Facultatea de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor

Specializarea: MARKETING
Anul III-zi
-Proiect Maretin! "n Turism-
Analiza #rand-ului destinaiei turistice $ I%I&A '
Nume( Prenume )tudent* )trim#ei Eduard Ro#ert
Nume( Prenume )tudent* Purcoi-%arascu Ale+andru
Nume( Prenume )tudent* Po, Eu!en
1
I#iza
-u,rins
./ E0aluarea situaiei curente a destinaiei turistic *
1.1. Analiza macromediului de marketing ;
1.2. Identificarea elementelor de difereniere a destinaiei turistice
1.3. Analiza succint a pieei turistice i a formelor de turism practicate
1.4. ercepiile i atitudinea turitilor legate de destinaia analizat
1/ Analiza identit2ii #randului destinaiei turistice i a #eneficiilor oferite
2.1. rocesul crerii !randului
2.2. ersonalitatea !randului
2.2.1. "omponentele funcionale ;
2.2.2. "omponentele emoionale;
2.3. #randul destinaiei ca element de difereniere i poziionare pe pia;
3/ )trate!ia de comunicare a #randului i 0alorilor acestuia
tipuri de campanii de promo$are realizate ; e$enimente; medii utilizate; piee intite.
4/ E0aluarea ,erformanei #randului destinaiei turistice
creterea notorietii destinaiei turistice% a numrului de turiti internaionali%
poziionare eficient% fidelitatea fa de destinaie% etc.
5/ Ane+e
6/ %i#lio!rafie
./ E0aluarea situaiei curente a destinaiei turistice
2
I#iza
&ora mai mica a Insulei alma de 'allorca% I!iza% !otezata dupa ar(itectura sa )Insula Al!a)%
este in prezent locul de intalnire al persoanelor in cautare de distractii originale% fiind o insula
cosmopolita si nonconformista.
./. Analiza macromediului de maretin!
././. Mediul 7emo!rafic
"onform celui mai recent recensamant *2+1+,% I!iza are o populatie de 132-3. indi$izi. /in
10-1 pana in 2++4 populatia I!izei a crescut de la 31.+++ la 1+1.+++. "resterea masi$a a
populatie se datoreaza numarului mare de imigranti.
2n ceea ce pri$e3te originile% apro4imati$ 55 la suta din locuitorii insulei s6au nscut 7n I!iza% 35
la suta sunt emigran8i interni din &pania continental *cea mai mare parte pro$in din clasa
muncitoare din Andaluzia% "atalonia% 9alencia 3i "astilia,% iar restul de 1+ la suta sunt cet8eni
strini% cu du!l 3i multi6na8ionalitate. In ordine descrescatoare% cele mai mari grupuri de
imigranti sunt germani% !ritanici% latino6americani% francezi% italieni si olandezi.
Insula este format din 5 municipii: &an Antonio A!ad% &anta :ulalia del ;<o% &an =os>% &an =uan
#autista 3i I!iza.
././1 Mediul Economic
?urismul este !aza economiei din I!iza% asadar marea ma@oritate a afacerilor de pe insula sunt de
profil turistic. Insula a de$enit o atractie turistica importanta la inceputul anilor 105+% datorita
pac(etelor turistice foarte a$anta@oase. Inainte de !oom6ul turistic principalele ocupatii ale
locuitorilor erau pescuitul si agricultura.
I!iza este recunoscuta ca una din principalele destinatii turistice de lu4 la ni$el mondial. Acest
lucru se reflecta in numarul ridicat de locatii prestigioase% restaurante de lu4 si clu!uri de pla@a.
iata imo!iliara a insulei a continuat sa fie infloritoare% in ciuda crizei economice care afecteaza
&pania% inregistrandu6se un numar ridicat de cereri pentru proprietati pri$ate de lu4 in special din
Anglia%Aranta%Blanda si &uedia.
././3 Mediul Natural
3
I#iza
I!iza este o insula stancoasa % care se intinde pe o suprafata de 5.2%5- kmC% este de aproape - ori
mai mica decat 'a@orca% de - ori mai mare decat 'Dkonos *Insula Ereceasca, si de 1+ ori mai
mare decat 'an(attan *FeG Hork,.
Insula este cea mai mare din grupul $estic de insule #alearice% numite IDtusesJ. Kantul insulelor
#alearice este format din 5+ de insule% dintre care multe sunt nelocuite. "el mai inalt loc de pe
insula este I&a ?alaiassaJ% cu o inaltime de 4.5 metri.
