ngustate distal, mai late dect baza pronotului.
Vrfurile elitrelor trunchiate sau usor sinuate. Picioarele alungite, pretarsul picioarelor
posterioare este mai lung dect articolele 2-3 luate mpreun.
n fauna Romniei 2 specii.
_ Antenele ajung n apropierea vrfului elitrelor.
Antenele sunt mai scurte dect la _.
1.Pronotul mat, prevzut cu rugozitti punctate si accentuate (fig.180a, pag.209).
Numai primele dou treimi ale elitrelor cu granulatii punctate, n treimea apical
exist o punctuatie fin si rar.........................1 P. quadrimaculata L.
Suprafata pronotului lucioas cu o punctuatie fin si rar (fig.180b, pag.209).
ntreaga suprafat a elitrelor prezint rugozitti accentuate....................2 P. lamed L.
1 Pachyta quadrimaculata Linnaeus Suprafata capului cu rugozitti trans-
versale dese si accentuate si cu o impresiune transversal situat dup ochi. Al 3-lea
articol antenal mai lung dect articolul 4. Pronotul este mai puternic ngustat anterior
dect posterior, prevzut cu cte un dinte lateral bine dezvoltat. Discul pronotului are
un sntulet median longitudinal, de o parte si de alta a lui se afl cte o convexitate
alungit. Capul si pronotul prezint o pubescent fin, erect, de nuant cafenie.
Elitrele glabre, de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi dect late, cu vrfurile oblic-
trunchiate sau usor sinuate. Suprafata elitrelor prezint rugozitti punctate n primele
2/3, iar n ultima treime distal ele au o punctuatie fin si rar. Femurele posterioare
depsesc vrful elitrelor, iar metatarsul picioarelor posterioare este mai lung dect
articolele 2-3 luate mpreun. Corpul negru cu elitrele galben-cafenii, acestea din
urm prezint cte 2 pete dintre care una antemedian, alta postmedian. Uneori pata
antemedian poate fi absent, poate fi divizat sub forma a 2 linii ltite sau cele 2 pete
pot fi contopite printr-o band longitudinal lat. Partea ventral a corpului prezint o
pubescent deas, galben-cafenie. L = 11-20 mm. (Plansa 42 a-b)
n zona montan n lunile iulie-august pe flori, mai ales pe umbelifere.
a b c d
Fig. 179
Variabilitatea desenului elitrelor la Pachyta quadrimaculata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. bimaculata Schnh., b-forma typica, c-ab. sexmaculata Heyr., d-ab. hubentali
Jnner.
2 Pachyta lamed Linnaeus Capul cu o strie longitudinal median, fiind
prevzut cu o punctuatie deas, mai accentuat pe frunte si pe vertex. Primul articol
antenal usor arcuit, iar articolul 3 este de aproximativ 1,5 ori mai lung comparativ cu
articolul 4. Pronotul cu lungimea si ltimea aproximativ egale, avnd un sntulet
longitudinal median. Suprafata pronotului lucioas, cu o punctuatie fin. Scutelul
alungit, de form triunghiular. Elitrele de 2-2,5 ori mai lungi dect late, evident
209
ngustate apical, prezint vrfurile oblic trunchiate si usor sinuate. Unghiul sutural si
cel exterior al elitrei denticulate. Capul si pronotul cu o pubescent de nuant cenusie,
iar elitrele sunt glabre. L = 10,5-19,5 mm. (Plansa 41 f)
n zona montan n pdurile de fag si conifere. Adultii se ntlnesc pe conifere
si pe flori n lunile iulie-august. Pupele se dezvolt n solul umed. Ciclul evolutiv
dureaz cel putin 3 ani.
_ Antenele ajung pn la nivelul ultimii treimi posterioare a elitrelor. Elitrele
unicolore, de nuant roscat-maronie.
Antenele mai scurte, de regul ele nu depsesc treimea anterioar a elitrelor.
Elitrele galben-maronii, cu cte 2 pete negre cu un contur neregulat, dintre care una
anterioar este oblic, alungit anterior spre umr, iar cea posterioar este alungit
longitudinal.
-ab. bisignata Plav. Elitrele galben-cafenii cu cte o pat anterioar oblic de
nuant cafeniu-deschis.
-ab. x nigrum Hellen La cele 2 pete de pe elitre sunt contopite longitudinal
lng sutur.
-ab. marginata Plav. Elitrele negre, marginile lor laterale si sutura prezint o
tivitur ngust de culoare galben.
-ab. apicemaculata Heyr. Elitrele negre cu vrful galben.
-ab. nigrina Pic Elitrele negre cu unghiurile humerale glbui.
-ab. bilunata Demelt Petele negre de pe elitre sunt reduse sub forma a 2
liniute longitudinale.
-ab. semisignata Demelt Elitrele negre cu cte o liniut longitudinal glbuie.
a b
Fig. 180
Punctuaia pronotului la Pachyta (dup U. Bense)
a-Pachyta quadrimaculata, b-P. lamed.
13 Genul Akimerus Serville
n fauna noastr o singur specie.
Akimerus schaefferi Laichartig Corpul galben-roscat, cafeniu-roscat sau
negru-cafeniu, acoperit cu o pubescent culcat si deas, de nuant galben-aurie.
Capul prezint un sntulet longitudinal median, iar clipeul este bine dezvoltat,
trunchiat anterior, mai puternic punctat la baz. Fruntea si vertexul cu rugozitti
punctate, mai accentuate pe vertex. Pronotul ngustat anterior, prevzut cu un sntulet
longitudinal median, de o parte si de alta a acestuia se afl cte o convexitate ltit.
Marginile laterale ale pronotului prezint cte un vrf ascutit. Suprafata pronotului are
rugozitti accentuate. Scutelul este acoperit cu o pubescent lung si deas, de culoare
cenusie sau glbuie. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi dect late, cu vrfurile
oblic-trunchiate. Treimea anterioar a elitrelor este prevzut cu rugozitti accentuate,
spre vrf punctuatia devine din ce n ce mai fin. L = 20-24 mm. (Plansa 41 b)
210
Larvele se dezvolt n lemnul arborilor btrni, iar adultii sunt ntlniti pe
arbusti si pe flori, n lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 3 ani.
Specia a fost semnalat o singur dat n nordul trii, dar existenta ei n fauna
Romniei trebuie reconfirmat.
_ Elitrele unicolore.
Fiecare elitr prezint cte o band transversal median de culoare glbuie,
la exemplarele care au un colorit mai deschis, aceast band este slab conturat.
-ab. nigrinus Pic Att _ ct si prezint pe elitre o band transversal
median, de culoare glbuie.
14 Genul Stenocorus Geoffroy
Capul alungit. Antenele sunt alctuite din 11 articole si se inser n fata
ochilor. Al 3-lea articol antenal este mai lung dect articolul 4. Pronotul puternic
ngustat att anterior ct si posterior, marginile lui laterale prezint un dinte bine
conturat cu vrful obtuz. Femurele posterioare nu ating vrful elitrelor. Ghearele cu o
proeminent bazal de dimensiuni reduse.
La noi o specie.
1 Stenocorus meridianus Linnaeus Capul, pronotul si baza elitrelor prezint
peri erecti. Suprafata elitrelor cu o pubescent scurt si fin, de nuant galben-aurie pe
un fond galben sau cenusiu-argintie pe un fond negru. Capul si pronotul negre.
Elitrele de regul negre cu baza cafenie, galben-roscat sau cafeniu-glbuie, uneori
elitrele pot fi negre-unicolore. Antenele adesea negre, cu primele 2 articole partial
galbene sau roscate. n alte cazuri antenele sunt galben-cafenii, cu vrful unor articole
negru sau de nuant ntunecat. Picioarele galbene, adesea cu vrful femurelor si
tibiilor negricioase. Tarsele negre. Suprafata capului cu rugozitti punctate fine si
dese, mai accentuate pe vertex. Pronotul alungit, prevzut cu o bordur la nivelul
marginii anterioare. Discul pronotului cu un sntulet longitudinal median, de o parte si
de alta a lui se afl cte o convexitate longitudinal. Suprafata pronotului si a elitrelor
are o punctuatie dubl. Elitrele alungite, ngustate distal, cu vrfurile trunchiate
sau usor sinuate. L = 15-26 mm. (Plansa 41 c)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase. Adultii sunt ntlniti pe flori n
lunile mai-iulie. Durata de dezvoltare a unei generatii este de cel putin 2 ani.
_ Abdomenul predominant rosu.
Abdomenul negru cu ultimele sternite rosii, sau el este negru-unicolor.
-ab. ruficrus Scop. Elitrele negre cu cte o pat humeral de nuant mai
deschis.
-ab. laevis Ol. La fel cu forma precedent, dar picioarele sunt negre.
-ab. chrysogaster Schr. Elitrele negre cu picioarele de nuant ntunecat.
-ab. bilineatus Pic Elitrele negre, marginile lor laterale prezint o tivitur
antemedian glbuie.
-ab. cantharinus Hbst. Baza antenelor de nuant glbuie. Elitrele galben-
cafenii unicolore sau cu sutura si partea apical negricioase. Picioarele galbene, cu
vrful femurelor, tibiilor si cu tarsele negricioase.
-ab. postsignatus Pic Elitrele galbene, cu o pat sutural postmedian si cu
apexul de nuant ntunecat.
211
15 Genul Anisorus Mulsant
n fauna Romniei o singur specie.
Anisorus quercus Gtz Partea dorsal a corpului prezint o pubescent scurt
si rar, cenusiu-argintie pe un colorit de fond negru sau galben-aurie pe un fond
roscat-maroniu. Pubescenta prtii ventrale a corpului este mai deas la nivelul
toracelui. Suprafata capului prezint rugozitti punctate dese. Primul articol de la baza
antenelor, usor arcuit, articolul 4 este de 2 ori mai scurt dect articolul 5. Pronotul mai
lung dect lat, prevzut cu o linie median longitudinal, de parte si de alta a ei se afl
cte o convexitate discal. Suprafata pronotului prezint o punctuatie neuniform, fin
si deas. Elitrele au o punctuatie dubl si rugozitti transversale. Vrful elitrelor
sinuat, cu unghiul sutural si cel exterior ascutite. L = 12-21 mm. (Plansa 41 d-e)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar, artar si frasin, iar adultii sunt ntlniti
n lunile aprilie-iunie pe trunchiuri, lemne si flori.
_ Corpul negru cu abdomenul rosu. Elitrele negre cu cte o pat humeral
roscat sau galben-roscat. Antenele ajung pn la nivelul treimii posterioare a
elitrelor. (Plansa 33 d)
Corpul negru cu elitrele galben-cafenii. Antenele depsesc cu putin
jumtatea elitrelor. (Plansa 33 e)
-ab. magdalenae Pic La _ elitrele sunt galben-cafenii.
-ab. unicolor Fleisch. Elitrele negre, cu partea subhumeral a epipleurelor
rosie.
-ab. scutellaris Rtt. Elitrele galben-cafenii, cu cte o pat scutelar alungit,
de culoare neagr.
-ab. discoideus Rtt. Elitrele galben-cafenii, prevzute cu o pat median
comun, neagr, de form oval.
-ab. bistriatus Plav. Elitrele galben-cafenii cu cte 2 liniute discale, paralele,
de culoare neagr.
-ab. subvittatus Rtt. Elitrele galben-cafenii, cu sutura neagr si cu o liniut
lateral neagr.
-ab. apicalis Rtt. Elitrele negre, cu partea subhumeral a epipleurelor elitrelor
si cu cte o pat alungit, de culoare galben sau roscat.
-ab. marginatus Kr. Elitrele negre, pe margini au o bordur galben.
-ab. aureopubescens Pic La _ suprafata elitrelor prezint o pubescent deas,
galben-aurie.
16 Genul Vadonia Mulsant
n fauna Romniei sunt prezente 2 specii.
2.Pronotul mat, prevzut cu o punctuatie deas, accentuat si cu granule circulare.
Marginile laterale ale femurelor posterioare au o pubescent culcat, neevident.
Tibiile posterioare ale _ cu cte 2 pinteni (fig.181a, pag.212)....1 V. unipunctata F.
Suprafata pronotului lucioas, cu o punctuatie fin si deas. Femurele posterioare au
pe marginile laterale peri dispusi oblic, uneori neevidenti. La _ tibiile posterioare au
numai un singur pinten (fig.181b, pag.212)............................2 V. steveni Sperk
1 Vadonia unipunctata Fabricius Corpul negru, elitrele galben-roscate sau de
culoare rosu-nchis, cu sutura si vrful negricioase. Capul prezint o punctuatie fin
si deas, mai accentuat posterior. Pronotul convex, aproximativ la fel de lung si de
lat, cu marginile laterale puternic rotunjite, fiind usor ngustat la baz. Suprafata
pronotului prezint o punctuatie accentuat si o strie longitudinal median. Elitrele
au o punctuatie si o pubescent fin si rar. Fiecare elitr prezint cte o pat median
neagr, de form rotund. Partea ventral a corpului are o pubescent dubl, (culcat
212
si ridicat) de nuant cenusie. Tibiile posterioare prezint cte 2 pinteni. L=8-18 mm.
(Plansa 42 c)
Larvele se dezvolt n Prunus spinosa, Knautia arvensis, mai rar n Scabiosa
sp. Adultii se gsesc n iunie-iulie, pe flori. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 2 ani.
_ Antenele mai lungi, ele depsesc jumtatea elitrelor. Elitrele se ngusteaz
de la baz spre vrf.
Antenele nu ating jumtatea elitrelor. Marginile laterale ale elitrelor
paralele.
-ab. unistigmata Pic Pata discal de pe elitre este absent.
-ab. jaqueti Pic Elitrele negre-unicolore.
-ab. xambeui Pic Elitrele negre, cu cte o band longitudinal scurt de
culoare roscat, ce cuprinde pata neagr discal.
a b
Fig. 181
Tibiile posterioare la Vadonia (dup U. Bense)
a-Vadonia unipunctata, b-V. steveni.
2 Vadonia steveni Sperk Corpul negru cu luciu metalic. Elitrele cafeniu-
roscate sau de culoare rosu-nchis. O band sutural comun, lat, orientat
longitudinal, o pat median rotund si cincimea posterioar a elitrelor sunt negre.
L = 9-18 mm.
n zona de step si silvostep, n lunile iunie-iulie.
-ab. litigiosa Muls. Banda sutural a elitrelor este ngust. Capul si pronotul
prezint peri negri.
-ab. pfuhli Reineck Corpul negru-unicolor. Capul si pronotul cu o pilozitate
neagr, iar elitrele au o pubescent de nuant deschis.
17 Genul Lepturobosca Reitter
n fauna Romniei este prezent o singur specie.
Lepturobosca virens Linnaeus ntre locul de insertie al antenelor capul
prezint un sntulet longitudinal. Tmplele sunt de 4-5 ori mai scurte dect diametrul
ochilor. Al 3-lea articol antenal mai lung dect articolul 4. Pronotul usor ngustat
anterior si posterior, cu marginile laterale rotunjite, prevzut cu o strie median
longitudinal bine conturat. Suprafata pronotului si a elitrelor cu rugozitti punctate
dese, mai accentuate pe elitre. Marginile laterale ale elitrelor sunt ngustate de la baz
spre partea lor apical. Vrfurile elitrelor trunchiate. Corpul negru. Articolele antenale
ncepnd cu cel de-al 3 lea, prezint cte un inel bazal galben sau galben-roscat. Pe
cap si pronot exist o pubescent dubl, de culoare verzuie. Scutelul are o pubescent
deas, culcat, de culoare galben. Abdomenul prezint o punctuatie fin si deas.
L = 14-22 mm. (Plansa 42 d)
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor (Pinus sp., Picea sp., Abies sp.), mai
rar n lemnul esentelor foioase (Betula sp.) iar adultii sunt ntlniti n zona montan si
subalpin pe flori, n lunile iunie-august.
213
Antenele ajung pn n ultima ptrime distal a elitrelor. Pronotul evident
mai lung dect lat.
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Pronotul putin mai lung
dect lat.
18 Genul Anastrangalia Casey
n fauna noastr ntlnim o singur specie.
Anastrangalia dubia Scopoli Capul cu o punctuatie fin si deas avnd o
strie median longitudinal situat pe clipeu. Tmplele de 2,5 ori mai scurte dect
diametrul ochilor. Pronotul mat, mai lung dect lat, cu marginile laterale ngustate att
anterior ct si posterior. Att capul ct si pronotul prezint o pubescent dubl
(culcat si erect) de culoare glbuie. Suprafata pronotului are o punctuatie uniform,
fin si deas, iar punctuatia elitrelor este fin si rar. Elitrele de aproximativ 2,5 ori
mai lungi dect late, cu vrfurile trunchiate sau usor sinuate si cu unghiul apical
exterior ascutit. Suprafata elitrelor prezint o pubescent culcat, relativ deas,
galben-cenusie. Sternitul anal are vrful trunchiat. L = 8,5-16 mm. (Plansa 42 e)
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor, iar adultii sunt ntlniti pe flori, din
iunie pn n august. Durata de dezvoltare a unei generatii este de cel putin 2 ani.
_ Antenele ating ultima cincime distal a elitrelor. Corpul negru. Elitrele
galben-cafenii, ngustate de la baz spre vrf. Sutura, o tivitur ngust la nivelul
marginilor laterale si vrful elitrelor negricioase.
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Corpul negru, elitrele rosii
prevzute cu o margine ngust, de culoare neagr. Fiecare elitr are cte o band
median longitudinal neagr.
Varieti ntlnite la :
-ab. triangulifera Rtt. Elitrele predominant negricioase cu exceptia unei pete
triunghiulare bazale, de nuant glbuie.
-ab. chamomillae F. Corpul negru-unicolor, elitrele prezint o punctuatie
normal dezvoltat.
-ab. distincta Tourn. Coloritul la fel ca la forma precedent, dar elitrele au o
punctuatie mai accentuat.
Varieti ntlnite la :
-ab. limbata Laich. Elitrele rosii, cu marginile laterale si vrfurile negre.
-ab. reyi Heyd. Elitrele glbui cu marginile laterale negricioase.
-ab. dereensis Pic Acelasi colorit ca la forma precedent, dar elitrele prezint
o band sutural neagr.
-ab. melanota Fald. Toate marginile elitrelor au cte o tivitur ngust de
nuant roscat.
-ab. basinotata Pic Elitrele negre cu baza roscat.
-ab. brevesubapicalis Pic Elitrele negre, fiecare elitr prezint cte o pat
anteapical roscat.
-ab. bohemica Pod. Elitrele negre cu cte o pat bazal si una apical, ambele
roscate.
-ab. chamomillae F. Corpul-negru unicolor.
19 Genul Paracorymbia Miroshnikov
La noi o singur specie.
Paracorymbia tesserula Charpentier Corpul negru, elitrele galbene cu o pat
discal si cu vrful negre. Capul are o punctuatie rar si accentuat pe clipeu, fin si
deas pe frunte, deas si accentuat pe vertex. Pronotul usor ltit antemedian, prevzut
cu o punctuatie neuniform, deas si accentuat. Suprafata capului si a pronotului
214
prezint o pubescent cenusie. Elitrele de peste 2 ori mai lungi dect late, cu vrful
oblic-trunchiat si usor sinuat, ele au o pubescent scurt de nuant glbuie, mai lung
la partea bazal. Punctuatia elitrelor este mai accentuat spre baz si mai fin spre
vrf. Pintenii tibiilor posterioare mai lungi dect tarsele. Primul articol al tarselor
posterioare mai scurt dect urmtoarele articole luate mpreun. Partea ventral a
corpului prezint o pubescent cenusie fin. L = 12-17 mm. (Plansa 43 c)
Specie rspndit n zona colinar si montan. Larvele se dezvolt n lemnul
de fag, iar adultii sunt ntlniti n iunie-iulie pe flori, ndeosebi pe umbelifere.
_ Antenele ating treimea posterioar a elitrelor.
Antenele mai scurte, ele ating jumtatea elitrelor.
a b c d e f
Fig. 182
Variabilitatea desenului elitrelor la Paracorymbia tesserula (dup L. Heyrovsky)
a-forma typica, b-ab. obliquesignata Juracek, c-ab. bisignata Plav., d-ab. impunctata
Heyd., e-ab. abchasica Rost., f-ab. dejeanii Ganglb.
a b
Fig. 183
Pronotul la Anastrangalia i Paracorymbia (dup U. Bense)
a-Anastrangalia dubia, b-Paracorymbia tesserula.
20 Genul Stictoleptura Casey
n fauna noastr sunt ntlnite mai multe specii.
1.Suprafata pronotului (vzut din profil) are o pubescent format din peri lungi,
erecti sau dispusi oblic (fig.185a, pag.215)....................... 1 S. erythroptera Hagenb.
Pronotul glabru sau cu peri scurti (fig.185b, pag.215)................................................2
2.Prima treime a elitrelor cu o punctuatie deas si accentuat, n rest punctuatia
elitrelor este mai fin.........................................................................2 S. scutellata F.
ntreaga suprafat a elitrelor prezint o punctuatie uniform......................................3
3.Elitrele rosii cu o pat cordiform discal neagr (fig.186a, pag.215). Extremitatea
apical a elitrelor si o tivitur sutural ngust de asemenea negre. n cazuri rare
desenul negru este neevident, fiind nlocuit de pete roscat-nchise...............................
...............................3 S. cordigera Fussl.
Elitrele unicolore, roscate sau maronii.....................................................4 S. rubra L.
215
a b
Fig. 184
Sternitul anal la Stictoleptura (dup H. Freude)
a-S. cordigera, b-S. rubra.
a b
Fig. 185
Pubescena pronotului la Stictoleptura (dup U. Bense)
a-Stictoleptura erythroptera, b-S. scutellata.
1 Stictoleptura erythroptera Hagenbach Corpul negru, cu elitrele roscat
nchise sau roscat-maronii. Picioarele anterioare cu exceptia bazei femurelor, vrful
femurelor mediane, tibiile si tarsele mediane si vrful tibiilor posterioare de culoare
rosie. Partea ventral a corpului este mai lucioas dect cea dorsal, fiind acoperit cu
o pubescent fin, de nuant negricioas. Capul prezint o punctuatie fin si deas,
mai accentuat pe vertex si clipeu. Suprafata capului are o pubescent dubl, de
culoare neagr. Al 3-lea articol antenal este mai lung dect articolul 4. Pronotul
convex, ngustat anterior, cu unghiurile posterioare proeminente, rotunjite la vrf.
Suprafata pronotului prezint rugozitti punctate dese si o pubescent lung, erect, de
nuant negricioas. Elitrele cu marginile laterale paralele n primele 2/3, cu unghiul
sutural si apical exterior ascutite. Suprafata elitrelor are rugozitti transversale, mai
accentuate dect pe pronot, ultima treime posterioar a elitrelor prezint o punctuatie
mai fin. Elitrele cu o pubescent culcat galben sau cafenie. Primul articol al
tarselor posterioare mai lung dect articolele 2-3 luate mpreun. L = 12-18 mm.
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase (Fagus. sp., Ulmus sp., Tilia
sp. si Quercus sp.). Adultii sunt ntlniti pe trunchiuri de copac si pe flori, n lunile
iunie-august. O generatie se dezvolt cel putin o dat la 3 ani.
_ Antenele prezint uneori partea distal castanie.
2 Stictoleptura scutellata Fabricius Corpul negru-unicolor, uneori baza
articolelor 3-5 antenale prezint o nuant roscat. Capul are la nivelul vertexului
rugozitti accentuate, iar pe frunte prezint o punctuatie mai fin si o pubescent
ridicat lung si deas, de nuant cafenie. Antenele serate ncepnd cu articolul 5.
Pronotul mai lung dect lat, usor ngustat anterior, prevzut cu rugozitti accentuate si
cu o linie median longitudinal slab conturat. Elitrele scurte cu vrfurile oblic-
trunchiate, usor sinuate, prevzute cu o punctuatie deas la baz, punctuatia este mai
216
fin n jumtatea postmedian a elitrelor. Suprafata pronotului si a elitrelor este
acoperit cu o pubescent culcat, de culoare neagr sau maroniu-negricioas.
Scutelul are o pubescent deas, galben-aurie sau argintie. Pubescenta prtii ventrale a
corpului cu o nuant cenusie. L = 14-20 mm. (Plansa 42 f)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar, fag, castan, mesteacn, n mod
exceptional si n cel de Larix. sp. Adultii sunt ntlniti din iunie pn n august pe
trunchiurile arborilor si pe flori.
_ Antenele ating treimea posterioar a elitrelor. Pronotul convex, mai ngust
dect la . Pubescenta scutelului galben-aurie.
Antenele ating jumtatea elitrelor. Pronotul mai lat, iar discul pronotului
este usor turtit. Scutelul cu o pubescent alb-argintie.
-ab. stichai Heyr. Elitrele prezint o pubescent galben-deschis.
-ab. ochraceipennis Pic Elitrele galben-cafenii, cu marginile laterale si vrful
de nuant mai nchis.
-ab. ochracea Faust Pronotul cu o pat discal rosie sau cu o pat roscat
difuz, situat pe marginile laterale. Elitrele galbene. Jumtatea bazal a articolelor
antenale 3-5 si baza tibiilor sunt rosii.
3 Stictoleptura cordigera Fuessly Corpul partial negru, elitrele rosii prevzute
cu un desen negru. Tibiile anterioare galben-roscate cu vrful negru. Capul mat,
prevzut cu o punctuatie deas si cu o strie longitudinal median. Pronotul convex,
avnd rugozitti accentuate, fiind puternic ngustat anterior. Discul pronotului prezint
o impresiune longitudinal median, n care se afl o strie longitudinal fin.
Unghiurile posterioare ale pronotului proeminente. Suprafata pronotului are o
pubescent oblic, de culoare neagr. Elitrele de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi dect
late, cu un desen negru format dintr-o pat antemedian comun, cordiform, unit
cu o band apical lat printr-o band longitudinal sutural. Suprafata elitrelor cu o
pubescent culcat, fin. Partea ventral a corpului prezint o punctuatie deas si o
pubescent culcat, fin, de culoare cenusie. L = 11-19 mm. (Plansa 43 a)
Larvele se dezvolt n lemnul putred de stejar, fag sau castan. Adultii se
gsesc pe flori n lunile iunie-iulie.
_ Antenele ating ultima ptrime distal a elitrelor. Abdomenul rosu cu vrful
de nuant mai nchis. Sternitul anal este usor sinuat la vrf (fig.185a, pag.215).
Antenele mai scurte, ele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Abdomenul
negru-unicolor. Sternitul anal cu vrful trunchiat.
-ab. immaculata Ragusa Elitrele rosii-unicolore, cel mult cu vrfurile de
nuant mai ntunecat.
-ab. inhastata Pic Elitrele rosii cu vrful negru, sutura elitrelor prezint o
tivitur ngust neagr, postmedian.
-ab. epipleuralis Schaeffer Elitrele negre cu epipleurele roscate.
-ab. auricollis Chob. Pubescenta pronotului galben-roscat.
4 Stictoleptura rubra Linnaeus Coloritul corpului variabil. Partea dorsal a
corpului prezint o pubescent culcat, de culoare galben. Suprafata capului are o
punctuatie fin si deas. Antenele serate ncepnd cu articolul 5, al 11 lea articol
antenal usor ngustat n partea sa apical. Pronotul mat, aproximativ la fel de lung si
de lat, puternic ngustat att anterior ct si posterior, prevzut cu cte o impresiune
situat naintea unghiurilor posterioare, orientat oblic-extern. Punctuatia pronotului
deas si fin. Elitrele oblic-trunchiate cu vrfurile sinuate. Metatarsul picioarelor
posterioare mai lung dect celelalte articole luate mpreun. L = 10-19 mm.
(Plansa 43 b)
217
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor, n mod exceptional si n cel de
stejar. Adultii sunt ntlniti pe trunchiuri de copac si pe flori, din iunie pn n
septembrie. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 3 ani.
_ Antenele ating ptrimea distal a elitrelor. Impresiunile pronotului sunt mai
accentuate. Vrful sternitului anal usor concav (fig.184b, pag.215).
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Impresiunile discale ale
pronotului sunt mai slab conturate dect la _.
-forma typica La _ corpul este negru. Elitrele, tibiile si tarsele galbene sau
galben-cafenii, adesea vrful tibiilor si tarselor prezint o nuant maronie. La
corpul este negru cu pronotul si elitrele rosii. Tibiile si tarsele galben-roscate, adesea
vrful tibiilor posterioare si vrful articolelor tarsale au o culoare neagr.
Varieti ntlnite la :
-ab. jesatkoi Vavra Coloritul corpului ca la forma tipic, ns elitrele au o pat
discal median neagr.
Varieti ntlnite la :
-ab. occipitalis Muls. Vertexul cu 2 pete mici, rosii.
-ab. sattleri Bieckh. Pronotul negru, cu cte o pat lateral ngust, de nuant
roscat.
-ab. marani Pod. Pronotul negru-unicolor.
-ab. saltzmanni Hub. Pronotul rosu cu o bordur neagr la nivelul marginii
anterioare, de la care pornesc 2 benzi longitudinale negre. Marginea posterioar a
pronotului cu o band transversal trilobat neagr.
-ab. bechynei Heyr. Pronotul rosu, cu un desen alctuit dintr-o pat median
cordiform situat n vecintatea marginii anterioare, 2 benzi longitudinale discale
scurte, dispuse oblic si o pat median triunghiular situat lng marginea
posterioar.
-ab. morvandica Vill. Pronotul rosu cu 2 pete discale mediane, negre.
-ab. suzellae Vill. Pronotul rosu cu marginea anterioar si cea posterioar
negre. De la marginea posterioar pornesc 2 benzi negre, care se prelungesc pn la
mijlocul discului.
a b
Fig. 186
Elitrele la Stictoleptura i Paracorymbia (dup U. Bense)
a-Stictoleptura cordigera, b-Paracorymbia tesserula.
21 Genul Strangalia Serville
n fauna Romniei este prezent o singur specie.
Strangalia attenuata Linnaeus Corpul negru cu abdomenul galben-roscat,
partial sau total. Antenele negre, uneori roscate n ntregime sau doar n jumtatea lor
distal. Picioarele galben-roscate, cu vrful femurelor, adesea si a tibiilor posterioare
218
negru. Tarsele posterioare au o nuant variabil de la cafeniu la negru. Elitrele galben-
roscate sau cafeniu-glbui, cu 3 benzi transversale negre, tot negre sunt si vrfurile
elitrelor. L = 11-17 mm. (Plansa 44 f)
Din zona de silvostep pn n zona montan. Larvele se dezvolt n stejar,
castan, mesteacn, ulm, ct si n lemnul de pin. Adultii sunt ntlniti pe flori din iunie
pn n august. Ciclul evolutiv dureaz el putin 2 ani.
_ Antenele mai lungi, ele depsesc jumtatea elitrelor. Al 5-lea sternit
abdominal prezint vrful sinuat.
Antenele mai scurte. Al 5-lea sternit abdominal are vrful trunchiat.
-ab. maculicollis Gabriel Pronotul cu 2 pete anteapicale roscate.
-ab. thurnherri Heyr. Discul pronotului rosu cu 2 benzi longitudinale negre.
-grupa brunnescens Benzile de pe elitre sunt de nuant maroniu-deschis si
prezint din loc n loc pete negre (fig.187, pag.218).
-grupa tau Benzile elitrelor si abdomenul negre (fig.189, pag.218).
-grupa attenuata Benzile elitrelor negre, abdomenul unicolor galben-roscat
sau partial galben-roscat (fig.188, pag.218).
a b c d e f g h i
j k l m n o p q
Fig. 187
Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata grupa brunnescens
(dup L. Heyrovsky)
a-ab. brunnescens Balbi, b-ab. alpha Plav., c-ab. beta Plav., d-ab. mediosignata Plav.,
e-ab. gamma Plav., f-ab. delta Plav., g-ab. epsylon Plav., h-ab. adameki Kudla, i-
ab. baumerti Heyr., j-ab. intermixta Plav., k-ab. octosignata Plav., l-ab. kodymi Heyr.,
m-ab. dzeta Plav., n-ab. anticemaculata Plav., o-ab. bidivisa Plav., p-ab. eta, q-ab.
semifasciata Plav.
219
a b c d e f g h
i j k l m n o p q
r s t u v w x y z1 z2
Fig. 188
Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata grupa attenuata
(dup L. Heyrovsky)
a-ab. reductissima Plav., b-ab. multireducta Plav., c-ab. sexsignata Plav.,
d-ab. imperfecta Gabr., e-ab. decempunctata Plav., f-ab. signatofasciata Plav.,
g-ab. balcanica Pic, h-ab. theta Plav., i-ab. shushenicae Plav., j-ab. semireducta
Plav., k-ab. bireducta Plav., l-ab. jota Plav., m-ab. kappa Plav., n-ab. intermedia
Plav., o-ab. anticereducta Plav., p-ab. lamda Plav., q-ab. sulfuricollis Jet, r-ab. mi
Plav., s-ab. posticedisjuncta Plav., t-ab. ny Plav., u-ab. ksi Plav., v-ab. omicron Plav.,
w-ab. anticedivisa Kudla, x-ab. tyrolensis Rtt., y-ab. pi Plav., z1-forma typica,
z2-ab. grenieri Pic.
220
a b c d e f g h i
Fig. 189
Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata grupa tau
(dup L. Heyrovsky)
a-ab. subcarpathica Heyr., b-ab. ramburseki Heyr., c-ab. mediodisjuncta Plav., d-
ab. ro Plav., e-ab. sigma Plav., f-ab. tau Plav, g-ab. obscuriventris Pic, h-
ab. epsylon Plav., i-ab. kubanica Bogd.
22 Genul Lepturalia Reitter
La noi o singur specie.
Lepturalia nigripes De Geer Corpul negru, cu elitrele galben-roscate sau
roscat-maronii. Suprafata capului prezint rugozitti punctate dese. Articolul terminal
al palpilor maxilari cu vrful trunchiat, prevzut cu o impresiune longitudinal
exterioar. Al 3-lea articol antenal mai scurt dect articolul 5. Pronotul mai lung dect
lat, cu marginile laterale ngustate si rotunjite antemedian, are o linie longitudinal
median si un sant antebazal transversal. Suprafata pronotului prezint rugozitti dese
si accentuate. Capul si pronotul au o pubescent de nuant cafenie. Elitrele lungi si
nguste, cu discul mai des punctat, ele prezint 2 linii longitudinale sterse si o
pubescent culcat de culoare maronie sau neagr. Tibiile posterioare usor arcuite.
L = 13-18 mm. (Plansa 43 d)
Larvele se dezvolt n lemnul mestecenilor si plopilor btrni si uscati, iar
adultii sunt ntlniti pe flori, din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz cel putin
3 ani.
_ Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Elitrele uniform ngustate de
la baz spre vrf.
Antenele nu ating mijlocul elitrelor. Marginile laterale ale elitrelor
paralele pn n treimea lor posterioar.
23 Genul Pedostrangalia Sokolov
n fauna noastr 2 specii.
1.Capul si partea ventral a corpului negre-unicolore........................1 P. pubescens F.
Capul negru cu vertexul de regul rosu. Abdomenul partial rosu................................
...............................2 P. verticalis Germ.
1 Pedostrangalia pubescens Fabricius Corpul negru, cu palpii si partial tibiile
roscat-maronii. Capul alungit naintea ochilor, puternic ngustat dup tmple.
Suprafata capului prezint un sntulet median longitudinal si o punctuatie fin, mai
accentuat posterior. Pronotul putin mai lung dect lat, cu marginile laterale usor ltite
si rotunjite antemedian. Suprafata pronotului are rugozitti transversale fine, la nivelul
221
unghiurilor posterioare fiind prezente puncte mai adncite. Elitrele ltite n dreptul
umerilor, se ngusteaz spre vrf. Suprafata elitrelor si sternitele abdominale au o
punctuatie fin si deas. Vrfurile elitrelor oblic-trunchiate si sinuate. Tibiile
posterioare sunt mai lungi dect tarsele. L = 12-17 mm. (Plansa 43 e)
n zona montan si submontan pe flori si conifere, din mai pn n august. O
generatie se dezvolt o dat la 3 ani.
_ Sternitul anal sinuat la vrf, unghiurile scobiturii fiind ascutite.
Sternitul anal prezint vrful trunchiat.
-ab. perobscura Rtt. Corpul negru-unicolor.
-ab. auriflua Redt. Elitrele galbene sau galben-maronii. Tibiile galbene,
adesea cu partea apical de nuant mai ntunecat.
-ab. basipunctata Fleisch. Elitrele galbene sau galben-maronii, cu cte o pat
bazal neagr.
-ab. nigroapicalis Pic Elitrele galbene sau galben-maronii cu vrful negru.
-ab. carinthiaca Heyr. Cea mai mare parte din suprafata elitrelor galben sau
galben-cafenie, sutura, ultimele 2/3 ale marginilor laterale si cte o pat mare discal
de form alungit prezint o culoare maroniu-nchis sau neagr.
-ab. ottoi Pic Elitrele galbene sau galben-maronii, cu o pat sutural difuz,
maroniu-nchis, care se lteste posterior acoperind treimea apical a elitrelor.
2 Pedostrangalia verticalis Germar Corpul negru, iar vertexul si abdomenul
cu exceptia vrfului ultimului sternit sunt rosii. Capul are o strie longitudinal
median naintea ochilor. Tmplele scurte. Al 3-lea articol antenal mai lung dect
celelalte. Pronotul ceva mai lung dect lat, usor ltit antemedian, cu marginile laterale
rotunjite anterior. Suprafata capului prezint o punctuatie fin si deas, iar cea a
pronotului fin si rar. Elitrele putin mai late dect baza pronotului, ele sunt ngustate
de la baz spre vrf, cu unghiul sutural proeminent si cu cel apical exterior ascutit.
Punctuatia elitrelor este mai accentuat n partea lor anterioar. Tibiile posterioare
aproximativ la fel de lungi ct tarsele. Metatarsul picioarelor posterioare aproximativ
la fel de lung ct urmtoarele articole luate mpreun. L = 12-15,5 mm. (Plansa 43 f)
n pdurile foioase din zona de step si silvostep, n lunile mai-iulie, pe flori.
_ Antenele ating vrfurile elitrelor. Ultimul sternit abdominal prezint o
scobitur apical plan.
Antenele ceva mai scurte, ele ating ultima ptrime distal a elitrelor.
Ultimul sternit abdominal cu vrful obtuz.
-ab. verticenigra Pic Corpul negru-unicolor.
-ab. graeca Pic Corpul negru-unicolor, iar pronotul este prevzut cu
impresiuni laterale.
-ab. tagyetana Daniel Marginea anterioar si marginile laterale ale pronotului
au o dung arcuit rosie.
-ab. adaliae Rtt. Capul, pronotul, scutelul si partea ventral a corpului sunt
rosii.
24 Genul Leptura Linnaeus
Capul alungit n fata ochilor, cu tmplele bine dezvoltate. Ochii sinuati.
Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, cu marginile laterale paralele si cu
vrful trunchiat-rotunjit. Antenele subtiri, cu articolele nengrosate distal, ele nu
depsesc vrful elitrelor. Al 3-lea articol antenal evident mai lung dect articolul 4.
Pronotul alungit, prevzut de regul cu o impresiune bazal accentuat, continu sau
ntrerupt la mijloc. Unghiurile posterioare ale pronotului lungi si ascutite. Elitrele
lungi, ngustate n partea lor apical. Vrfurile elitrelor oblic-trunchiate, sinuate, mai
rar rotunjite.
222
n fauna Romniei mai multe specii.
1.Corpul complet negru, numai abdomenul poate fi uneori partial roscat.......................
.............................1 L. thoracica Creutz.
Partea dorsal prezint un alt colorit...........................................................................2
2.Pronotul transvers, mai lat dect lung.........................................................................3
Pronotul evident mai lung dect lat.............................................................................5
3.Elitrele unicolore, negre sau rosii, lipsite de benzi transversale. Pronotul ngustat de
la baz spre vrf. Bordura marginii anterioare a pronotului este evident, ns ea nu
este delimitat printr-un sntulet ngustat..................................... L. thoracica (pars)
Suprafata elitrelor prezint benzi transversale. Jumtatea posterioar a pronotului cu
marginile laterale paralele, acestea din urm se ngusteaz usor n jumtatea
anterioar. Bordura marginii laterale a pronotului este delimitat de un sntulet
ngust si adncit...........................................................................................................4
4.Att marginea anterioar ct si cea posterioar a pronotului are o tivitur
pubescent galben-aurie. Tmplele sunt acoperite cu o pubescent glbuie.
Picioarele partial rosii sau galben-maronii.......................................2 L. aurulenta F.
ntreaga suprafat a pronotului este acoperit cu o pubescent uniform, fin, de
nuant glbuie sau cenusie. Tmplele au o pubescent neagr sau maronie.
Picioarele negre-unicolore........................................................3 L. quadrifasciata F.
5.Marginile laterale ale pronotului au n treimea lor anterioar cte o proeminent
ascutit (fig.190a, pag.222). Antenele ncepnd cu articolul 3 au jumtatea bazal
glbuie, iar jumtatea apical neagr. Tibiile posterioare la _ cu 2 dinti dezvoltati....
.................................4 L. maculata Poda
Pronotul lipsit de proeminente ascutite, marginile lui laterale sunt usor ondulate n
treimea lor anterioar (fig.190b, pag.222). Antenele unicolore, articolele terminale
uneori cu o nuant galben-maronie. _ au tibiile posterioare prevzute cu un singur
dinte................................................................................................5 L. arcuata Panz.
a b
Fig. 190
Pronotul la Leptura (dup H. Freude)
a-L. maculata, b-L. arcuata.
1 Leptura thoracica Creutzer Corpul negru, lucios, cu pronotul rosu, adesea
marginea anterioar si baza pronotului au o bordur neagr. Antenele si picioarele de
regul negre sau rosii unicolore. Capul prezint o punctuatie fin si rar, ceva mai
accentuat pe tmple si un sntulet median longitudinal adncit. Pronotul putin mai
lung dect lat, prevzut cu un sant antebazal usor adncit. Marginile laterale ale
pronotului ngustate si rotunjite antemedian, iar punctuatia pronotului este fin si rar.
Suprafata capului si a pronotului prezint o pubescent fin si rar. Elitrele lungi, cu
vrfurile oblic-trunchiate si cu unghiul apical exterior proeminent. Suprafata
elitrelor are o punctuatie deas si accentuat si o pubescent scurt. Tarsele
223
posterioare mai scurte dect tibiile, pretarsul picioarelor posterioare fiind aproximativ
la fel de lung ct urmtoarele articole luate mpreun. L = 18-27 mm. (Plansa 44 a)
Specie rar, ntlnit pe flori, n lunile iulie-august. Durata de dezvoltare a
unei generatii este de 3-4 ani.
_ Antenele ating jumtatea elitrelor.
Antenele nu depsesc treimea anterioar a elitrelor.
2 Leptura aurulenta Fabricius Corpul negru si lucios. Elitrele au 4 benzi
transversale galben-maronii sau galben-roscate. Capul cu o punctuatie fin si deas,
mai rar pe clipeu, iar tmplele sunt scurte si rotunjite. Suprafata capului prezint o
pubescent glbuie sau cafenie, galben-aurie la nivelul tmplelor. Pronotul usor
transvers, ngustat att anterior ct si posterior, cu o pubescent neagr, culcat si
scurt. Discul pronotului are o linie longitudinal median galben-aurie. Elitrele
ngustate de la baz spre vrf, cu unghiul apical oblic-trunchiat si usor sinuat.
Punctuatia elitrelor este fin si deas, iar pubescenta lor este culcat si scurt, galben-
aurie pe un fond galben sau neagr-maronie pe un fond galben. Picioarele scurte, cu
tarsele posterioare aproximativ la fel de lungi ct tibiile. Metatarsul picioarelor
posterioare este aproximativ la fel de lung ct urmtoarele articole luate mpreun.
L = 13-23 mm. (Plansa 44 b)
Larvele se dezvolt sub scoarta de fag, salcie, ulm, mesteacn. Adultii sunt
ntlniti n lunile iunie-august, pe trunchiuri de copac si pe flori.
a b c d e f g h
Fig. 191
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura aurulenta (dup L. Heyrovsky)
a-ab. bidivisa Plav., b-ab. desiderii Heyr., c-ab. subreducta Pic,, d-ab. lugudensis Pic,
e-ab. viturati Pic, f-forma typica, g-ab. algerica Pic, h-ab. mesmini Pic.
3 Leptura quadrifasciata Fabricius Corpul negru, cu elitrele galben-maronii
sau galben-roscate. Baza elitrelor, sutura, marginea lateral, vrful si 3 benzi
transversale de culoare neagr. Antenele si picioarele negre sau partial negre. Capul
cu rugozitti punctate dese are o punctuatie mai rar la nivelul clipeului si tmplelor.
Al 3-lea articol antenal este mai lung dect articolul 4, iar articolul 11 este ngustat
anteapical. Pronotul usor ltit antemedian, are o punctuatie fin si deas fiind acoperit
cu o pubescent cafenie sau glbuie. Discul pronotului prezint o linie median
longitudinal fin, de o parte si de alta a ei se afl cte o impresiune lateral. Elitrele
de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi dect late, ngustate de la baz spre vrf. Suprafata
elitrelor prezint o punctuatie fin si o pubescent culcat, de culoare galben pe fond
galben si negru sau maronie pe fond negru. L = 11-19 mm. (Plansa 44 c)
224
a b c d e f g h i

