Sunteți pe pagina 1din 9

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a

organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si


acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin
medicamente. oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in
cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei
suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). !tructura c"imica si rolul
biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic,
vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De
altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici
o valoare energetica.
Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile
(solubile in apa), care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&,
B6, B8, B$%, ))), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.
Vitamina #
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau
vitamina cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale
(vit. #$) de culoare galben, .
(ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante
se afl, sub form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut
este beta-carotenul. 0a nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n
retinoli.
Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria
alimentar,, farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste
/n toate legumele si fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac,
urzici, varz,, m,cese, rosii, citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic,
necesar, de beta-caroten este de &111 - 8111 23.
Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de
ou, unt. Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n
prote4area mucoaselor si /n procesul vederii.
5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.
Vitamina B
B$
Vitamina B$ este numit6 si vitamina antiberiberic6 .# fost izolata /n anul
$7$$ de 8un9, din t6r:;ele de gr:u. <indaus =i <iliam /i stabilesc /n anul $7>$
constitu;ia c"imic6. Vitamina B$ este solubil6 /n ap6, alcool. !olubilitatea ei cre=te
/n mediu alcalin. #re un miros caracteristic =i obi=nuit6 este stabil6 la o
temperatur6, peste $11 grade ' se descompune.
#bsorb;ia si metabolismul. Vitamina B$ e-tras6 din alimente sau sintetizat6
de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului
sub;ire. )rin resorb;ia intestinal6 a4unge /n s:nge sub fo 6 liber6.
( -cre;ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal6 /n cantit6;i de &1-%&1
micrograme. Valori mai mici de ?1 de micrograme indic6 caren;a vitaminei B$.
Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz6 ale organismului, cu
rol de coenzime. )articip6 la procese generale de o-ireducere, regleaz6 sc"imburile
gazoase, 4oac6 un rol important /n func;iile sistemului nervos central =i periferic =i a
glandelor endocrine. De asemenea, intervine /n metabolismul apei si regleaz6
func;iile motorii, secretorii =i de absorb;ie digestiva.
!urse* /n alimente de origine vegetal6 (cereale mai pu;in legume) =i animal6
(carne, peste, lapte, oua etc). 'ele mai mari cantit6;i de vitamin6 B$ se gasesc /n
dro4dia de bere, in coa4a si germenii boabelor de gr:u.
#ntivitamina B$ (piritiamina, neopiritiamina etc). )roduc fenomene
paralitice.
B%
Vitamina B% se mai nume=te =i vitamina "idrosolubil6 de cre=tere . (ste
termostabil6 (rezist6 si la $%1 de grade '), solubil6 /n ap6 si alcool, cu solubilitate
crescut6 in mediul alcalin.
Vitamina B% a fost izolat6 pentru prima oar6 /n anul $7>> si sintetizat6 de
Kareer /n $7>&.
#bsorb;ia =i metabolismul. @iboflavina se descompune la nivelul intestinului
sub forma liber6, dup6 care a4unge /n ficat si rinic"i. Au se depoziteaz6 /n
organism. (liberarea se face prin fecale =i mai pu;in prin urin6. 3ntervine /n
procesele de o-ireducere, /n metabolismul glucidelor, lipidelor /n fun;iile sistemului
nervos, a aparatului vizual =i are rol antito-ic (plumb, mercur).
!urse* alimente de origine animal6 (lapte, ou6, ficat, creier, splina),
crustacee =i unele vegetale (spanac, salat6 verde, ro=ii etc).
Vitamina B% poate fi sintetizat6 de unele bacterii.
B>
Vitamina B> ())) cuprinde acidul nicotinic =i amida acidului nicotinic cu
propriet6;i aproape identice precum =i o serie de deriva;i ai acidului nicotinic.
Aucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon =i
un atom de azot. #cidul nicotinic =i amida nicotinica sunt substan;e cristaline,
incolore, solubile /n apa, alcool, termostabile.
#bsorb;ia si metabolismul. !unt absorbite la nivelul intestinului de unde
p6trund /n s:nge. !e elimin6 prin urin6, fecale, tranpira;ie.
Vitamina B> previne =i vindeca pelagra, caracterizat6 prin tabloul simptotic
a celor Btrei DC (demen;a, diaree, dermatita). (le particip6 de asemenea la
procesele de o-ireducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produ=ilor
pigmentari si influenteaz6 sistemul nervos =i activitatea unor glande cu secre;ie
interna. (ste binecunoscuta =i a ac;iunea vasodilatatoare a vitaminei B>.
!urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale, /n dro4dia de
bere, alimente de origine animal6 (carne, rinic"i, ficat)
#ntivitamina B> (acetilpirimidina) substan;6 cu structura apropiat6 de
aceea a vitaminei B> dar cu ac;iune antogonist6.


