Sunteți pe pagina 1din 4

Psihoterapii Psihanaliza Conceptul de inconstient la Freud

Freud considera, si de atunci exista un consens general in acest sens, ca cea mai mare
descoperire a sa este inconstientul. Referiri la inconstient au existat si anterior lui Freud
Leibnitz accepta inconstientul ca realitate de hotar a constiintei, Kant vorbea de
reprezentari intunecate! iar "ietzsche chiar il anticipeaza pe Freud vorbind despre
inconstient ca despre un cuprins al continuturilor psihice la care #ul constient nu are
access. $nsa meritul incontestabil al lui Freud este acela de a fi dat conceptului, prin
amploarea si complexitatea cu care i%a descris caracteristicile &structura, functii etc.',
locul si intelesul pe care psihologia il acorda astazi inconstientului, atat in teorie cat si in
practica terapeutica.
Freud a aratat ca psihismul nu este reductibil la constient si ca anumite continuturi!
devin accesibile constiintei numai dupa ce sunt depasite anumite rezistente. (orind sa
lamureasca, la un moment dat, intelesul acestui termen, Freud insusi a facut distinctia
intre trei modalitati in care termenul de inconstient a fost folosit in psihanaliza.
) $n sensul cel mai larg, descriptiv , inconstient inseamna tot ceea ce nu este constient,
adica tot ceea ce nu este in clipa prezenta in campul constiintei. (e exemplu, desi nu ne
gandim tot timpul, in fiecare secunda, in fiecare minut, la numarul nostru de telefon,
totusi n%il putem aminti ori de cate ori avem nevoie, pentru ca numarul de telefon este
doar temporar in afara constiintei noastre si nu exista nici un motiv pentru care acest
numar sa nu poata fi amintit. *stfel de informatii care pot fi usor facute constiente sunt
localizate in ceea ce se numeste preconstient acesta era de altfel si sensul in care
inconstientul a fost inteles de filosofi inaintea lui Freud.
) $n contrast cu sensul pur descriptiv, mai exista un sens al inconstientului. La nivelul
acestuia exista memorii ale copilariei precoce, impulsuri si dorinte inacceptabile pentru
ego%ul constient si care nu pot fi rememorate indiferent de efortul depus. *semenea
memorii sunt reprimate din constient. +imptomele isterice isi datoreaza existenta unor
asemenea idei inconstiente care, in ciuda intensitatii si activitatii lor, raman in afara
constiintei. ,emoriile reprimate nu sunt niciodata admise la nivelul constiintei atata timp
cat reprimarea functioneaza bine. Pentru ca acest sens al conceptului de inconstient se
refera la activitatea energetica -n forta a ideilor aflata in afara constientului si implica o
cheltuiala continua de energie pentru a le tine in afara constientului, acest sens este numit
si dinamic sau, cum s%a referit Freud la el, economic.
) $nvestigatiile lui Freud asupra viselor i%au aratat ca exista cel putin doua tipuri de
modalitati de functionare mentala. procesele primare si procesele secundare.
$nconstientul este caracterizat printr%o mobilitate crescuta a fixarii catectice a energiei,
asa cum este evidentiat de capacitatea sa de a condesa, de a deplasa si de a distorsiona
ideile. ,ai mult, inconstientul raspunde cererilor impuse de principiul placerii care
preseaza in permanenta pentru gratificarea dorintelor, in contrast cu orientarea realista,
inhibitorie a preconstientului. $n consecinta, inconstientul poate fi conceptualizat ca un
sistem unic de operare in acord cu propriile reguli de functionare, laolalta cu celelalte
sisteme psihice, care la randul lor, functioneaza dupa propriile reguli. $n acest sens,
inconstientul are un inteles sistematic.
Freud a conceputualizat inconstientul ca unul din sistemele descrise de el in cadrul primei
sale teorii asupra aparatului psihic, numita teoria topografica.