j k l m n o p q r
s t u v w x y z
Fig. 192 a
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura quadrifasciata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. heyrovskyana Jst., b-ab. dichroa Jst, c-ab. vihorlatensis Heyr., d-ab.
semibrunea Kudla, e-ab. morvandica Pic, f-ab. carpathica Heyr., g-ab. hlarvkai Jst,
h-ab. bidivisa Schmidt, i-ab. latifasciata Ten., j-ab. sekerai Kudla, k-ab. plavilscikovi
Kol., l-ab. smetanai Heyr., m-ab. podanyi Heyr., n-ab. benedicta Pic, o-ab. lehasi
Heyr., p-ab. moravica Kudla, q-ab. posticemaculata Heyr., r-ab. multidivisa Heyr., s-
ab. notatipennis Pic, t-ab. roubali Podan, u-ab. pseudomultidivisa Kudla, v-ab.
tridivisa Plav., w-ab. riedli Podan, x-ab. nova Podan, y-ab. ruthena Roubal, z-ab.
guillemonti Desbr.
225
a b c d1 d2 e f1 f2 g


h i j k l m n o
p q1 q2 r s t u v
Fig. 192 b
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura quadrifasciata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. guillemonti Desbr., b1 si b2-ab. abbreviata Gabr., c-ab. brachysticta Heyr.,
d1 si d2- ab. divisa Plav., e-ab. infrecvens Kudla, f1 si f2-ab. divisa Plav., g-ab. jesatkoi
Heyr., h-ab. abrupta Kudla, i-ab. kolosovi Plav., j-ab. baltasari Heyr., k-forma typica,
l-ab. posticeconfluens Kudla, m-ab. posticeplagiata Plav., n-ab. decemsignata Plav.,
o-ab. mosquensis Plav., p-ab. cejkai Heyr., q1 si q2-ab. brunneonotata Heyr.,
r-ab. eibessensis Pic, s-ab. lugubris Sahlb., t-ab. sexpunctata Plav.,
u-ab. quadripustulata Plav., v-ab. melgunovi Iacobs.
226
Larvele se dezvolt sub scoarta de salcie, fag, mesteacn, tei si plop. Adultii
sunt ntlniti pe flori n lunile iunie-august. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 3 ani.
_ Antenele ating vrful elitrelor. Antenele si picioarele negre-unicolore.
Dimensiunile corpului mai reduse dect la .
Antenele mai scurte dect la _. Ultimele 3-4 articole antenale si adesea
tibiile anterioare galben-cafenii.
4 Leptura maculata Poda Corpul negru, cu elitrele galbene sau galben-
roscate, avnd un desen negru alctuit din pete si benzi. Aparatul bucal, baza
articolelor antenale ncepnd cu articolul 3 si partial picioarele galbene sau galben-
roscate. Capul are o punctuatie deas si o strie median longitudinal. Al 3-lea articol
antenal mai lung comparativ cu restul articolelor. Pronotul mat, putin mai lung dect
lat, ngustat de la baz spre vrf, prevzut cu un tubercul antemedian bine conturat.
Discul pronotului are o linie longitudinal median, uneori putin aparent. Suprafata
capului si a pronotului prezint o pubescent scurt, de nuant cafenie. Elitrele lungi,
ngustate posterior, cu vrful usor sinuat. Punctuatia elitrelor este fin si rar, iar
pubescenta fin si scurt, galben pe un fond deschis sau neagr pe un colorit de fond
nchis. L = 14-20 mm. (Plansa 44 d)
Larvele se dezvolt att n esentele foioase ct si n conifere. Adultii sunt
rspnditi pe inflorescentele umbeliferelor si compositelor din mai pn n august. O
generatie se dezvolt o dat la 2-3 ani.
_ Antenele ating vrful elitrelor. Elitrele de 3 ori mai lungi dect late, mai
ngustate posterior dect la . Tibiile posterioare denticulate.
Antenele depsesc jumtatea elitrelor. Elitrele de 2,5 ori mai lungi dect
late, iar tibiile posterioare sunt lipsite de dintisori mici.
-ab. nigricornis Stierl. Antenele negre-unicolore.
-ab. escudei Lauff. Pronotul negru, cu cte o pat lateral glbuie.
-ab. nicodi Pic Pronotul negru cu o band transversal bazal, roscat sau
galben, de regul putin prelungit anterior.
-ab. trinotaticollis Pic Pronotul negru cu 3 pete bazale galben-roscate.
5 Leptura arcuata Panzer (annularis F.) Corpul negru cu piesele bucale
galben-roscate. Elitrele galbene, baza lor, vrful, marginea lateral si 3 benzi
transversale au o culoare neagr. Capul prezint o punctuatie fin si deas, mai
accentuat pe clipeu si o strie longitudinal median. Al 3-lea articol antenal mai lung
dect articolul 4. Pronotul mai lung dect lat, cu o punctuatie fin si deas, avnd o
linie median slab conturat si o pubescent culcat, galben-aurie. Elitrele ngustate
de la baz spre vrf, prezint o punctuatie fin si deas, pubescenta lor este culcat,
galben pe coloritul de fond deschis si maroniu-negricioas pe cel nchis. Partea
ventral a corpului are o pubescent culcat, galben-aurie. L = 12-17,5 mm.
(Plansa 44 e)
Larvele se dezvolt n conifere (Picea sp.) si n esentele foioase (Alnus sp.,
Corylus sp., Salix sp., Populus sp. si Sorbus sp.). Adultii triesc pe flori n lunile
iunie-august.
_ Antenele negre n jumtatea lor bazal si galben-roscate n jumtatea
distal, ele ating vrful elitrelor. Elitrele de 3,5 ori mai lungi dect late.
Antenele galben-roscate, unicolore, ele ating treimea posterioar a elitrelor.
Elitrele de peste 2,5 ori mai lungi dect late.
227
a b c d e f g h i j1


j2 k l m n o p q r s
t1 t2 u v w1 w2 x y z
Fig. 193 a
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura maculata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. reducta Schmidt, b-ab. impunctata Muls., c-ab. dromensis Pic, d-ab. pacifica
Pic, e-ab. pannonica Kanab, f-ab. veselyi Heyr., g-ab. inovescens Heyr.,
h-ab. externopunctata Muls., i-ab. extrema Wagn., j1 si j2-ab. binotata Muls.,
k-ab. machulkai Heyr., l-ab. pignetensis Pic, m-forma typica, n-ab. wunschi Roub.,
o-ab. separata Kauk, p-ab. elongata Deg., q-ab. mimoseparata Pic,
r-ab. discobiinterrupta Pic, s-ab. subsinuata Dep., t1 si t2-ab. disconotata Pic,
u-ab. nyilasi Roub., v-ab. richteri Heyr., w1 si w2-ab. pseudalsatica Pic,
x-ab. inclusopunctata Pic, y-ab. depolii Pic, z-ab. flavoinclusa Pic.
228
a b c d e f g h

