Sunteți pe pagina 1din 22

ILUSTRAITU

ROMANA,.

ANUL 1 No. 13

REDAUT1A SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UN1VERSUL"

Bueuresti Str. Brezoianu No. 11.

Telefon 13171, 13172

PRETUL 10 LEI

VORNE DE CLACA,.

www.digibuc.ro

701 19 SEP7EMBRIE 1929

Foto Cep. A. I. lhoergMu

Redactia

i Administratia str. Brezoianu No. 11

Abonamente:

In tará

in

striliniltate

1 an

.

.

.

lei 500

1 an

.

.

.

6 luni

.

.

.

lei 260

6 luni .

.

 

Y

c1-4,1

 

lei 1100

lei

560

co

Face senzatie arestarea unor bande de ligani do-

vealli eet au operat pe o scará tntinsei, cu binecu-

noscuta formula: dintr'un pot doi".

Escrochertile figanitor prezintei particurilaritatea cä

in loc sä insele ca polii", cum feiceau altdclatd, au

inselat naivii cu 177ll de lei, feicand o variantä pe a

ceias temei

dintr'o rnie

cloud".

Seful bandei, un tigan chiabur si obraznic, a declarat

cd

devalorizat ; iar mina de lucru" s'a scampi!.

a trecut de la pol la aria de lei, deoarece leul s'a

Apoi a legitimat excrocheria pe care o trecea naivilor

drept vrajitorie, prin aceea cei, o sumei de oameni, mai ales duper rdzboi, au practicat acelas sistem

ce

e drept in

alte domenii

fana ea eineva sa ji

fast pedepsit. De pildd la unele Societeifi anonime : Ii

se fagadueste pentru o acliune

cloud. Bilanturi, ecla-

t-ran generate, jägaduelLiluzii, prospecte, dari de seamei

si carat te duet

capitalul. Trganul spunea cu drept cuveint: ce deose-

iei beneficiul, nu mai gasesti nici

bire este Mire noi st ei? Ei lucreaza anonim, adica fara räspundere, pe cand noi lucrilm individual, pe

cont propriu", (Idled pe pielea noastrei.

Apoi, politicianii. Noi fageidaim pentru un pol doui.

Ei firgaduesc In preafma alegerilor de regula pentru

trei, pand tti sterpeleste votul. Cine-i trage la

unul

reispundere?

Medical Seringa publieci zilnic In gazete minunea

vindeedrii boalelor incurabile

lepsia

canceral, lepra, epi-

In ceiteva zile" la Cabinf ful" seiu din strada

nu stiu care. Cu masini speciale aduse de la Paris",

face sei dispara peirul duper* picioarele cucoanelor

asigurei

chelilor, aproape

instantaneu,

doi"?

masini,un Or care poate

Asta nu se cheamei clintr'un pol

eu

aceleasi

invidia oriceirui coafor.

Argumentele gusterului, desi destul de temeinice, nu

i-au folosit la nimie, pentru ea justitia, dupei cum se

stie, Imparlo dreptatea, avelnd ochit legali.

Dacá figanul n'a isbutit sei facc7 dintr'o mie cloud,

s'au glsit allii cari au tneercat sei feed mai matte.

latd ca 'in prealma Bucurestilor, jandarmii surprind

o band6 de falsificatori de bancnote de 1000

lei, PI

frunte cu un oarecare Berta Sigismund, gata sa fa-

brice

sad ca hârtioare albastre.

Bark nu este un teoretician, ci un orn practic. Vazdna

EVENIMENTELE DINSALESTINA

ILUSTRATIUNEA ROMANA

Publicitatea concesionati exclusiv Oficiului Roman

de Publicitate S. A., str. Bursei 2 A (Palatul Generale)

Telefon 344/63

cá celebrul plafon al &Moll Nationale a fost spar! si

ea- nimeni nu se mai terne dc inflatie

sà colaboreze cu tiparnita Bernell, tie chiar sub forma

si a propus

unlit grosolan opalograf.

La Inceput s'a crezut cà falsificatorul este un hot

de rand care a incereat sei rnonteze o fabria de bard

BARTA SIGISMUND

demonstreazd in fafa autoritätilor,modul ago de procedare

cu scopul de a se trnbogetti peste noapte,'-eurn s'au tm-

bogälit abajia oameni care te stropesc cu noroiul ne-

cinstei lor faril ea sd le poll spune un singur[euvdnt.

Dar Barta declard un scop, care.daed nu scuzä cu

rimic ,mifloacele, are av antaial, cer putin avarent,;cd-

Femei

i cupii adilpostifi in timpul masacrelor, pe sträzile orafului Jaffa

www.digibuc.ro

Tiparul

i zincografia ziarului ,Universul" i fotografiile trimise Redactiei,

Manuscrisele

nu se inapoiaza.

face victima unei pasiuni nobile: deseinarsirea

invenliuni.

unei

Falsifk.atorul de bancnote, legitimeaza" astfel fapta sa:

eirculatiei

lor. Pentru

Am inventat un aparat pentru asigurarea

trenurilor sipentru tmpiedecarea ciocnirei

construirea aparatelor de demons/retie

sumd de bani. N'am avut aceasta sumei

rarell sa falsific

imi trebuia o

si m'am ho-

atedea bancnote cat mi-ar fi fost

In Ame-

pot prezenta in

inventia mea

deajuns ca sermi realizez inventia. Am scris

rica, de uncle mi s'a rdspuns ca deed'

aparat de demonstratie, voi primi pentru

circa 6 milioane dolari.

Am Incercat sermi agonisesc suma necesard, man-

cind. Mi-am dat insei

curernd searna

cei

oricdt

munei cinstit, n'o set pot ajunge niciodalir sd pun deo-

parte cdt mi-ar trebui. later de ce am falsifical

banii"-

Adeveirate sau nu, explicatiile lui Berta, pot fi tmpru-

mutate unui regizor de cinema, pentru un

subiect de

film dintre acelea eu cart marile tntreprinderi de cinema,

se trudesc sei feed educatia tineretului nostru. permeate de nazi!! decâ explicallile falsificatorului de bancnote

sunt produsul unei imaginatii bolnave sau

simple abi-

Nate" a unui tenhar, mender'

tndulceascer pedeapsa.

Oricum, judeciltorul de instructie va deslega misterul"

acestui caz menit sa alimenteze, cu un nou si bogat

mcderial, reportaful de senzatie.

77'

CLOCITOARE NATURALE

Câtiva exploratori suedezi, au cercetat nu de

mult

insula Bogoslof, situatà in mijlocul strâmtorii Behring.

Ei se coborârä in

craterul unui vulcan stins ce se

and in mijlocul acelei insule.

Mirarea lor nu fu tocmai micä, când descoperirà la

o adâncime, mii

ele ? Lucru simplu. Dela päsdrile de mare care träesc

i mii de ouä I De unde proveneau

stoluri

prin

aceste tinuturi

seama,

cä temperatura craterului

i

care

si-au

este

constantà

para anume orânduità ca clocirea sä se facA In con-

ditiuni

ILO S TRATIUNtA 110MA Nit

MARIOARA VENTURA

prezentative ale literaturii dramatice românesti. In aceastA

directie pornesc la drum. SA ajut la recunoasterea pie- selor reprezentative românesti.

Volti ca dramaturgia originalA

i nationalA sA stea

pe acelas plan, cu traducerile desigur bune ale piese-

tor mari, la teatrul D-vs.

avem,

De mutt, de când se

tot främântA sA-si deschidä

teattut, am volt sa vorbesc cu Marioara Ventura.

Am adresat Marioarei Ventura, o scrisoare, rugAnd-o sä-rni raspundä, daca vrea sA-mi acorde cfiteva minute

sä vorbim despre teatrul Ventura. Mi-a raspuns la telefon:

Dela 2 jum. sunt la teatru. Te astept.

Tot imobilul e in prefacere. Se lucreazA de zor.

Se väpseste, se spalA, se transformg, se rândueste. Teatru

nou. Gânduri mari despre un teatru nou ;

gAnduri

bune, invälurte inteo atmosferd de devottune, despre

ce poate sa fie un teatru particular, condus de-o inimA

de admirabilä artistA.

Printre lucrätori, foarte grAbiti, pe scara care se

gäteste ca de o zi mare, prin zumzetul de härnicii,

am ajuns sus,

directoare.

Am fost anuntat

Am mai vazut-o asa, tocmai asa pe scenA. Pare ca.

in

fata biuroului d-nei

i iatil-mä in fata ei.

mânilor ei,

chiar In costumul acela am vAzut-o. E mai bronzatA

de soare. Figura mobilA, ochii se misa In ritmul ges-

tului. E intre miscarea

este notitele depe birou,

i intre glasul care fredoneazA inceputul unei

când îi rându-

intre privirea ei de amfi-

trioanA,

convorbiri, o armonie in care para suspinA timiditatea.

E timiditatea inceputului, d-nä directoare ?

Da, eu sunt timidá, dar am si incredere.

Am incredere in ceeace incep, am incredere In ca-

marazii mei si am incredere in public.

Dar si publicul are mare Incredere In Dvs. Poate

bp' de nici-o artistA publicul nu s'a arAtat mai devo-

tat, ca fatA de Dvs. Aceasta a arAtat cA publicul nos-

tru are o foarte serioasä educatie artisticA.

Cu sentimentul Increderii reciproce, pornesc acest

teatru.

Accentul, tonul, privirea, ritmul sunt aceleasi pe cari

le-am mai auzit, le-am simtit, m'au emotionat. Sunt ace-

: Ma mândresc voind aceasta. Trebue sA

trebue sA se realizeze piese mari romänesti. Trebue

sa se cunoascA

i lirismul

i dramatismul nostru.

Sunt asa de imbelsugate viata

neasca de poezie si

rajandu-le.

i inspiratia româ-

dramatism. SA ne mândrim inco-

Marioara Ventura se inflacarase. Erau in graiul el,

isbucnin de cluiusie.

Lanu spunea «trebue», prelungit inteo blândete de

tou, care se complinea cu sincentatea

gestul de rugaciune par'ca, asteptarea pleura cu lu-

privirli

1 Ca

lar and staruia asupra expresiei «mândria mea»,

rostità intr'un ritm de vers epic, naclejuea ei se impu-

ca o convingere.

E in vorna Manuarei Ventura, dinamismul

E aceeasi pe scena ca lung. Pana sa pronunte,

',tor ; arriculeaza la inceput tinuíl. s'a prouus armunia

intre ceeace este in mima

i ceeace a desvaluit cu

i la birch'. Spune incet si pre-

ii siniti

tramântarea gandu-

et

giasul,

i apot ritmeaza ca inteo tredonare, care (lu-

mina. In rumul vorbei ei, e ritmul batailor immei.

Iar o vac' in Phedra.

Dar Pheura n'o mai jucatt ?

Ca sa invät Pheara nu-a trebuit parcul Versailles.

Acolo, in larga atmostera a poctoabelor de secole, In

maretia care stapaneste, ca poezia lui

ratul Priedrei ?

