Sunteți pe pagina 1din 2

CAUZELE CARE NLTUR CARACTERUL PENAL AL FAPTEI $I

CAUZELE 1USTIFICATIVE
SINTEZ
Anul sus(inerii tezei: 2008
ndrumtorul Stiin(ific: Prof. univ. dr. Alexandru Boroi
Autor: Tiberiu Du(u
IOD: Academia de Poli(ie ,Alexandru Ioan Cuza - Bucuresti
Studiul intitulat Cauzele care nltur caracterul penal al faptei yi cauzele justificative
ncearc abordarea unei teme mai pu|in explorate n literatura juridic, iar practica judiciar
nu a Iost constant n pronun|area unor solu|ii legale si temeinic.
Problema distinc|iei dintre cauzele care nltur caracterul penal al faptei si cauzele
justificative a stat la baza demersului stiin|iIic si a Iost determinat de numeroasele opinii
contradictorii din literatura juridic romn, dar si de viziunile consacrate n literatura
occidental a cauzelor pe care le-am analizat.
Tematica doctrinei penale romne, dup lunga perioad de aplicare a Codului penal din
1969, care a exclus institu|ia cauzele justificative utilizat pn atunci, sus|innd c toate
cauzele care nltur caracterul penal al faptei sunt cauze justificative (ntruct exclud
implicit inIrac|iunea, vinov|ia si rspunderea penal), a Icut loc, n prezent, opiniei potrivit
creia ar trebui s se Iac distinc|ie ntre cauzele justiIicative si cele de nevinov|ie, chiar dac
ele se intituleaz cauze care nltur caracterul penal al faptei. S-a argumentat c, desi
aceste cauze au la baz o dispozi|ie legal, nu nseamn c toate sunt justiIicative, deoarece
unele pot Ii concepute s produc eIecte in rem, iar altele in personam.
Autorii acestei din urm opinii propun s se adopte solu|ia legisla|iei Iranceze si italiene,
respectiv, s se pstreze o exprimare unic pentru ambele categorii de cauze, cu condi|ia ca
doctrina si mai ales jurispruden|a s separe ntre cauzele care nltur caracterul penal al
Iaptei, reglementate n art.44 51, Cod penal, pe cele care produc eIecte in rem, de cele care
produc eIecte in personam.
Argumentele existente n Iavoarea distinc|iei dintre cauzele justiIicative si cauzele care
nltur caracterul penal al Iaptei s-au bazat pe ideea potrivit creia incidena cauzelor
justificative presupune conIormitatea voin|ei legiuitorului cu legea (respectiv, dac legea
permite sau nu o astIel de conduit), n timp ce cauzele care nltur caracterul penal al
faptei sunt produsele de natur subiectiv(psihic) existente n psihicul agentului la data
svrsirii Iaptei; un alt argument n Iavoarea acestei distinc|ii, evocat anterior, const n
eIectele cauzelor justiIicative care au , de regula, eIecte in rem, spre deosebire de eIectele
cauzelor care nltur caracterul penal al Iaptei care produc, de obicei, eIecte in personam, cu
excep|ia cazului Iortuit.
Aceste argumente, precum si cele de natur istoric (reglementrile din Codurile penale
1865 si 1937), dar si tendin|a de armonizare a legisla|iei penale cu cea a |rilor din Uniunea
European italian, spaniol, german, belgian etc, din care si |ara noastr Iace parte
ncepnd de la 01.01.2007, au stat la baza modiIicrii legisla|iei penale, prin adoptarea Legii
nr.301/2004, privind noul Cod penal. n capitolul II al acestei noi reglementri, au Iost
prevzute, n mod expres, pe lng cauzele care nltur caracterul penal al Iaptei (art. 26-33),
si o alt categorie, aceea a cauzelor justiIicative (art. 21-25 din noul Cod penal), n care au
Iost incluse: legitima aprare, starea de necesitate, ordinul legii yi comanda autoritii
legitime yi consimmntul victimei.
Dup cum este cunoscut, intrarea n vigoare a legii prin care a Iost adoptat noul Cod penal
a Iost amnat, n mod succesiv prin dou Ordonan|e de Urgen| ale Guvernului Romniei,
pn la 11.09.2008. Mai mult, la 03.03.2007 a Iost lansat n dezbatere un nou proiect al
Codului penal, care cuprinde n acelasi Capitol II (ca si Legea nr.301/2004), intitulat identic,
Cauzele justiIicative (art.18-21), n care sunt incluse: legitima aprare, starea de necesitate,
exercitarea unui drept sau ndeplinirea unei obliga|ii(n loc de ordinul legii si comanda
autorit|ii) si consim|mntul meritul persoanei vtmate(n loc de consim|mntul victimei).
Chiar dac cele dou ncercri de modiIicare a legisla|iei penale n vigoare nu au Iost
agreate si n prezent se lucreaz la Ministerul Justi|iei la o alt variant a noului Cod penal,
care a Iost adoptat de Parlament, dar retrimis de Presedinte spre o nou evaluare, aceast
distinc|ie ntre cauzele justiIicative si cauzele care nltur caracterul penal al Iaptei a Iost
men|inut ca tem de dezbatere pentru adoptarea noului Cod penal.
Tratarea exclusiv, nso|it de propunerile de lege ferenda si analiza unor situa|ii
controversate ivite n literatur si n practica judiciar, a constituit principala mea preocupare,
cu speran|a c, alturi de alte opinii mbr|isate de mine pe parcursul studiului, vor strni
curiozitatea si interesul specialistilor din domeniul dreptului penal.
Nu pretind c am reusit n totalitate, s epuizez aspectele problematicii dezvoltate, dar
consider c ncercarea mea de a depsi cunostin|ele existente n materia celor dou categorii
de cauze: cauzele care nltur caracterul penal al faptei si cauzele justificative, bazat pe
contrarietatea de idei pe de o parte, a viziunii doctrinei romne, iar alta, pe studiul comparat
eIectuat, la care au Icut reIerire pe larg n cuprinsul tezei, a condus la realizarea unei
prezentri a no|iunilor generale, a istoricului reglementrii, a deIini|iilor condi|iilor cauzelor
care nltur caracterul penal al Iaptei si a cauzelor justiIicative, reIerindu-se si la conexiunile
dintre acestea, precum si la eIectele si aspectele procesuale.
Aceast problem este una care, dup prerea mea, si va gsi solu|ionarea odat cu
intrarea n vigoare a noii legisla|ii penale, care cred c va |ine seama de noile propuneri de
lege Ierenda, dar care va reevalua institu|iile juridice la care am Icut reIerire n acest studiul,
n raport cu criticile Iormulate chiar si de adep|ii noilor modiIicri ale legisla|iei penale.