:4ist doar un rLu% &anta :ulalia del ;<o% unicul din #aleare% de3i este sec de mul8i ani ca urmare
a e4ploatrii e4cesi$e a ac$iferilor de pe insul.
"limatul insulei se in$arte in @urul temperaturii de 2+M "% rareori a@ung la temperaturi de 3+M. In
sezonul de iarna temperaturiile sunt cuprinse intre 1614M ".
././4 Mediul Te8nolo!ic 97ez0oltare:
/in primele zile ale !oom6ului turistic de pe insula% s6au dez$oltat di$erse afaceri% unele de
succes cum ar fi faimoasele clu!uri &pace si ri$ilege% iar altele care au esuat pe parcurs cum ar
fi comple4ul (otelier I"ala /Nen &erraJ% clu!ul IIdeaJ si cele!rul restauratOclu! IAesti$al "lu!J
care a functionat doar trei sezoane la inceputul anilor 10.+. In 2+13% $aloare terenurilor a ramas
peste media pietei si ma@oritatea proiectelor au fost terminate sau continuate. /in anul 2++0%
numarul turistilor din I!iza a crescut de la an la an% astfel ca in 2+12 prin aeroportul insulei au
trecut aproape - milioane de oameni. &ezonul de $ara este concentrat pe o perioada fi4a cuprinsa
intre lunile iunie si septem!rie% a4andu6se in special pe zona de clu!!ing.
rincipala metoda de a calatori pe insula este aeroportul din I!iza% care accepta o multime de
z!oruri internationale in timpul sezonului de $ara% in special din P:. &unt disponi!ile si
feri!oturi din &an Antonio sau 9ila dN:i$issa catre #arcelona% 'a@orca% />nia si 9alencia.
././5 Mediul Politic
I!iza% ca parte administrati$a face parte din comunitatea autonoma a insulelor #alearice% a caror
capitala este alma% pe insula 'a@orca. I!iza cuprinde 5 orase din totalul de -. al insulelor
#alearice:
&ant =osep de sa ?alaia
4
I#iza
&ant Antoni de ortmanD
&ant =oan de Ka!rit@a
&anta :ulQria des ;iu
9ila dN:i$issa
"apitala insulei este ora3ul I!iza *I!iza ?oGnO9ila dN:i$issa,% situat 7n zona de sud6est a insulei.
:ste ora3ul principal al comple4ului insular% asigurLnd ser$icii de administra8ie pentru restul
municipalit8ilor 3i pentru Aormentera.
././6 Mediul -ultural
:i$issenc este dialectul "atalan care este $or!it pe insula% inclusi$ in Aormentera. /atorita
di$ersitatii culturale gasite pe insula% alte lim!i ca italiana%engleza si germana sunt larg
raspandite.
I!iza este in principal cunoscuta pentru zona de clu!ing dar% mari portiuni ale insulei sunt
inregistrate in patrimoniul PF:&"B. Pn e4emplu ar fi I/egetul lui /umnezeuJ din #enirrQs% si
un sit cultural traditional reprezentand prima asezare Aeniciana la &a "aleta. 'ulte zone sunt
insa in pericol din partea dez$oltatorilor% cum ar fi &es Aei4es% din fericiare acesta a fost
recunoscut ca o zona importanta si urmeaza sa intre su! protectia legii.
#ucataria din I!iza este tipic mediteraneana. "ele mai cunoscut element culinar al insulei% sunt
dulciurile numite flaons. Alte mancaruri specifice ar fi tocana de peste% orez cu porc% fructe de
mare cu orez.
./1 Identificarea elementelor de diferentiere a destinatiei turistice
5
I#iza
Istoria I!izei incepe in anul -54 i.Rr. cu cartaginezii% care au influentat cultura si traditiile
insulei. /e atunci% cei 5.1 kmC ai insulei au a!sor!it influentele culturale ale romanilor%
!izantinilor% ara!ilor si crestinilor. Pltimii Sin$adatoriJ ai insulei sunt adeptii curentului (ippie 3i
turistii care si6au lasat si ei influentele asupra acesteia.