Racine, acolo

in citstatarea orizonturilur am invatat pe Phedra.

Daca mi se Ingadue o indiscretie. Cum ali con- ceput pianul teatrului D-v., care-i tot asa de mare ca

least elemente imbibate de emotia sinceritätii, cu care

Marioara vorbeste In Jeanne D'Arc iluminatA, sau in

Phedra.

Oh Phedra I

DacA Marioara: Ventura n'ar fi jucat decAt Phedra,

numai Phedra, numele ei ar rAmâne legat de cele mai

puternice emotii. pe care le-a pricinuit teatrul.

Dar aveti incredere si in autorii români.

Am mare incredere. De altfel, aceasta este tinta,

pe care o urmäresc cu teatrul meu. Sunt asa de multi

scriitori talentati, scriu asa de bine. Trebue Incurajati,

sA incerce sA scrie si mai curagios si sA scrie

teatru.

E asa de multA poezie, in

lui Adrian Maniu, cu

piesn

care incep.

Lim I, ainântarea continua,

din incurajarea binevoitoare,

din silintele asa de talentate

ale scriitorilor nostri, cari vor sti sA foloseascA potrivit

talentelor lor nuantate, sub-

tile,

generoase, minunatele

no as tre

datini, tra-

ditii,

cre-

dinte, tre-

bue sA do-

bând im

tu.r.

La Mare, La Marea noastrA. In nesfArsitul

in imensul trt amat al valunior, In dumnezeeasca v a-

rietate a seninutur la Mare, m'a cuprins, cta, m'a cu- punts gandui ca trebue sa facem un teatru, prin care

si cm care sa ajutam, sa stimulam promovarea artel

uteraturii noastre dramatice.

Din cadrui larg al priveristii MAni, mi-a venit gândul

acestui teatru.

Un lung sir de momente de tAcere, ea sA se depene

ecoul iluminatei Jeannei d'Arc.

si cât timp yeti juca in tarA ?

Aproape 4 luni. Voi av ea pe lângA camarazii mei

bunt, pe langA priceperea destoinia a d-lui Ion Popa

artisti dela alte teatre, in reprezentatie.

i veti face si studio ?

Fac, pentru piesele mai indrAsnete, pentru In-

cercArile cAläuzite de curente de idei mai noui.

Acestea InsA pared au un pendant.

Da, conferinte. MA gAndesc la organizarea unor

conferinte In contradictoriu. Avem buni

ferentiari.

La studio, voi reprezenta piese noui

i serio§i con-

i caracteristice

din toate literaturile.

Da, productiile literaturii dramatice vAdesc mai

sintetic propriul momentului, mediului, aprehensiumi

artistice.

Dar mai vreau sA fac ceva.

www.digibuc.ro

3

Dupa

gándurite

inima by., dati-riii

ghicesc. Teatru de copii.

voe

fac.

sa"

Si

Ei da, teatru de copii. Am cu cine sA-1

apoi, voi stArui sA-1 fac chiar cu copii. Inchipueste-ti

frumos, sa interpreteze emotionant. Ce spor de bu-

ce admirabili vor fi copiii pe scenA, Invätati sA spunA

curie pentru puisorii din

copiii depe scenA

salA,

ce iluminare pentru

Marioara Ventui a e emotionantA ca un copil. E na-

valitA de zumzetul fArA searnAn al drägAlAseniei co-

sA stimulAm arta

largul senin dela

malul MArii, Marioara Ventura vrea sA cuprindä tot

piilor. Vreau sA fac teatru de copii,

româneascA

si pentru ei.

Cu inima ei, cu gAndul prins din

teatrul. Vrea sA facA si teatru de marionete.

Vrea si-i dorim sA facA.

Dar cine nu-i doreste sA isbuteascA ? Pe cat de mare

talent are, pe atAta si vointa. Taina animatorului

animatoarei este vointa. $i apoi când vointa e im bi-

natA cu sinceritatea celei mai Mahe arte, atunci fArA

Indoiald cA isbânda e pe drumul cel bun IndrumatA.

La temelia ndzuintelor Marioarei Ventura e mândria

stimulArii creatorilor de artà nationalà.

E cea mai binecuvântatA mândrie, cAreia

pundA munca artisticA a talentelor românesti.

Eleganta, gratia, farmecul mândriei

motivul mândriei noastre a tuturor.

ei,

sA-i

rAs-

constitue

B. Cecropide

Foto D. Constantinescu, T.,Severin

Pe i ale» Cernei

Foto.

Ves t (O. N. E. F.)

4

ILUSTRATIUNRA ROMANA

Hale de vechituri

ASPECTE BUCURETENE

LA «TAIGA LAZAR;)i

Linga fosta Pilinarie a Manicipiului,

in imma CApicalei, ta dol insi de lupoaica cu

scaune 0 de paturi rupte, celebra Hats de

multa vreme porecla La paduchele

cornert cu putinta, a domi,

titele de bronz, se ridici dintre maldarele de

aur. Aci, in

vechituri careia mahalagii rat de gura i,au consacrat de

de

ciliat cindva vestitul Taica Lazar

hala vechiturilor, unde se face cel mai curios

Cu timpul, Taica Lazar si.ts intins cimpul de

i

regele negustorilor de lucruri vechi, uzate.

uncle doui striclute din care una ii poarta numele

clusiv acelor cari cumpara

operatie 'Ana in pantecele Baratiei,

astazi

Strada Lazar

apartin ex,

i vand ghete, haine, lenjuri 0 tot felul de lucruri vechi.

De aceia vorbind de Hala de vechituri,

va trebut sii pomenim si de Strada Lazar,

haine, ghete, lenjuri,

un apendice al comertulut de vechituri, specializat in anumite articole:

palarii.

Hala, pentru vizitatorul cared face

pentru prima oara cunostinta, pare mai mult un

vopsita, lustruiti ca o fata

artei cosmetice sii clistige ceva din

de alta garniturä mo,

care stiu sa refaca

i lustruit, îi /Acura

muzeu stupid, de cat un bazar negustoresc,

de gips, reprezentand Melancolia". Langa

muzeu

toate vechi dar proaspät lustruite

misitele vreunui- incendiu

bila

urias,

lati, mobila care a fost candva noui, astazi reficuta,

dar deteriorata

extrem de biltrina care incearca prin toate mijloaceie

cea ce a pierdut. Jata o garnitura", de pe vremea lui Cuza, alitturi

i refacuta cu tot mestesugul acestor oameni

elegant petecit

obiecte chiar din cenusa. Pe un'-bufet, din altd vremuri,

tristetea o admirabila statuetii-de marmorit,

o tânàrä tad cu nasul reconstituit din prat

o pendula de

bronz,

simpaticii

piesa de

vara.

soareci, dulapuri, vesela, farfurii

experimentati, care cunosc

i se,reped ca niste vulturi atunci and

o casá de bani de curand -\ropsità in verde, strälucind in bataia soarelui de

Mobila, obiecte de podoaba, covoare mâncate de

iti fac impresia unui enorm depozit cules din ra,.

o nenorocire in care omul a paräsit totul,

din noianul nimicurilor" cari alciituesc partea intima

de la mo,

sentimentali a caminului. Discipolii lui Taica Lazar, sunt oameni sireti, inteligenti,

dintr'o singura privire clientul dupti

cum calcii"

au de,a face ell unul care inteadevir a venit sa

Dacii

intreaba cineva,

cumpere. Vai de urechile bietului client !

argumente. de laude,

negustorii din hala vorbesc la fel,

care convinge intotdeauna

cu geamantanul de anecdote din care serveste atatea

i se raspunde repede cu mii de explicatii, de

de aminunte, care ametesc mintea cumparätorului.

pe

clientul cu potopul de argumente, sau

pima ce clientul capätä bunâ dispozitie

s'ar putea gasi.

nerasuflate, cu luxul de amanunte specific lui Mica Lazar,

In halii se gäseste orice. Deaeeia nu pori

pentru cumparat.

cere un lucru de care sa fii sigur, cà nu

Misar trebui, Intreb pe -unul din roscovanii

care imi atin calea in mijlocul Halei,

veritabil care sal aibi

care a vrut s'o cumpere chiar ieri Prim

pret. Ti,as arata,o dacg esti cunos.

ia de spate si

cornpartimentului'

acest compliment, mil

mi.ar trebui o masuta cu incrustatii de fildes, din lemn de abanos

si o valoare istorica. Am lit, raspunde roscovanul. Am una pe

tul China pentru colectia sa, dar nu ne,ain invoit din

citor. Dar vac' ci esti orn subtire si spunându.mi

mi

Impinge intr'un maldar de mobile vechi, .intr'un colt intunecos al

Nu vad nimic, Dornnule.

Stai, nu te supgra. Ce suferi de ochi? Ti.amluat banii din pungl de te superi

WI masa. Ai mare noroc cg ai gasibo la mine. Asta &el o ggseai la un coke,

o mosie

i inteligenti ai roscovanului mii sfredelesc, ca

i sti mai rilmai Inca dator.

i

curn

asa ? Eu am vreme sâ4i arat

zeu ochi omului ? Au urmat cel putin o suti de intrebiri la care a rilspuns singur, asa pre,

i dumneata n'ai vreme stt vezi? Pentru ce a lasat Dumne .

cum rispund intotdeauna singuri, negustorii de vechituri.

patrulea pe care l'a gasit

tionar din Paris, Londra sau Berlin trebuia si platesti

lesim_la

lumina. Ochii scanteetori

m ar Intreba:

Apoi, a tras din maldirul de mobile vechi o masii cu trei picioare; a cgutat pe al

i pe care l'a ridicat ca pe un trofeu.

Nu spui nimic? Nu te uita la piciorul rupt.

lipesc cu clei, instantaneu.

Examinez masa: o imitatie de abanos cu cateva incrustatii, in felul mobilei oriem

i pe acolo, dar n'are ni-

tale, de duzirat. Pe fund o stampili Magazin oriental Bocceagean, Calea Victoriei

Ce te uiti acolo, Dumneata cumperi stampile? A fost

Tr& comun cu negustorul. Masa este mai veche de cat crezi

Dar nu cred nimic

Stiu eu, crezi ca e masa lui Popescu 0 a lui Ionescu. Te inseli. Asta e masâ

care a infiintat prima cale ferata in Romania.

ce masa a participat la celebra revolutie a tuicarilor.

i cearta dintre conducatori. Atunci in celebra ba.

istorica, Pe aceasti masii a scris Strutzberg

Apoi o sumg de oameni ilutri, panà

in noaptea de porninä cand s'a produs

tae a ramas flea un picior, reconstituit in urmil de mine

le credea singur ca adevaruri indiscutabile,

ciocului : din Strada Lazar.

Roscovanul inepuisabil, convins de propriiled minduni pe care repetandu,le zilnic,

continua povestea in atmosfera de praf, de

aer inchis 0 de mucegai ce se desprindea din toata pravalia" din Hala vechiturilor.