/aracteristicile esentiale ale inconstientului ca sistem sunt. 0' continuturile sale sunt
reprezentari ale pulsiunilor1 2' aceste continuturi sunt deformate si prelucrate sub
actiunea unor mecanisme de aparare de genul deplasarii si condensarii1 3' pentru ca
poseda o energie pulsionala considerabila aceste continuturi incearca in permanenta sa se
intoarca in constiinta si actiune dar ele nu se pot intoarce in sistemul constient%
preconstient decat sub forma unor formatiuni de compromis dupa ce au fost supuse
deformarilor cenzurii1 4' mai ales dorintele din copilarie sunt cele care cunosc o fixatie in
inconstient.
+e stie ca incepand cu anul 0526 teoria freudiana a aparatului psihic fost profund
remaniata si ca au fost introduse noi distinctii topice, care nu mai coincid cu cele de
inconstient, preconstient si constient. $n aceasta noua teorie, numita teoria structurala sau
teoria instantelor, Freud a presupus ca mintea umana este impartita in trei instante. $d
&tradus in romaneste prin +ine sau, mai recent, prin +e', #go &#u' si +uperego &+upraeu'.
+inele, motivat de doua pulsiuni instinctuale sexuala si agresiva opereaza pe baza
principiului placerii, adica evitarea durerii si cautarea placerii. +upraeul &sau constiinta'
se dezvolta in copilarie, avandu%si originea la nivelul #ului, si are ca scop aplicarea
principiilor morale in procesul de satisfacere a nevoilor personale. #ul isi are originea in
+ine, in perioada copilariei mici. Functiile sale includ perceptia, interpretarea perceptiilor,
miscarile voluntare, modularea afectelor si impulsurilor, cognitia, memoria, 7udecata si
adaptarea la realitate. 8hidat de principiul realitatii, scopul #ul%ui este acela de a gasi
mi7oace sigure si acceptabile de satisfacere a nevoilor +inelui fara a incalca limitele
impuse de +uperego. /u alte cuvinte, rolul #u%lui este de mediator, pe de o parte, intre
celelalte instante, iar pe de alta parte, intre toate aceste instante si realitatea exterioara.
*tat #ul cat si +upraeul opereaza atat la nivel constient cat si inconstient, in timp ce
+inele este in intregime inconstient.
Principalele manifestari ale inconstientului sunt actele ratate si visele, precum si
simptomele tulburarilor psihice. Le vom prezenta succint pe fiecare, urmand sa acordam
mai mult spatiu simptomelor nevrotice, cu studiul carora a inceput, de fapt, descoperirea
inconstientului de catre Freud.
*ctele ratate sunt acte psihice care rezulta din interferanta a doua intentii. una constienta
si alta preconstienta sau inconstienta, prima constiituind tendinta perturbata, iar cea de%a
doua, tendinta perturbatoare. #le apartin zonei normalului si nu patologicului, intrucat nu
produc suferinta si se insotesc de constientizarea lor ca greseli spre deosebire de
simptomele nevrotice care produc suferinta si nu sunt constientizate ca fiind de natura
nevrotica.
9isul este, asemenea actului ratat, un fenomen psihic de compromis care satisface in
acelasi timp doua tendinte contradictorii. dorinta de a dormi, care tine de sistemul
constient%preconstient, si dorinta inconstienta sau refulata, de natura instinctuala. 9isul
permite o satisfacere deghizata a dorintei instinctuale inconstiente, asa incat somnul sa nu
fie perturbat. 9isul are un continut manifest imaginile, ideile, sentimentele pe care
visatorul le pastreaza in minte dupa trezire si un continut latent, la care nu se poate
a7unge decat prin psihanaliza, prin interpretare, constituit din totalitatea semnificatiilor
desprinse de analiza &resturi diurne, amintiri si dorinte din copilarie, impresii corporale,
aluzii la situatia transferentiala'.