I!iza este foarte populara din punct de $edere turistic% fiind cunoscuta de $iata de noapte datorita
clu!urilor. /e mai !ine de trei decenii% I!iza gazduieste% dupa apusul soarelui% cele mai li!ertine
si mai lipsite de in(i!itii petreceri ale :uropei. "lu!urile nu te uimesc doar prin proportii sau
aspect% ci mai ales prin atmosfera creata de miile de petrecareti care danseaza pe piesele (ouse%
trance sau tec(no ale lui ?iesto% aul 9an /Dk% &as(a% =o(n /igGeed% Armin 9an #uuren% ;oger
&anc(ez% aul Bakenfold sau /a$id Euetta.
entru cei mai putin pasionati de clu!!ing numrul pla@elor din I!iza este de circa 5+% au o
frumusete aparte% cu nisip fin 3i ape de un al!astru cristalin. :4ista pla@e pentru familii% pla@e
solitare.
I!iza este renumit 3i pentru peisa@ele sale naturale spectaculoase 3i impresionante. Pnul dintre
locurile unde poate fi admirat un asemenea peisa@ este "ala dTRort in fa8a careia se afla
misterioasa stanca :s 9edra.
B!iecti$e% atractii% puncte de interes :
Insula :s 9edra % fiind o insula mica% nelocuita% formata in totalitate din calcar% aproape de I!iza.
&e pot face calatorii cu !arca pana la aceasta insula care este cunoscuta de o multime de mituri si
legende.
Uidurile ;enascentiste fiind cunoscute din istorie ca zidurile care prote@au orasul I!iza% acestea
sunt descrise ca puternice si solide% dar din secolul V9 acestea nu mai dau randament datorita
noilor aparaturi si arme de raz!oi.
"entrul 9ec(i din I!iza% su! numele /alt 9ila care s6a dez$oltat incepand cu prima asezare
feniciana din uig de 9ila. Brasul a aparut in @urul anului -54 i.Rr. unde s6a construit un mare
centru comercial care e4porta produse artizanate in numeroase puncte ale 'arii 'editerane. In
secolul V a fost gra$ afectat de in$adatorii ara!i% iar pe 1 august 1235 trupele catalane conduse
de =aume I cuceresc insula si con$ertesc populatia la crestinism% instaurand totodadata un sistem
feudal. Brasul a cunoscut o ascensiune si o inflorire spectaculoasa in epoca medie$ala. Atunci au
aparut o multime de cladiri cu caracter cultural% relogios dar si politic. &ecolul V9 a fost o
perioada prospera% de ur!anizare% in care s6a construit masi$. 'ulte case pastreaza de pe atunci
elemente decorati$e renascentiste.
6
I#iza
?oate acestea fac din acest oras un important sit istoric% si o atractie turisica populara% mai ales
pentru $izitatorii europeni.
Fecropolele uig des 'olins
Aceste ansam!le de monumente funerare se afla in centrul orasului I!iza% gazduind peste 3+++
de morminte apartinand punilor% formate din camere de acces% !olte inalte su! pamand si scari in
forma de la!irint care co!oara spre monumentul funerar propriu zis. In anul 10.. Fecropolis del
uig des 'olins a fost declarat roprietate de Interes "ultural% iar in 1000 atrimoniu "ultural
PF:&"B. entru $izitarea acestora intrarea este li!era.
;uinele Aeniciene
Aceasta asezare este cea mai importanta marturie istorica a colonozarii insulei I!za de catre
fenicieni.
reeriile Bceanice de osidonia
osidonia oceanica este o planta endemica din 'area 'editerana% care traieste in mediul ac$atic%
intre suprafata apei si spre o adancime de ma4im 4+ de metri. In calatoriile cu !arca de pe insula
e4ista trasee speciale pentru a admira aceste plante care a@ung pana la suprafata apei si sunt
prote@ate de localnici si de PF:&"B care le6a declarat roprietate :cologica 'ondiala in anul
1000.
;esortul &anta :ulalia
&anta :ulalia este a treia statiune ca marime din I!iza% este preferata in general de familiile care
cauta o $acanta mai linistita% dar si o e4cursie culturala din care pot ramane cu multe informatii
istorice interesante. &tatiunea este renumita pentru gastronomie.
"atedrala &anta 'aria
&ituata in cartierul /alt 9ila % a fost construita dupa cucerirea catalana din anul 1235. Are o
ar(itectura com!inata% clopotnita si cate$a capele fiind construite in stil gotic% iar restul !aroc.
