Bullyingul sau comportamentul de intimidare

Termenul bullying s-ar traduce prin intimidare dar nu se rezuma doar la asta,
porneste de la simpla necajire, etichetare, batjocura, raspandire de zvonuri pana la violenta
fizica. Deci bullying-ul poate lua diferite forme dar toate au consecinte atat asupra sanatatii
fizice si psihice ale copiilor, asupra performantelor lor scolare cat si asupra cursului ulterior al
vietii lor ca adulti.. Aceste consecinte apar nu doar la victimele bullying-ului ci si la cei ce
intimideaza ( bullies), chiar si la cei din apropiere care au fost martori ai bullying-ului.
Exista diferente intre bullying-ul facut de fete si cel facut de baieti. La fete intimidarea
este mai mult subtila si indirecta ( Da-mi jucaria aia, altfel nu voi fi prietena cu tine!). La
baieti bullying-ul este mai mult fizic- se imping, isi iau obiectele si le arunca- baietii insa
rareori poarta resentimente, se pot reamprieteni in aceeasi zi.
Comportamentul de bullying se face simtit mai ales atunci cand exista diferente de ordin
economic, rasial, cultural, de varsta, etc iar copiii il invata de la adulti, copii mai mari,
televizor.
In procesul de crestere, aproape fiecare copil experimenteaza necajirea ( teasing) de
catre cei mai mari si adulti. Poate pentru acestia este o simpla joaca dar , pentru copil, este un
model de comunicare de la cel puternic catre cel slab; copilul este in plin proces de achizitii,
inca nu are capacitatea de a discerne intre bine si rau, inca nu poate prevedea pe termen lung
consecintele faptelor sale sau ale altora, asa ca interiorizeaza comportamantul, modelul de la
cei apropiati lui si care ii asigura supravietuirea sau din alte surse atunci cand parintii sai il
accepta prin neimplicare.
Copilul invata si el sa necajeasca si, facand acest lucru in mod repetat,
comportamentul devine bullying si se manifesta:
- Verbal- amenintari, etichetari, batjocura
- Psihologic- izolarea victimei, raspandirea de zvonuri
- Fizic- lovire, impingere
Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stima de sine scazuta, abilitati sociale
slabe, in general mai putin puternice din punct de vedere fizic decat colegii lor; agresorii ii
aleg dupa aceste criterii tocmai pentru a se pune ei in siguranta deoarece, de obicei, acestia nu
se razbuna.
Efectele bullying-ului
Pentru victime:
- Cresterea pasivitatii sau retragerea
- Plans frecvent
- Se plang des de dureri fizice cum ar fi cele de stomac, de cap si care nu au o cauza
clara
- Au vanatai inexplicabile
- Le scade brusc randamentul la invatatura
- Probleme de concentrare, de invatare
- Refuzul de a mai merge la scoala
- Schimbari importante in viata sociala- dintr-o data nimeni nu il mai suna sau nu il mai
invita la diferite evenimente
- Schimbare vizibila in modul de vorbire a copilului- spune despre el ca este un ratat
( loser), fost prieten sau nemernic.
Pentru agresori:
Agresorii sunt si ei afectati, chiar si la maturitate avand dificultati in a crea relatii de
prietenie pozitive, au tendinta de a abuza de alcool, tigari, sa fie abuzivi cu sotiile si copiii
lor,. Unele studii au gasit o corelatie pozitiva intre agresivitatea practicata prin bullying si
activitatea criminala de mai tarziu.
Pentru martorii bullying-ului
Chiar si copiii care doar au vazut bullying-ul pot fi traumatizati, ei traind cu teama
permanenta de a nu deveni viitoarele victime si cu sentimentul de vinovatie ca nu au facut
ceva sa impiedice bullyingul.
Ce este de facut?
1. Copilul trebuie sa fie ajutat sa se deschida, sa povesteasca deschis ce i se intampla.
Problemele copilului legate de bullying sunt serioase si dureroase de aceea trebuie
avut in vedere mult tact si multa empatie. Odata ce simte suportul parintelui sau,
copilul va vorbi, se va deschide si, de multe ori tot copilul detine si rezolvarea dar e
nevoie de suport si de actiunea parintelui.
2. Parintele il poate oglindi pe copil aratandu-i ca il intelege si ca simte durerea si
suferinta sa, il poate incuraja spunandu-i ca il va sustine in gasirea unei rezolvari.
3. Parintele ii mai poate citi o poveste despre un copil care a fost agresat de un coleg,
cerandu-i parerea despre cum ar trebui acel copil sa rezolve problema.
4. Parintele poate sa il invete pe copilul agresat sa isi exprime neplacerea fata de agresor
prin formula: Ma deranjeaza cand faci acest lucru, te rog sa te opresti!
5. Parintele poate urmari ce se intampla acolo unde se produce agresiunea ( loc de joaca,
scoala, alt loc) si, impreuna cu profesorul, educatorul, psihologul eventual, parintele
celuilalt copil, poate gasi o solutie optima pentru ambii copii astfel incat copilul
agresor sa inceteze comportamentul de bullying. Comportamentul de bullying
neatentionat echivaleaza cu acceptarea sa si, in timp, va lua forme din ce in ce mai
agresive si mai sofisticate.
6. Parintii copilului care agreseaza trebuie sa fie constienti ca orice remarca a lor de
ridiculizare a altor persoane poate fi interiorizata de copil ca baza a comportamentului
de bullying ulterior.
De cele mai multe ori comportamentul de bullying se intampla cand nu sunt adulti de
fata, fiecare parinte insa are datoria sa isi invete copilul sa comunice asertiv
( comunicare asertiva- capacitatea de a-ti comunica gandurile si sentimentele, de a-ti
spune punctul de vedere fara a-i leza pe ceilalti), aceasta fiind cheia intelegerii.
Comunicarea asertiva poate fi deprinsa prin interactionare cu adultii, cu alti copii, intr-
un cadru sigur, protejat ( familie, scoala, grup de dezvoltare personala).



Surse: http://www.scholastic.com/browse/article.jsp?id=1438%20
http://amdoar18ani.ro/ce-este-bullying-ul-si-cand-trebuie-sa-ceri-ajutorul/
http://adevarul.ro/educatie/universitar/interviu-mihaela-miroiu-profesor-universitar-
matematica-e-fetis-national-1_539070e40d133766a8523515/index.html
https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=mBZAFJ-Q6Mw