La fel ca actul ratat si visul, simptomul nevrotic este o formatiune de compromis in care
se confrunta si se satisfac simultan tendinta interzisa &care, dupa Freud, este intotdeauna
de natura sexuala' si apararea impotriva acestei tendinte. $n ceea ce priveste fortele care
se confrunta in conflictul nevrotic, Freud a sustinut constant ideea unei etiologii sexuale,
ceea ce inseamna ca sexualitatea reprezinta, intr%o forma sau alta, elementul
indispensabil.
$ntr%o prima incercare de a explica psihogeneza nevrozei, Freud elaboreaza, -ntre 0:5; si
0:5<, teoria seductiei. /onform acesteia, nevroza ar fi cauzata de un abuz sexual real
petrecut in istoria personala a pacientelor, experienta care ulterior este uitata &refulata',
fara ca datorita acestui fapt sa devina ineficienta psihic. Freud a7unge la aceasta teorie pe
baza relatarilor pacientelor sale de la sfarsitul secolului =$=, relatari care contineau
invariabil marturii de acest tip si care s%au dovedit in parte simple fictiuni.
(upa 0:5<, Freud renunta la teoria seductiei, pe care o inlocuieste treptat cu teoria
sexualitatii infantile, asociata cu teoria fantasmei si a realitatii psihice. (aca in teoria
seductiei, sexualitatea era impusa copilului din exterior de catre adult, teoria sexualitatii
infantile afirma caracterul endogen al sexualitatii inca de la nastere. Freud constata,
folosind mai multe surse de informare, printre care sexologia vremii, dar in primul rand
propria experienta psihoterapeutica, prezenta activitatilor sexuale in primii ani de viata ai
individului uman. *ceste activitati, spre deosebire de sexualitatea adultului, nu urmaresc
reproducerea, ci placerea ca scop in sine. *ceste activitati se alimenteaza din surse
diverse numite de Freud zone erogene! si parcurg o evolutie in timp. /ea mai
importanta dintre fazele dezvoltarii psiho%sexuale pentru aparitia nevrozei este
considerata a fi complexul >edip!. Freud l%a numit complexul central al nevrozei!. *sa
cum indica si numele, este vorba de un ansamblu de dorinte amoroase &incestuase' si
ostile fata de parinti, mai precis de dorinte sexuale fata de parintele de sex opus si
rivalitate si ura fata de parintele de acelasi sex. *sa cum complexul >edip reprezinta
culmea dezvoltarii sexualitatii infantile, depasirea sa reprezinta incununarea eforturilor de
prelucrare culturala a instinctelor si dorintelor pe care acestea le alimenteaza.
(e modul in care individul parcurge complexul >edip depinde alegerea! nevrozei sale
viitoare. Pentru isterie sunt considerate caracteristice fixatiile oedipiene &si orale', iar ca
mi7loc de aparare refularea, -n timp ce pentru nevroza obsesionala, fixatiile in stadiul
sadic%anal &imediat anterior stadiului falic' si regresia. $ndiferent care este punctul de
localizare, fixatia intr%unul din stadiile sexualitatii infantile este considerata drept o
conditie esentiala pentru aparitia nevrozei adultului. ?ot atat de importanta este
considerata frustrare afectiva si sexuala in anii maturitatii sau, altfel spus, esecul
sentimental si sexual. > astfel de frustrare produce regresia pana la punctul de fixatie
infantila a libidoului,ceea ce reactiveaza conflictele copilariei, care se rezolva in
simptome.
"evroza este o disfunctie specific umana, deoarece omul e singura fiinta care traieste in
cultura, ceea ce impune restrictii tendintelor sale naturale. ,ai precis, interzicerea
incestului, care poate fi constatata in orice cultura, chiar si in cele primitive, constituie
semnul distinctiv al omului in raport cu restul lumii vii. "evroticul este, dupa Freud, o
persoana care n%a reusit sa realizeze pe deplin trecerea de la natura la cultura, care ramane
suspendat intre natura si cultura, simptomele sale exprimand tocmai aceasta oscilatie.