'uzeul ar(eologic din I!iza
/ateaza din anul 10+. si se plaseaza in doua cladiri ane4e: o $ec(e uni$ersitate si "apela &an
&al$ador.
./3 Analiza succint2 a ,ieei turistice i a formelor de turism ,racticate
7
I#iza
iaa turistic este o component a mediului economico6social% un element important al pieei
ser$iciilor de consum. iaa ser$iciilor reprezint sfera economic 7n care ne$oile de consum se
manifest su! forma cererii de ser$icii% iar producia su! forma ofertei de ser$icii i prin
confruntarea celor dou laturi se finalizeaz tranzaciile prin intermediul actelor de $Lnzare6
cumprare. iaa turistic este o sfer de interferen a ofertei turistice materializat prin
producia turistic i cererea turistic materializat 7n consum.
Aactorii eseniali care influeneaz piaa turistic: $olumul% structura i calitatea resurselor
turistice care e4prim% de fapt% potenialul turistic al unei zone:
6gradul de amena@are turistic
6ni$elul de dez$oltare al infrastructurii
6ni$elul $eniturilor i tarifelor
6durata concediilor i a timpului li!er
6factorii con@uncturali
articularitile pieei turistice:
1. rodusele turistice nu pot fi definite cantitati$ i calitati$ decLt indirect i parial 7ntrucLt
produsul turistic este un produs in$izi!il.
2. :ste o pia fragmentat fiind alctuit dintr6o multitudine de su!piee turistice ce apar ca
urmare a confruntrii di$ersitii de oferte turistice cu fiecare din modalitile de percepere a
acesteia de ctre categoriile de consumatori.
3. e piaa turistic oferta este perceput su! forma unei imagini ce se formeaz ca urmare a
informaiilor primite de turist din di$erse surse.
4. "onsumatorul nu decide 7ntotdeauna singur 7n legatur cu prestaia turistic pe care dorete s
o consume 7ntrucLt apar acei participani la cumprare care decid i influeneaz comportamentul
de consum.
5. &fera consumatorilor de turism nu se identific cu ansam!lul populaiei 7ntrucLt e4ist
categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite moti$e.
-. Bferta turistic are un caracter teoretic% ea este cunoscut de consumator numai prin
intermediul informrii turistice i prin pu!licitate.
.. 2n decursul unui an calendaristic apare o corelaie $aria!il a ofertei cu cererea ceea ce
conduce la o cretere a preului la o diminuare a renta!ilitii i la dez$oltarea inegal a
diferitelor zone turistice.
8
I#iza
Bferta turismului de $acan include turismul ur!an% turismul cultural% turismul recreati$.
otenialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural% peisa@% flora.
./4/ Perce,iile i atitudinea turitilor le!ate de destinaia analizat2
/atorita clu!urilor unde se tin unele dintre cele mai !une petreceri cat si a peisa@ului uimitor
precum si ofertele gasite pe piata turistica I!iza este $izitata an de an de foarte multi turisti din
toate colturile lumii. 'a@oritatea parerilor in urma $izitei in I!iza sunt fa$ora!ile.
Pareri si im,resii ale turistilor*
Am fost in I!iza in septem!rie 2+11. ?ransport indi$idual cu a$ionul. 'i se pare cea mai !una
alegere. "lu@6'ilano% 'ilano I!iza 6W I!iza6#arcelona% #arcelona6"lu@ apro4imati$ 11++ lei *cu
Xizzair si ;Danair,. "azare Rotel )/on Yui@ote) I!iza% la@a Aigueretas.
Insula e super!a. 9remea e geniala. Am fost pe la mi@loc de septem!rie si ziua temperatura
a@ungea la 21620 grade% iar noaptea nu co!ora su! 12.
&unt 2 statiuni *orase, )mari) ca $ariante de cazare: I!iza sau &an Antoni. Am ales I!iza% pentru
ca e capitala insulei% sunt cone4iuni !une spre toata insula si are niste pla@e super!e. /e la
aeroport pleaca auto!uze spre toata insula. Bricum e de preferat sa inc(iriezi un mi@loc de
transport *masina% A?9, 6 insula are peste 5+ de pla@e amena@ateZ Fici nu mai e cazul sa detaliez
ca sunt pla@e pentru toate gusturile unele izolate% linistite si greu accesi!ile% altele populate si
animate de !eac( parties.