Am esit din Hall cu timpanul strivit de glasul roscovanului care 'mi suna mereu ca o trompetii, si in cateva minute ma gaseam in departamentul de halite vechi" al tal,

O STRADA DE VECHITURI

Irnaginati,vit o strada, deoparte

i

alta cu pravalii" care.si expo!) marfa afarg, pe

trotuar

paltoane, haine, palarii, ghete, cisme, pantofi, toate vechi, carpi-mite.

care se muta din loc in

loc, care se desarta si se primenesc cu marfuri"

destul de cItitate pentru oamenii cu totul saraci cari cu cateva sute de lei 10 pot ascunde

O strada cu aspectul ciudat al acestor vitrine ambulante,

ce e drept vechi

i respingatoare, dar

goliciunea trupului.

Un Om cu fata trudita

i supta de boala 0 de siiräcie, examineazg o pereche de

intaloni verzui care par a ft pantaloni de uniforma. Poarta un respectabil numär de petice

p

si asa decolorati

i rupti cum sunt, formeaza obiectul unui comert.

i ata

Las cumpära, jupane, dar 1ea putrezit

Ata? Pantalonii sunt cusuti cu ata nowt Nu ttlesti data, cit trieste ata. Sau

.,Taica Lazjr"

Concurentii lui Taica Lazar

www.digibuc.ro

Bazar Universal"

1LU5TRATIUNEA ROMANA

5

Socru mare, se pregäteste de nuntä

crezi el sunt pantaloni din aceia cari in loc sa fie cusuti, sunt lipiti cu sapun

ploaia omul ramâne cu fluerele goale

Omul convins de argurnentele negustorului al carui

ii

potrivi märimea". Un parait scurt

i cand cla

nume nml cunostea, dar ciruia

pentru ai

spunea din auzite Misu seapte luni", intinse pantalonii dealungul bratelor,

M4u apte luni" se fäcu ca ra cu, incepu sii tipe

Spuse multe lucruri neintelese, muscat ca de doua jumatati de pantaloni in mana.

i pantalonii se rupsera in douä, tiliati ca de foarfece.

i sà injure in mai multe limbi.

sarpe, In timp ce omul inmarmurise cu cele

te miri asa ? Daci ai fi

avut

Tu esti atlet de la circ, sparigatori de lanturi. Ce

o locomotiva de drum de Ber in maim si tot o rupeai in douä

Lazar. Marcu 5 degete" Moina násosul"

intre nesfarsitele injuräturi cari se intretaiau

argumente pe care numai in strada Lazar le poti auzi.

In cele din urma scandalul se potoli printeurr compromis in

Se facu un scandal mare in care intervenira toti negustorii de vechituri din strada

i toti ceilalti discipoli ai inteleptului Taica Lazar

ca loviturile de sabie, aruncaril un arsenal de

care bietul orn fu obligat

drac" pe cari numai

In

usile

pràvàlijlor

cu fata mànjità

sá platiasca nu stiu cati lei pentru reparatia pantalonilor piele de

niste maini grosolane de atlet ia putut rupe ass.

In timpul galagiei, strada capatä aspectul unei cetätui asediate.

pe trotuar aparura femei cu parul despletit, tigänci murdare, baetandri

de negreala si de grasime

noui subiecte.

figuri sugestive Si interesante pentru un desenator dornic de

Vizitez unul din aceste magazine" cari se

ilustreaza

prin cantitatea enorma de

ghete reparate in ateli,

vecinului, stau

strillucitoare para. ar It culorile, de toate märi

Dis,

ghete pantofi si cisme reparate, lustruite, gata de incaltat.

Esti mai tare ca Batta El lupta cu fabricele si eu cu saracia. Dar o pereche de

erele" lui Taica Lazar, sunt mai bune de cat o pereche de ghete noui

insirate, ca soldatii, perechile de ghete

unse cu caftan.

Intr'un dulap enorm, in rafturi si pe trotuar. pana dincolo de piatra

i pantofi,

cu boturile

Pe pereti

i pe usi, stau spanzurate haine vechi, de toate

mile; ici colo, Cate o haina mai putin decolorata si mai putin petecitä.

Pe Wan, in prävalii, pretutindeni miscare,

Unii incearcä sä cumpere, altii sa \Ina din pachete

i

ascunse pe sub haine.

cutiile sunt animate, patimase pentruca vanzatorii ca

Cate un agent de politic, plictisit, supravegheaza din cand In arid

a surprinde ceva" borfasi urmäriti pentru diferite furturi.

cumpärätorii sunt specialisti".

convorbirile" pentru

TAICA LAZAR

Protofipul adevaratului negustor de vechituri este Taica Lazar, celebrul Taica

multiplicat astazi printr'o surna de

oameni cari au a ceia0 infätisare, aceiasi vorbä, acelas

Lazar

O neintelegerr

"

port, aceiasi siretenie, aceiasi inteligenta, aceiasi maniera" de lueru. De aceia toti acesti

oameM cari poarta ceva din sufletul batranului, din obiceiurile lui, din priceperea

i inde .

manarea cu care manuia aceastä negustorie ingrata, poarta numele de Laziir, indiferent de

adevaratut lui nume. Dintre toti este unul mai batran care amine papa la sfirsitul vietei,

prin traditie veritabilul Taica Lazgr.

Cand vinde, Taica Lazar este intotdeauna voios o veselie amestecata cu umbra

il coloreaza

tristetei necazurilor de toatä ziva; are vocabular propriu, pe careol amplifica

dupi nevoi. In buzunar poartil glume pentru toatä lumea

i istorioare

i intelepciuniparte

le

fabricate de dansul pentru diferite trebuinti ale profesiunei, parte imprumutate din cartile

inteleptilor pe cari le aplica celor ce au nevoie de argumente in plus. Este un Zeilig Sor

mai complect, encicloped, cunoscator al märfurilor

clasifica si le pretueste dintr'o singurä privire.

obiectelor de tot soiul pe care

Rare ori scapil clientul, care intrat in clestele argumentelor"

lui, nu mai poste

Face--curn se spune in lumea negustorilor de vechituri din noapte zi", o adevirata

(Continuare in pag. 15).

Atelierele de reparafie" n aer fiber

www.digibuc.ro

Strada Lazi4r

fet de fet

ILUIIATILTNEA ROMANA

Stangs (de sus in.jos); 1. Mac Donald

i fiica sa, clupg o vizifâ

faculd d4ui Poincard. 2. 0 vita in stil,original la Haga. 3. Dira Dorange

in momentul plecárii dela Paris

alare pe favoritul ei Huppe,

Guillaume aláturi de

Oreapta (de sus in jos) : 1. Sultarul Marocului urmarind evolufia

opera sa, budul lui Briand 3. Aviatoarea

spre Barcelona.

aviognelor pe aerodromul dela Cazez (Maroc).

2. Celebrul sculptor parizian

aviafie, la Cleveland.

engleza Lady Heath, victirna unui gray accident de

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA

CONCURSUL NOSTRU PENTRU FOTOGRAFII

AMATORI

Stange (de sus In jos) : I. CasVdin Boincani (Foto Al, Zingheri, Chi§iniu). 2. Podul Regina Maria(Foto-1,D,EConstantinesco, T,Severin). 3. Dâmbovicioara (Foto M. Atanasiu, Loco).

Dreapta: I. Valea Cernei (Foto D. Constantinescu, T

Vairful Jepilor, 4. Schitul

Severin).

-2. La inarcatul fânulut (Foto M. Atanastu, Loco). 3. Butuci pe Someful rece (Foto Stefania Kiss, Cluj).

Mijloc: Mán'astirea Lespezt, Comarnic (Foto L A, Georgescu).

www.digibuc.ro

7

8

SUB BECURI DE GAZ

XII

(urmare si sfarsit)

In cautarea unui mijloc de a scoate din lupta

telia pantalonilor lui si-i smucise puternic In jos.

ajunsese comica. Negrul Incerca

impiedica mereu in pantaloni. Gruiu

lui

nile si i le imobiliza in cabrioletele

din buzunar.

pe omul

de aceeasi culoare cu ea, se

care-1 vazuse adesea in scandalurile

Se apropiase pe furis de negru, infipsese mâna In be-

la cari asiitase.

oprise la un sistem, pe

Lupta

sa se ridice, dar se

pe cari le scoase

se apleca asupra

i cu doi pumni sdraveni It lasa lat. Ii apuca mAi-

Leaga-i si picioarele, ! Miriam. Repede pang nu-si

revine.

Se repezi la usa biroului. Era inchisa. Puse umarul

$i se opinti. Usa rezista. Facu un

pas spre mijlocul

fusese

camerii si se repezi din uou in usa. Dar aceasta

deschisa de perete

i daca Gruiu, care era de partea

dat repede inti'o

cealalta si o deschisese nu s'ar fi

parte, Grigri ar fi venit gramada peste el.

In birou, privelistea era dintre cele mai citidate. Un

scaun schilod, rästurnat lânga divanul, pe

dintre Grigri si adversarii lui, Il ravasise complect.

perete cu spatele tutors, invalidul. Georges chelnerul,

care lupta

La

ca

came-

Rase la si Aurica stau supusi, cu bratele ridicate,

inteo invocare la zidul plângerilor. In mijlocul

rii, salbatecA, Suzana li tinea «la rul intins.

respect» cu revolve-

Grigri desfacu mAinile lui Gruiu din legaturile unui

prosop, cu care invalidul si Georges ii inclestase Inche-

eturile. Apoi scoase din buzunare trei

le dadu lui Gruiu :

cabriolete

si

A ranjaza-le bratarile

Când ajunse la Aurica, Gruiu Intoarse capul :

Cu asta ce fac ? Femeea, uitând de amenintarea revolverului, se in-

toarse repede. Ochii ti erau inundati de plans:

Nu ma nennroci

abia tine

rocita

casa

Veneam aici sa castig o ro-

chie mai buna. Cu leafa dela minister, barbatu-meu

Dad ma divulgati, ajung o neno-

Eu te pot scapa, dar tovaräsii d-tale ce zic?

$1 adresAndu-ce acestora, Grigri le comancla :

Stânga'n

!

Cei trei se Intoarcera. Rasela nu se mai putu tine

pe picioare, ci

moale,

lesinata.

se

prelinse pe linga perete si cazu

priviau

fioros,

Invalidul si chelnerul

pe sub sprâncenile incruntate.

N'a fost In stare

pe beatul,

Ei. ce spuneti ? 0 sä porneniti de ea la anebetg?

nici sa vadä ca copoiul facea

mormai ru necaz invalidul.

mea,

Adu-ti aminte rati bani ai castigat de pe

imnlora Atiri ^a.

urma

Chelnerul o privi piezis:

Plead'

Poate o sä mai avem nevoie de tine.

Aurica,

aproane

tarându-ci

picioarele,

spud

din cuer un pardesiu al

pecte carnaca

scurta si vol

Origri,

pe srara de cerviriu-

- o onri

Raselei, Il imbraca direct sa piece cat mai repede,

aduca palaria $i

sa-ti

rochia. Nu-ti läsa carti de vizita, cari ar putea fi ga-

site aci, rand s'o face perchezitia casei. Miriam, adu-i

rorbia ci pAlaria.

