APARATUL GENITAL LA BARBAT

Aparatul genital ia nastere ca si aparatul urinar,din metanefros.

Testiculele si ovarele se formeaza din corpul Wolff din epiteliul seroasei celomice(creasta
genitala).Din canalul Wolff se dezvolta la barbat caile spermatice, iar la femeie din canalele
Muller se formeaza organele genitale interne, in afara de ovare.
Cele feluri de canale Wolff si Muller sunt egal dezvoltate la embrionii de ambele se!e
pana la sfarsitul lunii a "" a( a #$a, a %$a saptamana),cauza din care in aceasta etapa nu se poate
determina se!ul embrionului.
&a inceputul lunii a """ a apar si incep sa se dezvolte glandele genitale testiculele si
ovarele.'ub influenta acestora, canalele Wolff si Muller dispar in cea mai mare parte a lor.
Astfel canalul Wolff este cuprins in aparatul genital al barbatului si da nastere( epididimului,
canalului deferent,veziculelor seminale si canalelor e)aculatoare, iar canaleleMuller cuprinse
in aparatul genital feminin dau nastere ( trompelor uterului si vaginului.
*rganele genitale la barbat
'unt alcatuite din(
$ organe genitale e!terne, reprezentate prin penis si scrot
$ organe genitale interne, reprezentate prin testicule, epididim si caile spermatice
Glandele anexe ale aparatului genital la barbat
Prostata
+ste un organ musculoglandular, asezat imediat sub vezica urinara, in lo)a prostatica,
incon)urand ca un manson prima portiune a uretrei.+a are forma unei castane, cu baza spre
vezica urinara si varful in )os.,ata sa dorsala vine in raport cu rectul, fiind astfel posibila
palparea ei prin anus.
-rostata este formata dintr$o capsula fibroasa acoperitoare si dintr$o stroma con)unctiva$
musculara,printre care se afla ./$.0 de glande mici in acin. Canalele acestor glande se
desc1id prin niste orificii in lumenul uretrei, varsand aici lic1idul prostatic.
-rostata este strabatuta de uretra prostatica, in care se desc1id canalele e)aculatoare. &a
nivelul unde se desc1id canalel e)aculatoare se afla o proeminenta, colicul(tubercul) seminal.
De o parte si de alta a lui se desc1idcanalele glandelor prostatei prin 20$/ de orificii.
+lementele musculare ale prostatei alcatuiesc musc1iul prostatic$ un musc1i neted acre
formeaza al doileasfincter ureteral.Acest musc1i prin contractiile lui , a)uta la eliminarea
lic1idului prostatic, care se amesteca cu sperma in timpul trecerii acesteia, adica in timpul
e)acularii. Deasupra coliculului seminal e!ista un mic canal, utriculul prostatic.
'tudii mai recentearata ca glandei prostatice i sepot recunoaste doua portiuni craniala si
caudala.
3ascularizatie(
Arterele prostatei sunt ramuri ale arterei 1ipogastrice
3enele formeaza ple!uri periprostatice, care se desc1id in venele 1ipogastrice.
&imfaticele formeaza o bogata retea periprostatica ce se varsa, prin vasele colectoare, in
ganglionii prevezicali, iliaci si presacrati.
"nervatia este facuta de nervii srnzitivi si secretori,pentru glande si de nervi motori, pentru
musc1i.-rovenienta lor este din ple!ul 1ipogastric intern( formatiune simpatica$
parasimpatica).
HIPERPLAZIA BENIGNA A PROSTATEI HBP!
A"ENO#UL "E PROSTATA!

Cancerul de prostat4 este cea mai comun4 tumor4 la b4rba5ii de v6rst4 mi)locie, 7i a treia cauza de
deces dup4 cancerul de pl4m6ni 7i intestin. 8eprezint4 o problem4 de s4n4tate 9n 9ntreaga lume,
constituind cea de$a dou4 cauz4 de deces prin cancer la b4rbai 9n 54rile industrializate.