i j k l m n o p
q r s t u v w x
Fig. 193 b
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura maculata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. alsatica Pic, b-ab. praescutellaris Plav., c-ab. kriecheldorffi Wagn.,
d-ab. sylvestris Kaufm., e-ab. subspinosa F., f-ab. pseudokaufmanni Heyr.,
g-ab. subelongata Podan, h-ab. subanticeparumpunctata Podan, i-ab. manca
Schauf., j-ab. morilloni Pic, k-ab. multipunctata Roub., l-ab. undulata Muls.,
m-ab. subundulata Dep., n-ab. goidanichi Dep., o-ab. sinuata F., p-ab. fallaciosa Pic,
q-ab. lateobimaculata Pic, r-ab. dayremi Pic, s-ab. dentatosuturalis Kaufm.,
t-ab. apicalis Kaufm., u-ab. perroudi Pic, v-ab. prebifenestrata Pic, w-ab.
bifenestrata Pic, x-ab. kaufmanni Pic.
229
a b c d e f g h i j
k l m1 m2 n o p q r s t
Fig. 194
Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura arcuata (dup L. Heyrovsky)
a-ab. olgae Jes., b-ab. bidisjunctus Plav., c-ab. mimica Bates, d-ab. humerodisjuncta
Plav., e-ab. subhumerifera Plav., f-ab. anticeinterrupta Plav., g-ab. heyrovskyella
Balth., h-ab. mediodisjuncta Pic, i-forma typica, j-ab. adameki Kudla,
k-ab. latenotata Balth., l-ab. multiinterrupta Kudla, m1 si m2-ab. mediomaculata
Kudla, n-ab. bimaculata Kudla, o-ab. intermedia Kudla, p-ab. mediosignata Kudla,
q-ab. suboculata Plav., r-ab. basioculata Plav., s-ab. punctata Patk, t-ab. slovenica
Heyr.
5 Subfamilia Cerambycinae
(Cheia genurilor)
1.Elitrele puternic scurtate, lsnd descoperit cea mai mare parte a abdomenului
(Pl. 45 a). Ochii puternic sinuati (fig.196, pag.231)..........................25 Molorchus F.
Elitrele acoper complet abdomenul, cel mult ultimul tergit abdominal poate fi
partial descoperit. Ochii usor sinuati lng locul de insertie al antenelor (fig.196b,
pag.231)..2
2.Fiecare elitr este puternic ngustat posterior, iar vrfurile elitrelor sunt
ntredeschise n dreptul suturii (Pl. 45b )........................................26 Stenopterus Ill.
Elitrele normal conformate, vrfurile lor nu sunt puternic ngustate, nici
ntredeschise........3
3.Corpul este acoperit cu o pubescent cenusiu-albstruie, catifelat. Elitrele cu 2
benzi transversale negre. Pronotul cu cte un denticul lateral ascutit.27 Rosalia L.
Corpul prezint un alt colorit. n vecintatea marginilor laterale ale pronotului nu
sunt prezenti denticuli ascutiti.4
4.Suprafata pronotului prezint microsculpturi accentuate............................................5
Pronotul fr microsculpturi, cel mult el poate avea ondulatii superficiale................6
5.Corpul maroniu sau negru..................................................................28 Cerambyx L.
Verde-metalic sau albastru.................................................................29 Aromia Serv.
6.Partea dorsal partial roscat, n rest ea este neagr..............30 Purpuricenus Germ.
Dorsal cu un alt colorit................................................................................................7
230
7.Marginile laterale ale pronotului prezint cte un dinte ascutit sau cte un tubercul
tesit..............................................................................................................................8
Pronotul cu marginile laterale lipsite de dinti ascutiti sau tuberculi.........................10
8.Elitrele albastre sau albastru-verzui cu vrful bronzat-nchis.............Ropalopus pars
Elitrele negre-maronii, maroniu-deschise sau negre...................................................9
9.Jumtatea posterioar a corpului aplatizat. Ochii fin fatetati. Marginile laterale ale
pronotului ltite median, prezentnd n aceast zon cte un tubercul tesit (fig.198a,
pag.231)....................Ropalopus clavipes F.
Corpul uniform convex. Ochii puternic fatetati. Marginile laterale ale pronotului au
cte un dinte ascutit (fig.198b, pag.231)........................................31 Saphanus Serv.
10.Distanta ntre insertiile antenelor este egal cu distanta dintre ochi la nivelul
vertexului (fig.195a, pag.231).........................................................................11
Distanta ntre insertiile antenelor este inegal comparativ cu distanta dintre ochi la
nivelul vertexului (fig.195b, pag.231).....................................................................14
11.Episternitele metasternului sunt de 4 ori mai lungi dect late......32 Isotomus Muls.
Episternitele metasternului de 2-3 ori mai lungi dect late.....................................12
12.Fruntea prezint o caren longitudinal dezvoltat (fig.196b, pag.231)..........
............33 Xylotrechus Chevr.
Lipseste o caren frontal vizibil...........................................................................13
13.Antenele depsesc cu mult jumtatea elitrelor. Portiunea exterioar a articolelor
antenale prezint cte un dintisor apical..................................34 Plagionotus Muls.
Antenele de regul nu depsesc jumtatea elitrelor. Articolele antenale sunt lipsite
de dintisori apicali............................................................................35 Clytus Laich.
14.Ochii puternic fatetati..............................................................................................15
Suprafata ochilor fin fatetat...................................................................................16
15.Apofiza prosternului ltit apical. Marginea interioar a tuberozittilor de insertie a
antenelor este lipsit de un dinte sau un tubercul ascutit..........36 Trichoferus Woll.
Apofiza prosternului nu este ltit n partea ei apical. Tuberozittile de insertie ale
antenelor prezint la marginea lor intern un dinte sau un tubercul ascutit................
................................37 Stromatium Serv.
16.Baza ghearelor prezint un dintisor mic dar evident. Proeminenta prosternului
ltit si aplatizat (fig.199a, pag.232). Coxele anterioare separate ntre ele..
.................38 Hylotrupes Serv.
Ghearele sunt lipsite de un dintisor bazal. Prelungirea prosternului scurt si ngust
Coxele anterioare cotangente sau aproape cotangente............................................17
17.Coxele anterioare sunt separate printr-o apofiz ngust a prosternului (fig.199b,
pag.232)...........18
Coxele anterioare cotangente, ele nu sunt separate printr-o apofiz ngust a
prosternului (fig.199c, pag.232)..............................................................................19
18.Al 3-lea articol antenal mai scurt sau la fel de lung ct articolul 4 (fig.197a,
pag.231). Elitrele adesea cu un desen galben sau negru............39 Semanotus Muls.
Al 3-lea articol antenal evident mai lung dect articolul 4 (fig.197b, pag.231).
Elitrele unicolore........................................................................40 Ropalopus Muls.
19.Pronotul prezint o punctuatie deas si accentuat, iar elitrele au rugozitti
accentuate..........................................................................................41 Callidium F.
Suprafata pronotului si a elitrelor cu o punctuatie fin............42 Phymatodes Muls.
231
a b
Fig. 195
Capul vzut din fa la Cerambycinae (dup U. Bense)
a-Clytus sp., b-Chlorophorus sp.
a b
Fig. 196
Capul vzut din profil la Cerambycinae (dup U. Bense)
a-Molorchus sp., b-Xylotrechus sp.
a b
Fig. 197
Antenele la Cerambycinae (dup U. Bense)
a-Semanotus sp., b-Ropalopus sp.
a b
Fig. 198
Pronotul la Cerambycinae (dup U. Bense)
a-Ropalopus clavipes, b-Saphanus sp.
232
a b c
Fig. 199
Prosternul la Cerambycinae (dup U. Bense)
a-Hylotrupes sp., b-Semanotus sp., c-Callidium sp.
25 Genul Molorchus Fabricius
Capul concav ntre ochi, cu fruntea abrupt. Antenele lungi, cu scapul
dezvoltat, articolele antenale nu sunt ngrosate n partea lor apical. Ochii puternic
sinuati. Pronotul alungit, evident ngustat la baz, prevzut cu cte o tuberozitate
lateral slab conturat. Discul pronotului are de regul convexitti lucioase, cnd
acestea sunt absente discul are o punctuatie uniform. Elitrele scurte, n general mai
lungi dect pronotul. Aripile membranoase n repaus depsesc vrful elitrelor si
acoper partea dorsal a abdomenului. Picioarele subtiri, cu femurele pedunculate,
avnd partea anterioar ngrosat brusc n form de mciuc. Pretarsul picioarelor
posterioare aproximativ la fel de lung ct articolele 2-3 luate mpreun.
_ Ultimul sternit abdominal este ngustat si trunchiat posterior.
Ultimul sternit abdominal cu vrful rotunjit.
La noi 3-4 specii.
Molorchus minor Linnaeus Corpul negru. Antenele, cea mai mare parte a
picioarelor si elitrele sunt maronii, roscat-maronii sau roscate. Elitrele prezint o
caren oblic alb. Marginile pronotului, scutelul si marginile laterale ale sternitelor
abdominale au o pubescent scurt si deas, de culoare galben-albicioas sau galben-
aurie. L = 6-16 mm. (Plansa 45 a)
Larvele se dezvolt sub scoarta coniferelor. Adultii sunt ntlniti din aprilie
pn n iulie pe inflorescentele de Prunus virginiana, Rubus sp, Spirea sp. n decursul
unui an se pot dezvolta 1-2 generatii.
_ Antenele sunt evident mai lungi dect corpul.
Antenele putin mai lungi sau la fel de lungi ct corpul.
-ab. apicalis Plav. Vrful elitrelor este negru.
-ab. rufescens Kiesw. Corpul roscat-maroniu unicolor, inclusiv carena oblic
de pe fiecare elitr.
26 Genul Stenopterus Illiger
Antenele filiforme alctuite din 11 articole. Al 3-lea articol antenal este mai
scurt dect articolul 4. Ochii puternic sinuati. Pronotul mai lung dect lat sau
aproximativ la fel de lung si de lat, fiind ltit si rotunjit median, prevzut cu 2-3
convexitti discale lucioase. Elitrele mai late dect baza pronotului, se ngusteaz
treptat spre partea lor distal. Umerii elitrelor proeminenti. Partea posterioar a
elitrelor divergent posterior pe o lungime mare, iar vrful lor poate fi rotunjit sau
concav. Discul elitrelor prezint o caren longitudinal. Femurele anterioare si
mediane pedunculate, iar cele posterioare mciucate. Primul articol al tarselor
posterioare aproximativ la fel de lung ct articolele 2-3 luate mpreun.
233
_ Antenele ating cel putin din lungimea corpului. Marginile laterale ale
abdomenului paralele.
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor. Abdomenul usor oval.
n fauna noastr 3 specii.
Stenopterus rufus Linnaeus Corpul negru, cu elitrele cafeniu-roscate, de
nuant deschis. Baza si vrful elitrelor negre. Primele 2 articole de la baza antenelor
negre, articolele 3-5 sunt maronii sau de nuant roscat-nchis cu vrful negru, iar
celelalte sunt unicolore, roscate, roscat-maronii, roscat-nchise sau castanii. Picioarele
galben-roscate, mciuca femurelor anterioare si mediane, precum si vrful femurelor
posterioare sunt negre. Marginea anterioar si baza pronotului prezint cte o band
pubescent ntrerupt la mijloc. Scutelul, prtile laterale ale metasternului, si prtile
laterale ale marginii posterioare a primelor sternite abdominale au o pubescent scurt
si deas, de culoare galben-aurie sau argintie. Pronotul cu 3 impresiuni adncite,
dintre care 2 laterale si una median bazal. L = 8-16 mm. (Plansa 45 b)
Larvele se dezvolt n esentele foioase. Adultii sunt ntlniti din mai pn n
august pe flori. O generatie se dezvolt o dat la 2 ani.
-ab. meridionalis Ragusa Picioarele galben-roscate cu mciuca femurelor
anterioare neagr.
-ab. geniculatus Kr. Toate femurele au o mciuc neagr.
-ab. cavalairensis Jurecek Mciuca femurelor anterioare negricioas.
Mciuca femurelor mediane cu o pat galben de mrime variabil.
-ab. nigrolineatus Plav. Carena discal si marginea lateral a elitrelor de
nuant negricioas.
-ab. syriacus Pic Scapul negru, restul articolelor antenale au vrful negricios
ori sunt unicolore, de nuant deschis. Baza elitrelor cu o tivitur negricioas ngust.
-ab. atricornis Pic Antenele si tarsele negre, capul poate avea uneori o
pubescent albicioas.
27 Genul Rosalia Linnaeus
n fauna Romniei exis o singur specie.
Rosalia alpina Linnaeus Primele 2 articole de la baza antenelor negre si
lucioase, ncepnd cu articolul 3 ele sunt de nuant mai deschis cu vrful negru, iar
articolele 3-6 au cte un smoc apical de peri negri, lungi si desi. Pronotul de regul cu
o pat catifelat neagr, semicircular, situat median n vecintatea marginii
anterioare. Marginile laterale ale pronotului prezint cte un dinte lateral proeminent,
orientat n sus, precum si un tubercul mic, situat postmedian. Elitrele au benzi si pete
catifelate negre. L = 15-38 mm. (Plansa 45 c)
Larvele se dezvolt n fagi btrni. Adultii sunt ntlniti n zona montan din
iunie pn n septembrie. Durata de dezvoltare a unei generatii este de 2-3 ani.
_ Antenele de peste 1,5 ori mai lungi dect corpul.
Antenele depsesc cu putin vrful elitrelor.
-grupa a Pronotul unicolor, lipsit de pete (fig.200, pag.234).
-grupa b Marginea anterioar a pronotului cu 2 puncte mici, negre sau cu o
singur pat median, iar elitrele cu 2 puncte anteapicale (fig.201, pag.234).
-grupa c Marginea anterioar a pronotului cu o pat median, de dimensiuni
mari (fig.199 a-b, pag.202, 235).
234
a b c d e
Fig. 200
Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa a (dup L. Heyrovsky)
a-ab. quadrimaculata Rag., b-ab. sexiliturata Cep., c-ab. immaculithorax Plav.,
d-ab. heyrovskyi Ja., e-ab. denominata Roub.
a b c d e
Fig. 201
Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina grupa b (dup L. Heyrovsky)
a-ab. triformis Roub., b-ab. zdenkae Kudla, c-ab. bipunctata Laco, d-ab. dreheri
Kard., e-forma typica.
a b c d e f g h1 h2 h3 i
j k1 k2 l m n1 n2 n3 o p q
Fig. 202 a
Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa c (dup L. Heyrovsky)
a-ab. unicolor Plav., b-ab. incredibilis Cep., c-ab. trimaculata Cep., d-ab. separata
Test., e-ab. quadrinotata Cep., f-ab. obliterata Pic, g-ab. sexmaculata Leoni,
h1, h2 si h3-ab. anda Cep., i-ab. V notata Pic, j-ab. quinquemaculata Test., k1 si k2-ab.
pseudointerrupta Plav., l-ab. parvonotata Rtt., m-ab. pausa Brancs., n1, n2 si n3-forma
typica, o-ab. hajnyi, p-ab. recurvata Rtt., q-ab. prolongata Rtt.
235
a1 a2 b c1 c2 d e1 e2 f g h
i j k l m n o p q r s
Fig. 202 b
Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa c (dup L. Heyrovsky)
a1 si a2-ab. prolongata Rtt., b-ab. biprolongata Cep., c1 si c2-ab. lineata Laco,
d-ab. multiinterrupta Cep., e1 si e2-ab. brancsiki Laco, f-ab. bifasciata Rtt.,
g-ab. bella Cep., h-ab. inovescens Cep., i-ab. stichai Sekera, j-ab. obenbergeri
Sekera, k-ab. plavilscikovi Roub., l-ab. geminata Rtt., m-ab. bigeminata Plav.,
n-ab. korbeli Roub., o-ab. conlineata Cep., p-ab. carpathica Cep., q-ab. lacoi Test.,
r-ab. armeniaca Plav., s-ab. bodoni Kanab.
28 Genul Cerambyx Linnaeus
Corpul mare, alungit si convex. Antenele sunt alctuite din 11 articole, avnd
marginea exterioar ascutit ncepnd cu articolul 6, la _ ele sunt evident mai lungi
dect corpul. Pronotul este ngustat att anterior ct si posterior, prevzut cu un dinte
lateral puternic si ascutit. Marginile laterale ale pronotului lipsite de o bordur
vizibil. Suprafata pronotului are o sculptur puternic, neregulat si lucioas.
Adultii sunt ntlniti pe trunchiurile copacilor si pe flori. Larvele se dezvolt n
lemnul arborilor. n fauna Romniei 5 specii.
1.Al 2-lea articol antenal aproximativ la fel de lung si de lat (fig.203a, pag.236).
Unghiul sutural al elitrei ascutit..................................................................................2
Al 2-lea articol antenal ngustat n form de inel (fig.203b, pag.236). Vrfurile
elitrelor tesite, usor rotunjite.......................................................................................3
2.Corpul maroniu. Pronotul si elitrele sunt acoperite cu o pubescent cenusie.
Abdomenul prezint o pubescent culcat, fin, extrem de deas. Numai primul
articol al tarselor posterioare are un sntulet adncit (fig.205a, pag.236).....................
...................................1 C. welensii Kst.
Dorsal negru-maroniu, vrfurile elitrelor sunt roscat-maronii de nuant deschis.
Pronotul si elitrele au o pubescent extrem de fin. Suprafata abdomenului cu o
pubescent fin si rar, numai ultimul sternit abdominal are o pubescent mai deas.
Primele 2 articole ale tarselor posterioare cu un sntulet adncit (fig.205a, pag.236)
............................................2 C. cerdo L.
3.Talia redus (17-28 mm). Corpul negru-unicolor, acoperit cu o pubescent cenusie,
fin..............................................................................................3 C. scopolii Fuessly
236
Corpul de dimensiuni mai mari (26-46 mm). Dorsal maroniu-negricios, cu vrfurile
elitrelor roscat-maronii................................................................................................4
4.Tarsele anterioare puternic ltite, cu primul articol mult mai scurt dect lat
(fig.204a, pag.236). Discul elitrelor concav, iar vrful lor de culoare maroniu-
roscat. Pronotul prezint rugozitti aplatizate, puternic transverse pe disc.................
.........................................4 C. miles Bon.
Tarsele anterioare relativ ltite, primul articol tarsal este putin mai scurt dect lat
(fig.204b, pag.236). Suprafata elitrelor lipsit de o portiune concav. Treimea
posterioar a elitrelor roscat-maronie. Pronotul cu rugozitti adncite, uniform
accentuate.................................................................................5 C. nodulosus Germ.
a b
Fig. 203
Baza antenelor la Cerambyx (dup H. Freude)
a-C. cerdo, b-C. miles.
a b
Fig. 204
Tarsele anterioare la Cerambyx (dup H. Freude)
a-C. miles, b-C. nodulosus.
a b
Fig. 205
Tarsele posterioare la Cerambyx (dup U. Bense)
a-Cerambyx welensii, b-C. cerdo.
1 Cerambyx welensii Kster (velutinus Brul.) Corpul maroniu sau maroniu-
negricios, acoperit cu o pubescent cenusie extrem de fin. Scapul lucios, articolele
237
antenale 3-5 sunt de dou ori mai lungi dect late si ngrosate apical. Suprafata
pronotului are rugozitti punctate dese si accentuate. Elitrele usor ngustate de la baz
spre vrf, cu unghiul sutural ascutit, ele prezint cte 2 nervuri longitudinale bine
reliefate. Suprafata elitrelor cu rugozitti din ce n ce mai fine de la baz spre vrf si
cu o pubescent fin, care formeaz n jumtatea posterioar a elitrelor cte o band
lateral lat. L = 25-56 mm. (Plansa 47 a)
Larvele se dezvolt n esentele foioase. Adultii sunt ntlniti din iunie pn n
august n pdurile de stejar si de fag. Insectele sunt crepusculare si nocturne. Ciclul
evolutiv dureaz cel putin 3 ani.
_ Al 2-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lat dect lung.
Al 2-lea articol antenal la fel de lung si de lat.
2 Cerambyx cerdo Linnaeus Corpul negru cu vrful elitrelor roscat-maronii.
Scapul mat, articolele antenale 3-5 de cel putin dou ori mai lungi dect late, partea
apical a acestor articole fiind ngrosat. Pronotul lucios cu rugozitti discale
accentuate. Suprafata elitrelor prezint rugozitti accentuate la baz, ele devin mai
fine spre partea apical fiind acoperite cu o pubescent fin. Unghiul sutural al
elitrelor denticulat. Abdomenul lucios cu o punctuatie rar, mai accentuat la nivelul
ultimului sternit abdominal. Partea ventral a primelor articole ale tarselor posterioare
prezint cte un sntulet longitudinal. L = 23-55 mm. (Plansa 46 b)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar dar si n alti arbori: castan, fag, ulm,
frasin. Adultii sunt crepusculari si nocturni, ziua ei se adpostesc n coronamentul
arborilor, fiind ntlniti din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 3 ani.
-ab. laevicollis Heyr. Pronotul mai neted si mai lucios dect la forma tipic.
3 Cerambyx scopolii Fuessly Corpul negru-unicolor, cu partea dorsal si
ventral lucioase, fiind acoperit cu o pubescent cenusie, mai accentuat pe fata
ventral. Pronotul prezint 6-8 ncretituri discale transverse. Elitrele convexe, cu
rugozitti mai accentuate la partea anterioar. Unghiul sutural al elitrelor obtuz sau
rotunjit. L = 17-28 mm. (Plansa 47 c)
Larvele se dezvolt n lemnul arborilor btrni. Adultii sunt diurni, fiind
ntlniti pe arbustii nfloriti, din mai pn n iulie. O generatie se dezvolt o dat la
2-3 ani.
_ Antenele evident mai lungi dect corpul, cu articolele 3-4 ngrosate spre
vrf.
Antenele depsesc cu putin vrful elitrelor.
4 Cerambyx miles Bonelli Corpul negru, cu partea posterioar a elitrelor
roscat-maronie. Elitrele au discul usor aplatizat. Partea ventral a corpului este
acoperit cu o pubescent cenusie deas. Primul articol al tarselor anterioare mai scurt
dect lat. Se deosebeste de C. nodulosus prin discul pronotului, care are n partea sa
median o microsculptur mai stears si prin dintele lateral al pronotului care este mai
mic, cu vrful obtuz. L = 17-28 mm. (Plansa 47 b)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar dar si n cel de Amigdalus sp.,
Crataegus sp. si vit de vie. Adultii sunt diurni, fiind ntlniti n iunie-iulie pe
inflorescentele de Sambucus racemosa. Durata de dezvoltare a unei generatii este de
4-5 ani.
_ Antenele ceva mai lungi dect corpul cu articolele 3-5 scurte, groase si
noduroase.
Antenele ating jumtatea elitrelor.
-ab. rufescens Pic Elitrele roscat-maronii, unicolore.
238
5 Cerambyx nodulosus Germar Corpul negru cu treimea posterioar a
elitrelor roscat-maronie. Partea ventral a corpului lucioas, prevzut cu o
pubescent fin si rar. Pronotul cu granulatii accentuate si cu cte un dinte lateral
bine dezvoltat. Elitrele convexe si glabre, suprafata lor prezint rugozitti punctate,
mai accentuate la partea bazal si mai fine spre vrf. Unghiul sutural al elitrei este
rotunjit. Primul articol al tarselor posterioare de aproximativ 3 ori mai lung dect lat.
L = 29-46 mm. (Plansa 46 a)
Larvele se dezvolt n lemnul de mr, pr, artar si Crataegus sp., adultii fiind
ntlniti din mai pn n august.
_ Antenele evident mai lungi dect elitrele, cu articolele 3-5 groase si
noduroase.
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor.
29 Genul Aromia Serville
La noi o singur specie.
Aromia moschata Linnaeus ntre locul de insertie al antenelor exist o
impresiune adncit. Vertexul prezint rugozitti punctate dese. Tmplele mici. Al 3-
lea articol antenal mai lung dect articolul 4, iar articolul terminal este mai lung dect
penultimul. Mandibulele scurte, marginea lor intern prezint un dinte apical.
Pronotul usor transvers, mpreun cu spinii laterali este aproximativ la fel de lat ct
baza elitrelor. Coloritul pronotului poate fi verde, armiu, albastru sau negru. Discul
pronotului are de fiecare parte cte o proeminent antebazal, cu vrful ascutit sau
obtuz. Suprafata pronotului prezint o punctuatie bine vizibil, uneori suprafata lui
poate fi neted si lucioas. Marginile laterale ale pronotului cu cte un spin bine
dezvoltat. Elitrele usor ltite posterior, suprafata lor are rugozitti fine si dese, precum
si 2-3 nervuri longitudinale fine. Picioarele lungi, cu femurele ngrosate si
nepedunculate. L = 13-34 mm. (Plansa 49 a)
Insectele se dezvolt n slcii btrne, n arini si plopi. Adultii se ntlnesc pe
plantele gazd si pe flori, n lunile iunie-august. Ciclul evolutiv dureaz cel putin
3 ani.
_ Antenele de 1,5-2 ori mai lungi dect corpul, al 8-lea articol antenal
depseste vrful elitrelor.
Antenele mai scurte sau la fel de lungi ct corpul.
-forma typica Corpul verde cu picioarele si antenele albastre sau el poate fi
albastru cu antenele si abdomenul verzi.
-ab. laevicollis Rtt. Coloritul corpului ca la forma tipic sau roscat-armiu.
Pronotul neted si lucios, prevzut cu cteva puncte rare.
-ab. auctumnalis Westw. Corpul roscat-armiu, cu antenele si picioarele
verzi, verzui-negricioase sau albastru-negricioase.
-ab. nigrocyanea Rtt. Corpul unicolor, albastru-nchis sau albastru-negricios.
-ab. picipes Rtt. Corpul negru cu luciu metalic, antenele maroniu-negricioase,
iar picioarele au o culoare roscat-maronie.
-ab. nigra Schyl. Corpul negru-unicolor sau negru-cafeniu, cu reflexe metalice
slabe.
-ab. nigrolaevigata Plav. Corpul negru-unicolor, cu pronotul neted, nepunctat.
-ab. versicolor Donisth. Capul negru, antenele violacee cu scapul negru.
Pronotul purpuriu cu marginile laterale albastru-verzui, scutelul purpuriu, iar elitrele
sunt purpurii cu marginile laterale si partea apical albastru-verzuie. Sternul negru, iar
picioarele au o culoare albastr.
-ab. cupricollis Pic Capul si pronotul partial armii, iar elitrele sunt verzi.
239
-ab. parroudi Pic Capul si pronotul violaceu-armii, elitrele albastre, umerii si
zona de lng scutel prezint o nuant violacee. (Plansa 49 b)
-ab. semitestacea Heyr. Coloritul corpului de nuant mai deschis.
Mandibulele negre. Pronotul brun-roscat cu marginea anterioar verde-negricioas.
Scutelul, picioarele si antenele roscat-maronii. Elitrele verzi-negricioase cu marginile
laterale negre. Partea ventral a corpului roscat-maronie, cu marginea posterioar a
sternitelor abdominale maroniu-nchis.
30 Genul Purpuricenus Germar
Capul mai ngust dect pronotul, cu ochii deprtati de baza mandibulelor.
Pronotul transvers, convex, de regul cu un dinte median ascutit. Elitrele rosii, cu o
pat longitudinal sutural comun de culoare neagr, dispus median sau apical.
Femurele usor ngrosate, cele posterioare ating vrful elitrelor. Metatarsul picioarelor
posterioare de regul mai scurt dect articolele 2-3 luate mpreun.
_ Ultimul articol antenal este ngustat anteapical.
Articolul terminal al antenelor normal conformat.
Pe pomi si pe florile plantelor spontane. La noi 4 specii.
1.Pronotul glabru. Pata neagr comun de pe elitre nu atinge vrfurile elitrelor
(Pl. 48 a)..................................1 P. kaehleri L.
Pronotul este acoperit cu o pubescent culcat, deas si lung. Pata comun neagr
de pe elitre se prelungeste pn la vrful elitrei (Pl. 48 b)...........2 P. budensis Goeze
a b c d e
f g h i j
a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1 i 1 j1
Fig. 206
Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Purpuricenus kaehleri
(dup L. Heyrovsky)
A si a1-ab. ruber Geoffr., b si b1-ab. bipunctatus Vill., c si c1-ab. bilineatus Muls.,
d si d1-forma typica, e si e1-ab. littoralis Dep., f si f1-ab. apiceniger Dep.,
g si g1-ab. mariae Weing., h si h1-ab. cinctus Vill., i si i1-ab. aethrensis Bassi,
j si j1-ab. carbonarius Rtt.
240
a b1 b2 b3 c d1 d2
e f1 f2 f3 f4 f5 g
Fig. 207
Variabilitatea desenului pronotului Purpuricenus budensis (dup L. Heyrovsky)
a-ab. hungaricus Hbst., b1, b2, si b3-forma typica, c-ab. perversus Plav., d1 si d2-ab.
trinotatus Heyr., e-ab. karamani Heyr., f1, f2, f3, f4, si f5-ab. punctiger Apflb.,
g-ab. affinis Br.
a1 a2 b c d1 d2 e f g h
Fig. 208
Variabilitatea desenului elitrelor la Purpuricenus budensis (dup L. Heyrovsky)
a1 si a2-ab. budensis Gtz, b-ab. billisensis Pic, c-ab. caucasicus Pic, d1 si d2-ab.
intercapilatus Plav., e-ab. nigronotatus Pic, f-ab. ganglbaueri Plav., g-ab. productus
Plav., h-ab. productissimus Plav.
1 Purpuricenus kaehleri Linnaeus Corpul negru cu elitrele roscate, de regul
prevzute cu o pat longitudinal sutural. Capul usor ngustat dup ochi, acestia din
urm sunt deprtati de baza mandibulelor. Pronotul transvers, convex, putin mai
ngust dect elitrele, are cte un dinte lateral bine dezvoltat. Elitrele convexe cu
marginile laterale paralele, iar vrfurile elitrelor sunt trunchiate. Partea ventral a
corpului prezint o pubescent lung, erect. L = 9-20,5 mm. (Plansa 48 a)
2 Purpuricenus budensis Goeze Capul, picioarele si antenele sunt negre.
Pronotul negru, partial rosu sau rosu unicolor. Elitrele rosii, de aproximativ 2,5 ori
mai lungi dect late, cu o pat sutural comun neagr, care se lrgeste posterior,
ocupnd tot vrful elitrei. L = 10-20 mm. (Plansa 48 b)
Insectele se dezvolt n lemnul de stejar fag, si n pomii fructiferi. Adultii sunt
ntlniti n lunile iunie-iulie pe flori, ndeosebi pe Centaurea scabiosa si Carduus sp.
31 Genul Saphanus Serville
n fauna noastr o singur specie.
Saphanus piceus Laichartig Coloritul corpului variabil, de regul el este
negru sau maroniu-negricios, cu vrful palpilor roscat. Capul mai ngust dect
241
pronotul, cu antenele mai scurte dect elitrele. Al 5-lea articol antenal mai lung dect
articolele 3-4 si 6. Palpii maxilari sunt de aproximativ 2 ori mai lungi dect cei labiali,
cu articolul terminal ltit, de form triunghiular. Pronotul transvers, evident mai
ngust dect elitrele, cu marginile rotunjite, prevzute cu cte un dinte lateral,
ascutit. Discul pronotului are o linie median longitudinal si uneori cte o suprafat
lateral lucioas, n form de oglind. Suprafata capului si a pronotului prezint o
punctuatie accentuat. Elitrele des punctate, fiind prevzute cu mai multe strii
longitudinale, dintre care cele 2-3 interioare sunt mai accentuate. Picioarele lungi,
metatarsul picioarelor posterioare la fel de lung ct articolele 2-3 luate mpreun.
L = 14-19 mm. (Plansa 49 c)
Larvele se dezvolt att n lemnul esentelor foioase ct si al coniferelor.
Insectele sunt rspndite pe buturugi, trunchiuri de copac, sub scoart si sub pietre.
Adultii sunt crepusculari si nocturni, fiind ntlniti din mai pn n august. O generatie
se dezvolt o dat la 3 ani.
_ Antenele mai lungi dect la , articolul terminal este de 1,3 ori mai lung
dect penultimul, fiind usor ngustat n treimea distal.
Ultimul articol antenal este putin mai lung dect penultimul.
-ab. rufipes Pic Corpul negru cu picioarele rosii sau roscat-maronii.
-ab. cylindraceus Fairm. Corpul negru acoperit cu o pubescent glbuie, iar
dintele lateral al pronotului are dimensiuni reduse.
32 Genul Isotomus Mulsant
La noi o singur specie.
Isotomus speciosus Schneider Corpul negru sau maroniu-nchis, cu antenele
si picioarele galben-roscate. Suprafata pronotului si a elitrelor prezint o pubescent
de fond neagr sau neagr-cafenie. O bordur fin pe marginea anterioar si
posterioar a pronotului, cte o pat mic lateral si o liniut sau o pat central
postmedian pe pronot, sunt formate dintr-o pubescent deas de nuant albicioas.
La nivelul elitrelor exist de asemenea pete albicioase: o pat alungit median
antebazal, o pat mic lateral situat n prima ptrime anterioar, o pat
postscutelar care uneori poate lipsi, o pat apical, precum si 2 benzi dintre care una
este situat n treimea bazal, iar cealalt n treimea distal. L = 12-22 mm.
(Plansa 49d)
a1 a2 b c
Fig. 209
Variabilitatea desenului elitrelor la Isotomus speciosus (dup L. Heyrovsky)
a1 si a2-forma typica, b-ab. inlateralis Plav., c-ab. bifasciatus Plav.
242
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar, fag, ulm. Adultii sunt crepusculari,
fiind ntlniti n lunile mai-iulie. Insectele sunt atrase de lumina artificial. Durata de
dezvoltare a unei generatii este de cel putin 2 ani.
-ab. ganglbaueri Pic Elitrele au o pubescent culcat, cenusiu-albicioas, iar
desenul alb de pe elitre este slab conturat.
-ab. inlateralis Plav. Pata lateral de pe elitre este absent (fig.209b, pag.241).
-ab. bifasciatus Plav. Pata lateral a elitrelor este contopit cu vrful primei
benzi (fig.209c, pag.241).
-ab. anticeconjunctus Schmidt Prima band este contopit cu pata
postscutelar.
-ab. breuningi Niedl. Picioarele unicolore de nuant galben-deschis.
33 Genul Xylotrechus Chevrolat
Distanta dintre locul de insertie al antenelor este aproximativ egal cu distanta
dintre insertii si marginea ochilor. Antenele ating cel mult prima treime a elitrelor.
Marginile laterale ale pronotului formeaz un unghi obtuz postmedian. Discul
pronotului prezint rugozitti transversale accentuate. Elitrele cu vrfurile trunchiate.
Pretarsul picioarelor posterioare de aproximativ 2 ori mai lung dect articolele 2-3
luate mpreun.
_ Femurele posterioare depsesc vrful elitrelor.
Femurele posterioare mai scurte, ele nu depsesc vrful elitrelor.
1.Desenul de pe elitre este bine diferentiat de pubescenta de fond......1 X. arvicola Ol.
Desenul de pe elitre reprezentat de pete sau benzi mici si dese, fiind putin diferentiat
de pubescenta de fond.................................................................................................2
2.Marginile laterale ale pronotului formeaz un unghi ascutit (fig.210a, pag.242).
Elitrele ngustate..................................................................................2 X. rusticus L.
Pronotul cu marginile laterale puternic rotunjite, lipsite de un unghi ascutit
(fig.210b, pag.242). Elitrele sunt mai ltite................................3 X. pantherinus Sav.
a b
Fig. 210
Pronotul la Xylotrechus (dup H. Freude)
a-X. rusticus, b-X. pantherinus.
1 Xylotrechus arvicola Olivier Coloritul corpului de la cafeniu-nchis la
negru, cu antenele si picioarele galben-roscate sau roscat-maronii, numai vrful
femurelor sunt ntunecate. Baza elitrelor de regul roscat sau galben-nchis. Att
marginea anterioar ct si cea posterioar a pronotului prezint cte o band
pubescent galben, ntrerupt la mijloc. Suprafata elitrelor prezint pete si benzi
pubescente glbui: o pat transversal bazal dispus n vecintatea scutelului, o
band scurt sau o pat antebazal transvers, o band care ncepe n apropierea
scutelului si se prelungeste de-a lungul suturii, fr s ating mijlocul elitrei,
243
arcuindu-se spre marginea lateral, o band transversal postmedian arcuit convex
spre partea anterioar si o band apical. L = 8-20 mm. (Plansa 49 e)
Din zona de silvostep pn n zona montan, n lunile iunie-iulie, pe
trunchiuri de copac si pe flori. Durata de dezvoltare a unei generatii este de 2 ani.
_ Al 3-lea articol antenal evident mai lung dect restul articolelor. Pronotul
ceva mai lung dect lat.
Al 3-lea articol antenal putin mai lung dect primul. Lungimea si ltimea
pronotului au dimensiuni aproximativ egale.
a1 a2 a3 a4 b c d e
Fig. 211
Variabilitatea desenului elitrelor la Xylotrechus arvicola (dup L. Heyrovsky)
a1, a2, a3 si a4- forma typica, b-ab. bipunctatus Dayr., c-ab. basifasciatus Plav.,
d-ab. inbasalis Pic, e-ab. degradatus Plav.
2 Xylotrechus rusticus Linnaeus Cafeniu-negricios, cu picioarele si antenele
de regul roscat-maronii. Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic rotunjite.
Discul pronotului prezint rugozitti transversale fine si scurte, iar marginile lui
laterale au rugozitti dese si accentuate. Suprafata pronotului cu 4 benzi longitudinale
pubescente. Elitrele cu 2-3 benzi pubescente glbui sau cenusii, ele au si rugozitti
punctate fine si dese. Vrful elitrelor cu unghiul sutural si cel extern obtuze.
L = 9-20 mm. (Plansa 49 f)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase (Populus sp., Salix sp., Acer
sp. si Betula sp.). Insectele sunt ntlnite n zona colinar si montan, n lunile iunie-
iulie, pe trunchiuri de copaci. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.
_ Antenele depsesc evident baza elitrelor. Femurele posterioare ating sau
depsesc cu putin vrful elitrelor.
Antenele mai scurte, ele depsesc cu putin baza elitrelor. Femurele
posterioare nu depsesc vrful elitrelor.
-ab. confusus Hbst. Benzile pubescente longitudinale de pe elitre sunt
ntrerupte.
-ab. heyrovskyi Jesatco Desenul de pe elitre ca la forma tipic, dar n mijlocul
fiecrei elitre se afl cte o pat n form de coroan.
-ab. uniformis Rtt. Elitrele cu pete mici si dese, formate din perisori albiciosi
si cu o pat median pubescent mic, de nuant deschis.
-ab. subuniformis Pic La fel ca forma precedent dar pata median de pe
elitre este absent.
-ab. vituralis Pic Elitrele au numai o band transversal, anteapical care se
contopeste cu o band sutural longitudinal, formndu-se un desen n forma
literei "L".
244
-ab. basinotatus Pic Antenele si picioarele roscate, iar baza elitrelor prezint
pete roscate sau glbui.
-ab. fauconneti Pic Elitrele sunt lipsite de o band anteapical, iar locul
ocupat de banda anterioar este galben.
-ab. apiceolatus Schmidt Elitrele cu 3 pete orientate de-a lungul suturii, vrful
elitrelor prezint o pat circular, toate de nuant deschis.
-ab. heroicus Plav. Pronotul negru, picioarele partial galben-roscate sau roscat
maronii, iar elitrele au un desen caracteristic.
-ab. heros Ganglb. Pronotul, elitrele, picioarele si partea ventral a corpului
de nuant galben-roscat sau roscat-cafenie.
3 Xylotrechus pantherinus Savenius Coloritul corpului variabil, de la
maroniu-nchis la negru. Suprafata capului prezint o pubescent albicioas, glbuie
sau roscat, mai deas pe vertex si frunte. Antenele depsesc cel mult baza elitrelor,
ultimele 3 articole antenale sunt de aproximativ 1,5 ori mai lungi dect late. Fruntea
cu 2 carene longitudinale accentuate. Pronotul mai lung dect lat, cu marginile laterale
ltite median sau postmedian. Suprafata pronotului are o punctuatie accentuat si
rugozitti striate dese, lng marginile laterale ale pronotului exist o punctuatie fin
si deas. Suprafata pronotului cu 4 benzi longitudinale alctuite din perisori albiciosi
galbeni sau cenusii, adesea aceste benzi sunt ntrerupte. Elitrele cu pete si benzi
pubescente galbene sau roscate. L = 10-16 mm.
Larvele se dezvolt n lemnul de salcie. Specie rar, ntlnit mai ales n zona
submontan si montan n iunie-august. O generatie se dezvolt o dat la 2 ani.
_ Vertexul prezint 2 carene longitudinale bine conturate.
a b c d e f g h i
Fig. 212
Variabilitatea desenului elitrelor la Xylotrechus pantherinus (dup L. Heyrovsky)
a-ab. moei Thoms., b-forma typica, c-ab. saveniusi Plav., d-ab. sahlbergi Plav.,
e-ab. apicenotatus Pic, f-ab. apiceocellatus Plav., g-ab. kudlai Sekera, h-ab. thomsoni
Plav., i-ab. jakovlevi Sem.
34 Genul Plagionotus Mulsant
Se deosebeste de Clytus prin distanta ntre locul de insertie al antenelor care
este mai mic dect distanta ntre insertii si ochi, iar elitrele prezint 5 benzi
transversale, dintre care una este bazal.
n fauna noastr 4 specii.
1.Toate femurele au pe partea lor ventral o pilozitate lung si ridicat (fig.215a, pag.
245 )..2
245
Femurele mediane si posterioare sunt lipsite de o pilozitate vizibil (fig.215b, pag.
245).........3
2.Elitrele fr o pat postscutelar. Vrful elitrei sinuat, cu unghiul exterior ascutit
(fig.214a, pag.245)................................................................................1 P. detritus L.
Este prezent o pat postscutelar neagr pe elitre. Vrful elitrei rotunjit ( fig.214b,
pag.245)..............................................................................................2 P. arcuatus L.
3.Vertexul glabru dup insertia antenelor. Prima band alb a elitrei este prelungit
spre scutel de-a lungul suturii. Epipleurele elitrelor cu o pubescent deas pe toat
lungimea lor. Al 3-lea articol antenal de peste 3 ori mai lung dect lat (fig.213, pag.
245)...............................................................................................3 P. bobelayei Brul.
Dup locul de insertie al antenelor vertexul este pubescent. Prima band alb de pe
elitre este putin prelungit spre scutel de-a lungul suturii. Numai baza epipleurelor
elitrelor este pubescent. Al 3-lea articol antenal mai scurt, el poate fi de cel mult 3
ori mai lung dect lat (fig.213b, pag.245)........................................4 P. floralis Pall.
a b
Fig. 213
Articolele de la baza antenelor la Plagionotus (dup U. Bense)
a-Plagionotus bobelayei, b-P. floralis
a b
Fig. 214
Vrful elitrei la Plagionotus (dup U. Bense)
a-Plagionotus detritus, b-P. arcuatus.
a b
Fig. 215
Femurele posterioare la Plagionotus (dup U. Bense)
a-Plagionotus detritus, b-P. floralis.
246
1 Plagionotus detritus Linnaeus Capul, pronotul si partea ventral a corpului
negre, elitrele maronii, de nuant deschis sau nchis. Baza si marginile laterale ale
elitrelor roscat-maronii. Suprafata capului cu o pubescent deas de nuant glbuie.
Pronotul cu o pubescent de fond scurt, neagr sau maroniu-negricioas, el prezint
benzi transversale formate dintr-o pubescent deas de nuant glbuie. Jumtatea
postmedian a elitrelor prezint o pubescent glbuie. L = 10-19 mm. (Plansa 50 a)
Larvele se dezvolt n lemnul stejarilor btrni, mai rar n castani. Adultii sunt
rspnditi pe trunchiuri de copac n lunile iunie-iulie. Durata de dezvoltare a unei
generatii este de 1-2 ani.
Fig. 216
Variabilitatea desenului pronotului la Plagionotus detritus (dup L. Heyrovsky)
2 Plagionotus arcuatus Linnaeus Corpul negru, elitrele sunt galbene cu un
desen negru. Antenele si picioarele galben-roscate, cu femurele anterioare si mediane
negricioase. Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic rotunjite, suprafata
pronotului are o pubescent de fond catifelat, neagr si 3 benzi transversale alctuite
dintr-o pubescent glbuie, dintre care una este situat la nivelul marginii anterioare, a
2-a postmedian de regul ntrerupt la mijloc, iar a 3-a la baza elitrelor de asemenea
ntrerupt la mijloc. Scutelul este acoperit cu o pubescent deas de culoare glbuie.
Cte o pat situat pe partea ventral a corpului lng coxele anterioare, marginile
laterale si cea posterioar a metasternului, precum si jumtatea posterioar a fiecrui
sternit abdominal sunt acoperite cu o pubescent glbuie. L = 6-20 mm. (Plansa 50 b)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase. Adultii sunt ntlniti pe
trunchiuri de copac si pe flori din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.
3 Plagionotus bobelayei Brull (speciosus Adams) Corpul negru cu antenele
si picioarele galben-roscate. Capul acoperit cu o pubescent deas, galben, cu
exceptia unei portiuni glabre situat ntre ochi. Pronotul are o pubescent de fond
neagr si 2-3 benzi pubescente transversale, alctuite din perisori desi de nuant
glbuie. Scutelul este acoperit cu pubescent galben si deas. Epipleurele elitrelor au
o pubescent galben pe toat lungimea lor, iar elitrele prezint un desen caracteristic.
Partea ventral a corpului prezint o pubescent deas, de nuant glbuie.
L = 11-21 mm. (Plansa 50 c)
Larvele se dezvolt n rdcinile si tulpinile de Althaea sp. Adultii sunt
ntlniti pe flori n lunile mai august.
-ab. luristanicus Pic Picioarele galben-unicolore.
-grupa a Pronotul cu 2 benzi negre transversale, dintre care una median si
alta antebazal (fig.219, pag.249).
-grupa b Pronotul prezint o singur band median transversal extrem de
lat (fig.220, pag.249).
247
a1 a2 a3 a4 b c d e f1
f2 f3 f4 f5 f6 f7 g h i
j k l m n o p q r
Fig. 217
Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus detritus (dup L. Heyrovsky)
a1, a2, a3 si a4-forma typica, b-ab. obscurebasalis Pic, c-ab. theresae Pic,
d-ab. anticereductus Schm., e-ab. curvatofasciatus Tippmann, f1, f2, f3, f4, f5, f6, f7-ab.
inbasalis Plav., g-ab. freyi Tippmann, h-ab. ornatus Podan, i-ab. kulzeri Tippmann,
j-ab. spaceki Plav., k-ab. kannabei Plav., l-ab. reithofferi Tippmann,
m-ab. apicebimaculatus Schm., n-ab. heyrovskyi Kan., o-ab. roubali Je.,
p-ab. szekeli Kan., q-ab. quadrimaculatus Kan., r-ab. millekeri Kan.
248
a b c d e f g h
i j k l m n o p
q r s t u v w
Fig. 218
Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus arcuatus (dup L. Heyrovsky)
a-ab. multiintreruptus Pic, b-ab. henoni Pic, c-ab. prozhigai Plav., d-ab. bidisjunctus
Plav., e-ab. substauropolicus Plav., f-ab. stauropolicus Plav., g-ab. posticedivisus
Plav., h-ab. reichei Thoms., i-ab. tridivisus Heyr., j-ab. plavilscikovi Hemm.,
k-ab. disjunctus Plav., l-forma typica, m-ab. humeralis Marcu, n-ab. algerinus Pic,
o-ab. connatus Mors., p-ab. interruptoconnatus Schm., q-ab. apicalis Hampe,
r-ab. milliati Pic, s-ab. martialis Pic, t-ab. pagnioni Pic, u-ab. semiconfluens Plav.,
v-ab. colbeani Mors., w-ab. buyssoni Dauf.
249
a b c d e
Fig. 219
Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Plagionotus bobelayei grupa a
(dup L. Heyrovsky)
a-forma typica, b-ab. luristanicus Pic, c-ab. posticemaculatus Plav., d-ab.
apiceconfluens Plav., e-ab. lutebasalis Plav.