Grirrri

se indrenta snre Suzana, o Invalui Inteo

P""'""""'

privire cilda ci o intreba :

Cum ai fa cut ?

Venisem sa vA iau, asa cum ne-am inteles. Usa

faptul

dela intrare era Inchisä. Mi s'a parut suspect

mai ales, ca stiam de ce-ati

venit amândoi. In& un

surlet, am alerg,t in piata Amzei si am intrat pe

de serviciu. Dumnea:or doi tocmai terminase sa-1 lege

pe Gruiu si se indreptau spre usä, sa-I ajute pe negru.

Coana Rasela telefona cuiva vreunui protector. Aurica

rämäst se uluitä in

Fäcusem doar repetitii generate astänoapte.

coltul da. Restul

ti-1

inchipui

tu,

de unde räsarisi,

Intreba Grigri pe

chelner.

seara

- Mi-a te'efonat

invalidul si am venit in fuga cu

Miriam, ce faci cu rochia

un automobil. Bine erati organizati !

A urichii?

Nii un raspuns. Gruiu voi sa se duca In camera

cu lampadarul

Dar Grigri II opri :

Stai sa

aduc aici si pe negru si sa-i pazesti

pe teti ca Astia sunt oamenii tai. Eu mai am un client,

dincolo.

en igri trecu dincolo. Negrul ii revenise in simtiri

si rotia ochii albi uriasi, cari implorau mila. Gruiu Il

cuprinse in brate, Il duse in birou si-1 trânti pe divan.

Stai acolo, ca-i mai moale.

Mosierul continua sa sforaie,

tolanit pe parchet.

Persiana era sfArtecata pe toata lungimea. Intrarile in

saloane erau libere. Primele doua camere erau pustii.

Mulatra, generaleasa, Lilly si Monica disparuse.

Porumbitele au fost cam grabite sa sboare, vorbi

singur Grigri. Si-au läsat aici fulgii cari au sa princla

bine iudecatorului de inctructie.

Intr'un ungher al odaii, pe covor ramasese o gra-

majoara de centuri, camasute roze de matase, ciorapi

si jartiere. In graba lor buimack Lilly si Monica im-

bracase direct pe corp rochiile

i trecând prin vestibul

ILUSTRATIUNEA ROMA NA

ELECTRICITATE

de C. MICIORA

isi luase capele. Folosind neatentia urmaritorilor, ele plecase In fuga, lasand deschise usile dela intrare.

Suzana venise langa Grigri, care In mijlocul odàitii

contempla terenul .

Nu fug ele din Bucuresti, ii spuse Grigri. Daca

interventii, de cercetari prea

sa le fie

n'are prea mult de

Lupu

vor reusi sa scape, prin

amanuntite in legatura cu persoanele lor.

de bind Mai am una aici, care

pierdut, ca orice artista de varieteu.

In salonasul al treilea, fumul se mai risipise

si Frieda, intinsi, cu ochii deschisi, priviau

spre tavan.

Buzele li se miscau In murmure fara inteles.

Suzana, ramai tu lânga

ei, sa nu se trenasca

Inainte sa le villa

cupeul. Eu ma duc sa telefonez la

limuzinele.

politie inspectorului de serviciu sa vinA cu

Au fost douà lovituri fara precedent. Se facuse ziuà, and inspectorul si comisarul de si-

guranta venise sa ridice pe traficanti si

opinia publica Inca multA vreme. Un

politist cu toata exclusivitatea, impotriva

pe falsifica-

desco-

torul Lupu. Gruiu a plecat la ziar si la 7 dimineata, o

editie speciala a gazetei lui anunta scandalurile

perite In timpul noptii

i cari trebuiau sa pasioneze

succes gazetaresc,

cti un

platit lui Gruiu cu o saptamAna de concediu,

premiu In bani, cu faima ce si-o

satisfactia

sufletului

lid bun, ca trezize

viata pe Grigri si pe Suzana.

Pe de alta parte,

facu si mai ales, cu

din nou la

succesul fusese atribuit noului

IncercArilor

invidinsilor. de a-si furisa oarecare merit in loviturile"

acestea cari faceau atAta vAlva. Suzana aparuse ca de-

nuntatoare si

Gruiu stiuce

sa faca

sa se vorbiasca

de

forma in itele vi-

din urtna sa-i

despre ea, ca despre o sportiva modernä, dornica

americanism, care se Incurcase de

ciosilor, ea sa le afle tainele si In cele

smulga din randurile societatii infectata

de ei. Lilly

o singura data la instructie.

de nume simandi-

si Monica au fost rhemate

Probabil amenintarile lor ru rostiri

coase amestecate n scat- dal avucece valoare si efect.

UN TUNEL SUB GIBRALTAR

Ideia de a reuni Europa cu eontinentul african

cale trecend pe sub strimtoarea Gibraltar, nu este de date

recente.

printr'o

Ceiace se urmereste de 'rapt. este

turi de cale feratS, fr transbordare,

parte Eurona cu Cairo

i pe de alte

cu Capul Btmei Sperante, atunci and

nile

proectate.

Africei.

care

urmeazi se

infeptuirea unei leg'&

care se lege pe deo

narte. a &ma legfiturl

vor

fi terminate li,

sudul

lege nordul de

Dar in asteptarea realiziirii acestei grandioase

nelul sub Gibraltar, ar asigura deocamdate

intre Spania si Maroc. ceiace

la nunerea in valoare rapidi

getiilor de tot soiul, ale acestei täri.

Conditiunile pentru netrunderea

opere tu

o cale directe

ar contribui In large mesure

a factorilor economici si a bo,

pe sub ape ale acestei

acelas scop pens

strimtori, difere mult celor preconizate in

tru canalul Menicei.

Pe ciind Pas de Calais, s'a

scufundare treptati a istrnului

format in mod lent printr'o

care lega altä date Anglia cu

mare ca maximum 66 me:.

unui cataclism care

1000 de metri.

Franta si nu are o adencime rnai

tri ; strimtoarea Gibraltar se datoreaze

a despirtit brusc cele doue. continente: Europa si Africa. De aceia subsolul acestei din

adincimea in unele locul denäseste urme este atilt de diferit si

Acest fapt demonstreazii pine la evidente crt in proectul

Generalease fuses0 gasitä

si dusa sa tina de urat

Raselii. Mulatra nu mai aparuse. Când i se vorbea

despre ea Grigri se invaluia intr'un aer misterios.

Probabil platise devotamentul arrantei sale de un ceas,

cu ajutorul de a se face neväzuta. Tudoran scapase

si el, ca denuntätor.

*

Peste o saptamâna, Suzana, minunat de frumoast,

intr'un constum cenusiu värgat cu negru, purtând o pà-

lade de aceasi nuanta de albastru cu ochii ei raari

stralucitori

de sanatate si fericire,

!Asia marunt pe

peronul garii de Nord, intre Grigri si Gruiu.

Ce rau imi pare, ca nu poti merge cu noil

Trebuie sa ma sacrific pe altarul lui Gutenberg

Directorul nu vrea sa-mi dea nici o zi

concediu, iar

editura mà ucide sà-i gräbesc manuscrisul cu reportajul

Il public inteun

volum cu succes de librarie garantat de mai inainte.

asupra aventurei noastre, pe care

Te asteapta gloria Pe voi fericirea.

,

Trei perechi de ochi se umezira. Seful de tren

pofti pe calatori In vagoane.

VA ajung din urma la Vevey, peste o tuna.

Te asteptam.

Trenul se puse in miscare.

Batiste fluturara multi

vreme. Pe peron, nemiscat, cu palAria In manA, Gruiu

privia turburat, In urma trerului

meni, la invierea si

frantura de suflet.

SFARSIT *)

care durea doi oa-

datuise si

el o

fericirea carol a

*) eSub becuri de gaz ci electricitate» In urma nume-

roaselor cereri venite de la

in volum, fiind primul capitol al seriei «Reportagelor de noapte», In rare autortil va veni cu completäri, cu

cetitorii

nostri, va apare

multe

si inedite arninunte din tairele vietei sbuciu.

mate a Capitalei.

legarii prin tunel.nu trebuie se se caute linia

ci aceia care permite sepeturi la adencimi pe cat mai putin

de profnnde.

cea mai scurf-a

In legature cu scest proect,

de Ibero. a fecut zilele trecute

In partea cea mai ingustä

un inginer spaniol,

I. Ibanez

o comunicare la Acadcmia

o nouä solutiune pentru

a strâmtorii, intre Punta de

(Maroc), distanta in

pe acest traseu se

m. Pentru a le evita,

una de 48 2 kilometri, cu

deli haia

Vaquervo

nlecând

una se slujeasee la eva .

ale Fmelului

de Stiinte, prin care preconiseaze

formarea unui tunel intre Spania si Maroc.

Guadalmesi (Spania) si Punta de Ores

linie dreapta,este de 13.8 kilometri dar

intâlnesc funduri adenci pane la 900

sta, lo indemene alte doue cei:

funduri Nile la 396 metri, plecând

terminend la Tanger ; iar a done de 52.9 kilometri,

dela capul Trafalgar Nine la Punta Malabata,

numai de 31n metri.

Autorul este pentru primul proect

corespunde mai bine scopului urmärit.

al acestui

Dupe nererea inginerului

se fie fecute prin galerii, din

cuarea pamentului si a apelor de infiltratiune

care

cu adincimi

traseu, care

spaniol, constructiunea ar urma

prnpriu zis. Ttmelul va fi amenajat pentru male cu linie dublä si cu tractiune electrical.

o cale ferate nor:

Durata traverserii ar fi de o

atinge 100.000 de tone in 24 de

jumatate de

ore.

D. Ibanez evaluesze durata lucrerilor la 6

lor la 300 000.000 pesetas.

ore, traficul ar

ani, iar costul

Banta construitä dintr'un vechi trunchiu de arbore. in sudul

Californiei. Savanfii au stabild, ca" acest

conifer dep.§1efte ',grata de 3000 de ani.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA HUMA

9

A. S. R. Principele Nicolae, Mall Regent, vizitând Expoztfla de Radio din Parcul Carol.

CONFERINTA DELA GENEVA : Dineul oferit de d. Mac Donald. Ar. Briand, Mac Donald, Stressemann si Henderson.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNEA ROMANA

Cosafi din Sälaj

La prfifit

www.digibuc.ro

Foto Gap. A. I. Gheorghiu

ILUSTRATIUNEA ROMANA

11

Biserica rornâneasa din Jib tiu

Interiorul bisericei rornanefti din Jibisu

www.digibuc.ro

Foto. Cap. A. I. Gheorghiu

12

I . USTRATIUNEA IWAIA

Evreii in rugâciune, la zidul plângerilor din lerusalim,

PROCLAMATION

I GIVE NOICE

to the public of Palestine that 1 lis

are Operating in the country

object of quelling the present

promptly restoring order.

will

be

Majesty's Forces

with the

sole

disturbances and

Exceptional

avoided so 'far

imt hesitate to

measures of repression

as possible, but the troops

use force against all disturbers

distinction.

of the peace without

s ny et, +14y of

1979

H. C. LUKE

1 j a.)