:n 2;0< studiul efectuat de ,ran=s a demonstrat c4 apro!imativ ./> din oamenii cu v6rst4 9n )ur
de ?/ani 7i ?#> dintre cei 9ntre %/ 7i ;/ ani au avut carcinom de prostat4, de7i tumora nu a fost
9ntotdeauna cauza decesului. :n anul //%, inciden5a cancerului 9n 8om6nia a fost de
./,?#@2//./// de locuitori, frecven5a cea mai mare fiind 9nregistrat4 la grupa de v6rst4 <0$?<ani.
Cancerul de prostat4 este plasat pe locul al doilea dup4 localizarea la nivelul vezicii urinare si
9naintea tumorilor maligne renale. A2B.
"nfec5iile prostatice cronice, afec5iunile cu transmitere se!ual4 sau folosirea gr4similor alimentare
nesaturate, carnea ro7ie, precum 7i nivelul seric al testosteronului sunt factori care pot contribui la
dezvoltarea cancerul de prostat4. 8asa (afroamericanii au inciden54 crescut4), istoricul familial
(rude de gradul "$"") 7i v6rsta sunt factori importan5i A2B.
Diagnosticul precoce nu este u7or, 9n principal, din cauza lipsei de simptome 9n stadiile incipiente
ale bolii. &eziunile focale neoplazice sunt situate, de obicei, 9n regiunile periferice posterioare ale
prostatei, care sunt relativ 9ndep4rtate de uretra prostatic4 7i astfel nu d4 na7tere la simptome.
Carcinoamele care apar 9n por5iunea intern4 a prostatei sunt mai rare 7i, 9n general, mai pu5in
agresive.
Tratamentul 7i prognosticul depind 9n mare m4sur4 de diagnosticarea precoce a tumorii c6nd este
9nc4 asimptomatic4 (stadiile T2$T). Din acest motiv, to5i b4rba5ii 9n v6rst4 de peste <0 ani sunt, 9n
general, sf4tui5i s4 se supun4 e!amin4rii tu7eului rectal, cel pu5in o dat4 pe an, indiferent dac4 sunt
sau nu simptome prezente. A?B
-erfec5ionarea te1nologiei cu ultrasunete a furnizat o metod4 important4 pentru e!ami$narea
prostatei. +cografia transrectal4 cu biopsia leziunii suspecte este o procedur4 posibil de efectuat 9n
ambulatoriu, 9n general, bine tolerat4, iar corelarea acesteia cu testul seric$pentru$antigen specific
prostatic (-'A) a dus la o sc1imbare impresionant4 9n diagnosticarea 7i stadializarea cancerului de
prostat4. Manevra de compresie efectuat4 9n timpul ecografiei transrectale are o sensibilitate 9nalt4
7i specificitate bun4 pentru a distinge leziunile maligne prostatice. Ciopsia r4m6ne singura metod4
sigur4 pentru a confirma sau e!clude adenocarcinom de prostat4. Cu toate acestea, manevra de
compresie ar putea 9mbun4t45ii selec5ia leziunilor care necesit4 e!amenul 1istologic 7i poate
elimina o serie de biopsii inutile ale leziunilor benigne.A?B
C6nd cancerul de prostat4 a fost g4sit 9n faza incipient4 7i prezint4 sau nu e!tindere se poate
decide(
D monitorizarea cancerului de prostat4 a pacientului prin efectuarea testul -'A 7i tueul rectal
9n mod regulat, 7i tratarea numai dac4 7i atunci c6nd devine simptomatic sau prezint4 semne
de cre7tereE
D intervenie c1irurgical4 (prostatectomie radical4) eliminarea prostateiE
D radioterapie e!tern4 distrugerea leziunilor canceroase prin orientarea radia5iilor la nivelul
prostateiE
D radioterapia intern4 (bra1iterapie) $ plasarea c1irurgical4 de mici semin5e radioactive (20") 9n
interiorul sau 9n apropierea cancerului pentru a distruge celulele canceroase.