a b1 b2
Fig. 220
Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Plagionotus bobelayei grupa b
(dup L. Heyrovsky)
a-ab. mouzafferi Pic, b1 si b2-ab. posticereductus Plav.
250
4 Plagionotus floralis Pallas Corpul alungit si ngust, cu un colorit variabil de
la maroniu-nchis la negru. Antenele si picioarele galben-roscate. Abdomenul roscat
sau cafeniu. Suprafata capului este acoperit cu o pubescent culcat, de culoare
glbuie. Pronotul convex, prevzut cu benzi transversale pubescente galbene. Numai
baza epipleurelor elitrelor prezint perisori galbeni. Elitrele convexe, cu un desen
caracteristic. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescent deas, culcat,
de nuant glbuie. L = 9-20 mm. (Plansa 50 d)
Larvele se dezvolt n rdcinile plantelor ierboase (Medicago sativa, Achillea
millefolium). Adultii sunt ntlniti din mai pn n august pe flori.
-grupa floralis Elitrele de nuant nchis cu benzi transversale bine
diferentiate, dar nguste, uneori benzile se reduc sub forma unor puncte (fig.221,
pag.250)
-grupa variabilis Elitrele sunt acoperite cu o pubescent glbuie, dispuse sub
forma unor benzi extrem de late, care uneori pot acoperi ntreaga suprafat a elitrelor
(fig.222, pag.250).
-grupa transcaucasicus Desenul elitrelor la fel ca la forma tipic, dar pata
bazal este ceva mai dezvoltat, iar lungimea corpului este mai mare, de 16-20 mm.
(fig.223, pag.250)
a1 a2 a3 b c
Fig. 221
Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis grupa floralis
(dup L. Heyrovsky)
a1, a2 si a3-forma typica, b-ab. clermonti Pic, c-ab. duodecimguttatus Plav.
a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3
Fig. 222
Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis grupa variabilis
(dup L. Heyrovsky)
a1, a2 si a3-forma typica, b1, b2 si b3-ab. pruinosus Kr., c1, c2 si c3-ab. abruptus Kr.
251
a1 a2 a3 b1 b2
Fig. 223
Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis grupa transcaucasicus
(dup L. Heyrovsky)
a1, a2 si a3-forma typica, b1 si b2-ab. anticedissectus Plav.
35 Genul Clytus Laichartig
Corpul alungit si convex, cilindric. Capul, pronotul si baza elitrelor glabre,
lipsite de peri. Ochii adnc sinuati, prevzuti cu fatete fine. Antenele mai scurte, ele
ating sau depsesc cu putin jumtatea elitrelor, iar distanta ntre locul de insertie al
antenelor este egal cu distanta dintre insertie si ochi. Pronotul convex, mai lung dect
lat, cu marginile laterale rotunjite, fr dinti, borduri sau tuberozitti laterale. Elitrele
mate, de aproximativ 3 ori mai lungi dect pronotul, cu vrfurile rotunjite. Suprafata
elitrelor prezint cel mult 4 benzi transversale, fiind lipsite de o bordur bazal.
Femurele ngrosate, uneori ele pot fi usor mciucate. Primul articol al tarselor
posterioare aproximativ la fel de lung ct urmtoarele 3 articole luate mpreun.
Larvele triesc n lemnul esentelor tari, iar adultii se gsesc pe flori. La noi 4
specii.
Clytus tropicus Panzer Corpul negru, cu baza elitrelor roscat sau galben-
roscat. Antenele si picioarele galben-roscate, femurele sunt partial negre. Pe fiecare
elitr exist de regul cte o pat discal n forma literei "J", care porneste dup
scutel. Marginea posterioar a sternitelor abdominale prezint o bordur pubescent
glbuie. L = 10-19 mm. (Plansa 50 e-f)
Larvele se dezvolt n Quercus sp., Prunus sp. si Pirus sp., adultii apar n mai-
august pe trunchiuri de copaci.
a b c d e f g h i j k
Fig. 224
Variabilitatea desenului elitrelor la Clytus tropicus (dup L. Heyrovsky)
a-ab. inbasalis Plav., b-ab. praescutellaris Pic, c-forma typica, d-ab. kelchi Bach.,
e-ab. interruptus Pic, f-ab. posticeconjugatus Plav., g-ab. posticedivisus Plav.,
h-ab. posticeabruptus Plav., i-ab. posticereductus Schm., j-ab. reductesignatus Heyr.,
k-ab. anticereductus Schm.
252
36 Genul Trichoferus Wollaston
Antenele de regul ating vrful elitrelor, ultimele 4 articole antenale fiind
prevzute cu peri lungi. Al 3-lea articol antenal aproximativ la fel de lung ct articolul
5. Pronotul mai ngust dect elitrele, are marginile laterale rotunjite sau ascutite n
forma unui unghi. Discul pronotului adesea cu tuberozitti, tuberculi sau granule.
Elitrele au marginile laterale paralele, suprafata lor n general cu o punctuatie dubl
si cu o pubescent culcat, oblic, mai rar erect. Uneori elitrele prezint convexitti
usor adncite, punctate sau cu rugozitti fine. Fata ventral a tarselor posterioare
pubescent, prevzut cu o strie longitudinal fin.
_ Antenele la fel de lungi ct elitrele.
Antenele ating cel mult jumtatea elitrelor.
n fauna Romniei 2-3 specii.
1.Suprafata elitrelor prezint o pubescent unicolor, ce se prezint sub forma unor
pete pubescente. La _ al 4-lea articol antenal atinge baza elitrelor (fig.225a,
pag.252).................................................................................................1 T. griseus F.
Elitrele cu o pubescent galben sau galben-cenusie, iar de-a lungul suturii este
prezent o pubescent maronie si albicioas. Articolele de la baza antenelor mai
scurte, al 5-lea articol antenal atinge baza antenelor (fig.225b, pag.252) ....................
.......................................2 T. pallidus Ol.
a b
Fig. 225
Capul la Trichoferus (dup U. Bense)
a-Trichoferus griseus, b-T. pallidus.
1 Trichoferus griseus Fabricius Corpul maroniu, roscat-maroniu sau
maroniu-negricios, suprafata lui fiind acoperit cu o pubescent galben sau galben-
cenusie. Antenele si picioarele prezint de regul o nuant mai deschis. Suprafata
pronotului cu rugozitti punctate si accentuate. La baza pronotului se afl o linie sau o
caren bazal scurt, dispus median. Elitrele au o punctuatie deas si accentuat, care
devine mai fin spre partea posterioar. L = 9-16 mm. (Plansa 51 a-b)
Larvele se dezvolt n Sambucus nigra, Rubus nigra, Prunus sp, Quercus sp.
Adultii sunt ntlniti n lunile iunie-august. Insectele sunt crepusculare si nocturne,
fiind atrase de sursele de lumin artificial. Ciclul evolutiv dureaz cel putin 1 an.
_ Pronotul transvers, cu marginile laterale brusc ngustate anterior sub forma
unui unghi.
Pronotul cu marginile laterale rotunjite.
2 Trichoferus pallidus Olivier Corpul galben-roscat sau galben-maroniu, cu
antenele glbui. Partea ventral a corpului are o pubescent lung si deas. Pronotul
cu marginile laterale puternic ngustate la baz. Elitrele au marginile laterale paralele
pe cea mai mare parte din lungimea lor, iar suprafata elitrelor prezint o punctuatie
deas si accentuat, stears spre vrf. L = 14-21 mm. (Plansa 51 c)
253
Larvele se dezvolt n lemnul stejar, mai rar n cel de tei si fag. iar adultii sunt
ntlniti n lunile iulie-august pe trunchiuri de copaci.
37 Genul Stromatium Serville
La noi o singur specie.
Stromatium unicolor Olivier (fulvum Vill.) Coloritul corpului variabil, de la
galben-deschis la galben-cenusiu, fiind acoperit cu o pubescent dubl. Capul cu ochii
mari, negri, puternic sinuati, fiind prevzut cu un sntulet longitudinal. Scapul arcuit
si ngrosat, al 2-lea articol de 1,5 ori mai lung dect lat, iar articolul 3 este de dou ori
mai lung dect primul si de 1,5 ori mai lung dect articolul 4, n rest articolele sunt
aproximativ la fel de lungi ct articolul 4. Pronotul transvers, cu marginile laterale
rotunjite. Elitrele lungi, cu marginile laterale paralele, ele au vrfurile rotunjite, iar
unghiul sutural se prezint sub forma unui spin ascutit. Suprafata elitrelor plan,
prevzut cu o punctuatie fin si rar, baza elitrelor avnd granulatii fine. Fiecare
elitr prezint cte 2 nervuri longitudinale slab conturate. Prosternul are 2 tuberculi
mediani de dimensiuni reduse, situati ntre marginea anterioar si cavittile coxelor
anterioare. Carena mezosternului lat, cu vrful usor sinuat. Picioarele alungite, iar
femurele posterioare sunt mai scurte dect abdomenul. Primul articol al tarselor
posterioare la fel de lung sau putin mai lung dect articolele 2-4 luate mpreun.
Partea ventral a corpului prezint o punctuatie fin si deas. L = 16-32 mm.
(Plansa 51 d-e)
Larvele se dezvolt n lemnul uscat, iar adultii sunt ntlniti din iunie pn n
august pe arborii uscati sau n depozitele de material lemnos. Insecte nocturne, atrase
de sursele de lumin. Ciclul evolutiv dureaz 2-4 ani.
_ Antenele de 1,3-2 ori mai lungi dect corpul. Pronotul prezint cte o
impresiune catifelat n apropierea marginii laterale.
Antenele putin mai lungi dect corpul. Pronotul este lipsit de impresiuni
catifelate vizibile.
-ab. inerme Tournier Unghiul sutural al elitrelor este rotunjit sau obtuz.
38 Genul Hylotrupes Serville
n fauna noastr o singur specie.
Hylotrupes bajulus Linnaeus La forma tipic corpul este maroniu-negricios,
elitrele fiind prevzute cu pete pubescente albicioase, dispuse transversal sub forma
unui rnd antemedian si postmedian. Antenele si picioarele cafeniu-roscate, iar capul
si mciuca femurelor au o culoare neagr sau maroniu-nchis. Capul este mai ngust
dect pronotul, cu ochii puternic sinuati. Antenele pubescente, ele nu ating mijlocul
elitrelor, al 3-lea articol antenal fiind de dou ori mai lung dect articolul 4. Palpii
maxilari si cei labiali au o lungime aproximativ egal, articolul lor terminal fiind
triunghiular. Suprafata capului prezint o punctuatie accentuat si rugozitti
neregulate. Pronotul transvers, usor convex, cu marginile laterale rotunjite. Discul
pronotului are o linie median ltit, neted si lucioas, de o parte si de alta a ei sunt
prezente cte 1-2 convexitti lucioase. Elitrele putin mai late dect pronotul, prevzute
cu rugozitti punctate, acoperite cu o pubescent fin de fond si uneori de pete
formate din perisori mai desi. Picioarele posterioare mai lungi dect cele anterioare si
mediane. Femurele mciucate, cele posterioare nu depsesc marginea posterioar a
celui de-al 3 lea sternit abdominal. Tibiile nguste. Primul articol al tarselor
posterioare cel putin la fel de lung ct articolele 2-3 luate mpreun. Ghearele tarselor
denticulate. L = 7-21 mm. (Plansa 51 f)
254
Larvele se dezvolt n lemnul de conifere. Adultii sunt ntlniti n lunile mai-
iunie pe trunchiuri de copaci. Durata de dezvoltare a unei generatii este de 2-3 ani.
_ Ultimul sternit abdominal transvers, cu vrful sinuat. Antenele mai lungi
dect la .
Ultimul sternit abdominal mai lung dect lat, prevzut cu un ovipozitor
alungit.
-ab. theresa Pic Baza elitrelor galben-cafenie.
-ab. scutifer Voet Elitrele galben-cafenii cu pete pubescente slab conturate.
-ab. puellus Villa Elitrele galben-cafenii de nuant deschis, lipsite de pete
pubescente sau cu pete slab conturate. Picioarele si antenele cafenii sau roscat-cafenii.
-ab. syriacus Thery Suprafata pronotului si elitrelor prezint o pubescent mai
accentuat. Partea ventral a corpului cu o pubescent cenusie deas.
39 Genul Semanotus Mulsant
Antenele prezint o pubescent fin, al 3-lea articol antenal este la fel de lung
ct articolul 4. Ochii puternic sinuati. Palpii maxilari mai lungi dect cei labiali, cu
articolul terminal triunghiular. Pronotul este mai puternic ngustat posterior dect
anterior, fiind prevzut cu convexitti discale dezvoltate. Elitrele au benzi
transversale sau cu pete negre ori galbene. Femurele mciucate. Metatarsul picioarelor
posterioare aproximativ la fel de lung ct articolele 2-3 luate mpreun.
_ Antenele ceva mai scurte dect vrful elitrelor.
Antenele depsesc cu putin jumtatea elitrelor.
La noi 2 specii.
Semanotus russicus Fabricius Corpul negru cu elitrele galben-cafenii,
treimea lor apical si o pat median rotund au o culoare neagr sau albastru-
negricioas. Fruntea prezint un sant median adncit, iar suprafata vertexului dispune
de rugozitti punctate si accentuate. Pronotul are o punctuatie accentuat, mai fin pe
disc, lng marginile lui laterale exist rugozitti fine si dese. Suprafata capului si a
pronotului cu o pubescent alb, fin si deas. Elitrele au marginile laterale paralele,
usor ngustate posterior. Suprafata elitrelor prezint rugozitti dese si accentuate la
partea bazal, spre vrf punctuatia devine mai fin. L = 7-18 mm. (Plansa 52 a-b)
Larvele de dezvolt n lemnul de ienupr, adultii fiind ntlniti n lunile aprilie-
mai pe flori. O generatie se dezvolt o dat la 2 ani.
40 Genul Ropalopus Mulsant
Corpul turtit dorso-ventral. Dintele lateral al pronotului este absent. Elitrele
unicolore, de nuant ntunecat. Jumtatea antemedian a elitrelor prezint rugozitti
punctate, iar cea postmedian are o punctuatie fin si deas. Suprafata elitrelor este
acoperit cu o pubescent uniform ce nu formeaz pete sau benzi, uneori elitrele pot
fi glabre. Coxele anterioare sunt separate printr-o apofiz ngust a prosternului.
Femurele puternic mciucate la vrf. Vrful tibiilor si tarsele posterioare au o ltime
aproximativ egal.
Larvele se dezvolt sub scoarta copacilor iar adultii sunt ntlniti pe arbori. n
fauna Romnie 6 specii.
1.Corpul negru-unicolor, fr luciu metalic. Pronotul cu rugozitti punctate dese, este
lipsit de o suprafat discal median lucioas (fig.226a, pag.255)......1 R. clavipes F.
Pronotul negru, elitrele au un alt colorit. Marginile pronotului sunt prevzute cu
rugozitti punctate, iar discul lui prezint o suprafat lucioas ce are o punctuatie
fin si rar (fig.226b, pag.255)....................................................................................2
255
2.Partea median lucioas a pronotului are marginile bine delimitate. Portiunea bazal
a elitrelor cu rugozitti reticulate, dispuse neuniform. Jumtatea antemedian a
elitrelor (vzut din profil) prezint o portiune alungit, usor nltat.
...............................2 R. ungaricus Hbst.
Partea median discal a pronotului nu are marginile bine delimitate prezentnd n
aceast zon o punctuatie mai deas. Portiunea bazal a elitrelor cu rugozitti
ondulate dispuse regulat. Jumtatea antemedian a elitrelor (vzut din profil) este
lipsit de o proeminent alungit.................3 R. insubricus Germ.
a b
Fig. 226
Pronotul la Ropalopus (dup U. Bense)
a-Ropalopus clavipes, b-R. insubricus.
1 Ropalopus clavipes Fabricius Corpul negru, dorsal mat. Capul prezint un
sntulet median longitudinal, dezvoltat si rugozitti punctate dese. Articolele
antenale 3-10 au un spin apical ascutit. Pronotul transvers, cu rugozitti punctate dese,
iar discul pronotului este lipsit de ridicturi sau convexitti lucioase, uneori cu o
suprafat lucioas situat dup marginea anterioar. Scutelul glabru cu vrful rotunjit.
Elitrele prezint rugozitti punctate n jumtatea bazal, n rest punctuatia este mai
fin. Suprafata elitrelor si a abdomenului este acoperit cu o pubescent fin.
L = 10-23 mm. (Plansa 52 c)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase, pomilor si vitei de vie. Adultii
apar n lunile mai-august pe trunchiuri de copaci si pe flori. Ciclul evolutiv
dureaz 2 ani.
_ Antenele de aproximativ 1,3 ori mai lungi dect corpul. Marginile laterale
ale pronotului uniform rotunjite. Metasternul prezint o punctuatie fin si deas.
Antenele ceva mai lungi sau mai scurte dect corpul. Marginile laterale ale
pronotului rotunjite n forma unui unghi. Metasternul cu o punctuatie rar si
accentuat.
2 Ropalopus ungaricus Herbst Corpul negru sau maroniu-negricios, cu
antenele si picioarele de regul maronii. Elitrele de culoare verde-metalic sau verde-
armie, vrful elitrelor prezint un luciu bronzat. Capul cu un sntulet adncit,
suprafata capului are o punctuatie deas si rugozitti plane. Al 3-lea articol antenal
prezint de fiecare parte a vrfului cte un spin apical scurt, celelalte articole au spini
apicali mai dezvoltati. Pronotul transvers, prevzut uneori cu un sntulet longitudinal
median accentuat. Discul pronotului lucios, cu marginile bine diferentiate, zona de
lng marginile laterale este mat, prevzut cu rugozitti punctate dese si accentuate.
Partea bazal a elitrelor are rugozitti granulate, iar partea apical prezint
microsculpturi fine dispuse n form de retea si o punctuatie fin si deas.
L = 16-24 mm. (Plansa 52 d-e)
256
Larvele se dezvolt n artar si salcie, dar si n lemnul de frasin, alun si plop.
Adultii sunt ntlniti din mai pn n august pe plantele gazd si pe flori. Durata de
dezvoltare a unei generatii este de 2 ani.
_ Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite. Suprafata prosternului
prezint o punctuatie deas.
Pronotul cu marginile laterale ndoite n forma unui unghi. Suprafata
prosternului cu rugozitti transversale bine conturate.
3 Ropalopus insubricus Germar Corpul negru, elitrele albastre, albastru-
verzui sau violacee, cu luciu metalic. Capul prezint o punctuatie deas, iar vertexul
are un sntulet longitudinal mai slab conturat dect la R. hungaricus. Articolele
antenale 3-6 (uneori si 7) au cte un spin mic apical de fiecare parte a vrfului.
Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic ltite. Marginea anterioar si baza
pronotului prezint cte o bordur subtire. Discul pronotului lucios, iar marginile lui
nu sunt bine diferentiate. Pe pronot este prezent o impresiune sau un sntulet
longitudinal median. Partea bazal a elitrelor cu peri negri si cu rugozitti ondulate,
iar partea apical prezint rugozitti fine si alungite. Partea ventral a corpului cu o
pubescent scurt si rar, de culoare brun sau cafenie. L = 16-29 mm. (Plansa 52 f)
Specie rspndit n sudul trii pe jugastru si artar, n lunile mai-iulie. Larvele
se dezvolt sub scoarta copacilor si n lemnul arborilor btrni.
_ Antenele ceva mai lungi dect corpul. Marginile laterale ale pronotului
uniform rotunjite. Proeminenta mezosternului rotunjit la vrf.
Antenele mai scurte, ele nu ating vrful elitrelor. Marginile laterale ale
pronotului rotunjite n forma unui unghi. Proeminenta mezosternului cu vrful
puternic sinuat.
-ab. viridipennis Pic Elitrele verzi cu reflexe metalice albstrui, iar apexul
elitrelor prezint un luciu auriu.
-ab. vogti Guerry Elitrele negre si lucioase.
41 Genul Callidium Fabricius
Se deosebeste de Phymatodes prin corpul mai ltit si prin aspectul prtii
dorsale care este puternic punctat, prevzut cu irizatii metalice.
n fauna Romniei 2 specii.
Callidium violaceum Linnaeus Corpul albastru sau violaceu cu luciu metalic.
Antenele, tarsele si abdomenul maronii sau maroniu-negricioase. Scapul albastru.
Capul prezint rugozitti punctate dese si accentuate. Pronotul transvers, suprafata lui
are rugozitti punctate si o suprafat antebazal median lucioas, sub forma unei
"oglinzi". Discul pronotului cu 2 gropite mici. Elitrele prezint rugozitti punctate
dese, mai fine n partea apical, suprafata elitrelor avnd o pubescent dubl.
L = 8-16 mm. (Plansa 53 a-b)
Larvele se dezvolt n lemnul uscat al coniferelor, adultii sunt ntlniti din mai
pn n august. Durata de dezvoltare a unei generatii este de 2 ani.
_ Antenele ajung pn n apropierea vrfului elitrelor. Suprafata prosternului
prezint o punctuatie deas.
Antenele sunt mai scurte dect la _. Prosternul cu o punctuatie rar, fiind
prevzut cu rugozitti transversale plane.
-ab. virescens Stierl. Elitrele verzi. (Plansa 53 b)
-ab. salessei Pic Elitrele violacee-purpurii, iar picioarele sunt roscate.
257
42 Genul Phymatodes Mulsant
Partea dorsal a corpului prezint o punctuatie fin. Antenele subtiri, putin mai
lungi sau mai scurte dect corpul, al 2-lea articol antenal fiind mai lung dect lat.
Ochii puternic sinuati. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar discul pronotului
prezint depresiuni sau convexitti. Baza pronotului are o bordur bine conturat.
Elitrele nguste cu marginile laterale paralele. Picioarele scurte, iar vrfurile
femurelor sunt mciucate si pedunculate.
Insectele triesc sub scoarta arborilor uscati. n fauna noastr 8 specii.
Phymatodes testaceus Linnaeus Coloritul corpului este extrem de variabil.
Elitrele galben-cafenii, adesea cu reflexe roscate. Metasternul negru sau galben-
cafeniu, cu partea lateral si posterioar negre. Suprafata capului prezint rugozitti
punctate dese. Pronotul convex, cu marginile laterale puternic rotunjite si ltite
median. Discul pronotului prezint 3 convexitti netede, dintre care una median
antebazal, situat naintea scutelului si cte una lateral antemedian. Suprafata
pronotului cu o punctuatie rar si accentuat, iar lng marginile lui laterale exist
granulatii dese. Elitrele cu rugozitti accentuate la baz, spre vrf punctuatia devine
mai fin. Mezo si metasternul prezint o punctuatie fin si deas, iar abdomenul are o
punctuatie fin si rar. L = 6-17 mm. (Plansa 53 c)
Larvele se dezvolt n lemnul de stejar, fag, castan, salcie. Adultii sunt
crepusculari fiind ntlniti att la ses ct si la munte, n lunile iunie-iulie. O generatie
se dezvolt o dat la 2 ani.
_ Antenele mai lungi dect corpul. Abdomenul negru, ultimele 2 sternite
abdominale au o nuant mai deschis.
Antenele sunt mai scurte dect corpul. Abdomenul are o culoare mai
deschis dect la _.
6 Subfamilia Lamiinae
(Cheia genurilor)
1.Marginile laterale ale pronotului prezint cte un dinte ascutit..................................2
Pronotul cu marginile laterale lipsite de un dinte ascutit, cel mult ele pot avea o
proeminent tesit bazal. ..........................................................................................9
2.Scapul are la vrf o muchie ascutit ce delimiteaz o suprafat semicircular
aplatizat (fig.230a-b, pag.259)...................................................................................3
Articolul de la baza antenelor fr o suprafat aplatizat semicircular (fig.230d-e,
pag.236).......................................................................................................................6
3.Primul articol antenal aproximativ la fel de lung sau mai lung dect articolul 3 (fig.
(fig.230a, pag.259).....................4
Articolul bazal antenal este mai scurt dect articolul 3 (fig.230b, pag.239).......5
4.Elitrele sudate n dreptul suturii, ele sunt acoperite cu o pubescent maronie,
tomentoas, cu pete negre catifelate.............................................43 Herophila Muls.
Elitrele nu sunt sudate, de culoare neagr, fiind acoperite cu o pubescent maronie,
deas.......................................................................................................44 Lamia F.
5.Elitrele sudate n dreptul suturii, adesea cu cte 2 pete ntunecate. Antenele la mai
scurte dect corpul, la _ putin mai lungi dect corpul....................45 Morimus Brul.
Elitrele nu sunt sudate n dreptul suturii. La antenele sunt putin mai lungi dect
corpul, cu articolul 3 inelat la baz, _ au antenele evident mai lungi dect corpul......
...........................46 Monochamus Guer.
6.Antenele mai scurte dect corpul, cu articolele moniliforme si ngrosate, unele
articole sunt butonate, lipsite de peri lungi..................................................................7
Antenele lungi si subtiri. Articolele antenale nu sunt butonate, ele au de regul o
form inelat fiind prevzute cu peri lungi.................................................................9
258
7.Baza mandibulelor este situat napoia bazei clipeului (fig.228b, pag.258).................
.......................47 Neodorcadion Ganglb.
Baza mandibulelor si baza clipeului sunt situate la acelasi nivel (fig.228a, pag.258).8
8.Elitrele lipsite de o pubescent deas, uneori cu benzi longitudinale putin
diferentiate...............................................................48 Carinatodorcadion Breuning
Elitrele cu benzi pubescente longitudinale albe, formate din peri desi sau elitrele au
o pubescent de fond deas, prevzut cu diferite desene............................................
.............49 Pedestredorcadion Breuning
9.Primul articol antenal n jumtatea sa postmedian este ngrosat piriform (fig.230d,
pag.259)...................................................................................50 Aegomorphus Fald.
Scapul nu este piriform (fig.230e, pag.259)..............................51 Acanthocinus Dej.
10.Primul articol antenal prezint la vrf o muchie ce delimiteaz o suprafat
aplatizat semicircular (fig.230c, pag.259)............................52 Mesosa Latr.
Primul articol antenal este lipsit de o suprafat aplatizat n zona apical.............11
11.Antenele sunt formate din 12 articole.......................................53 Agapanthia Serv.
Antenele au 11 articole............................................................................................12
12.Ghearele tarselor nedenticulate (fig.229a, pag.258)....................54 Saperda L.
Ghearele tarselor prezint cte un dinte bazal (fig.229b, pag.258).....................13
13.Corpul lung, cu marginile laterale paralele. Vrfurile femurelor posterioare nu
depsesc marginea posterioar a celui de-al 2 lea sternit abdominal (fig.227a, pag.
258)..................................55 Oberea Muls.
Corpul mai scurt, adesea ngustat posterior. Vrfurile femurelor posterioare
depsesc marginea posterioar a sternitului 2 abdominal..........56 Musaria Thoms.
a b
Fig. 227
Jumtatea posterioar a corpului la Lamiinae (dup U. Bense)
a-Oberea sp., b-Saperda punctata.
a b
Fig. 228
Capul la Lamiinae (dup H. Freude)
a-Carinatodorcadion sp., b-Neodorcadion sp.
a b
Fig. 229
Ghearele la Lamiinae (dup U. Bense)
a-Saperda sp., b-Oberea sp.
259
a b c d e
Fig. 230
Articolele de la baza antenelor la Lamiinae (dup U. Bense)
a-Lamia sp., b-Morimus sp., c-Mesosa sp., d-Aegomorphus sp., e-Acanthocinus sp.
43 Genul Herophila Mulsant
(Dorcatypus Thoms.)
La noi o singur specie.
Herophila tristis Linnaeus Capul prezint o strie median longitudinal si o
punctuatie dubl pe frunte. Scapul mai ngrosat dect restul articolelor antenale,
al 3-lea articol fiind de 1,3 ori mai lung dect articolul 4, ia articolul 11 este de 1,3 ori
mai lung dect articolul 10. Pronotul transvers, prevzut cu cte un dinte lateral
ascutit. Suprafata pronotului prezint rugozitti punctate dese si accentuate. Elitrele
ovale, convexe, de aproximativ 2 ori mai lungi dect late. Umerii elitrelor
proeminenti, iar vrful lor este rotunjit. Suprafata elitrelor cu rugozitti granulate
plane. Corpul este acoperit cu o pubescent culcat si deas, de culoare cafenie.
Elitrele prezint cte 2 pete catifelate negre, dintre care una este situat n treimea
bazal, iar cealalt postmedian. La partea preapical a elitrelor mai sunt prezente
pete mici si catifelate, negre. L = 14-20 mm. (Plansa 53 d)
Specie meridional, rar, rspndit n sudul trii. Larvele se dezvolt n
lemnul esenelor foioase, dar i n rdcinile unor plante ierboase (Dianthus sp.,
Astragalus sp., Melilotus sp.)
-ab. divisus Pic Pata anterioar a elitrei este fragmentat sau divizat n 2 pete
mai mici.
-ab. obliteratus Pic Pata anterioar a elitrei este absent sau ea se prezint sub
forma unui punct mic.
-ab. interruptus Pic Ambele pete de pe elitre sunt fragmentate sau mprtite n
dou.
-ab. posticalis Pic La vrful elitrelor sunt prezente mai multe pete apicale
mici.
-ab. gennadii Buq. Pronotul cu o pat median, catifelat, de culoare neagr.
44 Genul Lamia Fabricius
n fauna Romniei o singur specie.
Lamia textor Linnaeus Corpul negru-mat, acoperit cu o pubescent culcat,
scurt si deas, de nuant galben-maronie, care formeaz pe elitre pete mai deschise la
culoare. Capul transvers cu un contur hexagonal, prevzut cu rugozitti frontale, mai
accentuate pe vertex. Primul articol antenal prezint rugozitti punctate dese.
Suprafata pronotului are rugozitti neregulate dese si accentuate, printre care se afl
granulatii fine. Marginea anterioar a pronotului cu franjuri de peri galben-aurii, iar
marginile laterale au cte un dinte lateral cu vrful ascutit, orientat oblic-anterior.
Scutelul prezint o punctuatie rar si un sntulet longitudinal median accentuat.
Primele 2/3 ale elitrelor sunt aplatizate, iar treimea posterioar este puternic convex.
260
Suprafata elitrelor este prevzut cu granule lucioase, mai mari si mai dese la partea
bazal. Sternul cu rugozitti punctate si accentuate, iar abdomenul are o punctuatie
fin si rar, mai accentuat la nivelul ultimului sternit abdominal. Al 3-lea articol al
tarselor posterioare puternic sinuat, aproximativ la fel de lung ct pretarsul.
L = 14-30 mm. (Plansa 53 e)
Larvele se dezvolt n lemnul de salcie si plop, mai rar n cel de mesteacn,
alun si dud.). Adultii sunt ntlniti din mai pn n iulie pe trunchiuri de copac. Seara
insectele devin active. Ciclul evolutiv dureaz 3 ani.
45 Genul Morimus Brull
Capul cu un sntulet median longitudinal. Antenele aproximativ la fel de lungi
ct corpul, ncepnd cu articolul 3 ele prezint cte o gropit anteapical alungit.
Al 3-lea articol antenal mai lung dect articolul 4. Ochii puternic fatetati. Marginea
anterioar si cea posterioar a pronotului cu o bordur bine conturat, iar marginile
laterale prezint cte un dinte lateral puternic dezvoltat. Elitrele convexe cu vrfurile
(luate izolat) rotunjite. Aripile membranoase rudimentare.
La noi o singur specie cu 2 varietti.
1.Suprafata elitrelor nu este granulat. Pubescenta de fond a elitrelor este deas, de
nuant cenusiu-argintie, cele 2 pete catifelate negre de pe elitre sunt bine conturate
......................1 M. asper funereus Muls.
Elitrele cu suprafata granulat. Pubescenta de fond a elitrelor putin aparent, cenusie
sau cenusiu-cafenie. Fiecare elitr are cte 2 pete catifelate maronii, n general cu un
contur neregulat......................................................................1a M. asper asper Sulz.
a b
Fig. 231
Elitrele la Morimus (dup U. Bense)
a-Morimus asper funereus, b-M. asper asper.
1 Morimus asper funereus Mulsant Corpul negru, dorsal acoperit cu o
pubescent culcat si deas, de nuant cenusiu-argintie. Elitrele prezint cte 2 pete
catifelate negre, bine conturate, prima fiind situat n treimea anterioar, cealalt n
jumtatea postmedian. Suprafata capului are o punctuatie deas, mai accentuat pe
frunte si mai rar pe vertex. Pe marginea ochilor sunt vizibili perisori glbui.
Articolele antenale nu sunt inelate. Marginea anterioar si cea posterioar a pronotului
cu franjuri de perisori aurii, iar suprafata pronotului prezint rugozitti punctate
neuniforme. Marginile laterale ale pronotului au cte un dinte mare cu vrful ascutit.
Suprafata elitrelor cu granule lucioase, mai accentuate n portiunea bazal (fig.231a,
pag.260). L = 18-38 mm. (Plansa 53 f)
261
Larvele se dezvolt n lemnul de fag si stejar, adultii fiind ntlniti n lunile
mai-iulie pe trunchiuri de copac.
_ Antenele de aproximativ 1,5 ori mai lungi dect elitrele.
Antenele mai scurte, la fel de lungi ct elitrele.
1a Morimus asper asper Sulzer Corpul negru, se diferentiaz de M. funereus
prin pubescenta elitrelor care este mai fin, si prin coloritul cafeniu a celor 2 pete, care
sunt situate mai spre exterior, n apropierea marginilor laterale ale elitrelor (fig.231b,
pag.260).
Element mediteranean, sporadic n sudul trii. L = 19-34 mm.
46 Genul Monochamus Guerin
Corpul de dimensiuni mari, alungit si convex, cu marginile laterale paralele.
Antenele subtiri, primul articol de la baza antenelor este mai scurt dect articolul 3.
Pronotul prezint un dinte lateral bine dezvoltat. Elitrele lucioase, de regul cu pete
pubescente galbene sau cenusii.
n pduri de conifere. Adultii sunt ntlniti pe scoarta copacilor. n fauna
Romniei 4 specii.
1.Treimea anterioar a elitrelor prezint cte o impresiune transversal (fig.232a, pag.
262) ntreaga suprafat a scutelului este acoperit cu o pubescent deas, uniform,
de nuant alb-glbuie (fig.233a, pag.262)..............................................1 M. sartor F.
Elitrele uniform bombate, lipsite n treimea anterioar de o impresiune transversal.
Scutelul prezint o linie longitudinal glabr sau un triunghi glabru de dimensiuni
reduse.........................................................................................................................2
2.Treimea bazal a elitrelor cu puncte mari, plane, neconfluente (fig.232b, pag.261)
...........2 M. saltuarius Gebl.
Treimea bazal a elitrelor are rugozitti granulate......................................................3
3.Pubescenta scutelului este mprtit printr-o linie longitudinal median, glabr si
lucioas (fig.233b, pag.262)....................................................................3 M. sutor L.
Pubescenta scutelului delimiteaz la partea anterioar un triunghi mic, glabru si
lucios (fig.233c, pag.262)...................................................4 M. galloprovincialis Ol.
a b
Fig. 232
Elitrele la Monochamus (dup U. Bense)
a-Monochamus sartor, b-M. saltuarius.
262
a b c
Fig. 233
Scutelul la Monochamus (dup U. Bense)
a-Monochamus sartor, b-M. sutor, c-M. galloprovincialis.
1 Monochamus sartor Fabricius Corpul negru, lucios, cu reflexe metalice
armii. Partea dorsal a corpului prezint o pubescent culcat fin si rar, de nuant
alb sau galben-cafenie, ceva mai accentuat la partea apical a elitrelor. Capul cu un
sntulet median adncit, suprafata capului prezint rugozitti punctate, mai accentuate
pe vertex. Scapul cu rugozitti granulate dese, are o pubescent lung, culcat si o
bordur apical, n rest articolele antenale prezint o pubescent scurt, fin si deas.
Discul pronotului cu rugozitti neuniforme, prevzut cu un rudiment de strie
longitudinal, iar n vecintatea marginii lui anterioare si posterioare sunt vizibile
rugozitti transversale lungi, bine conturate. Suprafata pronotului este acoperit cu o
pubescent erect, lung, de nuant cafeniu-nchis. Scutelul este acoperit cu o
pubescent deas, alb sau glbuie. Elitrele de 2,7-3 ori mai lungi dect late, cu umerii
proeminenti. Fiecare elitr are cte o impresiune discal transversal antemedian
bine conturat. Suprafata elitrelor prezint n treimea lor anterioar microsculpturi
accentuate, formate din granule mari si proeminente, printre care se afl puncte
adncite. Treimea median a elitrelor cu puncte accentuate si cu ncretituri
transversale neregulate, iar treimea posterioar are ncretituri fine si o punctuatie mai
fin. Sternul si abdomenul au o punctuatie fin si rar. Pe partea ventral a corpului
sunt prezente pete pubescente mici. L = 21-35 mm. (Plansa 54 a-b)
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor. Adultii sunt ntlniti din mai pn n
august, insectele fiind mai active n zilele nsorite.
_ Antenele negre-unicolore, de aproximativ 2 ori mai lungi dect corpul.
Femurele posterioare ating vrful abdomenului.
Antenele mai scurte, ele depsesc cu putin vrful corpului. Femurele
posterioare depsesc cu putin marginea posterioar a celui de-al 4 lea sternit
abdominal.
2 Monochamus saltuarius Gebler Corpul este acoperit cu o pubescent
galben-cafenie. Pronotul prezint 2 pete antemediane, iar elitrele au cte 3 benzi
neregulate transversale, care coboar oblic spre sutur. Scutelul dispune de o
pubescent culcat si o linie longitudinal median, glabr si lucioas. Suprafata
elitrelor cu o punctuatie fin si rar, mai accentuat n treimea bazal, fiind lipsit de
rugozitti transversale. Pe elitre mai sunt prezente cte 3 benzi transversale, care
coboar n directie oblic spre sutur si mai multe pete negricioase, alctuite dintr-o
pubescent scurt si deas. L = 11-19 mm. (Plansa 54 c)
n zona montan, rar. Larvele se dezvolt n lemnul de pin si brad, iar adultii
sunt ntlniti n lunile iunie-iulie. Insectele au o singur generatie anual.
_ Articolele antenale nu sunt inelate, fiind acoperite cu o pubescent de
nuant deschis.
Antenele cu articolele inelate, prevzute cu o pubescent alb.
263
3 Monochamus sutor Linnaeus Asemntor cu M. sartor de care se
diferentiaz prin urmtoarele caractere. Scutelul prezint o linie median complet,
glabr si lucioas. Elitrele sunt lipsite de o impresiune transversal antemedian.
Treimea bazal a elitrelor prezint puncte mari, printre care se afl rugozitti
transversale accentuate si granule mici. Pe elitre exist pete maroniu-negricioase
mate, formate dintr-o pubescent scurt si deas. L = 15-24 mm. (Plansa 54 f)
n zona montan si subalpin, n lunile iulie-august. Lavele se dezvolt n
lemnul de pin si brad. O generatie se dezvolt o dat la un an.
_ Articolele antenale nu sunt inelate. Pronotul este lipsit de pete pubescente
albe sau glbui. Suprafata elitrelor cu pete mici pubescente, albe sau glbui.
Antenele cu articolele inelate. Suprafata pronotului prezint 2 pete
antemediane, formate dintr-o pubescent glbuie. Elitrele au pete mari late, formate
dintr-o pubescent alb sau glbuie, care formeaz 3 benzi transversale subtiri.
-ab. longulus Pic Suprafata elitrelor este lipsit de pete pubescente.
4 Monochamus galloprovincialis Olivier Corpul negru, prevzut cu reflexe
metalice. Att partea dorsal ct si cea ventral a corpului sunt acoperite cu o
pubescent deas, de culoare galben sau cenusie. Antenele si picioarele roscat-
maronii. Capul prezint o strie median accentuat si rugozitti punctate fine si dese,
mai accentuate pe vertex. Discul pronotului cu rugozitti orientate neregulat, pe
marginile pronotului sunt vizibile rugozitti transversale lungi, bine conturate. Pe
pronot se mai afl cte o band lateral longitudinal, care acoper o parte din dintele
lateral. Scutelul prezint o pubescent culcat, extrem de deas, avnd n partea
anterioar un triunghi glabru, care se poate prelungi uneori printr-o linie median
glabr, pn la vrful scutelului. Elitrele alungite si convexe, lipsite de o impresiune
transversal antemedian. Suprafata elitrelor cu rugozitti granulate, accentuate n
treimea bazal, mai fine spre partea distal. Fiecare elitr prezint cte 3 benzi
transversale, dintre care una antebazal, a 2-a median si a 3-a anteapical. Lipsesc
petele pubescente mate, de culoare maroniu-negricioas. L = 12-25 mm.
(Plansa 54 d-e)
Larvele se dezvolt sub scoarta si n lemnul de conifere, ndeosebi n cel de
pin. Adultii sunt activi din iunie pn n august. Prezint o singur generatie anual.
_ Antenele de 2-3 ori mai lungi dect corpul. Scapul mai dezvoltat dect la .
Al 3-lea articol antenal de peste 2 ori mai lung dect articolul bazal.
Antenele de cel mult 1,5 ori mai lungi dect corpul, ncepnd cu articolul 3
ele sunt inelate. Al 3-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lung dect scapul.
47 Genul Neodorcadion Ganglbauer
Se deosebeste de genul Dorcadion, prin aspectul clipeului care are marginea
anterioar trunchiat n linie dreapt, la acelasi nivel cu baza mandibulelor. ntre
clipeu si labrum se diferentiaz o membran lucioas si lat.
n fauna noastr 2 specii.
Neodorcadion exornatum Frivaldszky (balcanicum Tourn.) Capul si
pronotul prezint cte o band longitudinal median ngust de culoare alb, pe
prtile laterale ale capului si pronotului este vizibil o pubescent cenusie. Antenele si
picioarele negre. Umerii elitrelor neproeminenti, prevzuti cu o caren humeral care
depseste mijlocul elitrei. L = 14-18 mm. (Plansa 55 a-b)
Specie meridional rspndit n sudul trii, n zona de step si silvostep, din
aprilie pn n mai.
264
_ Elitrele sunt lipsite de o caren discal, fiind acoperite de o pubescent de
fond maroniu-negricioas, printre care se afl o band humeral, o band discal si o
alta lateral, toate de culoare alb.
Elitrele prezint cte o caren discal, o pubescent de fond cenusie cu pete
negricioase, fiind lipsite de benzi de nuant deschis.
48 Genul Carinatodorcadion Breuning
Corpul negru sau galben-maroniu, de nuant variabil. Suprafata elitrelor este
lipsit de o pubescent de fond, deas, uneori sunt vizibile benzi slab conturate.
La noi sunt prezente 2 specii.
1.Corpul partial galben-cafeniu. Pronotul prezint un sntulet median longitudinal
adncit.............................................................................................1 C. fulvum Scop.
Corpul negru. Pronotul cel mult cu o strie median superficial..2 C. aethiops Scop.
1 Carinatodorcadion fulvum Scopoli Capul, pronotul, sternul, tarsele si
antenele (cu exceptia articolului bazal) sunt negre. Elitrele, abdomenul partial,
femurele si tibiile galben-cafenii. Partea dorsal a corpului glabr si lucioas. Capul
prezint o strie median longitudinal, pe vertex si pe frunte se afl cte 2 pete
triunghiulare pubescente de culoare cafeniu-nchis. Suprafata capului cu o punctuatie
relativ accentuat si o pubescent fin, de nuant deschis. Pronotul cu un sntulet
median longitudinal adncit, suprafata lui are rugozitti punctate accentuate, mai rare
de-a lungul sntuletului longitudinal. Elitrele usor ltite n dreptul umerilor, de
aproximativ 3 ori mai lungi dect late, fiind putin mai late dect baza pronotului.
Elitrele prezint cte 2 carene discale, orientate longitudinal. Suprafata elitrelor cu o
punctuatie accentuat, care devine din ce n ce mai fin spre partea distal.
L = 15-18 mm.
De la ses pn n zona colinar, frecvent din martie pn n iulie.
_ Elitrele sunt mai lungi dect la .
-ab. coriacipenne Heyr. Suprafata elitrelor prezint rugozitti punctate mate.
-ab. nigripenne Fleisch. Elitrele negre cu vrfurile roscat-maronii.
-ab. obscuriscapus Breun. Scapul si elitrele negre-unicolore.
-ab. obscuripes Breun. Scapul si elitrele negre, iar femurele si tibiile sunt
maroniu-negricioase.
-ab. subsuturale Breun. Fiecare elitr prezint cte o band sutural alctuit
din perisori albiciosi.
-ab. subcompletelineatum Breun. Elitrele au cte o band pubescent sutural
de nuant albicioas si n plus cte 2 benzi longitudinale discale si nguste, formate
din perisori albiciosi.
-ab. latealbovittatum Breun. Benzile pubescente discale sunt mai late si se
unesc n ultima ptrime distal a elitrei.
-ab. laevetomentosum Breun. ntreaga suprafat a elitrelor cu o pubescent
fin, de culoare albicioas.
-ab. nigrobazale Breun. Baza elitrelor si primul sternit abdominal maroniu-
negricioase.
-ab. bruneicorne Pod. Antenele maronii.
2 Carinatodorcadion aethiops Scopoli Corpul negru-unicolor, usor lucios,
glabru dorsal. Capul prezint o strie median frontal, el are o punctuatie deas si
accentuat. Discul pronotului cu o strie median longitudinal si cu o punctuatie
neuniform, mai rar comparativ cu punctuatia capului. Prtile laterale ale pronotului
265
cu rugozitti punctate dese. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi dect late,
suprafata lor prezint o punctuatie deas si accentuat la baz, spre vrf punctuatia
devine din ce n ce mai fin. Fiecare elitr are cte o caren humeral si cte o
impresiune humeral, usor adncit. L = 15-20 mm. (Plansa 55 c)
n zona de step si colinar, n lunile iunie-iulie.
_ Elitrele mai nguste dect la .
Carena humeral mai accentuat comparativ cu _.
-ab. kudlai Heyr. Elitrele mate, prevzute cu granulatii punctate fine.
-ab. tomentosum Breun. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o
pubescent fin si scurt, de nuant ntunecat.
49 Genul Pedestredorcadion Breuning
Antenele mai scurte dect corpul, cu articolele usor ngrosate spre vrf.
Clipeul se prelungeste anterior dincolo de baza mandibulelor. Marginile laterale ale
pronotului prezint un dinte bine conturat. Elitrele ovale, dorsal convexe, ngustate
posterior, de regul cu dungi albe longitudinale. La unele specii corpul este
asemntor cu o smnt de floarea-soarelui.
Pe terenuri nsorite. Larvele se hrnesc cu rdcinile plantelor ierboase. n
fauna noastr 9 specii.
1.Elitrele negre si lucioase, prevzute uneori cu o pubescent deas...
...1 P. pedestre Poda
Elitrele sunt acoperite cu o pubescent foarte deas, neagr sau cafenie....................2
2.Fiecare elitr prezint cte o caren longitudinal discal, bine vizibil......................
.........................2 P. holosericeum Kryn.
Suprafata elitrelor lipsit de o caren distinct............................3 P. equestre Laxm.
1 Pedestredorcadion pedestre Poda Corpul negru si lucios, cu scapul si
partial picioarele de nuant roscat. Suprafata capului prezint rugozitti punctate
dese si o band longitudinal median, de culoare alb. Pe prtile laterale ale capului
este vizibil o pubescent culcat, de nuant albicioas. Pronotul cu o band median
longitudinal alb, fiind prevzut pe prtile laterale cu o pubescent fin, cenusiu-
deschis. Elitrele negre si lucioase cu mai multe benzi albe. L = 11-17 mm.
Frecvent n zona de step si silvostep din aprilie pn n iunie.
-ab. obsoletum Breun. Elitrele la _ au cte o band humeral si una discal
complet dezvoltate si unite posterior.
-ab. apicevittatum Breun. La _ elitrele prezint cte o band humeral si
discal numai n treimea lor posterioar.
-ab. austriacum Ganglb. La banda humeral si discal nu sunt unite
posterior.
-ab. fuscipenne Breun. Elitrele la sunt lipsite att de o band humeral ct
si de una discal.
-ab. ruficorne Pic La vrful antenelor este maroniu.
2 Pedestredorcadion holosericeum Krynicky Corpul negru, pubescent.
Capul cu un sntulet frontal, de o parte si de alta a lui fiind prezente 2 pete pubescente
mici, de culoare albicioas. n unele cazuri petele frontale se contopesc sau dup
aceste pete este vizibil nc o pat catifelat maronie. Pe vertex se mai poate observa
o linie median alb, dispus longitudinal, flancat de 2 pete catifelate maronii. Mai
266
rar petele pot fi absente, iar fruntea si vertexul sunt glabre si lucioase. Pronotul usor
gtuit anterior, fiind prevzut cu rugozitti punctate si accentuate. De-a lungul
pronotului se afl o band longitudinal median complet, de o parte si de alta a ei
exist cte o band lateral maroniu-negricioas. Elitrele de aproximativ 2 ori mai
lungi dect late, fiecare elitr prezint cte o caren humeral exterioar, care se
prelungeste pn n partea apical a elitrei, o caren humeral interioar, o band
sutural si o band lateral, ambele de culoare alb. L = 11,5-18 mm. (Plansa 55 d-e)
n zona colinar si submontan, rar.
Elitrele cu marginile laterale convexe, mai late comparativ cu elitrele _.
3 Pedestredorcadion equestre Laxmann Corpul negru, ventral acoperit cu o
pubescent culcat, de nuant albicioas. Capul prezint o linie longitudinal median
alb, prtile laterale ale capului fiind acoperite cu o pubescent de nuant deschis.
Pronotul mai lung dect lat, cu o linie median pubescent alb. Suprafata pronotului
cu o punctuatie accentuat, mai rar pe disc. Abdomenul prezint o punctuatie fin si
rar. L = 14-19 mm. (Plansa 55 f)
n zona de step si silvostep, mai rar n zona colinar si montan.
Elitrele mai late dect la _, convexe pe prtile laterale.
50 Genul Aegomorphus Faldermann
(Acanthoderes Serv.)
La noi o singur specie.
Aegomorphus clavipes Schrank Corpul negru. Capul si pronotul cu pete
pubescente difuze, albe-cenusii si cafenii. Scapul piriform, prezint o pubescent de
fond albicioas, un inel apical si altul bazal, de nuant cafenie. Al 2-lea articol antenal
de aproximativ 3 ori mai scurt dect primul, iar articolul 3 evident mai lung dect
articolul bazal. ncepnd cu articolul 2, fiecare articol antenal este acoperit n partea
antemedian cu o pubescent cafeniu-nchis, iar n cea postmedian prezint o
pubescent albicioas. Pronotul ngustat att anterior ct si posterior, prezint cte o
tuberozitate discal, dispus antemedian de o parte si de alta a liniei longitudinale
mediane. Scutelul semicircular, cenusiu-albicios, cu 2 pete cafenii. Elitrele de
aproximativ 1,75 ori mai lungi dect late, evident mai late dect baza pronotului, cu
umerii rotunjiti. Suprafata elitrelor este prevzut cu o pubescent de fond care
formeaz pete difuze cafeniu-deschise ori cenusiu-albicioase, printre care sunt
intercalate puncte adncite negre. Elitrele prezint 3 benzi transversale negre, glabre,
cu marginile zimtate, dintre care una antemedian, alta postmedian si una
anteapical. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescent culcat de
nuant cenusie. Femurele au cte un inel anteapical negru, iar tibiile cte 2 inele
negre. Metatarsul picioarelor posterioare este ceva mai scurt dect articolele 2-3 luate
mpreun. L = 10-17 mm. (Plansa 57 a)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase, iar adultii sunt ntlniti n
locuri nsorite, n lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.
Marginea posterioar a ultimului sternit abdominal sinuat.
51 Genul Acanthocinus Dejean
Antenele subtiri, extrem de alungite, de cel putin 1,5 ori mai lungi dect
corpul, cu articolele inelate. Pronotul transvers, prevzut cu cte un dinte lateral
orientat spre exterior si cu 4 pete pubescente glbui, dispuse antemedian sub forma
unui rnd transversal. Elitrele de 2-3 ori mai lungi dect late, cu umerii proeminenti,
mai late dect baza pronotului, ngustate posterior. Suprafata elitrelor prezint
267
carene longitudinale fine. Vrfurile elitrelor rotunjite. Fata ventral a celui de-al 3 lea
articol al tarselor posterioare prezint o pubescent deas.
_ Antenele de 2-5 ori mai lungi dect corpul.
Antenele mai scurte, de aproximativ 1,5 ori mai lungi dect corpul.
n fauna Romniei 3-4 specii.
Acanthocinus aedilis Linnaeus Corpul maroniu de nuant variabil, acoperit
cu o pubescent de fond cenusie. Vrful primului articol de la baza antenelor negru
sau maroniu, n rest articolele antenale sunt negre ori maronii, prevzute cu o
pubescent glbuie n partea lor antemedian si o pubescent albicioas n portiunea
postmedian. Partea ventral a corpului si picioarele prezint o pubescent cenusiu-
albicioas, printre care se afl intercalate puncte glabre negre. Elitrele aplatizate, de
aproximativ 2 ori mai lungi dect late. Partea bazal a elitrelor prezint rugozitti
punctate si accentuate, iar spre vrful elitrei punctuatia devine din ce n ce mai fin.
Fiecare elitr are cte 3 carene longitudinale fine si cte 2 benzi oblice transversale, de
nuant mai ntunecat. Primul articol al tarselor posterioare aproape la fel de lung ct
articolele 2-4 luate mpreun. L = 12-20 mm. (Plansa 56 a)
Insectele au 2 generatii anuale, una n martie-aprilie, cealalt n august.
Larvele se dezvolt n lemnul coniferelor.
_ Antenele sunt de aproximativ 3-5 ori mai lungi dect corpul.
Antenele mai scurte, de numai 1,5 ori mai lungi dect corpul.
-ab. obliteratus Pic Benzile transversale de pe elitre sunt absente.
52 Genul Mesosa Latreille
Primul articol de la baza antenelor prezint spre vrf o bordur transversal.
Antenele sunt formate din 11 articole, acoperite cu peri lungi si erecti. Al 3-lea articol
antenal mai lung dect scapul, de regul el este mai lung comparativ cu articolul 4.
Ochii adnc sinuati si puternic fatetati. Pronotul este lipsit de un dinte lateral. Elitrele
alungite cu vrfurile rotunjite. Coxele anterioare si mediane deprtate ntre ele.
Ghearele tarselor nu sunt zimtate.
n fauna noastr 2 specii rspndite pe stejar.
Mesosa curculionides Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescent fin
si deas, culcat, de culoare cenusie. Antenele roscat-maronii, iar articolele antenale
(ncepnd cu al 3-lea articol) prezint un inel pubescent bazal, de nuant cenusiu-
albicioas. Capul cu fruntea plan, fiind prevzut cu granulatii punctate. Al 3-lea
articol antenal este ceva mai lung dect articolul 4 si de 1,5 ori mai lung dect
articolul bazal. Pronotul cu cte 2 pete laterale, una antemedian, alta bazal formate
dintr-o pubescent neagr, catifelat. Fiecare pat este nconjurat de o zon
pubescent glbuie. Suprafata pronotului cu granulatii mai accentuate comparativ cu
cele de la nivelul capului. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi dect late, usor
ngustate posterior. Fiecare elitr are cte o pat postmedian neagr, catifelat, de
form rotunjit si o pat mai mic antemedian, de aceeasi form si culoare. Uneori
ntre cele 2 pete mai poate fi prezent nc o pat neagr situat lng sutur. Pe
suprafata elitrelor mai sunt vizibile pete mai mici alctuite din perisori glbui, care
formeaz uneori linii transversale ondulate. Baza elitrelor cu granulatii punctate, spre
vrful elitrelor punctuatia devine din ce n ce mai fin. Partea ventral a corpului cu
pete pubescente glbui. Picioarele au inele pubescente galbene. L = 10-17 mm.
(Plansa 56 b-c)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase, adultii apar din aprilie pn n
septembrie. Insectele sunt crepusculare si nocturne. Insectele au 2-3 generatii pe an.
268
_ Antenele de 1,3 ori mai lungi dect corpul.
Antenele aproximativ la fel de lungi ct corpul.
-ab. biloculata Pic Pata neagr antemedian de pe elitre este absent.
-ab. tokatensis Pic Petele laterale de pe pronot sunt unite ntre ele printr-o
linie longitudinal.
-ab. nigronotata Pic Suprafata elitrelor marmorat, prevzut cu mai multe
pete negre, de dimensiuni reduse.
-ab. zimmermanni Demelt Elitrele prezint o pubescent roscat, fiind lipsite
de pete pubescente negre.
53 Genul Agapanthia Serville
Corpul alungit cu marginile laterale paralele, la _ corpul este n general mai
ngust dect la . Capul este nfundat n marginea anterioar a pronotului. Fruntea
plan, mai lung dect lat. Antenele subtiri alctuite din 12 articole, prevzute cu o
pubescent lung pe marginea lor interioar. Scapul alungit, usor ngrosat, iar al 3-lea
articol antenal este extrem de alungit. Articolele antenale 3-6 uneori si articolul 7 cu
smocuri de peri negri, dispusi apical. Ochii puternic sinuati sunt fin fatetati. Pronotul
transvers sau ceva mai lung dect lat, prevzut cu o punctuatie deas si accentuat.
Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de un dinte vizibil. Scutelul semicircular.
Elitrele alungite cu marginile laterale paralele, ele sunt ngustate postmedian.
Vrfurile elitrelor rotunjite, mai rar ascutite. Suprafata elitrelor cu o punctuatie deas
si accentuat, uneori jumtatea antemedian prezint rugozitti punctate. Sternitele
abdominale de regul cu o pubescent de fond printre care se afl presrate puncte
glabre. Ghearele tarselor nu sunt zimtate.
Insectele triesc pe diferite plante ierboase. La noi 7 specii.
1.Fata superioar a articolelor antenale (ncepnd cu articolul 4) prezint la baz o
portiune albicioas. Corpul albastru, verzui sau violaceu, lucios..
...1 A. osmanlis Reiche
Corpul negru sau de nuant ntunecat. Antenele prezint o pubescent uniform,
fin si rar....2
2.Elitrele sunt acoperite cu o pubescent uniform. Corpul n general ltit..................3
Elitrele prezint o pubescent neregulat, dispus sub forma unor pete. Corpul
ngustat........................................................................................................................4
3.Numai jumtatea anterioar a elitrei prezint o pubescent ridicat format din peri
lungi. Primele 2 articole ale tarselor posterioare aproximativ la fel de lungi ct
articolul 4 (fig.235a, pag.268)........................................2 A. kirbyi Gyll.
ntreaga suprafat a elitrelor este acoperit cu o pubescent lung, ridicat. Primele
2 articole ale tarselor posterioare luate mpreun sunt mai lungi dect articolul 4
(fig.235b, pag.268)..............................3 A. asphodeli Latr.
4.Vrful articolului 3 antenal prezint pe fata ventral un smoc de peri lungi, negri si
desi (fig.234a, pag.268).....................................................................4 A. dahli Richt.
Vrful articolului 3 al antenelor poate fi uneori pubescent, ns el este lipsit de un
smoc de peri negri (fig.234b, pag.268)............................5 A. villosoviridescens Deg.
269
a b
Fig. 234
Articolele de la baza antenelor la Agapanthia (dup U. Bense)
a-Agapanthia dahli, b-A. villosoviridescens.
a b
Fig. 235
Tarsele posterioare la Agapanthia (dup U. Bense)
a-Agapanthia kirbyi, b-A. asphodeli.
1 Agapanthia osmanlis Reiche Capul, pronotul, elitrele si picioarele de
culoare albastru-metalic sau albastru-verzuie. Fruntea adesea cu o pubescent
cenusiu-albicioas, iar vertexul are o dung median, dintr-o pubescent tomentoas,
de nuant alb-glbuie. Antenele lungi, de culoare albastru-metalic sau albastru-
negricioas. Partea ventral a articolelor antenale este acoperit cu o pubescent de
nuant albicioas, n rest ele sunt inelate ncepnd cu articolul 4. Pronotul adesea cu 3
dungi longitudinale de culoare mai deschis. Scutelul prezint o pubescent alb sau
alb-glbuie. Elitrele mate, de aproximativ 3-3,75 ori mai lungi dect late. Partea
bazal a elitrelor cu rugozitti transversale punctate, spre vrf punctuatia devine din ce
n ce mai fin. Portiunea apical a elitrelor prezint o pubescent cenusie. Marginile
laterale ale pro, mezo si metasternului prezint cte o band longitudinal pubescent
alb-glbuie. L = 10-16 mm.
Element meridional rspndit n sudul trii.
2 Agapanthia kirbyi Gyllenhal Corpul negru, ventral cu o pubescent glbuie
fin. Fruntea este acoperit cu o pubescent glbuie, care formeaz o band
longitudinal pe vertex. Primele 2/3 de la baza articolului 3 si jumtatea bazal a
restului articolelor antenale sunt prevzute cu o pubescent glbuie. Vrful articolelor
3-5 prezint cte un smoc de peri negri, mai dezvoltat la nivelul articolului 3, iar
celelalte articole au peri negri apicali. Pronotul cu 3 benzi pubescente longitudinale
glbui, fiind lipsit de rugozitti transversale. Scutelul este acoperit cu o pubescent
270
deas, de nuant glbuie. Elitrele prezint o pubescent de fond uniform, galben-
maronie sau cafeniu-glbuie, la baza elitrelor fiind intercalati peri lungi si negri. ntre
umr si scutel se afl o portiune granulat, glabr, de culoare negricioas.
L = 14-28 mm. (Plansa 56 d)
Specie meridional ntlnit n zonele sudice ale Romniei. Larvele se
dezvolt pe Verbascum lychnitis, iar adultii se ntlnesc pe specii de Verbascum si
Carduus, din mai pn n iulie.
3 Agapanthia asphodeli Latreille Capul prezint ochii de dimensiuni reduse.
Antenele ncepnd cu articolul 3 sunt galben-roscate cu exceptia prtii lor apicale,
suprafata articolelor fiind acoperit cu o pubescent culcat, de nuant albicioas.
Vrful articolelor antenale 4-6 sunt lipsite de smocuri de peri. Elitrele au o pubescent
de fond galben-cafenie, care formeaz n dreptul epipleurelor o band longitudinal
alctuit din peri mai desi, de-a lungul acestei benzi spre interiorul elitrei poate fi
prezent uneori o band lat glabr, sau rar pubescent. ntreaga suprafat a elitrelor
prezint o pilozitate format din peri negri si lungi. L = 14-22 mm.
Insectele sunt ntlnite pe Carduus sp. si Asphodelus sp., n zona de silvostep
si colinar din mai pn n iunie. Larvele se dezvolt n tulpinile plantelor gazd.
4 Agapanthia dahli Richter Corpul si primele 2 articole antenale negre.
Fruntea este acoperit cu o pubescent deas, de culoare galben sau cenusiu-glbuie,
iar vertexul prezint o band pubescent glbuie lat. Antenele ncepnd cu articolul 3
au cte un inel lat, roscat-maroniu. Suprafata articolelor antenale prezint o
pubescent alb sau glbuie, printre care se afl intercalati peri lungi si negri. Pronotul
cu 3 benzi longitudinale pubescente, dintre care una median si 2 laterale, de culoare
glbuie sau galben-cenusie, avnd aceeasi nuant cu pubescenta scutelului. Elitrele
prezint pete pubescente galbene sau galben-cenusii dispuse neregulat, n jumtatea
lor anterioar fiind prezenti peri lungi si erecti. L = 9,5-20 mm. (Plansa 56 e)
Larvele se dezvolt pe specii de Carduus, iar adultii sunt ntlniti n lunile
mai-iulie pe Carduus sp. si Cirsium sp.
-ab. erivanica Pic ntreaga suprafat a elitrelor este acoperit cu o pubescent
uniform, care nu formeaz pete.
5 Agapanthia villosoviridescens De Geer Corpul negru cu reflexe metalice
plumburii sau armii. Fruntea si vertexul pubescente. Antenele subtiri, toate articolele
antenale au baza roscat. Scapul lipsit de perisori albiciosi pe marginea exterioar,
baza articolelor 3-4 este inelat, iar restul articolelor sunt pubescente pn la mijloc.
Articolele antenale 4-6 prezint franjuri de peri. Pronotul cu 3 benzi longitudinale,
ntre ele se afl o pubescent, culcat si fin, de nuant galben-cenusie. Elitrele
prezint o pubescent galben-cenusie, care formeaz pete bine conturate, ce se pot
contopi sub forma unor benzi ondulate. Suprafata elitrelor are o punctuatie accentuat
si neuniform. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescent cenusie sau
glbuie. L = 10-22 mm. (Plansa 56 f)
Larvele se dezvolt pe plantele erbacee, adultii fiind ntlniti din mai pn n
septembrie.
54 Genul Saperda Fabricius
Corpul alungit de form cilindric, fiind prevzut de regul cu o pubescent
culcat si deas. Capul este putin mai lat dect marginea anterioar a pronotului.
Primul articol antenal este lipsit de o bordur anteapical. Al 3-lea articol antenal
evident mai lung dect primul si ceva mai lung comparativ cu articolul 4. Pronotul
271
transvers ori cu lungimea si ltimea aproximativ egale, fiind lipsit de un dinte lateral.
Elitrele lungi, cu marginile laterale paralele, vrfurile elitrelor pot fi rotunjite,
trunchiate sau ascutite. Primul articol al tarselor posterioare evident mai lung dect
articolul 2.
Triesc n lemnul arborilor. La noi 7 specii.
1.Fruntea ntre locul de insertie al antenelor prezint un sntulet adncit. Al 3-lea
articol antenal este putin mai lung dect articolul 4. Suprafata elitrelor cu
numeroase puncte lucioase, destul de mari.................................................................2
Fruntea este lipsit de un sntulet adncit, cel mult ea poate avea o strie longitudi-
nal fin. Al 3-lea articol antenal evident mai lung dect articolul 4. Elitrele sunt
lipsite de puncte lucioase.............................................................................................3
2.Talia mare (20-30 mm). Fiecare elitr prezint cte un vrf ascutit (fig.237a,
pag.271). Ultimul articol antenal dispune de o pubescent cenusie si deas................
....................................1 S. carcharias L.
Corpul de dimensiuni mai reduse (15-22 mm). Vrfurile elitrelor rotunjite (fig.237b,
pag.271). Articolul terminal al antenelor cu o pubescent de fond cenusie si cu un
inel anteapical negru........................2 S. similis Laich.
3.Suprafata pronotului si a elitrelor lipsit de puncte mici si negre. Elitrele negre, cu
un desen variabil alctuit dintr-o pubescent culcat de culoare galben-verzuie sau
cenusiu-albicioas.................................................................................3 S. scalaris L.
Pronotul si elitrele cu puncte sau pete rotunjite negre. Adesea este vizibil o
pubescent tomentoas de nuant verzuie, glbuie sau cenusie..................................4
4.Elitrele prezint cte o dung humeral neagr si 5 pete discale dispuse longitudinal,
la distante egale ntre ele (fig.236c, pag.271). Pubescenta elitrelor galben-verzuie
sau cenusie.....................................................................................4 S. perforata Pall.
Umerii elitrelor sunt lipsiti de o dung humeral neagr. Pubescenta elitrelor verde
sau albastru-verzuie.....................................................................................................5
5.Pronotul cu 4 pete negre si cu cte o pat suplimentar situat n vecintatea
marginilor laterale vizibil din profil. Suprafata elitrelor cu cte 6-8 pete negre
longitudinale dispuse neregulat, n mod exceptional pot fi prezente numai 1-2 pete
(fig.236a, pag.271). Fiecare sternit abdominal are pe marginile laterale cte o pat
glabr, de culoare neagr....................................................................5 S. punctata L.
Pronotul cu 2 (rar 4) pete negre. Elitrele prezint cte 3-4 pete longitudinale mici si
negre, dispuse regulat la distante egale ntre ele (fig.236b, pag.271). Sternitele
abdominale sunt lipsite de pete laterale glabre si negre.......6 S. octopunctata Scop.

