Academia Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu

Manifestarea componentei informationale

si a celei tehnologice , specifice surprinderii,
in razboaiele din Golful Persic




Realizat de :
Sd.Sg. Tiron Ilie





1. Primul razboi din Golf. Riposta americana dupa ce Irakul a cucerit Kuweitul (17 ianuarie
1991)

19 La 17 iulie 1990, preedintele Saddam Hussein a acuzat public att Kuweitul ct
i Emiratele Arabe Unite c au depit cotele lor de producie petrolier producnd
Irakului o pagub de 14 miliarde de dolari. Autoritile din Kuweit au primit informaii c
se pregtete o intervenie armat din partea Irakului i au cutat o protecie
internaional. n prim urgen adreseaz un apel ctre ONU ns Bagdadul rmne
hotrt. ntre 16-19 iunie o grupare a armatei terestre Irakiene s-a concentrat ntr-un
raion situat la 30 Km deprtare nord de frontiera kuweitian. Simultan, o parte din
trupele SUA au ntrit dispozitivul american din Golf. La 25 iulie Irakul a solicitat
Kuweitului s-i returneze fr nici o ntrziere 2,4 miliarde de dolari sub form de
compensaii. ntre timp efectivele militare irakiene la frontiera de nord a Kuweitului au
ajuns la 100.000 militari. Dup euarea convorbirilor politice de la Jiddah, la 1 august
1990 armata lui Saddam Hussein invadeaz Kuweitul. Sub un guvern de paie i aprat de
o armat slab echipat i prost instruit Kuweitul este anexat la Irak la 8 august 1990. O
asemenea scen a geopoliticii mondiale nu s-a mai ntmplat din 1938, cnd Hitler a
anexat Austria. Atitudinea Irakului de a deveni lider regional i de a deine controlul unei
mari pri a rezervelor mondiale de petrol au determinat statele industrializate s
reacioneze. Armonizarea atitudinilor SUA, ale UE i ale Consiliului de Securitate de
condamnare a invaziei nu a reprezentat un argument de descurajare pentru Bagdad.
SUA a preluat iniiativa, a format o coaliie din partenerii tradiionali, ri din lumea a
treia i ri arabe i a recurs la fora armat pe 15 ianuarie 1991 (dup ultimatumul
internaional dat prin Rezoluia 678 a Consiliului de Securitate). S-a desfurat timp de
43 de zile operaiunea Furtun n deert care a condus la eliberarea Kuweitului i
ocuparea provizorie a unei pri din sudul Irakului.
In ianuarie 1991 fortele aliate occidentale, sprijinite de democratiile din zona Golfului,
declansau o operatiune militara internationala de proportii, menita sa contrabalanseze
un razboi de agresiune, si marcau inceputul unei ere noi: confruntarea de tip "toti
contra unul". Razboiul din Golf avea sa fie si primul razboi in care pierderile s-au
inregistrat practic intr-o singura tabara, aceasta in mare parte din cauza suprematiei
aeriene si a "bombelor inteligente".In zorii zilei de 17 ianuarie 1991, la ora locala 2.35,
primele bombe incepeau sa cada asupra Bagdadului. Ampla coalitie internationala
impotriva Irakului, condusa de Statele Unite, a marcat astfel lansarea unui razboi-fulger,
care a condus, dupa numai sase saptamini, la alungarea trupelor de ocupatie irakiene
din Kuweit. Operatiunea "Furtuna in desert", cu o amploare fara egal dupa cel de-al
doilea razboi mondial, s-a derulat cu repeziciune, superioritatea aeriana a aliatilor fiind
stabilita inca din primele ore ale razboiului. Bombardamentele aeriene au paralizat
majoritatea sistemelor de aparare irakiene, au blocat caile de aprovizionare si au produs
haos in miscarile armatei irakiene, care pusese la punct timp de sapte luni solide pozitii
defensive pe teritoriul Kuweitului. Armata irakiana, cotata in Occident drept a patra
forta militara din lume, a ocupat Kuweitul in doar citeva ore, pe data de 2 august 1990,
desfasurind ulterior zeci de mii de soldati in teritoriul ocupat.
Dei a fost ndeplinit numai obiectivul strategic al interveniei, eliberarea
Kuweitului, obiectivul politic nlturarea regimului politic al lui Saddam, nu a fost
ndeplinit. Acest regim totalitar a rmas la dispoziie cu suficiente fore capabile s
asigure funcionarea statului i eventual reprimarea separatitilor kurzi i iii. SUA au
lsat n grija ONU s determine Irakul n a lichida potenialul su n materie de arme
chimice i biologice. Imediat dup consemnarea crizei, Saddam a lsat s se neleag
faptul c, Irakul a ieit victorios din rzboi c SUA i aliaii au suferit o nfrngere
ruinoas. Pierznd rzboiul n februarie 1991, Irakului i s-a interzis s exporte liber
petrolul i s achiziioneze utilajele necesare ntreinerii i renovrii instalaiilor sale de
extracie a ieiului. Celelalte operaiuni de import ale Irakului sunt, de asemenea,
restricionate iar, spaiul aerian i-a fost parial interzis i supravegheat. Comisii ale ONU,
n cutare de rachete cu ncrcturi chimice i biologice, au generat o serie de incidente
care denunau reaua voin a regimului de la Bagdad. Se instituie embargoul economic
asupra Irakului, interdicia oricrei deplasri a unor responsabili irakieni n afara rii lor
iar Consiliul de Securitate amenin Irakul cu grave sanciuni. Pe acest fond al scderii
credibilitii regimului lui Saddam are loc amplificarea aciunilor teroriste i intrarea pe
scen a lui Ossama Bin Laden i a gruprii teroriste Al Quaida.Aa ncepe etapa
premergtoare celui de-al doilea rzboi din Golful Persic declanat n martie 2003.