"iagnosti$ul $an$erului de prostat%
-rincipalele metode clinice, de laborator 7i imagistice, pentru diagnosticul cancerului de prostat4
sunt reprezentate de(
a) Tu7eul rectal (D8+)
b) Fivelul seric al antigenului specific prostatic (-'A)
c) +cografia transrectal4 (T8G')
d) -unc5ia biopsie prostatic4 (-C-)
e) Grografia intravenoas4
f) Computer tomografia
g) 8ezonan5a magnetic4 nuclear4
1) 'cintigrafia osoas4
i) Mar=erii genetici, at6t cei ADF c6t 7i cei A8F
a! Tu&eul re$tal "RE!
Tu7eul rectal, metod4 de screening, inofensiv4, trebuie s4 fie obligatorie pentru orice pacient de
se! masculin peste <0 de ani.
Cancerul de prostat4 se localizeaz4 9n mod obi7nuit 9n zona periferic4, fiind accesibil e!amenului
clinic. Tu7eul rectal detecteaz4 clinic apro!imativ 0/> din tumorile prostatice cu volum mai mare
de /, m.. CraHer 7i colab. au ar4tat c4 doar .;> din punc5iile biopsie prostatic4 efectuate pe
baza informa5iilor furnizate de tu7eul rectal au avut rezultate 1istologic pozitive
Aceast4 te1nic4 permite analiza morfologic4 a prostatei, apreciaz4 conturul, prezen5a sau nu a
unor zone nodulare, indurate care ar putea fi suspecte de malignitate. Aceasta te1nic4 are 7i limite
7i anume nu toate leziunile maligne sunt palpabile 7i nu reuete s4 detecteze un num4r
semnificativ de leziuni incipiente ci doar 9n stadiu avansat.
b! Ni'elul seri$ al antigenului spe$i(i$ prostati$ PSA!
Antigenul specific prostatic (-'A), analizat pentru prima oar4 9n 2;#; de c4tre Wang, a
revolu5ionat diagnosticul cancerului de prostat4.
-'A este o glicoprotein$serin$proteaz4 produs4 e!clusiv de c4tre celulele epiteliale prostatice ce
se elimin4 9n s6nge 7i sperm4. Mar=erul are o specificitate de organ, f4r4 a fi specific, put6nd avea
deci nivele ridicate 7i 9n 1ipertrofia benign4 de prostat4, afec5iuni inflamatorii $ prostatite sau 9n
alte condi5ii benigne (dup4 manevre c1irurgicale la nivelul uretrei sau c1iar dup4 tu7eul rectal
etc.).
Fivelul -'A depinde de volumul tumorii prostatice ('tameI 2;%#) dar este influen5at 7i de al5i
factori. Cre7terea nivelului seric pentru -'A mai mult de <ng@l, mai ales la persoanele cu risc
ridicat, constituie indica5ii pentru biopsia de prostat4. Carter 7i colab. au demonstrat c4 o
sc1imbare 9n -'A de peste /,#0 ng @ ml pe an poate fi un mar=er specific pentru prezen5a
cancerului de prostat4. A<B.
3A8'TA </ <; 0/ $0; ?/ $ ?; #/ $ #;
Fivel seric
-'A ng@ml
/,/ ,0 /,/ .,0 /,/ <,0 /,/ ?,0
Asocia5ia 8om6n4 de Grologie 7i Consiliul Fa5ional al -rostatei, 9n conformitate cu protocolul
Asocia5iei +uropene recomand4 ca orice b4rbat peste 0/ de ani s4 fac4 tu7eul rectal 7i dozarea
seric4 a -'A$ului seric total, iar la cei cu istoric familial s4 se 9nceap4 de la </ de ani. Dac4 -'A$
ul este mai mic de 2ng@ml determinarea se poate face la ani, dac4 are o valoare 9ntre 2$,0ng@ml
se face anual iar peste ,0ng@ml se face punc5ie biopsie prostatic4. A2B.
* constatare anormal4 la tu7eul rectal, respectiv o indura5ie focal4 sau difuz4, un contur neregulat
asimetric este o indica5ie pentru biopsie de prostat4, indiferent de valoarea -'A a pacientului.
$! E$ogra(ia transre$tal% TRUS!