a b c
Fig. 236
Pronotul i elitrele la Saperda (dup U. Bense)
a-Saperda punctata, b-S. octopunctata., c-S. perforata.
272
a b
Fig. 237
Vrful elitrei la Saperda (dup U. Bense)
a-Saperda carcharias, b-S. similis.
1 Saperda carcharias Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescent de
fond culcat si deas, de nuant galben-cenusie, printre care se afl numeroase puncte
negre si lucioase. Capul cu o strie longitudinal median, fruntea are o punctuatie
fin, iar vertexul prezint o punctuatie deas si accentuat. Primul articol de la baza
antenelor cilindric, ngrosat, iar articolul 3 este mai putin mai lung dect articolele
4 si 5 si evident mai lung dect articolul 1. Articolele antenale 3-10 prezint o
pubescent apical de nuant ntunecat. Pronotul transvers, cu marginile laterale usor
rotunjite, fiind ngustat att anterior ct si posterior. Elitrele plane, usor ngustate de la
baz spre vrf, de aproximativ 2,5 ori mai lungi dect late. Portiunea apical a elitrelor
prezint un vrf ascutit denticulat. Baza elitrelor cu granulatii punctate, spre vrf
punctuatia devine din ce n ce mai fin si mai rar. Capul, pronotul si baza elitrelor au
o pilozitate format din peri lungi si erecti. Suprafata elitrelor prezint cte o band
transversal median. Partea ventral a corpului si picioarele au o pubescent dubl,
format din peri culcati si erecti. L = 20-30 mm. (Plansa 57 b)
Larvele se dezvolt pe specii de Populus, ct si pe Salix caprea si S. viminalis.
Adultii sunt ntlniti din iunie pn n septembrie, insectele fiind crepusculare. O
generatie se dezvolt o dat la 2-3 ani.
_ Antenele depsesc cu putin vrful elitrelor.
Antenele sunt mai scurte dect corpul.
-ab. grisescens Muls. Corpul este acoperit cu o pubescent cenusiu-deschis.
-ab. barthei Pic Inelele apicale negre ale articolelor antenale sunt mai late
dect la forma tipic.
2 Saperda similis Laichartig Asemntor cu S. carcharias de care de
deosebeste prin marginile laterale ale elitrelor paralele, prin vrfurile elitrelor care
sunt rotunjite, lipsite de un vrf apical ascutit, prin baza elitrelor care nu prezint
granulatii, avnd doar o punctuatie accentuat si prin absenta unei benzi transversale
pubescente pe elitre. Corpul este acoperit cu o pubescent galben-albicioas.
L = 15-22 mm. (Plansa 57 c)
Larvele se dezvolt pe specii de Salix si Populus tremula. Adultii sunt
crepusculari, fiind ntlniti n lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.
_ Antenele aproximativ la fel de lungi ct corpul.
Antenele sunt mai scurte comparativ cu lungimea corpului.
-ab. albopubescens Pic Corpul este acoperit cu o pubescent alb.
3 Saperda scalaris Linnaeus Corpul negru, capul, pronotul si scutelul au o
pubescent de fond glbuie. Capul prezint o punctuatie fin si deas. Primele 4
273
articole de la baza antenelor sunt de regul prevzute pe partea ventral cu o
pubescent deas, de culoare glbuie. Baza articolelor 3-10 si vrful articolului 11 au
o pubescent albicioas. Al 4-lea articol antenal este mai lung dect articolul 5.
Pronotul transvers, usor ngustat anterior si posterior, cu marginile laterale putin
rotunjite. Suprafata pronotului are o punctuatie accentuat, iar discul pronotului
prezint 3 tuberozitti de dimensiuni reduse. Scutelul rotunjit posterior, iar elitrele
sunt plane, cu marginile laterale paralele si cu vrful rotunjit. Suprafata elitrelor
prezint o punctuatie deas si accentuat. Pe cap si pronot exist pete negre, iar
elitrele au un desen caracteristic, format dintr-o pubescent de nuant galben-verzuie
sau cenusiu-albicioas. Epipleurele elitrelor cu o pubescent glbuie. Femurele si
tibiile sunt acoperite cu o pubescent galben-cenusie, iar tarsele au o pubescent
albicioas. L = 12-18 mm. (Plansa 57 d)
Larvele se dezvolt sub scoarta si n lemnul esentelor foioase, adultii fiind
ntlniti pe inflorescentele arbustilor din aprilie pn n august. Durata de dezvoltare a
unei generatii este de 1 pn la 3 ani.
_ Antenele sunt putin mai lungi dect corpul.
Antenele mai scurte comparativ cu lungimea corpului.
-ab. extellae Muls. Banda sutural a elitrelor este absent.
-ab. maculosa Mn. Pata discal de pe pronot si desenul verzui al elitrelor
sunt slab conturate, iar pubescenta de fond este alb.
4 Saperda perforata Pallas Corpul este acoperit cu o pubescent cenusiu-
albicioas. Articolele antenale (ncepnd cu articolul 3) prezint n ultima ptrime
distal o pubescent maroniu-negricioas. Pronotul cu 8 pete negre, mici si rotunde,
dispuse n 2 rnduri transversale, iar elitrele au cte 5 pete negre, orientate
longitudinal, dintre care una antebazal, alta antemedian urmat de una median, a 4-
a postmedian si a 5-a anteapical. Mai sunt prezente cte o pat lateral neagr si o
linie lateral, de la umr pn la mijlocul elitrei. Partea ventral a corpului are o
pubescent glbuie sau cenusiu-albicioas. L = 12-20 mm. (Plansa 57 e)
Specie rar, larvele se dezvolt n esentele foioase, ndeosebi pe Populus
tremula si Salix sp., iar adultii sunt ntlniti din iunie pn n august. Insectele sunt
crepusculare, fiind atrase de lumina artificial. Ciclul evolutiv dureaz 1-2 ani.
-ab. rudolphi Cederstedt Pubescenta de fond cu un colorit variabil, de la
galben-olivaceu la galben-verzui.
-ab. albella Rtt. Partea ventral a corpului cu o pubescent de fond albicioas.
(Plansa 49 f)
-ab. muelleri Rein. Petele a 3-a si a 4-a de pe elitre sunt contopite.
-ab. deficiens Rein. Pata a 5-a de pe elitre este absent.
-ab. algerica Pic Petele de pe elitre de dimensiuni reduse, iar linia
longitudinal lateral neagr este extrem de fin si ntrerupt.
-ab. pallidipes Pic Antenele si picioarele galben-roscate.
-ab. mesmini Pic Antenele si picioarele galben-roscate, iar pubescenta de fond
a corpului este glbuie.
5 Saperda punctata Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescent dubl,
alctuit dintr-o pubescent de fond verde-cenusie sau verde albstruie, printre care de
afl intercalati peri fini, mai lungi, de nuant albicioas. Suprafata capului si
pronotului prezint o punctuatie fin si deas. Antenele ncepnd cu jumtatea
anterioar a articolului 4 sunt acoperite cu o pubescent maroniu-negricioas.
Pronotul usor ngustat anterior si posterior cu marginile laterale rotunjite. Pe pronot
sunt vizibile 4 pete mici, rotunde, 2 antemediane si alte 2 postmediane, iar epipleurele
pronotului prezint cte o pat median. Scutelul semicircular. Elitrele alungite,
274
convexe, cu marginile laterale paralele si cu vrful trunchiat-rotunjit. Portiunea
bazal a elitrelor prezint o punctuatie accentuat, spre vrf punctuatia devine din ce
n ce mai fin. Suprafata elitrelor cu cte 6-8 pete mici, distribuite neregulat. Fiecare
sternit abdominal are cte 2 pete laterale, negre, de form rotunjit. L = 11-18 mm.
(Plansa 58 a)
Larvele se dezvolt n lemnul esentelor foioase, ndeosebi pe ulm, mai rar pe
stejar si tei, iar adultii sunt ntlniti n lunile mai-iulie. O generatie se dezvolt o dat
la 1-2 ani.
_ Antenele sunt ceva mai lungi de ct corpul.
Antenele mai scurte dect corpul.
-ab. gallica Pic Pubescenta de fond a corpului cenusiu-deschis.
-ab. preapicalis Pic Pata anteapical de pe elitre este absent.
6 Saperda octopunctata Scopoli Corpul negru, acoperit cu o pubescent
verde-cenusie de nuant deschis. Pronotul are 2 pete discale postmediane, negre, de
form rotunjit si dimensiuni reduse. Fiecare elitr prezint cte 3-4 pete mici si
negre, orientate longitudinal, dintre care una bazal, a 2-a antemedian, a 3-a
postmedian si a 4-a anteapical. Sternitele abdominale sunt lipsite de pete laterale
negre. L = 13-18 mm. (Plansa 58 b)
Larvele se dezvolt n trunchiurile uscate de tei, plop si ulm, adultii sunt
ntlniti din mai pn n august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.
-ab. aurata Breun. Pubescenta de fond este galben-olivacee.
-ab. grisea Pod. Pubescenta de fond are o culoare cenusie.
-ab. sexpunctata Fleisch. Pata anteapical de pe elitre este absent.
55 Genul Oberea Mulsant
Corpul cilindric, extrem de alungit, cu marginile laterale paralele. Al 3-lea
articol antenal este mai lung dect primul. Ochii puternic sinuati. Elitrele de 3-4 ori
mai lungi dect pronotul, cu vrfurile oblic-trunchiate sau usor sinuate. Abdomenul
mai lung dect capul si sternul luate mpreun. Picioarele scurte, vrful femurelor
posterioare nu depsesc marginile celui de-al 2 lea sternit abdominal. Ghearele
tarselor denticulate.
Adultii sunt rspnditi pe arbusti. n fauna noastr 5 specii.
1.Ochii mici, deprtati de baza mandibulelor (fig.238a, pag.274), acestea din urm
fiind lungi si nguste, sinuate la marginea lor exterioar. Labrumul mat, punctat si
pubescent, marginea lui anterioar este lipsit de o bordur pubescent. Epipleurele
elitrelor unicolore....................................................................1 O. euphorbiae Germ.
Ochii apropiati de baza mandibulelor (fig.238b, pag.274), avnd dimensiuni mai
mari. Mandibulele scurte si late cu marginea exterioar arcuit. Labrumul lucios cu
o bordur pubescent pe marginea lui anterioar. Epipleurele elitrelor prezint cte
o pat bazal alungit de culoare galben...................................................................2
2.Baza elitrelor galben sau portocalie, lipsit de o pat scutelar (fig.239a, pag.274).
Discul elitrelor cu o punctuatie uniform si accentuat....................2 O. oculata L.
Elitrele negre, cu o pat scutelar mai deschis la culoare de nuant glbuie
(fig.239b, pag.274) .ntreaga suprafat a elitrelor prezint o punctuatie neuniform
..................3 O. pupillata Gyll.
275
a b
Fig. 238
Ochii la Oberea (dup U. Bense)
a-Oberea euphorbiae, b-O. oculata.
a b
Fig. 239
Baza elitrelor la Oberea (dup U. Bense)
a-Oberea oculata, b-O. pupillata.
1 Oberea euphorbiae Germar Corpul negru, suprafata capului si a pronotului
este acoperit cu o pilozitate albicioas, iar elitrele prezint o pubescent culcat si
deas. O linie longitudinal pe vertex, piesele bucale cu exceptia vrfului
mandibulelor, picioarele, marginile laterale ale penultimului sternit abdominal si
sternitul anal de culoare portocalie. Uneori partea anterioar a capului este portocalie.
Capul si pronotul prezint o pilozitate albicioas. Pronotul are cea mai mare ltime n
partea sa postmedian. L = 13-19 mm.
Larvele se dezvolt n tulpinile de Euphorbia palustris, iar adultii sunt ntlniti
pe planta gazd, din mai pn n iulie.
-ab. histrionis Pic Partea anterioar a capului portocalie.
-ab. intermedia Breun. Fruntea portocalie cu marginea posterioar
negricioas.
2 Oberea oculata Linnaeus Capul, antenele, 2 pete punctiforme pe pronot si
cea mai mare parte a elitrelor negre, n rest corpul este portocaliu. Elitrele sunt
acoperite cu o pubescent cenusie, culcat si deas, iar discul elitrelor prezint o
punctuatie accentuat. L = 15-21 mm. (Plansa 58 c)
Larvele se dezvolt n lemnul de Salix sp., ct si n cel de Populus tremula,
adultii fiind ntlniti din iunie pn n septembrie. Durata de dezvoltare a unei
generatii este de 1-2 ani.
_ Vrful ultimului sternit abdominal negricios, prevzut cu o impresiune
triunghiular.
276
Vrful pigidiului despicat, avnd 2 tuberculi rotunjiti.
-ab. inoculata Heyd. Petele negre de pe pronot sunt absente.
-ab. quadrimaculata Donisth Pronotul are 4 pete negre.
3 Oberea pupillata Gyllenhal Corpul bicolor. Capul, petele de pe pronot,
elitrele cu exceptia zonei scutelare, baza mezosternului, cte o band lateral pe
metastern, partea median a primelor 3 sternite abdominale si cea mai mare parte a
sternitului anal negre, n rest corpul este glbui. Elitrele sunt acoperite cu o
pubescent culcat si deas, ele au o punctuatie mai accentuat la baz care devine din
ce n ce mai fin spre vrf. Vrful elitrei oblic-trunchiat. L = 16-18 mm. (Plansa 58 d)
Din zona de silvostep pn n zona montan, larvele se dezvolt pe specii de
Lonicera, iar adultii sunt ntlniti n lunile mai-iulie.
-ab. luteonotatus Pic Pata postscutelar de pe elitre se prelungeste posterior
pn la vrful elitrei sub forma unei benzi nguste.
-ab. bimaculatoides Breun. Punctul median antebazal negru de pe pronot este
absent.
-ab. alsatica Pic Pata scutelar a elitrelor slab conturat, de nuant maronie.
56 Genul Musaria Thomson
(Phytoecia Muls.)
Se deosebeste de Oberea prin abdomenul care este mai scurt, prin femurele
posterioare care depsesc marginile celui de-al 2 lea sternit abdominal si prin elitrele
ngustate posterior mai ales la _.
La noi mai multe specii rspndite pe diferite plante ierboase.
1.Capul negru-unicolor, pronotul cu 2 pete mediane negre (fig.240a, pag.276).
Articolele antenale 3 si 4 prezint cte un sntulet longitudinal ventral. Elitrele au
cte o caren humeral putin dezvoltat.......1 M. affinis Harrer
Capul si pronotul rosii cu pete negre (fig.240b, pag.276). Articolele 3 si 4 ale
antenelor fr un sntulet longitudinal ventral. Elitrele fr carene humerale vizibile
..............2 M. argus Frl.
a b
Fig. 240
Capul i pronotul la Musaria (dup U. Bense)
a-Musaria affinis, b-M. argus.
1 Musaria affinis Harrer (nigripes Voet) Corpul negru, dorsal este acoperit
cu o pubescent culcat si fin, de nuant cenusie, iar ventral cu o pubescent glbuie.
Pronotul roscat, marginea lui anterioar si posterioar, precum si 2 pete discale
mediane de culoare neagr. Baza si umerii elitrelor, femurele si tibiile, marginile
laterale ale sternitelor abdominale si pigidiul n totalitate roscate. Articolele 3-4
277
antenale prezint cte un sntulet longitudinal ltit. Pronotul transvers, cu marginile
laterale ltite sub forma unui unghi obtuz. Elitrele prezint o punctuatie accentuat.
L = 9,5-16 mm. (Plansa 58 e)
Larvele se dezvolt n tulpinile umbeliferelor, iar adultii pot fi ntlniti pe
frunzele plantelor gazd, din mai pn n iulie.
_ Antenele ceva mai lungi dect corpul.
_ Antenele mai scurte dect corpul.
-ab. compacta Pic Petele de pe pronot sunt maronii.
-ab. nigrina Pic Cea mai mare parte a pronotului de culoare neagr.
-ab. subaurata Pic Vertexul, portiunile negre ale pronotului, scutelul si
elitrele, sunt lipsite de o pubescent cenusie, fruntea si sternul au o pubescent aurie.
-ab. milliati Pic La fel ca varietatea precedent, dar cea mai mare partea a
pronotului are o nuant roscat.
2 Musaria argus Frlich Corpul negru cu capul si pronotul de nuant roscat,
prevzute cu pete lucioase si negre, dintre care 8 sunt situate pe cap si 7 pe pronot.
Elitrele negre, acoperite cu o pubescent deas, cenusie sau galben-cenusie, iar
marginile lor laterale prezint cte o dung lateral longitudinal glabr, de nuant
castaniu-nchis. Antenele negre, ele prezint o pubescent culcat de culoare
maronie. Suprafata elitrelor dispune de o punctuatie mai accentuat la baz si mai fin
spre vrf. Vrful abdomenului galben-roscat, cu o pat apical neagr. Femurele si
tibiile sunt predominant galben-roscate, iar vrful femurelor si tibiilor posterioare sunt
negre. Tarsele negre, cu o pubescent fin, cenusie. L = 10-21 mm. (Plansa 58 f)
Larvele se dezvolt pe Seseli varium, S. anuum si S. tomasini. Adultii sunt
ntlniti pe plantele gazd, din aprilie pn n iulie.
_ Capul si pronotul prezint o punctuatie fin si rar.
Suprafata capului si pronotului cu o punctuatie mai deas si mai accentuat.
-ab. inscripta Plav. Capul prezint doar 3 pete negre mediane, situate lng
marginea anterioar a pronotului.
-ab. proksi Heyr. Pronotul are numai 2 pete discale mediane si o pat median
antebazal.
28 Familia Curculionidae
Capul este prelungit anterior sub forma unui rostru, care poate fi drept, arcuit
sau ndoit sub forma unui unghi. Labrumul este absent, iar mandibulele au dimensiuni
reduse. Palpii sunt foarte scurti, fiind greu vizibili. Ochii sunt situati pe prtile laterale
ale capului si pot fi rotunzi, ovali sau n form de pictur. Antenele geniculate,
alctuite din 10-12 articole, cu scapul mai ngrosat, urmat de 5-7 articole subtiri care
formeaz funiculul, iar la partea distal exist 3-4 articole ngrosate, care formeaz o
mciuc compact, de form ovoid sau fusiform. Antenele se inser pe rostru, la
baza sa, la vrf sau ntr-o pozitie intermediar. naintea locului de insertie al antenelor
se afl o strie scurt numit strie rostral, care uneori poate fi redus la o foset.
Aceast strie poate fi paralel cu axa rostrului sau poate fi nclinat. Pronotul
normal conformat, cu unghiurile anterioare si posterioare rotunjite sau ascutite. n
unele cazuri pronotul prezint spre ochi prelungiri sub forma unor lobi numite lobi
oculari. Scutelul de regul prezent, dar el are de cele mai multe ori dimensiuni reduse.
Elitrele acoper complet abdomenul, uneori vrful pigidiului poate fi partial
descoperit. Suprafata elitrelor prezint de regul linii de puncte, strii sau solzi, ultimii
sunt bine vizibili la exemplarele proaspete, dup care dispar rapid. Aripile
membranoase sunt prezente sau pot lipsi. Abdomenul este alctuit din 7 tergite si 5
278
sternite bine diferentiate. Marginea exterioar a tibiilor nu este zimtat sau
denticulat. Tarsele tetramere, cu al 3-lea articol puternic bilobat, adpostind ntre
lobii si articolul 4 numit onychium. Ghearele despicate sau sudate la baz.
Specii n exclusivitate fitofage, larvele se hrnesc cu diferite organe ale
plantelor. Unele specii prezint fenomenul de partenogenez, nsotit de micsorarea
numrului _, uneori de disparitia lor.
Cheia genurilor
1.Ghearele tarselor sudate la baz..................................................................................2
Ghearele tarselor nu sunt sudate la baz.....................................................................7
2.Rostrul cilindric, mai subtire si n general mai lung dect capul, de regul lipsit de
muchii laterale ascutite................................................................................................3
Rostrul mai ngrosat, cu cte o muchie lateral dezvoltat si cu cte 1-3 carene
longitudinale dorsale...................................................................................................4
3.Corpul ngust si cilindric. Elitrele nguste, (luate mpreun) ele sunt de peste 2 ori
mai lungi dect late. Pronotul de regul mai lung dect lat. Vrful elitrelor ascutit.....
.................................................1 Lixus F.
Corpul scurt si ltit, oval-rotunjit. Elitrele mai late, (luate mpreun) de cel mult
1,75 ori mai lungi dect late. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite, usor
ngustate anterior...............................................................................2 Larinus Germ.
4.Partea ventral a capului prezint la baza rostrului o strie transversal alungit. n
acest loc rostrul formeaz un unghi ascutit (fig.241a, pag.279)....................................
..............................3 Leucophyes Marsh.
Partea ventral a capului lipsit de un unghi ascutit, situat la baza rostrului..............5
5.Pronotul este lipsit de un lob ocular (fig.241b, pag.279).....4 Cyphocleonus Motsch.
Marginea anterioar a pronotului este ondulat n dreptul ochilor si prezint un lob
ocular (fig.241c, pag.279)...........................................................................................6
6.Carena median a rostrului este delimitat printr-un sant bine conturat, iar marginile
lui laterale prezint 4 muchii ascutite....................................................5 Cleonis Dej.
Carena median a rostrului scurtat, rostrul cu baza rotunjit, fiind lipsit de muchii
ascutite............................................................................................6 Adosomus Faust
7.Marginea intern a mandibulelor cu 3 zimtisori fini. Suprafata elitrelor cel mult cu
rnduri de puncte fine. Numai marginea lateral a primelor 2 articole tarsale este
pubescent pe partea ventral. Corpul negru cu pete galbene formate din solzi fini
............................................7 Liparus Ol.
Mandibulele cu 2 zimtisori fini. Elitrele au strii longitudinale formate din puncte
adncite. Partea ventral a primelor 2 articole tarsale cptusit cu peri desi, cu
exceptia unei linii mediane fine. Corpul prezint un alt colorit..8 Hylobius Germ.
a b c
Fig. 241
Capul la Curculionidae (dup H. Freude)
a-Leucophyes sp. b-Cyphocleonus sp., c-Cleonis sp.
279
1 Genul Lixus Fabricius
Corpul alungit, cilindric, acoperit cu o pubescent scurt si deas. Capul cu
ochii plani sau usor convecsi, ovali, rareori rotunjiti, bordura lateral a ochilor fiind
ciliat n partea sa anterioar. Rostrul este relativ alungit, cilindric, mai rar comprimat.
Antenele au un funicul alctuit din 7 articole, dintre care primele 2 sunt mai alungite,
iar mciuca antenelor este compact. Pronotul aproximativ la fel de lat ct elitrele,
marginile lui laterale sunt ngustate anterior. Elitrele alungite, cilindrice, adesea cu
umerii proeminenti, prevzute cu strii longitudinale punctate. Picioarele robuste cu
tarsele alungite. La exemplarele vii partea dorsal a corpului este acoperit cu o
secretie pulverulent (pulbere) de culoare glbuie, cenusie sau roscat.
Insecte polifage, rspndite pe plantele erbacee. Larvele atac rdcinile
plantelor gazd. n fauna Romniei mai multe specii.
1.Vrfurile elitrelor rotunjite, fie luate mpreun, fie luate individual.............................
..........................1 L. pulverulentus Scop.
Elitrele evident ascutite si divergente la vrf..............................................................2
2.Corpul extrem de ngust, elitrele (luate mpreun) sunt de 3-4 ori mai lungi dect
late. Vrfurile elitrelor mucronate, de forma unor spini foarte lungi ce depsesc
vrful pigidiului (fig.242a, pag.279)...........................................2 L. paraplecticus L.
Corpul ceva mai ltit, elitrele luate mpreun sunt de cel mult 3 ori mai lungi dect
late. Vrfurile elitrelor mai scurte, cel mult lat fel de lungi ct pigidiul (fig.242b,
pag.279)...................................................................................................3 L. iridis Ol.
a b
Fig. 242
Vrfurile elitrelor la Lixus (dup H. Freude)
a-L. paraplecticus, b-L. iridis.
a b
Fig. 243
Capul la Lixus (dup H. Freude)
a-Lixus pulverulentus, b-L. iridis.
280
1 Lixus pulverulentus Scopoli (algirus L.) Corpul negru si alungit, acoperit
cu o pubescent glbuie si o pulverulent deas, uniform. Antenele si tarsele roscate.
Partea ventral a corpului cu o pubescent deas, printre care se intercaleaz puncte
glabre negre, rare si bine conturate. Capul are o impresiune frontal mic. Marginea
posterioar a ochilor ciliat (fig.243a, pag.280). Rostrul cilindric, usor arcuit, fin
punctat, fr o caren vizibil. Articolul de la baza antenelor putin mai ngust si mai
lung dect articolul 2, iar mciuca antenei este oval-alungit. Pronotul conic,
transvers, cu marginile laterale drepte sau usor arcuite. Baza pronotului este dublu
sinuat, prevzut cu o impresiune median profund. Stria median longitudinal a
pronotului se poate prelungi uneori anterior cu o caren fin. Suprafata pronotului cu
rugozitti punctate printre care se afl puncte mai fine. Elitrele aproximativ la fel de
late ct pronotul, cu marginile laterale paralele, usor sinuate median. Suprafata
elitrelor prezint strii longitudinale punctate, mai accentuate n partea antemedian.
Interstriile plane, prevzute cu rizuri transversale, ndeosebi n partea lor anterioar.
L = 11-17 mm. (Plansa 59 a)
Larvele triesc n tulpinile plantelor din fam. Malvaceae, iar adultii sunt
polifagi, fiind ntlniti pe specii de Cirsium, Centaurea, Vicia, din aprilie pn n
septembrie.
_ Rostrul este de 1,25 ori mai lung dect pronotul.
Rostrul de 1,5 ori mai lung dect pronotul.
-forma typica Pulverulenta ce acoper corpul are o culoare glbuie.
-ab. ferrugatus F. Pulverulenta corpului de nuant roscat-maronie.
-ab. varicolor Boh. Pulverulenta corpului albicioas.
2 Lixus paraplecticus Linnaeus Corpul usor convex, alungit si ngust,
acoperit cu o pubescent cenusie, culcat, fin si extrem de scurt. Pe corp este
prezent o pulverulent de nuant glbuie, mai accentuat pe marginile laterale si pe
partea ventral. Funiculul antenei roscat, iar mciuca maronie. Capul tronconic, cu o
impresiune frontal fin. Rostrul cilindric si drept, pubescent, prevzut cu o caren
median fin. Ochii rotunzi, convecsi. Mciuca antenei fusiform, cu vrful ascutit,
fiind aproximativ la fel de lung ct funiculul. Pronotul conic, mai lung dect lat,
prevzut cu un lob bazal de dimensiuni reduse. Baza elitrelor are aproximativ aceeasi
ltime cu pronotul, iar umerii elitrelor sunt neproeminenti. Marginile laterale ale
elitrelor paralele, iar vrfurile elitrelor sunt mucronate si divergente. Suprafata
elitrelor prezint strii punctate fine. Tibiile drepte, iar tarsele sunt mai lungi dect
tibiile. Abdomenul este acoperit cu o pubescent scurt, fiind lipsit de portiuni glabre.
L = 10-17 mm.
Larvele se dezvolt n tulpinile umbeliferelor acvatice (Sium latifolium,
Phellandrium aquaticum, iar adultii sunt ntlniti pe plantele gazd, din iunie pn n
septembrie.
_ Rostrul este mai scurt dect pronotul.
Rostrul aproximativ la fel de lung ct pronotul.
3 Lixus iridis Olivier Corpul alungit, acoperit cu o pubescent extrem de
scurt, de culoare cenusie sau glbuie. Uneori pe elitre pot fi vizibile benzi slab
conturate. Prosternul cu 3 benzi de nuant mai ntunecat. La exemplarele vii partea
dorsal a corpului este acoperit cu o pulverulent glbuie, accentuat. Partea
ventral a corpului prezint o pubescent fin, primele 3 sternite abdominale au
puncte negre, slab conturate. Capul prezint o impresiune frontal. Ochii plani,
neproeminenti. Rostrul cilindric si pubescent, usor arcuit, prevzut cu o caren
281
median fin (fig.231b, pag.277). Antenele se inser spre treimea bazal a rostrului.
Primele 2 articole antenale au dimensiuni aproximativ egale, urmtoarele sunt
transverse, iar mciuca este oval-alungit. Pronotul tronconic, aproximativ la fel de lat
ct elitrele. Stria median a pronotului usor carenat anterior. Suprafata pronotului
prezint rugozitti punctate dese. Elitrele tiate oblic n dreptul umerilor, cu marginile
laterale paralele pn n treimea lor posterioar. Vrfurile elitrelor mucronate si usor
divergente. L = 11-17 mm. (Plansa 59 b)
Larvele se dezvolt n tulpinile unor umbelifere (Heracleum sp., Cicuta sp.),
iar adultii sunt rspnditi pe diferite specii de umbelifere (Conium maculatum, Sium
latifolium, Chaerophyllum sp.), n lunile iulie-august.
_ Rostrul este aproximativ la fel de lung ct pronotul.
Rostrul mai lung dect pronotul, punctat si lucios la partea sa apical.
2 Genul Larinus Germar
Corpul negru si ltit. Rostrul cilindric, n general mai lung dect capul, lipsit
de muchii laterale. Locul de insertie al antenelor este situat lateral si median pe
rostru. Elitrele rotunjite la vrf, iar umerii elitrelor sunt bine conturati. Exemplarele
proaspete au pe corp o pudr glbuie.
Larvele se dezvolt n rdcinile si tulpinile plantelor gazd. n fauna noastr
mai multe specii.
Larinus latus Herbst (cardui Rossi) Partea ventral a rostrului este prevzut
cu peri lungi. Pronotul are o caren median longitudinal bine dezvoltat si
unghiurile posterioare ascutite. Elitrele cu pete mici, pubescente, formate din perisori
cenusii si culcati. Interstriile 3 si 5 ale elitrelor sunt plane, iar interstria a 4-a este
convex n partea ei posterioar. L = 12-20 mm.
Specie rspndit pe scaieti.
-ab. costirostris Gyll. Baza rostrului cu 3 carene fine.
-ab. teretrirostris Gyll. Carena median a rostrului este rudimentar.
3 Genul Leucophyes Marshall
(Leucosomus Motsch.)
La noi o singur specie rspndit n zonele calcaroase, pe slcii.
Leucophyes pedestris Poda Corpul masiv, oval-alungit si puternic convex.
Rostrul prezint o caren median, mrginit de 2 strii ltite. Pronotul transvers,
dreptunghiular, putin mai ngust dect elitrele. Baza pronotului dreapt cu un
rudiment de strie longitudinal, iar marginile lui laterale sunt usor ngustate anterior.
La suprafata pronotului sunt vizibile linii ondulate de peri albi. Elitrele cu strii
punctate fine, fiecare strie pleac dintr-o gropit bazal alungit si adncit. Pe fiecare
elitr se afl cte o pat albicioas postmedian si o alta mai mic, dispus anteapical.
Petele sunt nconjurate de o zon neagr. Partea ventral a corpului este acoperit cu o
pubescent deas, format din peri alungiti. Baza sternitelor abdominale glabr.
L = 10-16 mm (fr rostru).
4 Genul Cyphocleonus Motschulsky
Corpul negru, acoperit cu solzi cenusii printre care se afl intercalate pete
mici, glabre si negre. Pronotul este lipsit de lobi oculari. Marginile laterale ale
rostrului carenate. Pronotul si jumtatea anterioar a elitrelor lucioase, prevzute cu
282
granulatii punctate. Partea ventral a corpului si picioarele au puncte glabre,
negricioase.
n fauna Romniei 4 specii.
1.Pronotul nu este transvers, marginile lui laterale sunt drepte, paralele. Sntuletele
de lng carena lateral a rostrului sunt superficiale si uniform adncite.....................
.............................1 C. hedenborgi Fahr.
Pronotul usor transvers, cu marginile laterale rotunjite si ngustate anterior.
Sntuletele de lng carena lateral a rostrului sunt mai adncite la partea lor
anterioar........................................................................................2 C. achates Fahr.
1 Cyphocleonus hedenborgi Fahraeus (morbillosus F.) Corpul mai ngust,
elitrele au marginile laterale paralele n jumtatea lor antemedian. Suprafata elitrelor
marmorat, prevzut cu benzi longitudinale bine vizibile. L = 10-17 mm.
Larvele se dezvolt pe specii de Centaurea.
2 Cyphocleonus achates Fahraeus Corpul mai robust, elitrele prezint
marmoratii cenusiu-albicioase. L = 9-16 mm.
5 Genul Cleonis Schnheer
La noi o singur specie.
Cleonis pigra Scopoli (sulcirostris L.) Corpul negru, convex, acoperit cu zone
pubescente cenusii, de nuant nchis sau mai ntunecat ori cu pete pubescente
galben-cenusii. Fiecare elitr prezint cte 2-3 benzi oblice negricioase, uneori ele
sunt slab conturate. Rostrul ngrosat, prevzut cu 4 carene longitudinale. Vertexul
are o pubescent deas. Pronotul ceva mai lung dect lat, cu marginile laterale putin
rotunjite si usor ngustate anterior. Discul pronotului prezint un sntulet longitudinal
ntrerupt, mrginit de o band longitudinal lat, de nuant ntunecat. Scutelul
alungit, bine vizibil. Elitrele alungite, cu marginile laterale rotunjite si cu umerii bine
conturati. Suprafata pronotului si elitrelor au granulatii punctate. L = 10-16 mm.
(Plansa 59 c)
Pe terenuri nisipoase si pe pajisti. Larvele se dezvolt n rdcinile de Carduus
acanthoides si Cirsium arvense. Uneori poate fi duntor la sfecl.
6 Genul Adosomus Faust
n fauna noast o singur specie.
Adosomus roridus Palliardi Corpul negru, pronotul si elitrele au un desen
albicios, alctuit din perisori culcati. Suprafata pronotului si elitrelor prezint
rugozitti granulate. Pe fiecare elitr exist cte 3 benzi transversale mari si
numeroase pete de dimensiuni mai reduse. Rostrul cilindric si ngrosat, prevzut n
partea sa median cu rudimente de carene fine. Lobii oculari ai pronotului slab
conturati. L = 9,5-16 mm. (Plansa 59 g)
7 Genul Liparus Olivier
Rostrul aproximativ la fel de lung ct pronotul, usor arcuit, cilindric la baz cu
marginile laterale usor comprimate. n fata ochilor este vizibil o strie alungit.
Antenele se inser la nivelul treimii anterioare a rostrului, ele fiind prevzut cu o
mciuc clavat, fin pubescent. Funiculul este alctuit din 7 articole, dintre care
283
primele 2 sunt mai alungite, de form conic, iar urmtoarele sunt scurte si rotunjite.
Ochii mari si alungiti, dispusi transversal. Pronotul oval, trunchiat la baz. Scutelul
mic, de form triunghiular. Elitrele ovale si convexe, arcuite la baz, putin mai late
dect pronotul. Umerii elitrelor rotunjiti. Picioarele robuste cu femurele netede sau
denticulate, iar tibiile prezint o lamel arcuit, cu smocuri apicale de peri glbui.
Tarsele ltite, iar ghearele sunt slab dezvoltate. Al 2-lea sternit abdominal aproximativ
la fel de lat ct sternitele 3-4 luate mpreun, avnd marginea anterioar arcuit.
Aripile membranoase sunt absente. Corpul negru, de regul pronotul si elitrele au pete
pubescente glbui.
n fauna Romniei 5 specii.
1.Corpul negru-mat, mai rar usor lucios, lipsit de pete glbui...............1 L. dirus Hbst.
Partea dorsal a corpului cu pete sau benzi glbui......................................................2
2.Tibiile anterioare sunt lipsite la marginea lor intern de zimtisori fini, ele au cel mult
n aceast zon perisori scurti (fig.245a, pag.284).............2 L. transsylvanicus Petri
Marginea intern a tibiilor anterioare prezint zimtisori fini (fig.245b, pag.284)......3
3.Marginile laterale ale pronotului au cte o band ntrerupt n partea sa antemedian
(fig.244a, pag.284). Femurele nu sunt denticulate..................3 L. glabrirostris Kst.
Benzile de pe marginile laterale ale pronotului sunt reduse sub forma unor pete
rotunjite (fig.244b, pag.284). Femurele mciucate sau denticulate..4 L. germanus L.
1 Liparus dirus Herbst (glabratus F.) Corpul unicolor, glabru, lipsit de pete
glbui. Antenele si picioarele au o nuant ntunecat. Rostrul arcuit, prevzut cu o
caren lateral accentuat si are o punctuatie ceva mai accentuat comparativ cu
punctuatia capului. Capul cu o impresiune frontal care uneori poate lipsi. Articolul 2
al antenelor conic, mai scurt dect articolul 1, iar articolele 3-6 sunt puternic
transverse. Pronotul are cea mai mare ltime n treimea lui anterioar si este prevzut
cu o linie longitudinal median neted. Discul pronotului prezint o punctuatie
uniform, iar marginile pronotului sunt granulate. Marginea anterioar a pronotului cu
franjuri ciliate glbui. Elitrele ovale, fin punctate. Femurele au 3 muchii ascutite si
zimtisori mici, iar marginea intern a tibiilor este prevzut cu perisori scurti. Partea
ventral a corpului prezint o punctuatie fin si rar. L = 16-20 mm. (Plansa 59 d)
n locurile uscate si pietroase din zona colinar si montan pe umbeliferele din
genul Laserpitium.
_ Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat. Elitrele au cea mai mare ltime
n partea lor antemedian. Primul sternit abdominal prezint o gropit adncit.
Al 6-lea sternit abdominal este vizibil, pe marginile lui fiind prezent o zon
pubescent galben-maronie.
Pronotul usor transvers. Elitrele au cea mai mare ltime n partea lor
median. Primul sternit abdominal prezint o impresiune fin, iar sternitul 6 nu este
vizibil.
-var. punctatostriatus Berth. Suprafata elitrelor cu strii punctate, bine
conturate.
284
a b
Fig. 244
Pronotul la Liparus (dup H. Freude)
a-L. glabrirostris, b-L. germanus.
a b
Fig. 245
Femurele i tibiile anterioare la Liparus (dup H. Freude)
a-L. transsylvanicus, b-L. germanus.
2 Liparus transsylvanicus Petri Elitrele mate sau lucioase, netede, cu
rudimente de strii, iar petele galbene sunt rare. Articolele antenale 4-5 evident
transverse. L = 16-19 mm.
Plantele gazd sunt: Laserpitium latifolium si Falcaria vulgaris.
3 Liparus glabrirostris Kster Corpul negru, lucios, elitrele cu pete glbui
care acoper mici impresiuni transversale. Petele de la baza elitrelor sunt dispuse sub
forma unei benzi transversale ntrerupte. Rostrul carenat median, prevzut cu o strie
lateral adncit, fiind ltit apical. ntre locul de insertie al antenelor este prezent o
strie scurt. Capul cu o foset frontal punctiform. Antenele au articolul 2 conic,
aproximativ la fel de lung ct articolul 1 si 3, articolele 4-5 sunt ovoide, iar articolul 6