1

;.,9

4i:-,h i \ls-J," 20-4-1

,

I

4

)-

'1

,

,

.,

i.,-,

2.1

,,Y

:.,t1i-,I,%P _>1.-9:---''

N

0 -

f,,-'

i),

>-11

tz:;-:.=.1:-

,_:.--1.,:-,,t;)

,

\t,

¡N:

_Ll

:

;

--="

%111,

%I.,

row

=ay

iftempalik

.10%41\

4-4111 ,

iao

17.1,71:.L

7

,/t2

rs trr:trr,`4, s4r-,

.1 .

011440111.,

,1

{4.111r

 

-10.1.41,44,111

 

111 tek,t.

awl

Iowa. =

too

fali

11,7:77

ftRum,ftwas

ItY411111111

,,

4,,

i

4.1 Ift

48,

oo 44.114'

,, im14 e Om

.w

,

1/4 ,

INI1111

ieisi 11,IIIIAM LI,4=-.

11.11*.,.

11.

I.,

Aram

2.

A

crr N.,'

4,0 , R

,

i

.i. tooro

fa. 4,k

Proclamatia Angliei, prin care populatia este avertizatá câ trupele vor uza de forft

armatii, contra turburalorilor ordinei.

5edinfa de deschidere a Societätii Nafiunilor. la Geneva.

www.digibuc.ro

ILUSTRATIUNE A ROMA N A

13

CINEMA

DE VORBA CU HAL ROAH, CUNOSCUTU1

PRODUCATOR DE COMEDII

Interview acordat exclusiv revistes Ilustrafiunea Romanä"

Hal Roah, a

lost angajat de curAnd de compania Metro-Goldwyn-

irvc.

Mayer pentru a produce arhicunoscutele come dii

L'arn gAsit in atelierele din Culver City. Ficea pregAtiri

lizarea unei comedii vorbitoare.

cu «banda veselb.

pentru rea-

Cu foarte multi buni-vointi Hal Roah, irni new& cele treizeci de

minute neccspre um i scurf- ir

-

De mic copil aveam dorinta de a deveni un aventuri,1

la 17 ani pràsii casa pirinteasci din Elmira,

Indri p-

andu-rni spre est. Sosii la Seattle numai cu cAtiva do-

lari in buzunar si cu picioarele sdrobite de drum. De ad am plecat spre Alaska, tara aurului, unde vizAnd CA nu pot descoperi nici o mini, care

si mi imbogiteaseä, am devenit camionagiu la

o societate. Peste dói ani sunt transferat la I os

AngeloS, ca sef de echipi. Aci incepe cine-

matograful

si mi intereseze. Ajunsesrm

un birbat Malt, oarecum frumos si pre-

zentabil.

Duni cAteva incerciri reusesc in fine

si obtin postul de pAzitor de animale

la o sorieln'e rincrea+o-raiir.

'A;tfel cà

Norocul mä ajutä s

iritAlnesc

pe cale si lansez o noui vedeti, Thelma Todd, care va inter-

preta deocamdati rolurile principale in come dide mele.

Am Inceput si turnAm comedii vorbitoare in urma cererilor

directorilor de cinematografe, care declarA cA publicul nu vrea

sä vadi comedii ticute, dupA drame vorbitoare. De altfel pä-

rerea mea este ci printr'o comedie vorbitoare se va

putea

obtine de trei ori mai mult spirit cleat inteuna ticuti. Binein-

teles ci se cere mai multi !mina si o mai îngrijith alrituire a

seen ariolui.

Cele trelzeci de minute au trecut. Lucrul II reclanni

de urgenti pe Hal Roah, astfel

sesc cu destulä pirere de riu.

PATSY RUTH MILLER

ci trebue sä-1

James

pirA-

Fati de milionari. Patsy dispunea de atätea bard,

ca si poati cumpAra o tari intreagi. Dar ce folos,

cäci pirintii ei n'o lisau

atingA scopul: sd, devie

tatil ei, zidarnic a ame-

o mare vedetä a ecranului.

In zadar a tot rugat pe

nlasesàs-eintat ci Si va pune capät vietii. Nimeni n'a vrut s'o

aci artisti.

Dar Lati ci se ivi in calea ei un Citric

frumos care-i zipAci capul si o ficu sa

fugä cu el.

Dar viata are si pärtile ei dureroase.

Päräsiti de iubit, fAri bani, alungati

de pArinti, Patsy rAtici zile intregi, roasi

de foame, prin Los A ngelos. Juandu-si

ultima carte ea

ficu pe jos cei

sapte kilometri, tcriut ad aueajg

pne n

aci un alt Vann-, cu tot StAtea vi3uri

regisorul el vedeta. Incercarea a reusit

mul nostru film çu 85() d ,lari.

ajunze ea peste- cAtiva

retribuit.

ani

mine, care

turna pentru nimica tuatA Mid ciimedii. Se numea Harold Lloyd. A vändi aceleas scopuri, o siränsä prielenie se ivi

intre noi. DupA -doi

ca si

ani reusirim in fine si InjghebAm

un mic capital pentru turnarea unei cornedii. Eu eram

i am vAndut pii-

Din ce in ce Harold Lloyd obtine succese mai mari si

fie art still cel mai bine

s

Ne-am despartit pentru

ulterestle

cà asa cei eau

nuastre cumerciale. Eu am

trecut la Patlié unde am

aleatuit cunoscuta

Gang", care aline dela

primele realizAri succese

r

nesfArsite. DupA cum stii

trupa e compusi din mica

negresA Farina, bortosul

Joe Cobb, Harry Spear,

Jean, mica Wheezer, mi-

cul Pete si ne-

uespArtitul Caine

cari

sunt

desi-

gur xte1e» in

genul lor.

Descoperitorul

lui Bebe Daniels

e mai mult Ha-

rold Lloyd. Eu

am angajat-o

dupi indicatiile

lui. Propria mea

descoperire e

insi Lupe Velez,

pe care am gi-

sit-o intr'un ca-

feu- dansant, iar

actualmente sunt

1111s.m

tr'un film. Astäzi este vedetä a eeranului.

Sus: Celebra vedeta a ecranului: PATSY RUTH MILLER

Jos:'

rtistul de cinema, arnericanul WILLIAM BOYD, aliftuti de noile stele: CAROL LOMBARD si DIANA ELLIS,

www.digibuc.ro

in filmul P. D. C. HighNoltage".

itnnucplleul.mizeria o

it'ase

adAnc.

Lipsitä de toale-

te, sopti de foa-

me, murdari si

neingrijiti,

ba -

tea

portile

studio-

uriler.

pättil u 1 ti m e i

sfortAri, unui di-

zadarni c

la

ca-

rector i se lieu

mili de ea. 0

mbeAd cu o ro-

chie moderni, ii

didu bani ca sA

'si achite dato- riile, iar a doua

P a t sy Ruth

Miller figura In-

14

.

1LLISTRATIUNEA ItOMANA

AR ACH

N

dupá M. SCHWOB

am tipat de arsurà. Si ne-am imbrAtisat mult timp, fArä sA ne spunem nimic.

In noaptea a doua, ea a intins

altele, ce cresteau si

denOrtare.

asupra mea un väl

cercuri galbene,

ce se fugäreau

fosforescent presarat cu stele verzi si

strabätut de mii de puncte luminoase

unele pe

scädeau, tremurând in

$i Ingenunchiatà pe pieptul meu,

cu mâna si

muscat carnea, sorbindu-mi sângele

cand fui aproape de a mä sfârsi. In

ea mi-a inchis gura

cu o lunga särutare pe inima, ea mi-a

cu voluptate pâna

a treia noapte, ea

in care

mi-a legat pleoapele cu un crep de mätase,

dansau paianjeni

multicolori cu sute de ochi strälucitori.

Apoi mi-a strâns gâtul cu un fir de matase -WO

sfarsit si m'a atras cu violentä cAtre dânsa, sorbind

cu nesat din inima mea.

Atunci ea a alunecat pe bratele mete Oita' la ureche

pentru a-mi murmura :

Eu sunt nimfa Arachné 1

Spuneti ca sunt nebun si ca m'ati

inchis ; dar eu imi

pe lungul

si

râd de socotelile si de groaza voastia.

COci voi fi liber in ziva cand, yoi voì,

unui fir de mätase pe care mi l'a aruncat Ariana,

yoi fugi departe de gardienii si zAbrelele yoastre.

Ceasul n'a sosit incä, el e totusi

aproape ; din ce in

ce inima mea slabeste si sângele mi se imputineaz5.

Voi care acum ma" credeti nebun, ma' yeti crede

mort ;

in timp ce eu ma voi legOna dincolo de stele, atarnat

de firul Arianei.

ce mi

s'a intâmplat ; nu mi-asi aduce cu atâta precizie aminte

Dacä a-si fi nebun, n'asi sti asa de limpede

de ceeace voi numiti ,crima mea", nici de pledoariile

avocatilor vostri, nici de sentinta judecOtorului

vostru

rosu. Nu asi râcle de rapoartele doctorilor

vedea pe plafonul celulei mele, figura spânO, redin- gota neagfa si cravata albA a idiotului ce m'a decla-

rat iresponsabil. Nu, n'asi vedea, cOci nebunii n'au

$i nu afi

ce mä Ui-

idei precise ; pe când eu imi urmAresc gândurile mele

cu o limpezime si-o claritate pOtrunzAtoare,

chiar pe mine singur.

Si nebunii sufOr in crestetul capului, ei cred neferi-

citii c

nesfârsite coloane de fum se topesc invârtin-

meu e asa de

du-se, de teasta lor. In timp ce creerul

De sigur nu sunt nebun, cAci am inteles numai de

cât cä brodeuza mea Ariana era o zeità muritoare si

cà eu fusesem din eternitate predestinat

labirintul umanitOtii cu ajutorul firului ei

sa' o scot din

de mOtase.

ca' am scä-

Si nimfa Arachné 'mi e recunosatoare

pat-o de crisalida ei omeneascä.

Cu precautiuni infinite ea a infAsat inima

mea, biata

mea inimä, cu firul ei lipicios ; ea a infasurat-o astfel

cu mii de fire.

"" In toate serile ea strânge ochiurile intre care aceasta

inim4 omeneascä se usuc5 ca un cadavru de muscä.

Fu

m'am legat pe vecie de Adana, sugrumând-o cu

mätasea sa.

Arum Ariana m'a legat pentru totdeauna de firul ei.

Prin acest pod misterios eu vizitez rioaptea regatul

nalanienilor, peste care ea este reginA. Trebue s5 strà-

bat acest infern nentru a ma' putea legOna mai târziu

sub lumina stele/or.

IUBIRE A DEVARATA

Introducere

usor, cu-mi pare adesea c5 am capul gol ne dinguntru.