+cografia transrectal4 a fost folosit4 ini5ial 9n evaluarea patologiei rectale iar 9n 2;?. Ta=a1as1i 7i
*uc1i au folosit$o 7i la nivelul prostatei. "maginile au fost 9mbun4t4ite de Watanabe 7i colab. 9n
2;?# folosind un transductor de .,0 MJz, iar 9n 2;%/ a fost folosit4 sonda de # MJz care a
permis o analiz4 mai clar4 a ar1itecturii prostatei 7i a devenit un instrument standard de
diagnosticare.
+cografia transabdominal4 este indicat4, 9n plus, 9n evaluarea invaziei limfonodulilor 7i pentru
detectarea eventualelor determin4ri secundare 7i monitorizarea r4spunsului la tratament.
d! Pun$)ia biopsie prostati$% PBP!
,erguson a efectuat prima biopsie la nivelul prostatei 9n 2;./, abordare transperineal4, iar Astraldi
a efectuat prima biopsie transrectal4 9n 2;.#. Apari5ia unor dispozitive moderne la mi)locul anilor
2;%/ au permis corelarea direct4 a e!amenului ecografic al leziunilor focale prostatice cu
rezultatul 1istologic al acestor leziuni. Cancerul de prostat4 este suspicionat prin tu7eul rectal,
-'A 7i ecografia transrectal4 (T8G'), dar diagnosticul de certitudine este furnizat de e!amenul
anatomo$patologic, acesta fiind obligatoriu 9n vederea obiectiv4rii bolii 9naintea 9nceperii
tratamentului.
'e utilizeaz4 punc5ia citologic4 aspira$tiv4 cu ac fin, punc5ia biopsie prostatic4 sau e!aminarea
piesei de rezec5ie endoscopic4 a prostatei (TG8$-).
e! Urogra(ia intra'enoas% poate evalua obstruc5ia uretral4 7i modific4rile vezicii urinare
determinate de patologia prostatic4 .
(! *o+puter to+ogra(ia este indicat4 9n detectarea leziunilor prostatei, e!tinderea cancerului la
nivelul trigonului vezical sau spre rect. Fu poate preciza cu e!actitate modific4ri la nivelul
capsulei dar poate pune 9n eviden54 modific4ri care s4 ateste invazia 5esutului adipos periprostatic
a veziculelor seminale. -ermite evaluarea adenopatiilor regionale 7i la distan54.
g! Re,onan)a +agneti$% nu$lear% este indicat4 9n diagnosticul diferen5ial dintre leziunile
benigne 7i cele maligne ale prostatei, evaluarea leziunilor prostatice, e!tinderea tumorii la vezica
urinar4, rect. Constituie metoda imagistic4 cea mai important4 9n stadializarea pacien5ilor cu
cancer de prostat4 a pacien5ilor confirma5i 1istopatologic prin punc5ie biopsie, detectarea invaziei
pericapsu$lare, modific4rile veziculelor seminale, evalua$rea metastazelor regionale 7i la distan54.
A,<B
-! S$intigra(ia osoas% este investiga5ia care permite evaluarea metastazelor la nivelul osului,
cancerul de prostat4 determin6nd cel mai frecvent metastaze osoase, mai ales la nivelul coloanei
vertebrale.
i! #ar.erii geneti$i/ at0t $ei A"N $0t &i $ei ARN
Grina poate reprezenta un mediu lic1id bogat 9n biomar=eri 7i care con5ine celule neoplazice
e!foliate sau componen5i prostatici care pot indica prezen5a cancerului de prostat4.
Mar=eri genetici ai ADF sunt(
D gena glutation$' transferaz4 -2 (K'T-$2) apare o reducere a e!prim4rii genei datorit4
1ipermetil4rii. Koessl si colab. au raportat detectarea acestei gene 9n urin4 a .?> dintre pacien5ii
cu cancer de prostate cu o specificitate de 2//>.
D %$*1dK (% 1idro!ideo!iguanozina) concentra5ii crescute au fost eviden5iate prin metoda
+lisa 9n urina pacien5ilor cu cancer de prostat4 sau de vezic4 urinar4.