Uiua insula% intrade$ar e foarte foarte linistita% insa seara dupa asfintit se trezeste la $iata.
?erasele si mai ales clu!urile de$in neincapatoare. Am a$ut !ilete cumparate in preala!il online%
la 3 dintre cele mai mari clu!uri: &pace *Armin $an #uren,% Amnezia *A!o$e and #eDond, si
ac(a 6 cam 15+ euro in total. Fu sunt fan muzica electronica dar sa mergi in clu!urile astea e un
)'P&?). Fu tre!uie sa fii fanZ : ca si cum ai merge sa $ezi un meci de fot!al pe Bld ?rafford
sau "amp Fou. Atmosfera e geniala. &i preturile sunt pe masura: apro4 1+ euro o !ere la +.33.
/isco6!us6ul circula toata noaptea si circula inspre6dinspre toate clu!urile.
: o conceptie gresita ca e insula tinerilor si a depra$atilor. : de fapt insula spitului tanar.
Intalnesti o gramada de tineri dar si familii cu copii sau pur si simplu oameni peste 4+65+ de ani.
: un loc unde gasesti de toate% nu ai cum sa te plictisesti.
9
I#iza
:4cursia de o zi la Aormentera e un alt )'P&?). : o insula super!a% pustie. Fu se mai
construieste nimic acolo. la@ele par ireale. Fepopulate% cristaline... nu ai zice ca esti in :uropa.
B!iecti$e de neratat:
6 Apusul de la )"afe del 'ar) *&an Antoni, 6 unul dintre cel mai frumoase din lume
6 )/alt 9ila) 6 orasul $ec(i 6 I!iza 6 o cetate plina de istorie% cu o $edere super!a
I!iza e o insula de $is... Fu se poate compara cu nimicZ
Am c(eltuit apro4imati$ 1+++ euroOpersoana: transport *luat cu 3 luni a$ans, [ cazare [ intrare
clu!uri *15+ euro, [ c(eltuieli.
Aiind cazati in alma de 'allorca si $rand sa $edem si I!iza despre care auzisem atatea% am
cumparat o e4cursie de o zi de la o agentie din fata (otelului nostru aceeasi cu care am facut si
e4cursia la :s ?renc% e4cursia a costat pentru 2 personae 15+ euro dus intors plecarea dis de
dimineata am luat auto!us pana in port% e4cursia dureaza cu ferrD !oatul 3 ore nu 2 ore cum spun
ei% am a@uns in I!iza pe la ora 1+ dimineata am co!orat in port si... la drum... insula la drept
$or!ind nu se coompara nici pe departe cu alma% transportul pu!lic in zona portului este destul
de sla! in sc(im! toata lumea ne recomanda sa luam ta4i care erau din !elsug la orice colt de
strada
am $izitat prima data pla@a ?alamanca din zona portului o pla@a fara nimik deose!it% apa adanca
inca de la mal% multe alge% mizerie cata $rei pe pla@a% nu am stat prea mult prea acolo pentru ca
era o pla@a ca oricare alta insa mult su! ni$elul pla@elor din alma% clu!urile nu ne au interesat
pentru ca oricum nu erau desc(ise la ora aceea% insa auzisem de o pla@a renumita in I!iza si pe
care am $rut sa o $izitam% desi am dat de ea foarte greu dupa ce am sc(im!at 2 auto!uze% la@a
de)n #ossa nu era ceea ce ma asteptam% plin de (oteluri !agate unu intrunul% muuuuulta lume
galagioasa din cale afara% era un zgomot incontinuu din toate partile !o4e date la ma4im... cat
despre pla@a... am ramas deose!it de dezamagit% o pla@a ingusta% mizera!ila% in apa plin de alge si
tot felul de mizerii% sticle plasticuri... cine mai stie cate... in plus de asta eram la capatul pistei
aeroportului% de unde decola cate un a$ion pe deasupra capetelor noastre la fiecare 5 minute% deci
nici $or!a de liniste si rela4are% si in plus domina si pe pla@a acel zgomot iritant de !asi dati la
ma4im% am stat $reo 3 ore si am plecat de pe pla@a cu un gust amar
In ceea ce pri$este I!iza si $iata din timpul zilei% preturile sunt mai mari decat in alma in
sc(im! am $izitat un port care ne6a fermecat a fost cel mai frumos loc $azut de noi pe insula%
ia(turi frumoase (oteluri de top% curatenie totul ingri@it% plus un aer aparte dar in sc(im! nu prea
am dat de tineri aici% predomina cei peste 3+ ani% oameni linistiti fara !o4e date la ma4im% in
10
I#iza
concluzie I!iza ramane locul ideal pentru $iata de noapte iar in timpul zilei e o insula ca oricare
alta dar% mult mai scumpa% daca a$eti intre!ari $a stau la dispozitie.