B?
Vitamina B? (adenina) are func;ii si indica;ii terapeutice, mai pu;in
cunoscute. (a al6turi de alte vitamine B, intervine /n func;iile sistemului nervos c:t
si cele ale sistemului "ematopoietic.
'aren;a vitaminei B? modific6 ec"ilibrul leucocitar, prin producerea
leucopeniei =i granulopeniei.
#dministrarea sulfamidelor =i a antibioticelor cre=te consumul de vitamin6
B?. (a are un rol important /n metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de
sodiu, /n func;iile suprarenalelorsi a proceselor cre=terii.
!urse* alimente din regnul animal si vegetal. 'ea mai important6 surs6 este
dro4dia de bere.
!intetizarea vitaminei B? de catre flora bacterian6 intestinal6 este redus6 la
om.
#bsorb;ia vitaminei B? se realizeaza la nivelul intestinului sub;ire. .n s:nge,
concentra;ia cea mai mare de vitamina B?, este /n "ematii.
(liminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpira;ie.

B6
Vitamina B6 cuprinde pirido-ina, pirido-alul =i pirido-amina. .n mediu
alcalin =i acid sunt sensibile la lumin6.
@egnul vegetal ofer6 o important6 surs6 de vitamin6 B6.
!ursele de ob;inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din
aceasta grup6.
#bsorb;ia vitaminei B6 se realizeaz6 la nivelul intestinului sub forma liber6
=i mai bine combinate cu proteine. .n organismul animal predomina pirido-amina.
Vitamina B6 intervine /n metabolismul substan;elor organice =i intr6 /n compozi;ia
unui mare num6r de enzime cu func;ie de o-idoreducere. )articip6 la biosinteza
sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor.
(liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m6sur6 pe cale renal6 =i
scade cu v:rsta.

B$%
Vitamina B$% este compus6 din substan;e cristalizate, de culoare ro=ie,
solubile /n ap6 =i alcool, stabile /n aer =i /n mediu acid. !unt semirele la ac;iunea
o-idan;ilor, bazelor =i acizilor puternici. @ezist6 la $%1 de grade ', timp de %1
minute.
Vitamina B$% se g6se=te mai pu;in /n regnul vegetal =i mai mult /n alimentele
de origine animal6 (ficat, splin6, creier, mu=c"i). )rincipala surs6 de vitamin6 B$%
este sinteza microbian6.
Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac;iunea a numeroase bacterii din sol =i
a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
#bsorb;ia =i metabolismul. #bsorb;ia vitaminei B$% se realizeaz6 la nivelu
mucoasei intestinale, /n prezen;a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric6 =i
cu care alc6tuiesc factorul antipernicios depozitat /n ficat.
Vitamina B$% absorbit6 =i re;inut6 la nivelul intestinului pierd proprietatea
de a difuza, reconstituind prima faz6 a absorb;iei intestinale. 8actorul intrisec are
rol de protec;ie /n absorb;ia intestinal6 prin formarea unor compu=i de inactivare a
vitaminelor B$%. 8actorul intrisec activ fi-eaz6 p:n6 la %6? de micrograme
vitamin6 B$%Dmg.
Vitamina are rol /n "ematopoiez6 =i mai ales /n eritropoiez6. 'ea mai
important6 ac;iune a acestei vitamine este anemia pernicioas6 de tip Biernner, unde
intervin modific6ri ale trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase.
B$>
Vitamina B$> are structura c"imic6 asem6n6toare acidului azotic, constituie
un principiu component al comple-ului B, cu rol /n stimularea cre=terii puilor,
porcilor.
B$?
Vitamina B$? este e-tras6 din urina uman6, are rol /n "ematopoiez6.
B$&
Vitamina B$& (acidul panganic) se g6se=te /n alimente de origine animal6.
3ntervine /n procesele enzimatice =i, /n cantitate de % mgDzi acoper6 nevoile
organismului.
B$E
Au, nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanF (ste vorba
despre o vitamin,, mai puGin cunoscut,, dar foarte Bcontroversat,C /n lumea
medical,. Dup, ani de cercet,ri, bioc"imistul dr. (rnest Krebs a izolat, /n $7&1, o
nou, vitamin, pe care a denumit-o B$E H cunoscut, Ii sub numele de amigdalin,
(sau laetrile).
!e face din ce /n ce mai auzit, opinia conform c,reia cancerul ar fi o boal,
cauzat, de o deficienG, nutriGional,. Au ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau
o to-in, misterioas,, ci pur Ii simplu despre absenGa unei substanGe pe care omul
modern a eliminat-o din dieta sa* vitamina B$E.
!:mburii de caise H pe care /i m:ncam cu mare pl,cere c:nd eram copii H
sunt cea mai bogat, surs, natural, de vitamina B$E. .n general, seminGele fructelor
(mai puGin citricele) conGin aceast, substanG,, care le confer, un gust am,rui,
specific. 'onform studiilor dr. Krebs, consumul zilnic a E-$1 s:mburi de caise
previne apariGia cancerului
Vitamina '