Mar=eri genetici ai A8F sunt(
D DD. (-CA.) localizat4 la nivelul cromozomului ;, apare e!clusive 9n celulele epiteliale
prostatice. -oate fi prezent4 9n peste ;0> dintre tumorile primare de prostat4 sau 9n determin4rile
secundare.
D Agentul AMAC8 (L metil acilcoenzima A racemaza) sau -0/<', localizat4 pe cromozomul 0.
D Ceta 20 timozina (TC 20) o protein4 urinar4, detectarea ei este un mar=er 5int4 lipsind la
adultul s4n4tos, mar=er ce se multiplic4 9n cancerul de prostat4 sau 9n cel de s6n. A2B
Si+pto+atologie1
$ simptomele iritative sau de umplere sunt ( pola=iurie si nicturie, mictiunea imperioasa
$ simptomele obstructive sau de golire sunt ( debutul tardiv sau initierea dificila a mictiuniiE
)et urinar subtire, slab proiectatE mictiunea intreruptaE mictiunea prelungitaE
pseudoincontenenta terminalaEsenzatia de golire incompleta a vezicii urinare.
Clinic adenomul de prostat evolueaza in . faze(
2) faza de debut este marcata prin aparitia urmatoarelor tulburari mictionale( pola=iurie si
mai putin frecvent si mai tardiv disurie, erctii nocturne intense si dureroase, senzatia de
apasare dureroasa pelviana, senzatia de corp strain in rect, e)aculare dureroasa.'imptomele
sunt accentuate de urmatoarele circumstante( viata sedentaraE e!cese alimentareEretinerea
indelungata a urinelor intre mictiuniE administrarea de diureticeEadministrarea de
parasimpaticolitice
) faza de retentie cronica incompleta de urina in care pola=iuria devine intensa nocturn si se
instaleaza si diurnEreziduul vezical nu depaseste capacitatea fiziologica a vezicii(.// ml)E
semnele clinice ale into!icatiei uremice(astenie,inapetenta,cefalee,ameteli$ cresc ureea si
creatinina sericaE
.) faza de retentie incompleta de urina cu distensie vezicala( reziduul vezical depaseste .//
mlE pola=iuria si disuria se accentueaza noaptea si ziuaE falsa incontenentaE inspectia,
palparea 1ipogastrului si palparea bimanuala evidentiaza globul vezicalE ureea serica
creste peste 2g@2///ml.
-acientii pot fi clasificati in functie de scorul simptomelor prostatice("-'' intre /$.0) astfel(
$ "-'' /$# M simptomatologie usoara
$ "-'' %$2; M simptomatologie moderata
$ "-'' /$.0 M simptomatologie severa
-ot aparea simptome care nu sunt legate de trectul urinar cum ar fi 1ernii,1emoroizi.
Trata+ent
"n functie de tabloul clinic al fiecarui bolnav ne stau la dispozitie < optiuni terapeutice(
$ urmarirea fara tratamentE
$ tratament medicalE
$ tratament c1irurgicalE
$ tratament mimim invaziv.
"ncadrarea bolnavului intr$una dintre aceste categorii se bazeaza pe urmatorii parametrii(
$ gradul suferintei subiectiveE
$ gradul obstructieiE
$ volumul prostateiE
$ prezenta complicatiilor.
Ur+arirea (ara trata+ent1
$ presupune e!cluderea unei suspiciuni de adenocarcinom de prostata si controale repetate
la ? luni 2 an.
Trata+ent +edi$a+entos1
$ indicat pacientilor cu "-'' %$2% fara complicatii.Tratamentul medical se face cu . clase de
substante(
$ in1ibitori de 0 alfa$reductaza (instalarea efectului terapeutic se face mai lent)
$ antagonistii receptorilor alfa$adrenergici
$ alfa$2 blocantele selective
Medicamente ( Do!azosin, Terazosin, Alfuzosin(Nantral
-reparatele fitoterapeutice au efecte decongestionante si de reducere a
colesterolemiei( Adenostop, Tadenan, -ropin, "pertrofan).