2. Invadarea Irakului de catre SUA , Marea Britanie si sustinuta de coalitie (20 martie 2003)

nainte de rzboi, guvernele Statelor Unite i Regatului Unit au susinut c
regimul din Irak poseda armele de distrugere n mas (ADM), reprezentand o
ameninare la adresa securitii i coaliiei / aliaiilor regionali. n anul 2002, Consiliul de
Securitate al ONU a adoptat Rezoluia 1441, care a solicitat ca Irak s coopereze cu
inspectorii de arme ONU pentru a verifica dac Irakul nu a avut in posesia sa arme de
distrugere n mas i rachete de croazier. nainte de atac, Comisia Organizaiei
Naiunilor Unite de monitorizare, verificare i inspecie (UNMOVIC) nu a gsit nici o
dovad a unei arme de distrugere n mas, dar nu a putut verifica nc corectitudinea
declaraiilor Irakului cu privire la posesia armelor. Dup investigaiile n urma invaziei, s-
a concluzionat c Irakul a incheiat programele sale nucleare, chimice i biologice nca din
1991 i nu a avut nici un program activ la momentul invaziei, dar inteniona s reia
producia n cazul n care sanciunile asupra Irakului nu erau ridicate. Dei unele resturi
degradate de arme chimice abandonate sau deplasate nainte de 1991 au fost gsite, nu
au fost armele care sa ateste argumentele principale pentru invazie.
Unii oficiali americani au acuzat ca preedinte irakian, Saddam Hussein, a purtat
susinere retelei teroriste al-Qaida, dar nici o dovad a unei legturi semnificative nu a
fost niciodat gsita. Alte motive pentru invazie a inclus sprijinul financiar al Irakului
pentru familiile palestiniene de sinucigai, abuzurile guvernamentale ale drepturilor
omului i efortul Americii de a rspndi democraia n ar. La 16 martie 2003, guvernul
SUA i-a informat pe inspectorii ONU pentru a pleca din Irak, iar in ziua urmtoare,
presedintele american,George W. Bush, a emis un ultimatum de 48 de ore pentru
Saddam i a fii si s plece n exil. La data de 20 martie, coaliia american condus de
SUA a efectuat o invazia militar surpriz in Irak, fr a declara rzboi.Invazia avea ca
scop ocuparea Irakului i capturarea eventuala a lui Saddam Hussein, care a fost mai
trziu judecat ntr-un tribunal irakian i executat de ctre guvernul nou format in
decembrie 2006.
La 20 martie 2003,dupa aproximativ 90 de minute dup expirarea termenului de 48 de
ore, primele explozii s-au auzit n Bagdad. Comando-ul de operaii speciale din CIA's
Special Activities Division din nordul Irakului s-a infiltrat n ntregul Irak i a cerut
loviturile aeriene preventive.Dupa putin timp George W. Bush a anunat c el a ordonat
"atacul preventiv" mpotriva unor inte din Irak.
S-au gasit dovezi ca membrii ai trupelor speciale americane, precum si comandouri
britanice, Delta Force , SEALs, Beretele verzi au trecut granita in Irak inainte de
inceperea conflictului si au ghidat atacurile aeriene. Putin mai tarziu George W.Bush
anunta ca a ordonat un atac de oportunitate asupra tintelor din Irak. Imediat dupa ce
si-a terminat cuvantarea, fortele militare au trecut granita si au invadat Irakul.