(ste acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. #re o importanta
capitala pentru organism, intervenind in procesele de o-ido-reducere. #re rol anti-
infectios, tonifiant, participa la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor
de fier, prote4eaza vitaminele # si (, economiseste vitaminele din comple-ul B.
Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate, la actiunea o-igenului si a
luminii.
Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza
al substantei fundamentale intercelulare). 3n lipsa vitaminei ', substanta colagenica
dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul
gingiilor, musc"ilor, tegumentelor, etc.
'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia
intalnita in scorbut.
Jingiile sangereaza usor, spontan sau la traumatisme minime, dintii devin mobili
si cad. +ineralizarea sc"eletului este alterata, fracturile se vindeca mai greu,
cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. !cade capacitatea de aparare a
organismului fata de infectii, putand apare mai des, de e-emplu, gripa sau
tuberculoza pulmonara.
Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor
medicamente sau substante c"imice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen,
etc.).
(fortul muscular, frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. !-a
demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea
scorbutului. @atia zilnica este estimata insa, pentru un adult normal, la cca. >1
miligrame. 8iind "idrosolubila si usor o-idabila, vitamina ' se poate pierde usor in
timpul pastrarii si prepararii alimentelor.
)rodusele animale, cerealele, produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '.
!ingura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. 3n Konele
cu clima temperata sau rece, unde productia de fructe este sezoniera, e-ista riscul
aparitiei "ipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un
aport medicamentos de vitamina '.
(-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)*
- patrun4elul %11
- napul $?1
- ardeiul $%1
- varza $%1
- mararul $11
- lamaia 16&
- portocala 161
- conopida 161
- spanacul 1&1
Vitamina D
Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile
(solubile in grasimi), care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la
copii) si a osteomalaciei (la adulti). 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D>.
Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei
provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci, dro4dii, etc.)
Vitamina D> (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui
component al sebumului, secretat de piele.
Dupa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrunde in
sange si se depoziteaza preponderent in ficat, unde o parte se transforma in produsi
mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinic"ilor).
Datorita acestui comportament (mod de sinteza, activare, mecanism de actiune),
vitamina D este asemanatoare "ormonilorL printr-o comparatie la distanta, pielea,
ficatul si rinic"iul pot fi asemanate cu glandele endocrine.
Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. 3n
carenta de vitamina D, scade asimilarea si utilzarea calciului, oasele se pot deforma
usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie, tractiuni, mici
traumatisme), apar semnele tipice ale ra"itismului* modificarea conformatiei
oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau micsorarea fortei musculare,
tulburari digestive si tulburari de crestere. 'opiii sunt obositi, prezinta un
abdomen voluminos,au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala
(pneumonii, enterocolite,etc.). De fapt, prin aceste complicatii infectioase este
ra"itismul mai periculos (decat prin sine insusi).
5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos - atentie, ca vitamina
liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv, pe mari intervale
de timp) se traduce prin manifestari variate, de tipul tulburarilor digestive
(constipatie, greata, varsaturi), pierderea poftei de mancare, oboseala fizica si
intelectuala, des"idratare, tulburari nervoase si de comportament.
Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata, sub actiunea
razelor solare, nu este bine definita ratia zilnica pentru om. )arerile specialistilor
difera, unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o
parte din activitate in aer liber, nu este necesar aportul alimentar, fiind suficiente
cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele e-puse luminii. #ltii
considera ca un aport de securitate de cca. %&1 - ?11 u.i. zilnic este relativ
important, si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii.
Aecesarul zilnic de vitamin, D pentru adulti este de $11 - $&1 23, iar la copii de $%1
- %11 23. !e recomand, ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur,ri
metabolice ale calciului si fosforului, s, se m,reasc, doza zilnic, la &11 - E11 23.
Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste,
produse lactate grase*lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. 8icatul
si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. (-cesul de vitamine
D duce la demineralizarea oaselor.
Vitamina (
Aumita si tocoferol, este esential implicata in mentinerea structurii si
functionalitatii organelor genitale, avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM.
'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina ( asigura si troficitatea
sistemului muscular, a altor organe si tesuturi, lipsa sau carenta ei determinand nu
numai sterilitatea, dar si tulburari cardio-vasculare, in fiziologia neuro-musculara
sau in metabolismul lipidic.
Aevoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame zilnic,cele mai bune surse
fiind uleiurule e-trase din seminte (soia, germeni de porumb, floarea-soarelui),
mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea
alba, rafinata).
3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile
( comple-ul B si vitamina ').
Vitamina K
Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica, mentionam ca se cunosc
trei vitamine K*
Vitamina K$, fitoc"inona, este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in
vegetalele verzi.
Vitamina K%, farnoc"inona, este sintetizata de catre microorganismele de
putrefactie.
Vitamina K>, menadiona, este un produs de sinteza cu proprietatea ca este
"idrosolubil (spre deosebire de celelalte).
'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus, fie prin
reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu
doze mari sau N si pe timp indelungat cu antibiotice, cunoscut fiind faptul ca
principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala.
5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme
minore, fiind perturbata coagularea sangelui.
Au se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar, fiind descrisa
doza de % miligrame zilnic, la adult.
)rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul
rand, galbenusul de ou. Au ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile,
mararul, leusteanul, ceapa verde, etc.
Vitamina )
!e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina ', avand partial si
rol de MeconomisireM a acesteia. O parte din simptomatologia scorbutului este
datorata carentei de vitamina ), acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie
decat cu vitamina ' sintetica.
!ursele naturale de vitamina ) sunt fructele si legumele (lamaile, portocalele,
strugurii, mandarinele, etc.).