1/ Analiza identit2ii #randului destinaiei i a #eneficiilor oferite
1/./ Procesul cre2rii #randului
I!iza este considerata de la inceputul anilor 10.+% ca fiind Iinsula placerilorJ% a$and o istorie cu
o puternica tenta (edonistica. Ka inceputul anilor \.+ este destinatia preferata pentru adeptii
curentului (ippD iar in anii T1+ au aparut primele pac(etele turistice% Da(turile lu4oase si s6a
dez$oltat scena de clu!!ing.
In anii T1+% I!iza% a de$enit casa a 3 dintre cele mai importante clu!uri din lume% ]u% cea mai
mare discoteca in aer li!er din lume% Amnesia% si ac(a.
%randin!ul este unul din punctele forte ale insulei. Insula nu are in esenta un logo oficial sau un
slogan% in sc(im! !rand6ul insulei este creat si format pe !aza !rand6urilor create de clu!uri%
(oteluri si statiuni. I!iza are un !rand creat pe conceptele de placere% li!ertate totala si distractie.
Atitudinea fata de turisti e lucrul care face I!iza% un real succes. Ki!eratatea de e4primare de
care dispun oamenii% multitudinea de culturi prezente pe insula% creeaza un mozaic cultural care
ofera turistilor un sentiment de li!ertate totala si le ofera o posi!ilitate de e4primare enorma.
)ant ;ose, de sa Talaia
:ste cel mai mare oras de pe insula% imparte in partea de est pla@a #ossa cu orasul I!iza si golful
&an Antonio in $est.
Kinia de coasta a orasului are o lungime de 1+ km% ofera importante comple4e turistice% unele
dintre cele mai importante golfuri "a$allet% &es &alines% "ala =ondal etc.% este o regiune foarte
stancoasa care dispune de un numar ridicat de mini insulite.
'unicipalitatea ofera turistilor di$erse rute prin zone naturale perfect prezer$ate% unde se pot
o!ser$a inclusi$ tunuri de apare ale asezarilor antice.
)ant Antoni de Portman<
11
I#iza
:ste un oras de pe coasta $estica a insulei% cu al doilea cel mai mare numar de locuitori.
IBulJ este sim!olul cel mai important al orasului% semnificand faptul ca "ristop(er "olum!us s6
a nascut acolo.
Brasul a fost numit de catre I?ime But 'agazineJ ca fiind Icapitala clu!!ingului din uni$ersJ %
deoarece este locul unde se gasesc faimoasele cafenele I"afe del 'arJ%J&a$anna(J%J"afe
'am!oJ si doua dintre cele mai importante clu!uri ale insulei :den si :s aradis.
)ant ;oan de =a#rit>a
Bras situat in partea de nord a insulei% este cea mai putin populata asezare a insulei% cu aproape
45++ de locuitori. rincipalele atractii ale zonei sunt reprezentate de zonele $aste de paduri si
pa@isti prote@ate prin lege.
)anta Eul?ria des Riu
:ste un oras situat pe coasta sudica a insulei% a$and a treia cea mai mare concentratie ca numar
de locuitori. Brasul este stra!atut de singurul rau al insulei care se re$arsa in mare in
e4tremitatea $estica a orasului. "el mai reprezentati$ monument al orasului este uig de 'issa%
!iserica fortificata. rincipalele atractii ale orasului sunt localurile si numarul ridicat de pla@e.
@ila dAEi0issa 9Brasul I#iza:
:ste capitala insulei% si este cel mai important punct turistic al insulei. :ste casa celor mai
importante clu!uri de pe insula: ac(a% :l /i$ino si &pace. Alte atractii turistice sunt catedrala
&anta 'aria dT:i$issa% cimitirul Iuig des 'olinsJ si monumetul IInima lui "ristosJ.
1/1 Personalitatea #randului
ersonalitatea este un concept cuprinztor% ce include toate trsturile tangi!ile i intangi!ile ale
unui !rand% credine% $alori% pre@udeci% caracteristici% interes.