Romanele pe care le-am cetit,

ceau plOcere, le ImbrOtisez arum pe deantregul dinteo

$i care altOdat5-mi f5-

VERS1UNEA FR ANCEZA.

Paul Dupont, un elegant Wu& parizian, cum in-

Erase în cupeu, a si zärit o blondinä sveltd si Meant&

Mare, core sta rezemald de

vind zarea ca ochii ei visätori.

fereasfra

vagonului, pri-

privire ; väd fiece defect de compozitie, in timn ce

simetria nropriilor mele inventii e asa de perfecta, ca

a-ti fi orbiti, daca vi le-asi destOinui. Dar và dispre-

nu le-ati intelege. V

men si snre

duri ca n ultima marturisire a dispretului

tuesc protund ;

rân- Aha, gdndi Paul" 0 aventurd tn tren"!

El salutd inclinindu-se

aci onoratd doamnd ?"

j

introbei : Cred cd trage

a vO nutea da seama, de propria voastrà rätäcire, când,

yeti gä'si celula mea

goa15.

Nu cred domnule, fereastra e doer inchisd, res-

punse blondina cu un zfimbet cochet.

Atunci tmi vefi fn.gódui sä fumez o figarli?"

Ariana, panda Ariang, de lângä care m'ati ridicat

era brodeuzä. Iatä ceace a pricinuit moartea sa. Jata ce va inlesni salvarea mea. Eu o inheam cu o pasitme ne-

tarmurita; era micä, cu nielea brung si

iuti

särutärile ei erau intenaturi de ace,

mricât

eu i-am

cu degetele

mângâerile,

cerut

s5-si

broderii vii. Dar brodeuzele ali o viatà asa de usoarä

si canricii asa de ciudate,

nOräseascA mestesugul, dar ea s' a onus. Indâriirea mea

crestea mereu, vä7ând tineri snilcuiti si nomOdati spin-

nându-i esirea dela atelier. Enervarea mea era

mare, incât cercai sa mä afund cu sila In

floiserä odinioarO hururia mea. Luai cu constrângere

asa de

ce

la

studiile

nublicat

volumul al 13-a

Calcuta In 1820. Si

din Asiatic Reaserches,

masinal m'am pus

.s5

retesc tin

articol

asiinra Fansigârilor. Lectura lor m'a dus la

a surprins

su-

Astfel nrin cânenä, uniati somnul cu moarten.

ranitolul Thugsilor. Cän'tanul Sleeman a vorbit inde-

lung despre Pi. Colonelul Meandons Taylor

taina asoriatiei lor. A cestia erau uniti intre ei nrin le-

gäturi misterioase si slujinu ra servitori In vilele hoe-

resti. Seara, la cinä', adormeau pe stänânii lor cu o fier-

tiir5 de rânenä, iar noantea urcându-se dealungul 7i-

dnrilor, lunecau ne ferestrele deschise la lunä si-i

grumau ne tOcute. Sforile lor erau facute tot din câ-

un mare nod cutre ceafä, nentrii a omort mai

nenä,

hite.

Plantele ce däcleau hasisna. gratie räreia cei hogati Ii

tâninian, serviau deonotriv5 ra

eishime. Imi veni

mea

atunci In minte idein r. nedensind ne brodeuza

Ariana cu nrnnrin ei mätase, mi-o voi atnsa nentru tot-

dentina, nrin mnarte.

d^veni nunctill luminos al gândirei mele. Nu i-am

7istat nrea mult.

Si aceastä ideie logirà desigur,

doartn5, Ii trecui usor In itirul gâtillui de mOtsse ne care am luat-o din cnsuletul ei

ra s

Poftim. poffim, frni place chiar fumul de figard".

Paul oft& Din pilcnte nu sunt fum4tar. zise el en our," care tristefd nrefliculä. Dar pot indrózni ca sa

v4 intreb de numele dv.?" addugd el cu glas moale fi

dulceag.

Mä numosc Luisa", sopti frumoasa blond&

,.Luisa

Oh.v'am mai visa! odatä, e aproape sigur

Warn zärit, in acen clina chiar.

mi-am si zis: esfe ea si nu alfa. Asta se numoste fu-

Cum am intrat

hire telepatic6

"

Fug/ räutaciosule I zise Luisa reizând

brnful cu eäldurd.

j apucându-t

Cdnd se desmetieird din uluiala amefelei lor, Luisa

infrohd. Dar incotro merai fu drägufule?

_ La Avignon copila mea".

'Adevarat? E admirabil.si eu fot la Avignon merg"

Trenul Third in stafie. Se despdrfird.

Paul se sui intr'un taxico

d. d'Arbkmac.

i plecd spre amicul sdu

Foarte frumos din pariea la cà ai venit." fi

in-

tdmoinä acesta. ,,Un moment, sd-fi recomand pe ne-

onsta-mea.

Tulsa I"

Paul se cutremurd. D-ta

ta esti?"

ingând

el

cu ',ace inecatä.

Vd cunoastefi?" intrebil bdrbatul pufin nedumerit. Tonara femeie aruncd un zâmbet Arlen börbatului

ei, 7iednd : 0 ! Presto, ne-am cunoscut In tren si ne-am

Sper

re- dictrat de minune tot timpul."

n. d'Arbignae addugd cu o mulfumire

cei si aci la nol, se va intilmula la fol."

Infect zi rand Ariana-si spriiini ennui de hratul men

o sfoarà

i strAn-

Si astfel lnnenu romanul lui Paul Dimwit

gâ"d-o Inret. sorhii illtima ei suflare, cu ultimu-i

Vni ne-ati g'Acit astfel gura'n gurO.

4-fi cre7nt eh' Oli eram nehun si rä Ariana era moarta.

rAci voi ignorati a ea e intotdeauna di mine, vesnic

d-edinrions5, nentru

e nimfa Arachné.

Zi dP 7i,

aci In reliila men alhä. mi se aratä mie,

pa'innien

ce-si tecea nânza

din ora and am zärit liTi

deasunra ratiilui meu. El era mic, hrun si 'jute de ni-

cioare. In nrima nonnte el a scohorât nânä la mine ne

susnendat deasunra ochilor mei. a te-

hincrul firuliii

VERS1UNEA GERMANA

Enric anucö pe nevastd-sa de mad

linisfe refinntd

i zise cu o

Ce insemneaz4 ask? Ce ai secrete fatd de mine,

Laura? Da-mi imediat cheia dela mäsufal"

Laura isbucni in pldns: IVu md intreba, ah, te rog

lasa-mä nu mä intreba !" Fla, o scrisoare de dra-

ooste! Ai un amanf ! Vorbeste I Marturisesle!"

iif neste nlenanele mele o nânza' mät4solai sOsnii innur-tui-

neratä,

reflexe de moar. nres OratO

purii luminonse. Anoi am sirntit aproape de mine cor-

pill nervns si steins al Arinnei.

Ea mi-a särutat sânul pe locul unde-i in;ma, iar eu

Laura suspind pldngdnd : "Enric, nu! dumnezeu sd "

te erte! nu pacaiui I e ingrozitor

Same! ¡medial sä ndräsesti casa mea ! dar pe

loc!

Nu vreau sä to ma! add In ochi!

Da plea plec Enric I Nu sun! demnd de tine! Blue!

www.digibuc.ro

PAianjenii de padure, alearga ad, cu becurile lor

luminoase atârnate de picioare.

Migalele pAroase cu opt ochi teribili scânteetori,

sar pe mine la colturile drumurilor.

lar dealungul bàltilor, unde tremurà paianjenii de

apà urcati pe picioarele lor mari ca secera, sunt târit

in vârtejurile ametitoare ale dansului pe care-1 joacA

tarantelele

Epeirele má spioneazä din cercurile lor cenusii strä-

bätute de raze. Ele fixeazä asupra mea nenumAratele

fete ale ochilor ca un joc de oglinzi ce ma" fascineaza.

Trecând prin crânguri, pânze vâscoase imi mângâie

Monstrii catifelati cu picioare repezi, ma' as-

figura.

teantà tupilati prin desisuri.

Dar nici regina Mab nu e asa de puternicä ca re-

gina mea Arachné, càci aceasta are puterea sä rtià

noarte in carul ei minunat, ce aleargá dealungul unui

fir de mätase.

Cosul lui,

este %cut din coaja tare a unei gigan-

tire migale tintuità cu bucäti din ochii ei de diamant

negru. Osiile sunt fOcute din picioarele unui urias pä-

ianien de apà. Aripi transparente cu nervuri rosiatice

scuturä cosul, bAtând ritmic aerul.

Astfel, noi ne legOnOm aci ore intregi ; apoi deodatà

ma' sfarsesc, epuizat de roua pieptului meu, in care

Ariana 'si implântà färà rOgaz buzele sale ascutite.

In viskile mete halucinante eu vAd corpuri catifelate

ce au mii de ochi, al-rate de fire.

i fug, din fata labelor aspre Th-

ai Arianei ce

altmecä pe coastele mele si galgaitul sângelui meu ce

Acum simt lAtnurit cei doi genunchi

urea' cAtre gura sa.

lnima mea va fi In curând uscatà, atunci va rAmâne

infOsuratà In inchisoarea sa de fire albe, si

fugi nrin regatul paianjenilor, cAtre panza orbitoare

eu voi

a stelelor.

Pe coarda de matase ce mi-a aruncat-o Arachné,

voi fugi astfel cu ea si vä voi 15sa

vântului 11 va frermi

bieti nebuni

cadavru galben cu un smoc de Or, pe care balaia

mAine dedimineatà!

IN DOUA VARIANTE

la un roman

dupa ARKADY A VERTCENCO

Dar un lucru, te rog sd-mi ingddui de a puke reveni

numai pentru ziva de 13 August".

Nimic L

Destul cu prefäcdtoriilel Pleacä !"

Cldtinându-se, ea /lards! case bärbafului ei infuriat.

Sosi si zina de 13 Au;guet*.

Multi prieteni

i

cuno-

scuff erau adunafi

nevastd-sa, pe care o iubise atôt de mull, lipsea.

case lui Enric, numai Laura

So treilasca sdrbätorilul !" strigau mosafirii ciocnind

sgomotos paharele.

In acea clipd usa se deschisä incetisor

i o femeie

voalaM Third In camera', era Laura. Cu past siguri, ea

se indreptd spre mesufa de serfs, deschise cutia

dintr'un sertar secret, ea scoase o cravald crosetatä

si

de man&

Enric I zise ea au glas tremurând, Enric" ! fine,

acesta e darul ce fi l'am lucrat

de nastere!"

i progälit de ziva fa

N'am vrut sd fi-I arat mai tnainte, am vrut sé-fi fac

o surpriza, intâmpldndu-se ce s'o

Laura, iubita mea, iartd-mä ! Acum vdz co insernneazd

iubire adevöraid !"