este sferic, usor transvers. La ambele sexe pronotul este aproximativ la fel de lung si
de lat, avnd cea mai mare ltime n partea sa antemedian. La nivelul pronotului este
vizibil o linie median fin. Discul pronotului cu o punctuatie fin, lng marginile
lui sunt prezente granulatii punctate. Suprafata elitrelor fin granulat. Partea ventral a
corpului are o punctuatie fin. Apofizele pro si mezosternului, metasternul, marginile
sternitelor abdominale si sternitul anal n totalitate sunt acoperite cu o pubescent fin.
L = 14-19 mm. (Plansa 59 e)
n zona montan pe specii de Petasites, Heracleum si Angelica. Larvele se
dezvolt n rizomii de Petasites sp.
_ Primul sternit abdominal prezint o impresiune adncit.
285
4 Liparus germanus Linnaeus Partea dorsal a corpului usor lucioas.
Bordura bazal a pronotului cu o tivitur ngust, ntrerupt la mijloc, alctuit din
peri glbui. Suprafata elitrelor cu pete glbui, distribuite neuniform. Antenele si
picioarele de nuant ntunecat. Partea ventral a corpului prezint o pubescent rar,
ceva mai accentuat pe marginile primelor 2 sternite abdominale. Marginea anterioar
si cea posterioar a prosternului prevzut cu cili glbui. Rostrul necarenat, drept, cu o
strie longitudinal profund si cu rugozitti punctate. Primul articol de la baza
antenelor mai lung dect articolul 2, articolele 3-6 sunt sferice, iar articolul 7 conic.
Pronotul are o linie median neted si cte o impresiune lateral dispus median,
acoperit cu o pubescent glbuie. Discul pronotului cu o punctuatie dubl, alctuit
din puncte ombilicate mari, printre care se afl puncte mai fine, iar pe marginile
pronotului exist rugozitti granulate. Suprafata elitrelor prezint granulatii fine.
Partea ventral a corpului cu o punctuatie accentuat, aspr la nivelul metasternului.
L = 12-16 mm. (Plansa 59 f)
Insectele sunt ntlnite n zona montan, din mai pn n iulie, pe specii de
Petasites, Heracleum si Angelica. Larvele se dezvolt n rdcinile plantelor gazd.
_ Primele 2 sternite abdominale au o impresiune adncit comun.
8 Genul Hylobius Germar
Mandibulele lipsite de un pr lung situat pe marginile lor laterale. Ochii sunt
extrem de alungiti, plani. Pronotul este lipsit de benzi laterale longitudinale de solzi.
Suprafata elitrelor prezint benzi transversale sau pete neregulate, formate din solzi
albi sau glbui.
Specii ntlnite pe conifere, atacnd puietii tineri. La noi 4 specii.
Hylobius excavatus Laichartig (piceus Dej.) Corpul mare si convex, negru
sau maroniu. Antenele si picioarele au o nuant ntunecat. Al 7-lea articol antenal
usor transvers, el se continu cu o mciuc alungit. Rostrul cu strii fine, iar stria
ocular este accentuat. Pronotul aproximativ la fel de lung si de lat, convex, prevzut
cu 2 impresiuni laterale accentuate, delimitate de o caren median nltat, stears
spre extremitti. Suprafata pronotului prezint mai multe depresiuni neregulate.
Scutelul lucios. Elitrele sunt presrate cu numeroase pete mici, formate din solzi
glbui. Suprafata elitrelor cu strii longitudinale punctate si accentuate, iar interstriile
sunt plane, ceva mai late dect striile, prevzute cu rugozitti granulate dese.
Picioarele fin pubescente. Partea ventral a corpului lucioas, puternic punctat, cu o
pubescent fin si rar. L = 12-16 mm. (Plansa 59 h)
Specie montan rspndit pe Larix sp. si Pinus sp.
_ Primele 2 sternite abdominale prezint o impresiune comun, puternic
adncit. Pigidiul punctat, prevzut cu cte o stirbitur lateral fin.
Primele 2 sternite abdominale au o impresiune superficial. Pigidiul normal
conformat.
286
IV INDEXUL FAMILIILOR I GENURILOR
Abax 34, 69 Cetonia 170
Ablattaria 83, 89 Cetoniidae 28, 170
Acanthocinus 258, 266 Chalcophora 124, 125
Acanthoderes 266 Chlaenius 34, 64
Acilius 74, 77 Chrysobothris 124, 128
Acinopus 34, 71 Cicindela 33, 38
Adelocera 109 Cleonis 278, 282
Adosomus 278, 282 Cleridae 29, 103
Aegosoma 192 Clytus 230, 251
Aegomorphus 258, 266 Colymbetes 74, 75
Agapanthia 258, 268 Copris 167, 168
Agriotes 108, 115 Coraebus 124, 127
Agrypnus 107, 109 Corymbites 115
Akimerus 197, 209 Creophilus 91, 93
Alleculidae 28, 153 Crepidophorus 108, 121
Alosimus 143, 149 Ctenicera 108, 115
Ampedus 107, 114 Cucujidae 30, 137
Amphimallon 177, 178 Cucujus 137
Anastrangalia 197, 213 Curculionidae 27, 277
Anisoplia 187 Cybister 74, 80
Anisorus 197, 211 Cychrus 33, 42
Anomala 187 Cyphocleonus 278, 282
Anoplotrupes 163, 165
Anoxia 177, 181 Danosoma 107, 110
Arhopalus 193, 195 Denticollis 108, 120
Aromia 229, 238 Diacanthous 108, 122
Aseminae 191, 193 Dicerca 124, 130
Asemum 193, 196 Dinothenarus 92, 95
Dolichus 34, 67
Blaps 155, 156 Dorcatypus 259
Broscus 33, 59 Dorcus 161
Buprestis 125, 131 Dytiscidae 27, 73
Buprestidae 30, 123 Dytiscus 74, 78
Dynastidae 28, 169
Callidium 230, 256
Calomera 33, 37 Elater 107, 114
Calopus 138, 139 Elateridae 29, 107
Calosoma 33, 44 Emus 92, 94
Cantharidae 29, 102 Epicauta 143, 144
Cantharis 103 Epomis 34, 64
Capnodis 124, 126 Eretes 74, 76
Carabidae 27, 32 Eurythyrea 125, 134
Carabus 33, 46 Euzonitis 143, 151
Carinatodorcadion 258, 264
Cephalota 33, 38 Geotrupes 163, 164
Cerambycidae 28, 190 Geotrupidae 27, 163
Cerambycinae 191, 229 Gnaptor 155
Cerambyx 229, 235 Gnorimus 170, 175
Ceruchus 161 Graphoderus 74, 76
287
Harminius 122 Mylabris 143, 148
Harpalus 34, 72
Helops 155, 159 Neatus 155, 159
Hemicrepidius 108, 121 Nebria 33, 43
Herophila 257, 259 Necrodes 82, 88
Holochelus 177, 179 Neodorcadion 258, 263
Hydrochara 80, 81 Necydalis 196, 200
Hydrophilidae 29, 80 Neopristilophus 108, 118
Hydrophilus 80, 81, 82 Nicrophorus 82, 83
Hydrous 82
Hylecoetus 105, 106 Oberea 258, 274
Hylobius 278, 285 Ocypus 92, 97
Hylotrupes 230, 253 Oedemera 138, 139
Oedemeridae 29, 138
Isotomus 230, 241 Oiceoptoma 82, 88
Omophlus 154
Lacon 107, 110 Onitis 167, 168
Laemostenus 34, 66 Ontholestes 92, 94
Lamia 257, 259 Ophonus 34, 72
Lamiinae 190, 257 Oryctes 169
Larinus 278, 281 Osimus 34, 71
Leptura 198, 221 Osmoderma 170, 175
Lepturalia 198, 220 Oxymirus 197, 206
Lepturinae 190, 196
Lepturobosca 197, 212 Pachyta 197, 207
Lethrus 163 Paracorymbia 197, 213
Leucophyes 278, 281 Parallelomorphus 33, 41
Leucosomus 281 Pedestredorcadion 258, 265
Licinus 33, 59 Pedostrangalia 198, 220
Liparus 278, 283 Peltidae 30, 136
Lixus 278, 283 Peltis 136
Lucanidae 27, 160 Pentodon 169
Lucanus 160, 161 Perotis 124, 126
Lymexylon 106 Philonthus 91, 92
Lymexylonidae 29, 105 Phryganophilus 151, 152
Lytta 143, 149 Phymatodes 230, 257
Phytoecia 276
Megopis 192 Plagionotus 230, 244
Melandrya 151, 152 Platydracus 92, 94
Melandryidae 28, 151 Poecilonota 124, 129
Melanotus 107, 111 Polyphylla 178, 186
Meloe 143, 144 Potosia 171
Meloidae 29, 143 Prioninae 190, 192
Melolontha 177, 182 Prionus 192
Melolonthidae 28, 177 Pristionychus 66
Mesosa 258, 267 Protaetia 170, 171
Molops 34, 67 Pseudathous 121
Molorchus 229, 232 Pseudoophonus 34, 73
Monochamus 257, 261 Pterostichus 33, 60
Morimus 257, 260 Purpuricenus 229, 239
Musaria 258, 276 Pyrochroidae 29, 142
Myas 34, 66 Pyrochroa 142
288
Pythidae 29, 141 Xylosteus 197, 206
Pytho 141 Xylotrechus 230, 242
Quedius 92, 102 Zabrus 33, 64
Zimiona 136
Rhagium 197, 201
Rhamnusium 197, 205
Rhizotrogus 177, 180
Ropalopus 230, 254
Rosalia 229, 233
Rutelidae 28, 186
Saperda 258, 270
Saphanus 226, 235
Scarabaeidae 28, 166
Scarabaeus 167
Scarites 41
Selatosomus 108, 118
Semanotus 230, 254
Serropalpus 151
Silpha 83, 89
Silphidae 29, 82
Sinodendron 161, 162
Sparedrus 138, 140
Sphenoptera 124, 128
Sphodrus 34, 68
Spondylinae 190, 193
Spondylis 193
Staphylinidae 29, 91
Staphylinus 92, 96
Stenagostus 108, 122
Stenocorus 197, 210
Stenodera 143, 150
Stenomax 155, 160
Stenopterus 229, 232
Stictoleptura 197, 214
Strangalia 197, 217
Stromatium 230, 253
Tasgius 92, 100
Tenebrio 155, 158
Tenebrionidae 28, 154
Teratolytta 143, 150
Tetropium 193, 194
Trichoderma 95
Trichodes 103
Trichoferus 230, 252
Trypocopris 163, 166
Vadonia 197, 211
Velleius 92, 102
289
V INDEXUL SPECIILOR I VARIETILOR
abasiaticus 120 anda 234
abbreviata 156, 158 annularis 103
abbreviata 225 antennatus 84, 87
abchasica 214 anticeconjunctus 242
abrupta 225 anticedissectus 251
abruptus 250 anticedivisa 219
achates 282 anticeinterrupta 229
adaliae 221 anticemaculata 218
adameki (Lep.) 229 anticereducta 219
adameki (Str.) 218 anticereductus (Cly.) 251
adspersa 173 anticereductus (Pla.) 247
aedilis 267 antiqua 128
aenea 130 apiarius 103, 104
aeneus (Sel.) 118, 119 apicalis (Ani.) 211
aeneus (Ste.) 160 apicalis (Lep.) 228
aequinoctialis 180 apicalis (Mol.) 232
aeruginosa 172, 173 apicalis (Nic.) 85
aeruginosa 117 apicalis (Pla.) 248
aestivus 180 apicebimaculatus 247
aethrensis 239 apiceconfluens 249
aethiops 264 apicefasciatum 204
affinis (Mus.) 276, 277 apicemaculata 209
affinis (Pro.) 172, 174 apiceniger 239
affinis (Sca.) 167 apicenigroconjuncta 149
affinis (Cic.) 40 apicenotatus 244
affinis (Pur.) 240 apiceocellatus 244
agreste 196 apiceolatus 244
agricola 60 apicepreustum 205
albella 273 apicevittatum 265
albida 185 apterus 163
albopubescens 272 arcensis 48, 56
algerica (Lep.) 223 arcuata 222, 226
algerica (Sap.) 273 arcuatus 245, 246
algerinus 248 arenosa 39
algirus 280 argus 276, 277
alpha 218 armeniaca 235
alni 130, 131 arvicola 242
alpestris (Ocy.) 97, 98 asiatica 173
alpestris (Sil.) 90 asper 260
alpestris (Mol.) 67, 68 asper 260, 261
alpina 233 asphodeli 268, 270
alsatica (Lep.) 228 assimile 178, 179
alsatica (Obe.) 276 ater 70
altaica 201 aterrimus 82
altaicum 178, 179 atricornis 233
altajense 204 atripenne 206
amasicola 171 attenuata 217
ambustum 205 attenuatus 42, 43
amoethystinus 166 aubei 205
ammophilus 71 auctumnalis 238
290
aurata 170 bilineatus (Ste.) 210
aurata 274 billisensis 240
aureocuprea 173 biloculata 268
aureopubescens 211 bilunata 209
auricollis 216 bimaculata (Bup.) 133
auriflua 221 bimaculata (Lep.) 228
auronitens 47, 53 bimaculata (Pac.) 208
auropunctatum 45, 46 bimaculatum 203
aurulenta 222, 223 bimaculatoides 276
austriaca (Ani.) 187 binotata 227
austriaca (Eur.) 134, 135 biprolongata 235
austriacum 265 bipunctata 234
autumnalis 145, 146 bipunctatus (Nic.) 85
autumnalis 166 bipunctatus (Pur.) 239
azurescens 189 bipunctatus (Xyl.) 243
bireducta 219
bajulus 253 bisignata (Pac.) 209
balcanica 219 bisignata (Par.) 214
balcanicum 263 bisornata 133
baltasari 225 bistriatus 211
barbatus 151 bistrimaculatus 87
barthei 272 bistrinotatum 203
basifasciatus 243 bobelayei 245, 246
basinotata 213 bodoni 235
basinotatus 244 bohemica 213
basioculata 229 brachysticta 225
basipunctata 221 brancsiki 235
baumerti 218 breuningi 242
bechynei 217 brevesubapicalis 213
bella 235 brevicollis 146, 148
benedicta 224 bruneicorne 264
berolinensis 130, 131 brunneonotata 225
besseri 48, 55 brunnescens 218
beta 218 brunnipes 111, 112
bicolor 205 budensis 239, 240
bicolor (Ano.) 188 budensis 240
bicolor (Mel.) 113 buprestoides 193
bicolor (Rha.) 203 burdigalensis 114
bicoloricollis 207 buyssoni (Agr.) 115
bidens 169, 170 buyssoni (Pla.) 248
bidisjunctus (Lep.) 229
bidisjunctus (Pla.) 248 caesareus 96
bidivisa (Lep.) 223 calvitarsis 62
bidivisa (Str.) 218, 224 campestris 38, 39
bifasciata 235 canaliculatus 77
bifasciatum 202, 203 cancellatus 48, 54
bifasciatus 242 cantharinus 210
bifenestrata 228 capitale 205
bigeminata 235 capreolus 161
biharicus 97, 99 caraboides (Cyc.) 42
bilineatus 76 caraboides (Hyd.) 81
bilineatus (Pur.) 239 caraboides (Mel.) 152
291
caraboides 42 confusus 243
carbonarius 239 conjugata 103
carcharias 271, 272 conjuncta 40
carinata 90 conlineata 235
carinatus 69, 71 connata 40
carinthiaca 221 connatus 248
cariosa 126, 127 convexus 48, 58
carpathica (Lep.) 224 cophosoides 61
carpathica (Ros.) 235 cordigera 214, 216
cassideus 59, 60 coriaceus 46, 51
castaneum 194 , 195 coriacipenne 264
castanipes 111, 112 coriarius 192
caucasica 150 coronata 184
caucasicus 240 corvinum 46
cavalairensis 233 costirostris 281
cejkai (Dan.) 110 crassicollis 111, 112
cejkai (Lep.) 225 cuprea (Cte.) 115, 116
centrimaculatus 87 cuprea (Pro.) 172, 174
cephalotes 148 cupreicollis 176
cephalotus 59 cupreonigra 174
cerdo 235, 237 cupreonitens 189
cerdo 101 cupricollis 238
cervus 161 cuprinus 65
chalcocephalus 95 curculionides 267
chalybaeus (Alo.) 149 cursor 206
chalybaeus (Mya.) 66 curvatofasciatus 247
chamomillae 213 cyaneus (Mel.) 146
chlorophanus 165 cyaneus (Sel.) 120
chrysogaster 210 cyanipennis 92, 93
chrysomelinus 161 cylindraceus 241
chrysostigma 128 cylindricum 162
cicatricosus 145, 147 cylindricus 60, 61
cichorei 149
ciliaris 93 dahli 268, 270
cinctus 239 damoetas 168
circumcinctus 78, 79 dayremi 228
circumflexus 78, 80 decempunctata 219
claripes 118 decemsignata 225
clathratus 47, 54 decorus 145, 147
clavipes (Aeg.) 266 deficiens 273
clavipes (Rop.) 254, 255 degradatus 243
clermonti 250 dejeanii 64
coccinea 142 dejeanii 214
coerulescens 188 delta 218
coeruleum 45 denominata 234
coeruleus 120 dentatosuturalis 228
colbeani 248 denticolle 45
compacta 277 depolii 227
compressus 101 depressus 141
comptus 48, 56 dereensis 213
concolor 48, 58 dermestoides 106
conformis 79 desiderii 223
292
destituta 40 extrema 227
detritus 245, 246
deuteros 40 falcifer 100, 101
deyrollei 203 fallaciosa 228
dichroa (Ano.)189, (Lep.) 224 fasciatum 110
dillatatus 102 fascifer 85
dimidiatus 78, 79 fauconneti (Ano.) 166
disapicalis 38 fauconneti (Xyl.) 244
discicollis 186 favarius 103, 104
discobiinterrupta 227 fenestratus 207
discoidalis 184 femoralis 139
discoideus 211 femoralis 185
disconotata 227 ferrugatus 280
disjunctus 248 ferrugineus 114
distincta 213 ferruginipes 195
dirus 283 ferus 195, 196
diversitarse 205 festivus 65, festivus 141
dives 150 fieberi 172, 173
divisa 225 filiformis 61
divisus 259 fimicola 165
dreheri 234 flavipes 81, 82
dromensis 227 flavocinctus 79
dubia (Ana.) 213 flavoinclusa 227
dubia (Ano.) 188 floralis 245, 250
dubia (Mel.) 152 florentinus 127
dubius 80 fosca 185
duodecimguttatus 250 fossor 87
dzeta 218 foveolatus 60, 61
foveolatus 165
eibessensis 225 freyi 247
elatus 67, 68 fritschi 189
elegans 38 fullo 186
elongata 227 fulvum (Car.) 264
elongatus 61, 63 fulvum (Str.) 246
epipleuralis 216 fulvipes 95
epsylon 218, 220 fulvipillis 101
equestre 265, 266 funebris 182
eremita 175 funereus 260
erythrocephala 44 fuscicollis 184
erythroptera 214, 215 fuscipenne 265
erythropterus 96 fuscum 194
erivanica 270 fuscus 75
escudei 226
eta 218 gallica 274
etelkae 63 galloprovincialis 261, 263
euphorbiae 274, 275 gamma 218
excavatus 285 ganglbaueri (Iso.) 242
exornatum 263 ganglbaueri (Pur.) 240
exsuturalis 40 gebieni 40
extellae 273 geminata 235
externopunctata 227 geniculatus 233
extorris 185 gennadii 259
293
germanicus 83, 85 humeralis (Rha.) 205
germanus 283, 285 humerodisjuncta 229
germanus 120 humerosignatus 115
gigas 46, 50 hungaricus (Car.) 47, 51
glabratus 48, 59 hungaricus (Pte.) 61, 63
glabrirostris 283, 284 hungaricus (Nic.) 85
glaucopterum 205 hungaricus (Pur.) 240
globulifer 100, 101 hungarus 145, 147
goidanichi 228 hybrida 38, 39
gracilicorne 205
graeca 221 ictericum 203
graecus 47, 51 idiota 169
granulatus 47, 54 ignea 173
gravei 203 ignoscus 57
grenieri 219 ilsia 185
grisea 274 immaculata 216
grisescens (Agr.) 110 immaculatus 176
grisescens (Sap.) 272 immaculithorax 234
grossa 136 imperfecta 219
guillemonti 224, 225 impressus 120
impunctata (Lep.) 227
haematodes 137 impunctata (Par.) 314
haemorrhoidalis 132, 133 inapicale 205
hajnyi 234 inaequalis 117
halensis 67 inbasalis (Cly.) 251
halophila 156, 157 inbasalis (Pla.) 247
hampei 48, 56 inbasalis (Xyl.) 243
hassani 40 incerta 189
hedenborgi 282 inclusopunctata 227
henoni 248 incredibilis 234
heroicus 244 inerme 253
heros 244 inframaculata 133
heydeni 176 infrecvens 225
heyeri 115, 117 infuscatum 203
heyrovskyi (Pla.) 247 inhastata 216
heyrovskyi (Ros.) 234 inlateralis 242
heyrovskyi (Xyl.) 243 inoculata 276
heyrovskyana 224 inovescens (Lep.) 227
heyrovskyella 229 inovescens (Ros.) 235
hlarvkai 224 inquisitor (Cal.) 45
hippocastani 183 inquisitor (Rha.) 202, 204
hirtipes 72 inscripta 277
hirtus (Emu.) 94 insignaticollis 103
hirtus (Hem.) 121 instivus 118
histrionis 275 insubricus 255, 256
holosericeum 265 intercapilatus 240
hubentali 208 intermedia 126
humator 83, 84 intermedia (Lep.) 229
humeralis (Ano.) 188 intermedia (Obe.) 275
humeralis (Cte.) 117 intermedia (Str.) 219
humeralis (Mel.) 186 intermedius (Hyd.) 81
humeralis (Pla.) 248 intermedius (Nic.) 88
294
intermixta 218 latefasciatum 203, 204
interruptestriatus 62 latenotata 229
interruptoconnatus 248 lateobimaculata 228
interruptus 84, 87 lateraliconjugata 38
interruptus (Cly.) 251 lateralimarginalis 80
interruptus (Her.) 259 lateralis 44
intricatus 47, 52 latestriatus 57
investigator 84, 88 latifasciata 224
iridis 289, 280 latus 118, 119
irregularis 47, 52 latus 71
lehasi 224
jakovlevi 244 lepidopterus 110
janthina 189 lepturoides 154
jaqueti 212 leucophthalmus 68
jesatkoi (Lep.) 225 lethifera 156
jesatkoi (Sti.) 217 limbata 213
johanni 40 limbatipennis 196
jota 219 limbatum 205
juvenilis 166 lineata 235
lineatus 207
kaehleri 239, 240 linnaei 48, 58
kannabei 247 litigiosa 212
kappa 219 littoralis (Cal.) 37
karamani 240 littoralis (Nec.) 88
kaufmanni 228 littoralis 239
kelchi 251 lituratum 203
kirbyi 268, 269 livida 43, 44
klenkai 204 longulus 263
kodymi 218 luetgensi 40
kollari 48, 57 lugubris (Per.) 126
kolosovi 225 lugubris (Pro.) 171, 172
koltzei 38 lugubris (Lep.) 225
korbeli 235 lugubris (Mel.) 185
kotulae 77 lugudensis 223
kriecheldorffi 228 lunaris 168
ksi 219 luristanicus 246, 249
kubanica 220 lutebasalis 249
kudlai (Car.) 265 luteointerrupta 149
kudlai (Xyl.) 244 luteonotatus 276
lutetianum 205
lacoi (Cic.) 40
lacoi (Ros.) 235 macrocephalus 97, 98
laevetomentosum 264 machulkai 227
laevicollis (Que.) 102 maculata 222, 226
laevicollis (Aro.) 238 maculata 134
laevicollis (Cer.) 237 maculicollis 218
laevigata 89 maculosa 273
laevigatus 41 magdalenae 211
laevis 210 magnificus 57
lamda 219 magyarica 39
lamed 208 major 200, 201
latealbovittatum 264 manca 228
295
maninae 40 moei 244
marani 217 moesta 130
marci 106 moestus 120
marginalis (Car.) 48, 58 molitor 158, 159
marginalis (Dyt.) 78, 79 montanus 146
marginata (Ano.) 188 montivagus 48, 54
marginata (Mel.) 185 moravica 224
marginata (Pac.) 209 morbillosus 282
marginatus 211 mordax 202, 204
mariae 239 morilloni 228
mariei 149 morio (Ela.) 114
mariana 126 morio (Hyl.) 106
martialis 248 morsitans 100, 101
maxillosus 93 mortisaga 156
medioconjugata 38 morvandica (Lep.) 224
mediodisjuncta (Lep.) 229 morvandica (Sti.) 217
mediodisjuncta (Str.) 220 morvandicum 204
medioexterneconjuncta 149 moschata 238
mediofasciatum 204 mosquensis 225
medioluteoabrupta 149 mouzafferi 249
medioluteobipunctata 149 mucronata 156, 157
medioluteotripunctata 149 muelleri 273
mediomaculata 229 multidivisa 224
medionotatum 203 multiinterrupta (Lep.) 229
mediosignata (Lep.) 229 multiinterrupta (Ros.) 235
mediosignata (Str.) 218 multiintreruptus 248
melancholicus 118, 119 multipunctata 228
melanarius (Pte.) 60, 63 multireducta 219
melanarius (Tas.) 100, 102 murinus 109
melanota 213 mus 97, 99
melas 61, 63 mutabilis 149
melgunovi 225 mutator 164
melolontha 183, 185 mutilatus 121
meridianus 210
meridionalis 233
merkli 39 nasicornis 169
mesmini (Lep.) 223 navale 106
mesmini (Sap.) 273 nemoralis 37, 38
messleri 184 nero 100
mi 219 nicodi 226
micani 205 niger (Mel.) 113
micans 135 niger (Pte.) 61, 64
micans 189 niger 207
milliati (Mus.) 277 nigra 238
milliati (Pla.) 248 nigrescens 188
millekeri 247 nigricans (Bup.) 133
miles 236, 237 nigricans (Dic.) 131
mimica 229 nigricollis (Mel.) 183
mimoseparata 227 nigricollis (Oxy.) 207
minor 232 nigricornis 226
miribella 173 nigrina (Pac.) 209
mirifica 174 nigrina (Mus.) 277
296
nigrinus (Aki.) 210 octopunctatus 176
nigrinus (Ano.) 166 octosignata 218
nigrinus (Oxy.) 207 oculata 274, 275
nigripenne (Car.) 264 olens 97, 99
nigripenne (Rha.) 206 olgae 229
nigripes 220 omicron 219
nigripes (Mel.)183, (Mus.) 276 opacus 158
nigrita 91 ophthalmicus 97, 98
nigroapicalis 221 orientalis 181
nigrobazale 264 ormayi 97, 98
nigrocyanea 238 ornatus (Dan.) 110
nigrolaevigata 238 ornatus (Pla.) 247
nigrolineatus 233 osmanlis 268, 269
nigronotatus 240 ottoi 221
nigronotata 268 ovalis 69, 71
nigrum 46
nitens 97, 98 pacifica 227
nobilis 176 pagnioni 248
nodulosus 236, 238 pallidipes 273
notatipennis 224 pallidus 252
nova 224 pannonica 227
novemmaculata 132, 134 pantherinus 242, 244
ny 219 parallelepipedus 69, 70
nyilasi 227 parallelipipedus 161
parallelus 69, 71
obenbergeri 235 paraplecticus 279, 280
obliquesignata 214 parroudi 239
obliterata 234 parvonotata 234
obliteratus (Aca.) 267 pausa 234
obliteratus (Her.) 259 pectinicornis 115, 117
obscura 90, 91 pectoralis 183, 184
obscura (Bup.) 133 pedator 100, 101
obscura (Dic.) 131 pedestre 265
obscura (Pro.) 178 pedestris 281
obscurata 201 pentaphyllus 161
obscuratum 195 perforata 271, 273
obscuratus 166 perobscura 221
obscurebasalis 247 perroudi 228
obscuriventris 220 perversus 240
obscuripes 264 pfuhli 212
obscuriscapus 264 pi 219
obscurus 158 piceus (Hyd.) 82
obscurus 179 piceus (Hyl.) 285
obsoletum 265 piceus (Sap.) 240
obsoletus 48, 55 pici 205
occipitale 205 picicornis 43, 44
occipitalis 217 picipennis 97, 99
occitaneus 114 picipes (Aci.) 71
ochracea 216 picipes (Nea.) 159
ochraceipennis 216 picipes 238
octoguttata 132, 133 picticornis 113
octopunctata 271, 274 pignetensis 227
297
pigra 282 punctata 229
pilosa 181, 182 punctatostriatus 283
pilosellus 115 punctatus (Lac.) 110, 111
pilosus (Lic.) 60 punctatus (Lae.) 66, 67
pilosus (Pte.) 61, 63 puncticollis 164, 165
pius 167 punctiger 240
planicollis 47, 51 punctolineatus 111, 113
plavilscikovi (Lep.) 224 pupillata 274, 276
plavilscikovi (Pla.) 248 purpurascens 165
plavilscikovi (Ros.) 235 purpurata 171
podanyi 224 purpureoauratum 46
porcatus 71 pygidialis 189
posticalis 259 pygmaeus 42
posticeabruptus 251 pyrochroa 174
posticeconfluens 225 pyrodera 174
posticeconjugatus 251
posticedisjuncta 219 quadricatenatus 57
posticedivisus (Cly.) 251 quadrifasciata 222, 223
posticedivisus (Pla.) 248 quadrimaculata (Cic.) 40
posticemaculata 224 quadrimaculata (Euz.) 151
posticemaculatus 249 quadrimaculata (Obe.) 276
posticeplagiata 225 quadrimaculata (Pac.) 208
posticereductus (Cly.) 251 quadrimaculata (Ros.) 234
posticereductus (Pla.) 249 quadrimaculatus 247
postsignatus 210 quadripustulata 225
praescutellaris (Cly.) 251 quercus (Ani.) 211
praescutellaris (Lep.) 228 quercus (Eur.) 135
preapicalis 274 quinquemaculata (Cic.) 40
prebifenestrata 228 quinquemaculata (Ros.) 224
pribramensis 87
problematicus 47, 52 ramburseki 220
productissimus 240 rauterbergeri 86
productus 240 rectangularis 38
proksi 277 recurvata 234
prolongata 234, 235 reducta 227
proscarabaeus 145, 146 reductesignatus 251
protos 40 reductissima 219
prozhigai 248 reichei 248
pruinosus 250 reithofferi 247
prussicus 166 rex 184
pseudaffinis 40 reyi 213
pseudalsatica 227 rhombeus 123
pseudointerrupta 234 richteri 227
pseudokaufmanni 228 riedli 224
pseudomultidivisa 224 riparia 39
pseudopalustris 40 ro 220
pubescens (Din.) 95 robustus 67
pubescens (Ped.) 220 robustus 123
puellus 254 roridus 282
pulcherrima 185 rossi 159
pulverulentus 279, 280 rostratus 42
punctata 271, 273 rothi 48, 57
298
roubali (Lep.) 224 schueppeli 69, 70
roubali (Pla.) 247 schwarzi 183
rubens 120 scopolii 235, 237
ruber 239 scutellaris 211
rubidus 102 scutellata 214, 215
rubra 214, 216 scutifer 254
rubrocuprea 188 sejunctus 57
rubrocupreus 176 sekerai 224
rudolphi 273 semiazurea 174
rufescens (Cer.) 237 semibrunea 224
rufescens (Mel.) 113 semicoerulea 150
rufescens (Mol.) 232 semiconfluens 248
ruficeps 186 semifasciata 218
ruficollis 153 semigranosus 42
ruficollis 186 semiobscurus 207
ruficorne 265 semireducta 219
ruficrus 210 semirufum 175
rufidorsum 144 semisanguineus 114
rufipes (Mel.) 113 semisignata 209
rufipes (Pse.) 73 semitestacea 239
rufipes (Nec.) 200 separata (Lep.) 227
rufipes (Sap.) 241 separata (Ros.) 234
rufiventris 145, 147 septembris 40
rufiventris 201 serraticornis 139
rufum 203 severum 46
rufus (Stena.) 123 sexmaculata 151
rufus (Steno.) 233 sexmaculata (Pac.) 208
rufotestaceum 205 sexmaculata (Ros.) 234
rugosus 146, 148 sexpunctata (Lep.) 225
russicus 254 sexpunctata (Sap.) 274
rustica 132 sexsignata 219
rusticus (Arh.) 195, 196 sexiliturata 234
rusticus (Xyl.) 242, 243 shushenicae 219
ruthena 224 sideropterus 92
sigma 220
sabulicola 73 signaticeps 133
saginatus 119 signatofasciata 219
sahlbergi 244 silesiaca 40
salessei 256 silphoides 59, 60
saltuarius 261, 262 silvaticus 165
sanguineus 114 similis (Ocy.) 98
sartor 261, 262 similis (Sap.) 271, 272
satema 185 simoni 203
sattleri 217 simplonicus 119
saltzmanni 217 simulator 115
saveniusi 244 sinuata 228
scabricorne 192 slovenica 229
scabriusculus (Car.) 48, 55 smaragdinum 46
scabriusculus (Mel.) 146, 148 smaragdinus 81
scalaris 271, 272 smetanai 224
scapularis 185 soli 40
schaefferi 209 solstitiale 178
299
sonni 40 sutor 261, 263
soror 185 suzellae 217
spaceki (Oxy.) 207 sycophanta (Cal.) 45, 46
spaceki (Pla.) 247 sycophanta (Rha.) 202, 204
speciosus (Iso.) 241 sylvestris 228
speciosus (Pla.) 246 sylvicola 38, 39
speciosus (Nic.) 85 symetricum 205
spiniger 165 syriacus 149
spinimanus 155 syriacus (Hyl.) 254
spinipes 64 syriacus (Ste.) 233
spinolae 206 szekeli 247
splendens (Bup.) 131, 132
splendens (Phi.) 92 tagyetana 221
spoliatus 65 tau 220
stauropolicus 248 tenebricosa 127
stercorarius 164, 165 tenebricosus 97, 99
stercorosus 165 tenebrionis 126, 127
steveni 211, 212 tenebrosus 111, 113
stichai (Ros.) 235 teretrirostris 281
stichai (Sti.) 216 terricola (Lae.) 66
sticticus 76 terricola (Par.) 41
stigmatophora 38 tesselatus 94
striatum 196 tesserula 213
subanticeparumpunctata 228 testaceus (Phy.) 257
subaurata 277 testaceus (Spa.) 140
subcarpathica 220 textor 259
subcompletelineatum 264 theresa 254
subdilatatum 204 theresae 247
subelongata 228 theta 219
subfuscatus 85 thomsoni 244
subhumerale 205 thoracica (Lep.) 222
subhumerifera 229 thoracica (Oic.) 88
subnotata 201 thurnherri 218
suboculata 229 tibialis (Mela.) 152
subpuberulus 120 tibialis (Melo.) 184
subreducta 223 tokatensis 268
subrufus 113 tomentosum 265
subrugosicollis 120 tournieri 207
subsinuata 227 transdanubialis 39
subspinosa 228 transsylvanicus 283, 284
substauropolicus 248 transsylvanicus 48, 58
subsuturale 264 transversalis 60, 62
subundulata 228 triangulatus 67
subuniformis 243 triangulifera 213
subtrifasciatus 104 tridivisa 224
subvittatus (Ani.) 211 tridivisus 248
subvittatus (Oxy.) 207 triformis 234
sulcatus 77 trimaculata 234
sulcirostris 282 trimaculatus 86
sulfuricollis 219 trinotaticollis 226
suturalis (Cic.) 40 trinotatus 240
suturalis (Mel.) 184 tristis (Arh.) 196
300
tristis (Her.) 259 verticalis 220, 221
tristis (Que.) 102 verticenigra 221
tristis (Sil.) 90, 91 veselyi 227
tristis (Ano.) 182 vesicatoria 149
tristis (Bup.) 134 vespillo 84, 85
tristis (Cic.) 39 vespilloides 83, 85
tristis (Nic.) 85 vestigator 84, 86
tristis (Ocy.) 99 vidua 172, 173
tropicus 251 vihorlatensis 224
tuccius 145, 147 villosa 181, 182
tumulorum 39 villosoviridescens 268, 270
tunicata 171 villosus (Mel.) 111, 113
turcicus 161 villosus 123
typhon 167 violacea 133
tyrolensis 90 violaceum 256
tyrolensis (Cic.) 40 violaceus (Car.) 47, 51
tyrolensis (Str.) 219 violaceus (Mel.) 145, 146
violaceus 165
ullrichii 48, 56 virens (Cte.) 115, 117
ulmi 200 virens (Lep.) 212
undulata (Cet.) 171 virescens 256
undulata (Lep.) 228 viridana 172
undulatus 122 viridescens 45
ungarica 172 viridicuprea 188
ungaricus 255 viridimarginatum 45
unicolor 253 viridinitens 120
unicolor (Ani.) 211 viridipennis 256
unicolor (Ros.) 234 viridis 189
unifasciatum 203 vitiosus 57
unifasciatus 104 vitis 188, 189
uniformis 243 vituralis 243
unipunctata 211 viturati (Ano.) 166
unistigmata 212 viturati (Lep.) 223
uralensis 145, 147 v notata 234
vogti 256
variabilis (Gno.) 175, 176
variabilis (Myl.) 149 welensii 235, 236
varians (Ano.) 189 welensii 63
varians (Cal.) 46 wunschi 227
varicolor 280
variegatus 145, 147 xambeui 212
variolosa 129 x nigrum 209
variolosus 47, 53
varistriatus 57 zdenkae 234
velutinus 236 zimmermanni 268
velutinus (Chl.) 65
venatoria 38
venustus 66
vernalis 166
verneuli 207
vernus 180
versicolor 238
301
GUIDE FOR COLEOPTERA STUDYING
SUMMARY
The main scope of this guide is to be a useful instrument for introducing
students in studying Coleoptera but can be used by anyone who has some interest on
the beetles area. The book contains data and keys for identification for more than
1000 species and varieties of Coleoptera from Romanias fauna. In the present work
only species more than 1.5 cm length were considered. Maybe this is not a scientific
point of view for selecting species, but we try to make a useful book especially for the
field expeditions of students, when they come for the first time in contact with the
world of insects and collect for identification usually the bigger species.
The first chapter makes an introduction on the specific terminology of external
morphology of Coleoptera used for identification of species. The external morphology
is presented using drawings for a clear visualization of particular structures used for
identification of beetles species.
The second chapter deals with the methods of collecting, preparing and storing
beetles. The last part of this chapter includes a part about pests of insect collections
that includes also some Coleoptera examples like species of Anthrenus, Dermestes or
Ptinus.
The main part of the book is formed by the chapter three that contain keys and
descriptions for identifications of the families, subfamilies, genera, species and
varieties. Considered species belongs to these families: Carabidae, Dytiscidae,
Hydrophilidae, Silphidae, Staphylinidae, Cantharidae, Cleridae, Lymexylonidae,
Elateridae, Buprestidae, Peltidae, Cucujidae, Oedemeridae, Pythidae, Pyrochroidae,
Meloidae, Melandryidae, Alleculidae, Tenebrionidae, Lucanidae, Geotrupidae,
Scarabaeidae, Dynastidae, Cetoniidae, Melolonthidae, Rutelidae, Cerambycidae and
Curculionidae. This part also include drawings and in some cases pictures with
species.
The parts three and four contain a useful index. First index is for families,
subfamilies and genera and the second index include species and varieties, in some
cases also synonymies and subspecies.
The bibliography considered was extremely selective, was listed just major
books that can be helpful for identifications of Coleoptera species.
The book ends with 59 plates that contain color pictures with some species
described in the book. All the pictures from plates or inside the text were made from
living material or from collections.
302
BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1 BEI-BIENKO G. & col. 1965 Determinatorul coleopterelor din partea
european a URSS, Ed. Nauka, Moskva-Leningrad (n rus).
2 CHATENET G. 1990 Guide des Coloptres d Europe, Ed. Delachaux &
Niestle, Neuchatel-Paris.
3 CSIKI E. 1946 Die Kaeferfauna des Karpaten-Beckens (Allgemeiner Teil
und Caraboidea), Budapest.
4 FREUDE & col. 1964/1983 Die Kfer Mitteleuropas, Band 1-11, Goecke
& Evers Verlag, Krefeld.
5 HEYROVSKY L. 1955 Fauna CSR, tom 5, Tesarikoviti-Cerambycidae,
Praha.
5 HOFFMANN A. 1958 Faune de France, 62, Coloptres Curculionides,
Tome 3, (reeditare 1999), Ed. P. Lechevalier, Paris.
6 KASZAB Z. 1956 Fauna Hungariae, 15, Heteromera I, Ed. Akadmiai
Kiad, Budapest.
7 KASZAB Z. 1957 Fauna Hungariae, 17, Heteromera III, Ed. Akadmiai
Kiad, Budapest.
8 LUC A. 1960 Atlas des Coloptres de France, Belgiques et Suisse,
Tome I-II, Ed. N. Boulbe & Cie, Paris.
9 NEMES I. 1969 Insectarul meu, Ed. Tineretului, Bucuresti.
10 PANIN S. 1951 Fauna RPR, vol X, fasc. 1, (Coleoptera Cicindelidae), Ed.
Acad. RPR, Bucuresti.
11 PANIN S. 1955 Fauna RPR, vol. X, fasc. 2, (Coleoptera Carabidae: Gen.
Cychrus si Carabus), Ed. Acad. RPR, Bucuresti.
12 PANIN S. 1955 Fauna RPR, vol. X, fasc. 3, (Coleoptera Scarabaeidae I),
Ed. Acad. RPR, Bucuresti.
13 PANIN S. 1957 Fauna RPR, vol. X, fasc. 4, (Coleoptera Scarabaeidae II),
Ed. Acad. RPR, Bucuresti.
14 PANIN S. & SVULESCU N. 1965 Fauna RPR (Coleoptera
Cerambycidae), Ed. Acad. RPR, Bucuresti.
15 REITTER E. 1908/1916 Fauna Germanica (Die Kfer des Deiutschen
Reiches), Band 1-5, K. G. Lutz Verlag, Stuttgart.
16 SCHAUFF M. 1999 Collecting and preserving insects and mites,
Washington D. C.
17 SZKESSY V. 1961 Fauna Hungariae, 60. Staphylinoidea I, Ed.
Akadmiai Kiad, Budapest.
18 THRY A. 1942 Faune de France, 41, Coloptres Buprestides, Libr. Fac.
Sc., Paris.
19 TRAUTNER J. & GEIGENMLLER K. 1987 Sandlaufkfer und
Laufkfer (Illustrierter Schlssel zu den Cicindeliden und Carabiden Europas),
Stuttgart.
-http://www.cbif.gc.ca
-http://www.coleoptera. org
-http://www.entomo.pl
-http://www.galerie-insecte.org
-http://www.insect.cz
-http://www.kaefer-der-welt.de
-http://www.pbase.com
-http//www.zin.ru
303
Plana 1
Specii de Carabidae
a-Calomera littoralis nemoralis, b-Cephalota elegans stigmatophora, c-Cicindela campestris,
d-C. sylvicola, e-C. hybrida riparia, f- C. hybrida hybrida.
a b c
d e f
304
305
Plana 2
Specii de Carabidae
a-Cychrus caraboides, b-Parallelomorphus terricola, c-Cychrus attenuatus, d-Nebria livida,
e-N. livida ab. lateralis, f-N. picicornis.
a b c
d e f
306
307
Plana 3
Specii de Carabidae
a-Calosoma sycophanta, b-C. sycophanta ab. purpureoauratum, c-C. sycophanta ab.
smaragdinum, d-C. inquisitor, e-C. auropunctatum.
a b c
d e
308
309
Plana 4
Specii de Carabidae
a-Carabus coriaceus, b-C. hungaricus, c-C. intricatus, d-C. problematicus.
a b
c d
310
311
Plana 5
Specii de Carabidae
a-Carabus auronitens, b-C. granulatus, c-C. cancellatus, d-C. ullrichii.
a b
c d
312
313
Plana 6
Specii de Carabidae
a-Carabus besseri, b-C. hampei.
a b
c-C. scabriusculus.
_
314
315
Plana 7
Specii de Carabidae
a-Carabus irregularis, b-C. clathratus, c-C. arcensis, d-C. marginalis.
a b
c d
316
317
Plana 8
Specii de Carabidae
a-Carabus fabricii.
_
b-Carabus variolosus.
_
318
319
Plana 9
Specii de Carabidae
a-Carabus glabratus, b-C. violaceus, c-C. convexus, d-C. linnaei.
a b
c d
320
321
Plana 10
Specii de Carabidae
a-Broscus cephalotus, b-Zabrus spinipes, c-Licinus cassideus, d-Epomis dejeanii, e-Chlaenius
festivus, f-Chlaenius spoliatus.
a b c
d e f
322
323
Plana 11
Specii de Carabidae
a-Pterostichus elongatus, b-P. foveolatus, c-P. melanarius, d-P. transversalis,
e-P. melas, f-Pterostichus niger.
a b c
d e f
324
325
Plana 12
Specii de Carabidae
a-Abax carinatus, b-A. ovalis, c-A. parallelipipedus, d-A. parallelus, e-A. schueppelii (_), f-A.
schueppelii ().
a b c
d e f
326
327
Plana 13
Specii de Carabidae
a-Laemostenus terricola, b-Myas chalybaeus, c-Dolichus halensis, d-Molops elatus, e-
Sphodrus leucophthalmus, f-Pseudoophonus rufipes.
a b c
d e f
328
329
Plana 14
Specii de Dytiscidae
a-Acilius canaliculatus
_
Partea ventrala a corpului la Acilius canaliculatus
b-forma typica, c-ab. kotulae.
b c
330
331
Plana 15
Specii de Dytiscidae
a-Acilius sulcatus
_
b-Dytiscus marginalis
_
332
333
Plana 16
Specii de Dytiscidae
a-Dytiscus circumcinctus
_
b-Cybister lateralimarginalis