1/1/. -om,onentele #randului
"omponentele funcionale i emoionale ale !randului sunt reprezentate de modul 7n care
consumatorii percep destinaia turistic. I!iza este apreciat pentru peisa@ele pe care le ofera% si
oportunitatile de distractie pe care le ofera.
12
I#iza
1/3 %randul destinaiei ca element de difereniere i ,oziionare ,e ,ia2
I!iza% sora mai mic a insulei 'allorca% numit dup ar(itectura sa i SInsula Al!J% este a treia
insul ca mrime din ar(ipeleagul #alearelor; 7mpreun cu $ecina sa mai mic Aormentera
alctuiete grupa Insulelor itiuse sau SInsulele pinilorJ.
&ezonul turistic incepe in luna mai si tine pana in octom!rie. /e regula clu!urile incep sa se
aglomereze a!ia in iunie si raman acti$e pana la sfarsit de septem!rie 6 inceput de octom!rie.
etreceri au loc si in prea@ma principalelor sar!atori : astele% "raciunul si Anul Fou. &tatistic
$or!ind% luna iulie este cea mai calda si in acelasi timp cea mai saraca in precipitatii. /aca e sa
@udecam dupa gradul de ocupare a (otelurilor% august e preferata de cei mai multi dintre turisti% in
ciuda tarifelor ce$a mai ridicate.
Agentiile romanesti afiseaza preturi intre 5++ si 1++ de euroOpersoana pentru un se@ur de o
saptamana la un (otel de 364 stele% insa cei care doresc se pot rasfata cu un concediu de 1..++ de
euro.
;eputatia insulei pri$ind $iata de noapte este perfect @ustificata% orasul I!iza a$and cea mai mare
concentratie de clu!uri decat oricare alt oras din :uropa% cele mai cunoscute fiind ac(a%
Amnesia% :den% &pace% ri$ilege. "u toate acestea% insula nu si6a pierdut complet caracterul
traditional. Fordul insulei este acoperit de li$ezi de maslini% smoc(ini si migdali% coline
in$erzite% iar zona de coasta este presarata cu golfuri stancoase.
In I!iza se gasesc circa 5+ de pla@e cu o frumusee aparte% cu nisip fin i ape de un al!astru
cristalin. :4ist pla@e pentru familii% pla@e solitare% pla@e animate.
Insula ofera si cate$a atractii cu semnificatie istorica:
&tanca :s 9edra se afla la 301 metri in largul marii si pentru toti cei care o pri$esc% in special la
apusul soarelui% este un loc magic al insulei. &tanca a fost locuita de un calugar% care a trait ca un
pustnic timp de mai mult ani.
"atedrala &anta 'aria de I!iza 6 "onstruita ca !iserica dupa cuceirea catalana din 1235% aceasta
catedrala se afla la /alt 9ila% in $arful partii $ec(i a I!izei.
'urallas de I!iza 6 Uidurile ce impre@muiau I!iza sunt singurele de acest gen din lume care s6au
pastrat intacte si au fost incluse pe lista monumentelor prote@ate de PF:&"B.
3/ )trate!ia de comunicare a #randului i 0alorilor acestuia
13
I#iza
"omunicarea reprezint un mod fundamental de interaciune psi(o6social a persoanelor% realizat
7n lim!a@ articulat sau prin alte coduri% 7n $ederea transmiterii unei informaii% a o!inerii
sta!ilitii sau a unor modificri de comportament indi$idual sau de grup. &trategiile de
comunicare sunt toate mi@loacele folosite pentru ca mesa@ul transmis despre ceea ce doresc s
promo$eze s a@ung la pu!licul int. Aie c este $or!a de un produs% atunci cLnd a$em ce$a de
transmis tre!uie s gsim cele mai eficiente metode.
I!iza% fiind o insula cu un imens potential turistic% utilizeaza di$erse mi@loace de promo$are:
promo$are online% g(iduri online% site6uri% agenii de pu!licitate% agenii de turim% congrese%
conferine internaionale% promo$are 7n mass6media% ?9% radio% pu!licaii% oferte de pac(ete
turistice. Imaginea pe care insula o promo$eaza la ni$el international este una de distractie si
rela4are. In mod popular insula este este impartita in doua parti% una destinata pentru rela4are si a
admira natura% iar cealalta pentru distractie si petreceri. romo$and acest timp de imagine% I!iza
se adreseaza tuturor claselor de consumatori% acoperind perfect ne$oia turistilor pentru rela4are si
distractie.