Trata+ent $-irurgi$al1
Are scopul de a indeparta tesutul 1iperplazic si astfel de a suprima obstructia flu!ului urinar
pentru a indeparta simptomatologia
"ndicatiile absolute de tratament c1irurgical sunt(
$ insuficienta renala cronica, dilatarea tractului urinar superior, retentia cronica incompleta de
urina
$ retentia cronica incompleta de urina cu reziduu mare
$ litiaza vezical secundara
$ diverticul vezical
$ 1ematurie recurenta severa
"ndicatii relative(
$ retentia acuta de urina
$ simptomatologie intensa
$ esecul tratamentului medical
$ preferinta pacientului pentru tratament imediat
"ndepartarea tesutului adenomatos se realizeaza in principal prin te1nici(
8ezectia transuretrala(TG8-) si adenomectomia clasica.
#ani(estari de dependenta1
$ pola=iurie si nicturie M mictiuni frecvente
$ mictiune imperioasa
$ )et urinar subtire, slab proiectat
$ mictiune intrerupta
$ mictiune prelungita
$ senzatia de corp strain in rect
$ a)aculare dureroasa
$ globul vezical
$ erectii nocturne intense si dureroase
Proble+e de ingri2ire a pa$ientului1
$ alterarea eliminarii urinare
$ alterarea confortului general
$ an!ietate
$ alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ
$ deficit de auto ingri)ire
$ durere
Obie$ti'e de ingri2ire1
$ pacientul sa aiba mictiuni spontane
$ pacientul sa fie ec1ilibrat 1idroelectrlitic si acidobazic
$ pacientul sa fie ec1ilibrat psi1ic
$ asigurarea confortului
$ diminuarea an!ietatii
Inter'entiile asistentei1
Rol propriu1
$ asigura conditiile de mediu
$ saloane calduroase, fara curenti de aer
$ masoara si noteaza functiile vitale
$ cantareste bolnavul zilnic
$ informeaza pacientul cu privire la insusirea regimului dietetic
$ efectueaza zilnic bilantul ingesta e!creta
$ asigura igiena mucoaselor si a tegumentelor
Rol delegat(
$ administreaza medicatia la indicatia medicului
$ recolteaza produsele biologice pentru e!aminarile de laborator.
Cibliografie(
A2BAmbert 3., Actualit4ti 9n diagnosticul cancerului de prostat4E 8evista Medical4
8om6n4 vol. &3""", Fr. <, /22E p.<.$<;.
ABC1ernoff D., Jrica= J. T1e Male -evis( -rostate and 'eminal vesicles. Cap. .. 9n Jiggins C.,
Jrica= J., Jelms C. Magnetic 8esonance "maging of t1e CodI, T1ird +dition, &ippincott $ 8aven
-ublis1ers, -1iladelp1ia, 2;;#( p.%#0$%;;.
A.BJan M, Wals1 -C, -artin AW, et al. AbilitI of t1e 2;;$2;;# American Ooint Committee on
Cancer 'taging for prostate cancer to predict progression$free survival after radical prostatectomI
for stage T disease. O Grol ///E 2?< 2%;.
A<BOeffreI C. AppleH1ite, MD, Crian 8. Matlaga, MD, M-J, David &.McCulloug1, MD, and M.
Craig Jall, MD, Transrectal Gltrasound and CiopsI in t1e +arlI Diagnosis of -rostate Cancer,
Marc1@April //2, 3ol.%, Fo., Cancer Control, p. 2<2$20/.
A0BMaz1ar, Wa!man, Fature Clinical -ractice GrologI 0, Macmillan -ublis1ers &td., //%,
p.<%?$<;..
A?B'perandeo K., 'perandeo M., Morcaldi M., Caturelli +., Dimitri & and Camagna A.,
Transrectal ultrasonograp1I for t1e earlI diagnosis of adenocarcinoma of t1e prostate( a neH
maneuver designed to improve t1e differentiation of malignant and benign lesions, Oournal of
GrologI, vol.2?;, ,ebruarI //., p. ?/#$?2/.