Multi credeau o campanie lunga de bombardament inaintea interventiei terestre. In
practica, armata SUA a aplicat atacuri simultate atat aeriene cat si terestre pentru a
decapita fortele irakiene cat mai repede cu putinta. S-a actionat pe eliminarea celor din
conducerea armatei pentru ca fara un cap, armata ar fi cazut si fortele civile ar fi avut
mai putin de suferit si razboiul ar fi fost mult scurtat. S-a trecut la lovirea centrelor de
comanda si ocolirea aglomeratiileor urbane.
Atunci cnd ordinul a fost dat, trupele coalitiei au trecut grania, spre Irak. nainte de
invazie, muli observatori s-au ateptat la o campanie de lung durat de
bombardamente aeriene nainte de orice aciune , lund ca exemplu Rzboiul din Golf
din 1991 sau Rzboiul din Afganistan (2001) . n practic, planurile aeriene imaginate i
atacurile la sol s-au desfasurat simultan pentru a decapita forele irakiene rapid
(operatiunea oc i groaza), ncercand sa ocoleasca unitile militare irakiene i oraele
n cele mai multe cazuri. Ipoteza a fost c mobilitatea superioara si de coordonare a
forelor Coaliiei le-ar permite s atace inima structurii de comand irakiana si sa-l
distruga ntr-un timp scurt, i c acest lucru ar reduce numarul deceselor n rndul
civililor i deteriorarea infrastructurii. Era de ateptat ca eliminarea conducerii ar duce la
prbuirea forelor irakiene i guvernul, i faptul c o mare parte din populaie ar susine
invadatorii de ndat ce Guvernul a fost slbit.
Invazia a fost rapid, ceea ce a dus la prbuirea guvernului irakian i militar a
Irakului, n aproximativ trei sptmni. Infrastructura de petrol din Irak a fost rapid pusa
sub sechestru i ferita de pagube. Securizarea infrastructurii de petrol a fost considerata
de o mare importan. n Rzboiul din Golf, n timpul retragerii din Kuweit, armata
irakian a incendiat mai multe sonde de petrol ntr-o ncercare de a ascunde miscarile
de trupe i s distrag atenia forelor Coaliiei.
Pe data de 9 aprilie, Baghdad a fost in mod oficial ocupat de fortele Coalitiei si puterea
lui Saddam Hussein s-a terminat. Saddam a disparut si nu au fost gasite nicio urma.
Luptele de strada au urmat cu mult dupa ocuparea orasului. Multi din irakieni au
sarbatorit prabusirea lui Saddam, vandalizand multe din picturile si statuile lui, impreuna
cu alte obiecte ce tineau de cultul sau de personalitate.

Generalul Tommy Franks a luat comanda Irakului in functia de comandant suprem al
fortelor de ocupatie. Fortele Coalitiei au inceput apoi sa caute oamenii cheie al
guvernului lui Saddam. Pe data de 22 iulie, 2003, in timpul unui raid al diviziei 101
aeropurtate si ai oamenilor fortei de interventie 20, fiii lui Saddam Hussein, Uday si
Qusay, si unul din nepotii sai au fost ucisi intr-un mare schimb de focuri.

Saddam Hussein a fost capturat la date de 13 decembrie,2003 de catre soldatii diviziei 4
de infanterie si ai membrilor grupului de interventie 21 in timpul Operatiei Red
Dawn(apusul rosu).