E0enimente im,ortante*
Ianuarie:
:pip(anD ^ festi$al catolic in memoria 'agilor care au $estit nasterea lui Isus
Ae!ruarie:
I!iza "arni$al ^ festi$al organizat in cinstea sosirii prima$erii
'artie:
/ia de &an =os> ^ festi$al organizat in cinstea sfatului Iosif
Aprilie:
&ant Arancesc ^ festi$al organizat in cinstea sfantului Arancis
'ai;
:i$issa 'edie$al ^ unul dintre cele mai importante e$enimente ale anului% este un festi$al cu
caracter medie$al
Iunie:
&aint =oan ^ festi$al dedicat &f. Ioana
Iulie:
14
I#iza
International EaD Ailm Aesti$al ^ festi$al dedicat minoritatilor se4uale
August:
:art( Aesti$al ^ festi$al dedicat celor 3 sfinti aparatori ai insulei
&eptem!rie:
/iada de "atalunDa ^ marc(eaza o importanta zi in istoria &paniei% si este sar!atorita cu mare
fast de "atalunieni
Bctom!rie:
/ia de la Rispanidad ^ festi$al dedica in memoria lui "(ristop(er "olum!us
Foiem!rie:
Aiestas de &ant "arles de eralta ^ festi$al dedicat in cinstea unui sfant
/ecem!rie:
Fa$idad ^ festi$al organizat cu ocazia sar!atorii relegioase a nasterii lui Isus
Aesti$alele organizate lunar sunt doar o mica parte din ceea ce are insula de oferit. /atorita
scenei de noapte foarte dez$oltate% cei mai mari artisti ai lumii sunt foarte frec$ent prezenti pe
insula pentru a sustine spectacole% transformand zilele in petreceri nesfarsite.
Fu e4ista o piata tinta $izata . Bfertele disponi!ile acopera toate categoriile sociale si sunt
formulate oferte pentru toate $eniturile.
4/ E0aluarea ,erformanei #randului destinaiei turistice
I!iza este insula placerii% locul care poate oferii una din cele mai frumoase e4periente din $iata.
"om!ina perfect rela4area cu distractia oferind o e4perienta la superlati$. Fotorietatea ei care
dureaza de decenii este datorata peisa@elor super!e si $arietatii de locuri disponi!ile pentru
distractie.
#ucataria specifica insulei% tipic mediteraneana% este faimoasa in toata lumea% pentru intensitatea
si prospetimea gustului.
'ulumit condiiilor meteorologice fa$ora!ile de6alungul anului% fac I!iza un loc perfect de
$izitat indiferent de perioada. &ezonul de $ar 7ncepe pe la sfLritul lunii aprilie i 7n unele locuri
ine aproape pLn la sfLritul lui octom!rie.
"el mai important oras al insulei este considerat ca fiind Icapitala clu!!ing6ului internationalJ%
un fel de loc IsfantJ atat pentru toti iu!itorii muzici electronice% cat si pentru cei mai mari artisti
al lumii.
15
I#iza
:ste un loc portri$it pentru turistii de toate $arstele si ofera e4periente de neuitat indiferent de
!uget.
I!iza este locul care iti ofera noptile al!e cu ma4im de distractie% si zilele perfect rela4ante in
cele mai !un conditii cu cele mai frumoase pri$elisti. "u - milioane de turisti anual% pe o
suprafata de 5.1 kmM% este unul dintre cele mai cautate si cunoscute destinatii la ni$el mondial.
Ane+e
Carta I#iza*
16
I#iza
%i#lio!rafie
(ttp:OOGGG.residencDinspain.comO
(ttp:OO!cg.t(etimes.co.ukO
(ttp:OOGGG.studentie.roO
(ttp:OOGGG.$iral!log.comO
17
I#iza
(ttp:OOGGG.tone.co.ukO
(ttp:OOro.Gikipedia.orgO
(ttp:OOGGG.regieli$e.roO
(ttp:OOGGG.direct!ooking.roO
(ttp:OOGGG.glo!i.roO
(ttp:OOGGG.infotour.roO
&uport curs 'arketing in ?urism : I2+13_'arketing6turism_suport_studentiJ
18