Rosind ca

copil. Laura - se aruncä In brafele sale

Foto

Atanasio

Btserica Neagra din Brasov"

ILUSTRAÌ'IUNEÀ ROMANA

15

0 RAZBUNARE

dupg ANTON CEHOV

Lew Savici Turmanov, era un om cumsecade; care

avea putind avere, o femeie tanärä

pozantä.

i

o chelie im-

Inteo zi el se gasea la un prieten, invitat de ziva

onornastica a acestuia, la o partidä de carti.

Dupd ce pierdu de-1 trecura toate naduselile, Lew

Savici isi aiuse aminte ca" trecuse cam mult timp de când nu mai trasese nici o dusca de vutca.

Asta, pentruca are noroc in dragoste, adause Deg-

tiarev, râzând.

Uite, draga mea, ce sistem mi-a venit In cap. Maine

la 6 ceasuri, precis, esind dela birou, voiu traversa

gradina publicä, In drum spre directorul meu pe care

sufletelule, incearca sä

mà duc

vdd ;

atunci, tu

pui exact la ora sase, un biletel pentru mine, In vasul

de marmurä din stânga boltei de vita.

Stiu, stiu

Va fi poetic. misterios si nou. Nici bärbatul tau, nici crestina mea, n'au sä stie ni-

Sculându-se de pe scaun, el porni leggnandu-se ca

picioarelor, strecurându-se

Un curcan

si, in varful

printre mese, trecu prin sufragerie unde cei tineri dan-

sau, bätu pe umär cu un aer pärintesc pe un tanàr

spiter, slab ca o scobitoare

conducea direct in bufet.

dispäru pe o usä care

Acolo, pe o mäsutä rotunda, se inälta un adeOrat

i

monument de sticle si de carafe cu vutcä. Langa sticle,

intre alte gustari apetisante se gäsea pe o farfurie un hering mâncat pe jumatate si garnisit cu märar si cu

ceapa.

Lew Savici îi turnä un pahar cu vuteä, misca de-

getele in aer ca si cum ar

fi vrut sä tie un discurs,

bàn vutca, facand o strâmbaturà care exprima o du-

rere profunda si ciupi In treacät o bucatica de hering.

In momentul acesta, Lew Savici auzi sgomot de voci

In dosul unuia dintre ziduri.

Bine, dece nu ? spunea cu vioiciune o voce fe-

isi zise Lew Savici. Dar cu cine

meiascä. Dar pe când ?

«Nevasta.-mea !»

dracu'o fi?

Când vrei tu, draga mea, räspunse de dupa zid

o voce profunda $i grava. Azi, mi-e cam peste mânä.

Maine, iari, sunt ocupat toata ziva

unuia dintre prietenii ski.

«Si tu, Brutus ? Cum de l'o fi

la caruta ? Ce femeie nesäturatä si

«Degtiarev» îi spuse Turmanov, recunoscând vocea

Inhämat si pe asta

nepotolita. Nu

poate sal stea o zi fära o aventura noug».

Da, maine sunt o-upat, continu'ä vocea de bas.

Daca vrei scrie-mi maine

Voiu fi multumit si fericit

Numai cä trebue sà

punem patina ordine In corespondenta noastra. Trebue

gasim un mijloc oarecare. Prin postä, nu e sigur.

Dacä 'ti scriu. claponul tau de bärbat poate sa ia scri-

soarea dela factor, dach 'mi scrii, nevasta-mea pri-

meste scrisoarea In lipsa mea I o deschi de la sigur

Atunci, cum SA facem ?

Trebue sä gäsim un mijloc. Nu putem sä trimi-

tern nici prin servitori, pentruca zebra de barbatu-täu

are servitorii in mânä

Tot mai toad carti acurn ?

Da. Si imbecilul pierde mereu.

mic. Ai inteles ?

Lew Savici arse inca un pahärel de vuta si se In-

toarse la masa de joc. Descoperirea pe care o fäcuse

nu'l impresionase, nici nu'l indignase.

Timpul când se indigna, facea scene, o Injura si

chiar o batea, trecuse de mult. Chestia nu-1 mai inte-

resa si nu mai da nici o importantä aventurilor usu-

raticei sale sotii. Cu toate acestea nu-i prea placu po-

reclele de clapon, de zebra, etc., cu care II däruiserä,

Ii jignise amorul propriu.

Ce canalie, când te gândesti,

i Degtiarev, ästa !

se gândea Turmanov insemnând eu creta pe täblità

pierderile dela joc. Când mä Intâlneste, se face ca

mi-e cel mai bun prieten ;

ma bate pe burtä si uite ce pocinog itni face.

imi surâde cu toata fata,

In spate, ma face

In fata ma' trateazä de prieten si

clapon, zebra.

$i cu cat Lev Savici

simtea mai ofensat.

pierdea mai mult. cu atât se

«Un mgart gindi el, rupând creta, furios ;

lama t

o pus-

Nu vreau eu sa fac chestie din asta, ca Was

al-Ma eu, zebra

»

La masa. nu putea sa se uite de loc In ochii lui

Degtiarev, iar acesta par'ca dinadins, Il asalta necon-

daca a castigat ? dece

Insfärsit, avu chiar tupeul ca in numele prieteniei

dintre ei, sä reproseze nevestii ca nu-si Ingrijelte in-

ea, ca si cum nimic nu s'ar fi in-

era asa de trist ? etc., etc.

tenit cu tot felul de chestii :

deajuns sotul. Tar

tamplat, II privea CU niste ochi atat de utnezi

'idea

cu atâta veselie, si cu atâta inocenta, incarnici dracul

n'ar fi putut-o bänui de necredinta.

se simtea nemultumit si

Intors acasä, Lew Savici

rau, ca si cum ar

o pereche de galoli vechi. Poate ca dacä ar fi avut

timp sa se gindeasca, ar fi

fi mâncat la masä, In loc de vitel

uitat, dar palavrageale

nevesti-si si surâsurile ei, ii aduceau in fiecare clipa

aminte cuvintele : clapon, gasca, zebra, etc.

«Ar trebui luat la palme, haimanaua» se gândea Lew

Savici. «Ar trebui cârpit, in public».

Si se mai &idea ca n'ar fi räu sd-1 impuste In duel,

sa tragä In el ca inteo vrabie,

sä-i pue In vasul de marmora ceva scârbos, rau miro-

sitor, un sobolan mort, spre

dea afará din slujba,

cà n'ar fi rau sà

ia scrisoarea nevestii

sa o inlocuiasca cu ceva versuri scabroase

neze «Akukla ta», sau altceva asernanator.

sale din

vasul de marmord si

j

sä" sem-

Turmanow masura, multa vreme, in lung si in lat,

camera incantându-se cu asemenea visäri.

Deodatä, se opri $i

plesnindu-se peste frunte ex-

drama :

Am gasit, bravo! ($i strälucea de bucurie). Am gà- sit, asta e I

Dupä ce adormi nevasta-sa, Turmanov se aseza la

birou

scrisul, facând inadins greseli de ortografie, ticlui cee ace

schimonosindu-si

si dupä o matura gândire,

urmeaza :

Care negustorul Dulinov.

«Onorate domn,

«Daa astäzi, 12 Septembrie la 6 seara, nu gasesc

zece mii de ruble in vasul de marmora care se afla

in grädina publica, la stánga boltei de vita,

omorât

In aer».

i

vei fi

magazinul dumitale de mercerie va sari

Duna ce

sfarsi

scrisoarea, Turmanov säri in

sus,

plin de entuziasm.

cl-am fäcut-o t murtnurä el, frecându-li mainele. E

Nici dracul n'ar fi putut sä nascoceasca o

räzbunare mai buna. Negustorul, desigur, cuprins de

strasnica t

frica, va anunta politia.

Politia, exact la 6 seara, se va ascunde In tufisurile

inconjuratoare $1 II

veni sä-si

vor prinde pe bibiloiu când va

ia scrisoarea. Are sä traga o spaima gro-

zavä I Pâtia sa se descurce lucrurile, canalia are timp

&A van stele

Bravo l».

Lew Savici puse märci pe scrisoare si o duse el sin-

verzi si sa stea si

putin la racoare.

gur la cutie. Adormi cu un suras fericit si dormi, cum nu o mai

fäcuse de mult. Dimineata, când se sculd, aducându-ai

aminte de inventie, incenu sa fredoneze multurnit si

chiar sa mângaie pe infidela

lui

sotie, apucând-o de

barbie.

Ducându-se la sluiba si apoi asezat la birou nu In-

(-eta sä surâdä, la gândul spaimei pe care o va trage

Degtiarev, când va cadea In cursä.

Aproape de orele 6, nemai putând sa rabde, Tur

manov, ale/v.5 la grading pentru a vedea cu ochii lu

situatia mizera In care se va gasi inamicul sau. Ajuns Iânga bolta de vita, Lew Savici se ascunse in

dosul unui tufis si fixând vasul de marmora cu priviri

acasine, astepta.

Neräbdarea lui n'avea margini.

Exact la sase, Degtiarev anäru.

Era, dupa cafe se vedea, foarte bine dispus. Paläria

ii era asezata pe ceafä si sub pardesiul deschei at Iti

fäcea impresia

si fuma.

vezi si

haina si

sufletul. Fluera

«Ai sä vezi tu acu, clapon si zebra» se &idea cu

rautate Turmanov.

Dectiarev se apropie de vas si bàgà mâna Incet

Inauntru.

Lew Savici se ridica In vârful picioarelor, nedesli- pindu-si privirile de pe el.

Degtiarev scoase din vas un pachetel, *11 examinä

ne toate fetele. ridica din umeri si incepu sa-1 desfaca

Incet. Apoi, ridicä din nou din umeri. Fafali exprima

o mirare rrrozava. Pachetul continea zece mii de ruble.

A mien] Degtiarev se nita mult la hiletele de bancä.

Pidicând isrAsi din umeri, bagà banii In buzunar si

zise cu glas tare : eMersi !» Nenorocitul de Turrnanov auzi acest «mersi». Toata

seara statu in fata magazinului lui Dulinov

amenin-

tând firma de tinichea cu pumnul si injurând indignat :

clapon, zehrà, etc.

LA TAICA LAZAR"

(Continuare din pag. 5).

vräjitorie" pe care o invidiazá toata lumea, pentru ea este un talent näscut pe care nu,1 poti cäpata in nici un fel de scoalä. Stie sa vândä si mai ales stie sa cumpere.

Când se prezintä cineva si vândä ceva vechituri, se preface a este ocupat. CA nu

aude. Trezit de glasul stäruitor al omului grabit sbsi desfaca vechiturile, Ii raspunde, cu

aerul celui mai plictisit dintre oameni

sunt plin mink' in gât de asemenea lucruri. Ce

fac, muzeu ? NiM gratis nu le,as putea lua pentru cA n'as mai avea loc si pentru ele. Omul priveste cu ochii ingroziti privirea lui Taica Lazar, piing de plictisealá si de arnäräciune

i pantalonii

sil intreabä timid:

Dar ceva tot meritä ghetele astea care au doar numai talpile rupte ästia pe care i.am purtat la nunta.