334
335
Plana 17
Specii de Silphidae
a-Nicrophorus antennatus, b-N. germanicus, c-N. humator, d-N. interruptus, e-N. vespillo, f-
N. vestigator.
a b c
d e f
336
337
Plana 18
Specii de Silphidae
a-Necrodes littoralis, b-Oiceoptoma thoracica, c-Silpha carinata, d-S. tristis, e-S. tyrolensis,
f-S. obscura.
a b c
d e f
338
339
Plana 19
Specii de Staphylinidae
a-Creophilus maxillosus, b-Ontholestes tesselatus, c-Velleius dillatatus, d-Emus hirtus, e-
Staphylinus erythropterus, f-Platydracus fulvipes.
a b c
d e f
340
341
Plana 20
Specii de Staphylinidae
a-Ocypus. ophthalmicus, b-O. alpestris, c-O. macrocephalus, d-O. ormayi, e-O. nitens, f-O.
olens, g-O. tenebricosus, h-O. mus, i-O. picipennis, j-Tasgius pedator, k-T. globulifer.
a b c d
e f g h
i j k
342
343
Plana 21
Specii de Elateridae
a-Agrypnus murinus, b-Danosoma fasciatum, c-Lacon lepidopterus, d-L. punctatus, e-
Ampedus sanguineus, f-Agriotes pilosellus.
a b c
d e f
344
345
Plana 22
Specii de Elateridae
a-Melanotus castanipes, b-M. crassicollis, c-M. punctolineatus, d-M. villosus, e-M. brunnipes,
f-Neopristilophus instivus.

