Introducere

Sistemul bancar romnesc a cunoscut n ultimii ani o serie de mutatii, care au

condus la transformarea sa dintr-un sistem bancar specific unei tari cu economie de
comanda (la nceputul anului 1990), ntr-un sistem bancar functional, specific unei
economii de piata. Transformarile nu au fost ntotdeauna line, nu au venit
ntotdeauna din interiorul sistemului, Banca Nationala a Romniei avnd n acest
proces o misiune dificila si un rol hotartor, pe linia reglementarilor si prin
supravegherea bancara exercitata, n ultimii ani cu tot mai multa eficienta.
Pe piata bancara romneasca n ultimii ani au nceput sa se simta unele miscari
importante care denota o anumita crestere a concurentei. De fapt, intrarea pe piata
a unor banci straine ca Socit Gnrale, Raiffeisen, si extinderea activitatii ING
Bank sau ABN AMRO Bank, au fost de natura sa schimbe strategiile bancilor, sa le
determina sa treaca la o abordare mai agresiva a pietei, sa mareasca nivelul
investitiilor. Recent, mai ales pe piata de retail banking putem gasi ipostaze ale
concurentei bancare dintre cele mai mbucuratoare pentru clienti, nsemnnd de
fapt practici existente deja pe pietele europene dezvoltate (de cele mai multe ori,
nsemnnd implementarea n Romnia, de catre unele banci straine a unor servicii
si produse bancare pe care le ofereau de ceva vreme pe pietele lor de origine,
ntruct printre cele mai active banci ntlnim BRD-GSG, Unicredit Romnia,
Raiffeisen Bank, ABN Amro Bank sau ING Bank).
Piata retail-ului bancar este una cu o dinamica dintre cele mai puternice din ultimii
ani. Asta si pentru faptul ca operatorii de pe piata bancara au nteles faptul ca
orientarea pe cerintele clientului nu duce dect la consolidarea imaginii si de ce nu,
a profitului. Retail banking-ul este la noi nca in faza de nceput. Explozia nu va
ntrzia cu siguranta sa se produca. Si asta fiindca aderarea la UE va aduce cu sine
cresteri economice importante, care se vor regasi si n dinamica serviciilor bancare.
Retail banking-ul va ramne domeniul cu cele mai mari oportunitati de dezvoltare
att n sfera economisirii si investirii ct si n sectorul creditarii, a apreciat
presedintele BCR, Nicolae Danila, care a adus ca argumente cresterea economica
durabila, cresterea continua a veniturilor populatiei, rata inflatiei n scadere spre o
valoare cu o singura cifra, gradul scazut de ndatorare a populatiei de numai 15 %,
comparativ cu peste 70%-80% n tarile din Uniunea Europeana.
Ponderea scazuta n PIB a investitiilor imobiliare (sub 2 la suta din PIB comparativ
cu 3-7 % n tarile central si est europene si 40-60 % n tarile vest europene) este
de asemenea, un argument n favoarea trendului pozitiv al pietei de retail. Populatia
nvata rapid sa cumpere servicii bancare, iar bancile au stiinta de a vinde servicii
bancare, nregistrndu-se astfel o convergenta n beneficiul unei dinamici
ascendente sustinute pe piata de retail.
Desi ritmul de crestere a creditelor si depozitelor populatiei n perioada 2001-2003
a fost de 46%, respectiv 37%, gradul de intermediere financiara este nca foarte
redus, estimndu-se la sfrsitul anului 2004 un nivel de 19% din PIB, fata de
33,5% media celor 10 noi membrii ai Uniunii Europene, la sfrsitul anului 2003.
Deocamdata, piata retail-ului bancar este la nceputuri. Cu siguranta nsa,
integrarea europeana va aduce importante transformari pe acest segment al
afacerilor. Bancherii, intuind aceasta oportunitate, au nceput sa-si orienteze
business-ul catre retail banking. Populatia ncepe la rndul ei sa nteleaga noul
concept. Sa utilizeze bancile ca partener ntr-un joc din care toti au doar de
cstigat. Cu alte cuvinte, ncepe sa-si europenizeze mentalitatea. Ceea ce, pe
drumul integrarii europene, este cel mai important.