Taica Lazär, elatinà din cap cu compätimire

admirà efectul vorbelor sale

despagubire sentimentala

i roagg politicos pe domnul «vânzator»

$tie ce car,

sad descurce locul pentru cà in nici un caz nu cumpärä. Pe sub gene Orete, Taica Lazär

i disperarea omului care nu poate vinde nimic. In cele din

un fel de

urmä, omul milogindu,se pentru drumul pe care La facut, capiitä câtiva poli

i pleaca care cum multumit cà n'are mina goala.

Cand Taica Lazar s'a incredintat ca vanzatorul este departe, in cine

ciuma unde,$i infunda amarul $i cei cativa poli castigati din garderoba" lui, se repede, cu

aviditatea camiitarului care,si nifingâe continuu banii, si cerceteaza mica prada: ghetele bu,

ni$oare ; o pereche de tali* doua petece la incheeturile degetelor si un lustru bun cu cearä

si cu lac le prefac ca prin farmec. Pantalonii cu un fund" nou $i cu doua tigheluri in parti

devin ca noui $i pot servi oricui

chiar ca pantaloni de nunta.

ATELIERELE LUI TAICA LAZAR". Vechiturile pe care le cumpiirii Taica Lazar, aproape pe nirnic, tree, in cea mai mare

graba in Atelierele de reparatii".

Atelierele sunt in aer liber, in mijlocul strazii, sau pe trotuare. Cativa tigani, mes,

teri,carpaci, petecesc $i talpuesc ghetele rupte pe care, in urmA, nn alt mester tigan le là

cueste

asa fel incht cumniirâto-ul sg admire rnPi MIllt luciul de cat gl-etele.

i bátraneie care reparä hainele

Tiganii,cârpaci ca

i lenjäria rupta, fac parte inte,

granta din personalul" lui Taica Lazar. De aceia ei participa la toate bucuriile si la toate

necazurile lui, la toate discutiile $i la toate scandalmile cAte se ivese in cursul zilei.

Atelierele in aer liber" cum le,am botezat noi, imprumutä sträzii ceva din

acia si din pitorescul Orientului de alta data, in care oamenii $i cainii se tolaineau laolalta

sällag,

in mijlocul strazii SOCRU MARE SE PREGATESTE DE NUNTA.

Am asistat la echiparea" unui muncitor, maturator la Primaria Capitalei, care ve, nise sa se imbrace de nun-6i".

Taica Lazar $i discipolii sài, il primira cu tipete de bucurie

$i de felicitari

care

tasneau din fiecare ochiu de pravglie.

In cele din urmä, Nita" mäturAtorul, se opre$te in-fata unuia dintre negustori, dal

maim ca si cand s'ar fi cunoscut de o viata.

Nita este convins ca nu poate fi un socru mare" de rand $i de aceia ii trebue un

i un joben.

rand de haine negre

Iatä,1 In fotografia noastra in momentul in care incearca o haina, ce e drent cam

cu timpul. A$a

cel putin

incredinteaza discipolul lui

p otri veala" hais

stramtä dar care ,se largeste"

Taica Lazar, citandu,i si cateva exemple.

Nita pare multumit de joben dar foartc nemultumit de haina.

E stramta in spate si larga in fata.

Nui nimic. Si negustorul. care are o indemanare deosebita In

nelor, trage haina spre spate, astfel ea ea sa cada bine". De aceia o haina oricat de

larga ar fi, ori cat de strambil sau de pocitä ar fi

in cele din urmâ

vine bine".

Nita, socru mare, echipat precum se vede, felicitat de toata strada Lazar, a fost

Mi,ai dat n pereche de pantofi cu talnile de carton

Lam cumparat acum douà

dlind aldämas aci tn cfirciumä, s'au muiat tàlpile si arn ramas cu picioarele in

Ion Tik

Era unul din episoadele minunelor lui Taica Lazar

nevoit in cele din urrnii sa dea aldama$ la carciuma din colt, cheltuind cel putin jumatate

din costul jobenului, a hainelor $i a cheltuelilor de nunta. La carciuma, un scandal Un client insfacase de guler pe unul din simpaticii vanzatori de haine vechi, caruia

li cerea banii inapoi.

ceasuri

www.digibuc.ro

16

ILUSTRATIUNEA ROMANA

INSEMNARILE GOSPODINEI

Fructele

M'am hotarât sä vorbesc cititoarelor

pre fructe, pentru cä acum este seionul

se Impodobeste cu struguri,

mele astazi des-

lor; ofice masa

prune, piersici, pere, mere,

care cu coloritul lor variat si 'Manta atat vazul, cat si mirosul. cu parfumul lor subtil,

Drumul de origini, dupä studiile

e cum de sunt asa de multi acei

inteatat de adevarata

fructe aproape de loe;

constitue unul

hrana omului.

fäcute de fiziologi,

a fost o impo-

a fost frugivor; ea a ramâne frugivor

sibilitate, aceasta este

o aka chestiune; partea curioasa

ce s'au Indepartat

lor natura, That nu mai mananca

i eu toate acestea fructele

din alimentele cele mai pretioase pentru

Fructele a cAror compozitie

cultura pomilor fructiferi fiind

a legumelor, sunt bogate in hidrocarburi

forma cea

de zahar.

In general, afara de exceptiuni,

de digerat si ar constitui

i

se aseamänä cu aceea

si constituesc

mai agreabila de a absorbi cantitäti mari

fructele sunt usor

un aliment economicos,

astäzi foarte räspanditä.

si mai economicos

ar fi

Ar fi deci mai practic, mai salutar

daca la mesele obicinuite,

un fel de mâneare

inlocuit cu fructe, care n'ar trebui

necesitätile organismului

podine s

pe

dupd tdci o mad, oricdt de modestä.

propun un regim strict frugivor,

rare exceptiuni, pare imposibil sä satisfacä

sd lipseascti niciodatd

Evident ca nu

care astäzi afara de

complect

pe gos-

uman ; totusi sfatuesc

dea o mai mare importantä

c

lâng5 faptul

fructelor, care

se si

de

sunt minunate crude, dar

agreabile.

se cere pentru ca acest fel

preteaza la o multime de preparatii

o singura conditie

Fructele au marele

alimente sä posede toate

natura : sd nu se consume de

calittile, cu care le-a häräzit

cdt Inne coapte.

avantaj de a constitui si o hrand

profitäm, in plus contin

nostru: fragile spre

perele, prunele

vie, lucru de care trebue sa

minerale, necesare organismului

$i

var;

exemplu, cuprind sodiu, tier

si smochinele contin magneziu.

Fructele fiind bogate in

eficace constipatia $i

celulozd, combat in

din acest punct de

mod

eciul german de a asocia

vedere, obi-

eu

alimentele putin sapide

fructe, precum orez cu visine

fructe sau cu diterite sosuri

intovaräsesc chiar si

folositor.

si

dupa cantitatea de celulozd

sau prune, budinci cu

de fructe,

este

cu care adesea

toarte just si

si dupä compozitia

si in regulä

fripturile,

Digestibilitatea fructelor variaza

generala piersicUe, portocalele si

ce contin

intaia pe scara digestibililatii,

mere, pere, caise, prune, etc; fructele

uscate, care fac parte din

toare sunt grele si de aceia nici

de ele. De altfel astäzi incepe

strugurii ocupä treapta

fiind urmate apoi

de

oleaginoase sau

alimentele cele mai hräni-

nu se poate face uz

sä se revie asupra dis-

pretului si neglijentei in care au fost tinute multà

vreme

fructele, recomandându-se

cärora le fusesera interzise data erau interzise gutosilor,

lor ;

astazi din contra' li se

chiar

acelora

pang arum. Fructele alta-

reumaticilor si artritici-

recomandà si eurele de

j

struguri, de eiresi, de fragi, de

foarte eficace In aceasta privintä.

lamai, care s'au arMat

Fructele

coresc

dupa compozi6a lor se pot impärti In mai

portocalele, lamâile, coacazele,

fructe cal e nu hranesc

agri-

mutt, dar ra-

fructe admirabite pentru zitele

persoandor sanguine.

clasa fructele acidulate,

i cele zaharate

multe eategorii:

Fructe a ide

sele, rocilile,

i dezalteredza ;

calduroase si car e convin in special

Alaturi de acestea se pot

care tin cumpana intre cele dintai

din care fac parte unele din

cele mai gustoase iructe

meura.

ce se cunosc : capsunile, piersicile

i

Frurtele zaharate contin

cantitati mari de hidro-

toare deck cele din

t. ebue sä enumeram

i pe ceie mai exotice:

: struguni, merele, perde,

smo-

pe

carhuri, asa ca sunt mai hran

categoda precedenta

;

chi/wlc

precum

aci

cele mai cunoseute si uzitate

caisele, prunele,

i ananasul.

o altä categorie importantä este

gate in amidoii tot ca

tor de origin.' sunt o adevarata binefacere

a feculentelo-, bo-

i cerealele, fructe care in tank

pentru po-

cat se

acestea sunt

por, formând adesea baz a alimentatiei, iutru

pot transforma foarte bine si

In faina;

bananele, curmalele si castanele.

Este dela sine inteles ca diabeticii trebue

reascä de asfel de preparate.

Prin urmare fructele ne oferä

O. se fe-

un aliment agreabil,

util si sänatos pe care gospodinele ar trebui sa-I uti-

lizeze mai mult in binde lor si al familiilor Ion

AURA SACHELARIE

NEURASTENIA

CRONICA ME:JICALA

Neurastenia este una din bolile cele mai

din zilele rioastre Cauzele

de numeroase, insä totdeauna

dispozitie ereditarä.

raspandite

ce o provoaca sunt extrem

este nevoie de o pre-

Sunt indivizi ce par

a se fi näseut cu un sistem nervos

ei nu

creazA fie-cAruia,

sunt foarte va-

sau amoroase, pierde-

de munca sau

neurastenia apare sub

mari turburäri fiziee

un timp

Dach insä cauzele

tot mai nu-

infern.

prea debil. In conditiuni normale de existenta,

suferä prea multe neajunsuri din aceasta cauzä Cand

insa a ceste persoane se izbesc de nenumäratele com-

plicatiuni pe care viata modernä le

sistemul lor nervos se epuizeazä repede.

Factorii ce declanseaza neurastenia

rabili : deceptiile profesionale,

rile de bani. emotiile violente, excesul

de placere etc., etc. Deobiceiu

forma' de acrese. In urma unei

sau sufletesti simptomele bolii apar, durând

oarecare si disparând apoi treptut.

de neurastenie se repetä, accesele devine

bieiune Cel mai mic exercitiu il

sura. Tot corpul ii se moleseste,

biciune o simte cu deosebire In

la sculare, neurastenieul se simte

bosit iar in timpul zilei simte

vagi prin tot corpul.

Deasemeni neurastenicul se plange de

meroase, existenta bolnavului devine un adevärat

Deobiceiu neurastenicul se

plânge mai ales de sla-

oboseste peste ma-

Irma senzatia de slä-

picioare. Dimineata