a b c
d e f
346
347
Plana 23
Specii de Elateridae
a-Elater ferrugineus, b-E. ferrugineus ab. occitaneus, c-Selatosomus aeneus, d-Hemicrepidius
hirtus, e-Diacanthous undulatus, f-Stenagostus rufus.


a b c

d e f
348
349
Plana 24
Specii de Elateridae
a-Ctenicera virens (_), b-C. virens (), c-C. cuprea (), d-C. heyeri (_), e-C. pectinicornis
(_), f-C. pectinicornis ().


a b c
d e f
350
351
Plana 25
Specii de Buprestidae
a-Chalcophora mariana, b-Perotis lugubris, c-Coraebus florentinus, d-Capnodis cariosa, e-
C. tenebrionis, f-C. tenebricosa.

a b c

d e f
352
353
Plana 26
Specii de Buprestidae
a-Dicerca aenea, b-D. alni, c-D. berolinensis, d-Eurythyrea quercus, e-E. austriaca, f-E.
micans.
a b c
d e f
354
355
Plana 27
Specii de Buprestidae
a-Buprestis rustica, b-B. rustica ab. obscura, c-B. haemorrhoidalis, d-B. octoguttata, e-B.
novemmaculata, f-Eurythyrea quercus.

a b c

d e f
356
357
Plana 28
Specii de Meloidae
a-Meloe brevicollis, b-M. proscarabaeus, c-M. variegatus, d-Alosymus chalybaeus, e-Lytta
vesicatoria, f-Epicauta rufidorsum.
a b c
d e f
358
359
Plana 29
Specii de Melandryidae i Alleculidae
a-Serropalpus barbatus, b-Melandrya dubia, c-M. caraboides, d-Phryganophilus ruficollis, e-
Omophlus lepturoides.

a b c
d e
360
361
Plana 30
Specii de Tenebrionidae
a-Gnaptor spinimanus, b-Tenebrio obscurus, c-T. molitor, d-B. mortisaga, e-B. mucronata, f-
B. lethifera.
a b c


d e f
362
363
Plana 31
Specii de Lucanidae
a-Lucanus cervus (_), b-L. cervus (), c-Dorcus parallelipipedus, d-Sinodendron
cylindricum.
a b

c d
364
365
Plana 32
Specii Geotrupidae
a-Lethrus apterus, b-Anoplotrupes stercorosus, c-Trypocopris vernalis, d-Geotrupes mutator,
e-G. stercorarius, f-G. puncticollis.

a b c


d e f
366
367
Plana 33
Specii de Scarabaeidae i de Dynastidae
a-Scarabaeus pius, b-Scarabaeus typhon, c-Copris lunaris (_), d-Copris lunaris () e-
Pentodon idiota, f-Oryctes nasicornis (_).
a b
c d
e f
368
369
Plana 34
Specii de Cetoniidae
a-f Cetonia aurata, g-Protaetia lugubris, h-i Protaetia ungarica.
a b c
d e f
g h i
370
371
Plana 35
Specii de Cetoniidae
a-c Protaetia cuprea, d-f P. affinis, g-h P. fieberi, i-P. aeruginosa.

a b c


d e f

g h i
372
373
Plana 36
Specii de Melolonthidae
a-Melolontha melolontha
_
b-Polyphylla fullo
_
374
375
Plana 37
Specii de Melolonthidae
a-Amphimallon solstitiale, b-Anoxia orientalis, c-A. villosa, d-Anisoplia austriaca, e-Anomala
dubia, f-Melolontha hippocastani.

a b c


d e f
376
377
Plana 38
Specii de Cerambycidae
a-Aegosoma scabricorne, b-Prionus coriarius, c-Spondylis buprestoides, d-Tetropium
castaneum, e-Arhopalus rusticus, f-A. ferus.
a b c

d e f
378
379
Plana 39
Specii de Cerambycidae
a-Asemum striatum, b-Necydalis ulmi, c-N. major, d-f Rhamnusium bicolor.

a b c
d e f
380
381
Plana 40
Specii de Cerambycidae
a-Rhagium bifasciatum (_), b-R. bifasciatum (), c-R. inquisitor, d-R. mordax, e-f R.
sycophanta.

a b c

d e f
382
383
Plana 41
Specii de Cerambycidae
a-Oxymirus cursor, b-Akimerus schaefferi, c-Stenocorus meridianus, d-Anisorus quercus (_),
e-A. quercus (), f-Pachyta lamed.

a b c

d e f
384
385
Plana 42
Specii de Cerambycidae
a-Pachyta quadrimaculata (_), b-P. quadrimaculata (), c-Vadonia unipunctata, d-
Lepturobosca virens, e-Anastrangalia dubia, f-Stictoleptura scutellata.


a b c

d e f
386
387
Plana 43
Specii de Cerambycidae
a-Stictoleptura cordigera, b-S. rubra, c-Paracorymbia tesserula, d-Lepturalia nigripes, e-
Pedostrangalia pubescens, f-P. verticalis.

a b c
d e f
388
389
Plana 44
Specii de Cerambycidae
a-Leptura thoracica, b-L. aurulenta, c-L quadrifasciata, d-L. maculata, e-L. arcuata, f-
Strangalia attenuata.


a b c

d e f
390
391
Plana 45
Specii de Cerambycidae
a-Molorchus minor, b-Stenopterus rufus.

a b
c-Rosalia alpina
392
393
Plana 46
Specii de Cerambycidae
a-Cerambyx nodulosus
b-Cerambyx cerdo
_
394
395
Plana 47
Specii de Cerambycidae
a-Cerambyx welensii, b-C. miles.
a b
c-Cerambyx scopolii
_
396
397
Plana 48
Specii de Cerambycidae
a-Purpuricenus kaehleri
_
b-Purpuricenus budensis
_
398
399
Plana 49
Specii de Cerambycidae
a-Aromia moschata, b-A. moschata ab. parroudi, c-Saphanus piceus, d-Isotomus speciosus, e-
Xylotrechus arvicola, f-X. rusticus.
a b c
d e f
400
401
Plana 50
Specii de Cerambycidae
a-Plagionotus detritus, b-P. arcuatus, c-P. bobelayei, d-P. floralis, e-Clytus tropicus (_), f-C.
tropicus ().


a b c


d e f
402
403
Plana 51
Specii de Cerambycidae
a-Trichoferus griseus (_), b-T. griseus (), c-T. pallidus, d-Stromatium unicolor (_), e-S.
unicolor (), f-Hylotrupes bajulus.
a b c

d e f
404
405
Plana 52
Specii de Cerambycidae
a-Semanotus russicus (_), b-S. russicus (), c-Ropalopus clavipes, d-R. ungaricus (_), e-R.
ungaricus (), f-R. insubricus.
a b c
d e f
406
407
Plana 53
Specii de Cerambycidae
a-Callidium violaceum, b-C. violaceum ab. virescens, c-Phymatodes testaceus,
d-Herophila tristis, e-Lamia textor, f-Morimus asper funereus.
a b c

d e f
408
409
Plana 54
Specii de Cerambycidae
a-Monochamus sartor (_), b-M. sartor (), c-M. saltuarius, d-M. galloprovincialis (_), e-M.
galloprovincialis (), f-M. sutor ().
a b c
d e f
410
411
Plana 55
Specii de Cerambycidae
a-Neodorcadion exornatum (_), b-N. exornatum (), c-Carinatodorcadion aethiops, d-
Pedestredorcadion holosericeum (_), e-P. holosericeum (), f-P. equestre.

a b c
d e f
412
413
Plana 56
Specii de Cerambycidae
a-Acanthocinus aedilis, b-Mesosa curculionides (_), c-M. curculionides (), d-Agapanthia
kirbyi, e-A. dahli, f-A. villosoviridescens.

a b c
d e f
414
415
Plana 57
Specii de Cerambycidae
a-Aegomorphus clavipes, b-Saperda carcharias, c-S. similis, d-S. scalaris, e-S. perforata, f-S.
perforata ab. albella.

a b c

d e f
416
417
Plana 58
Specii de Cerambycidae
a-Saperda punctata, b-S. octopunctata, c-Oberea oculata, d-O. pupillata, e-Musaria affinis, f-
M. argus.
a b c
d e f
418
419
Plana 59
Specii de Curculionidae
a-Lixus pulverulentus, b-L. iridis, c-Cleonis pigra, d-Liparus dirus, e-L. glabrirostris,
f-L. germanus, g-Adosomus roridus, h-Hylobius excavatus.
a b c

d e f
g h
420