Lucrare de Diplom

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

FUNDENI
LUCRARE DE DIPLOMA
INDRUMATOR PROIECT:
ABSOLVENT:
Prof. TEODORESCU SILVIA
MONICA BOLDEATA
GRUPA 3B
2008
INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

1/63
INGRIJIREA BOLNAVEI
CU CANCER MAMAR

2/63
MOTTO
CHIRURGIA ESTE CA O MANOPERA, UN LUCRU CU MAINILE,

CHIRURGIA
INSEAMNA
MANA
CARE
LUCREAZA
PENTRU
VINDECA.
PAUL VALERY

3/63
CUPRINS
Capitolul I Cancerul mamar

1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie
2. Definitia bolii
3. Tumorile sanului
4. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic
5. Fiziopatologia tumorilor
6. Stadializarea si stadiul tumorilor maligne
7. Tablou clinic (problemele bolnavului)
8. Diagnostic clinic
9. Diagnostic paraclinic
10. Diagnostic anatomo-patologic
11. Diagnostic stadial
12. Evolutia
13. Prognostic
14. Forme anatomo-clinice particulare
15. Metode de investigatie
Capitolul II Tratament
1.Tratament chirurgical
2.Tratament telecobaltoterapic
3.Tratament cu citostatice
4.Tratament hormonal si imunoterapia
5.Tratament profilactic
Capitolul III Ingrijiri speciale ginecologice
1. Cazul I
2. Cazul II
3. Cazul III
Capitolul IV Educatie pentru sanatate
Bibliografie

4/63
Motivatia alegerii temei
CANCERUL este considerat o boala primordiala, dupa SIDA si grupul hepatitelor.
Unul din motivele alegerii acestei teme pentru lucrarea de diploma il constituie faptul ca din
cauza acestei boli au suferit fiinte dragi din viata mea, iar din proprie experienta spun ca
pacientele tratate de cancer necesita o ingrijire atenta, iar cea mai importanta este pregatirea
psihica efectuata de asistenta medicala.
In decursul celor 3 ani de stagiu practic am fost impresionata de
numarul crescut al
pacientelor cu afectiuni ginecologice, dar si de munca si pasiunea cu care asistentele medicale

isi exercita meseria pentru recuperarea fizica, dar mai ales psihica a pacientelor lor.
Ginecologia este ramura stiintei medicale care se ocupa cu studiul fiziologic si patologiei
genitale a femeii.
Cuvantul ginecologie vine din limba greaca veche: gyneos = femeie si logos = tratat,
stiinta; in traducere exacta, tratatul sau cuvantul despre femeie.
Exista o stransa legatura intre obstetrica si ginecologie, obstetrica patologica fiind conditionata
de starile anormale ale aparatului genital feminin.
Rolul asistentei medicale de obstetrica si ginecologie este covarsitor in profilaxia afectiunilor
ginecologice, contribuind prin cunostinte temeinice, prin sfaturi date in cadrul unei munci de
5/63
educatie sanitara bine organizata la ameliorarea starii de sanatatea ale femeilor atat in mediul
rural, cat si in mediul urban.
Depistarea si tratarea la vreme a afectiunilor genitale contribuie la ridicarea potentialului vital

al femeii. De aceea asistentul medical din aceasta sectie are un rol deosebit de important
deoarece de cunostintele si practica profesionala acumulate de catre acesta,
de
constiinciozitatea cu care lucreaza si de atasamentul pe care il are fata de persoana bolnava

depinde in mare masura vindecarea acesteia.

6/63
Capitolul I
CANCERUL MAMAR
1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie
Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin si aparatul genital
masculin.
Aparatul genital feminin este alcatuit din: organe genitale externe, organe genitale interne si
glandele anexe.
Organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formatiunile labiale (labiile mari si
labiile mici) si organele erectile (constituite de bulbii vestibulari, clitoris si corpusculii tactili
speciali ai labiilor mici).
Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, trompele uterine si ovarele (in numar de
doua). Acestea sunt situate in micul bazin.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin, glandele
periuretrale, glandele vestibulare si glandele mamare.
Glandele mamare
-
sunt organe perechi, anexe ale aparatului genital feminin situate sub pielea regiunii
pectorale, in dreptul coastelor 5-7;

- ele reprezinta unul dintre caracterele sexuale secundare feminine;
- mamelele au o forma caracteristica emisferica, avand o greutate ce variaza in functie de
starea lor functionala: la nastere au greutatea de 5g, la adulte, 200g, iar la femei ce alapteaza,
aproximativ 500g.
7/63
- greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale;

- descriptiv, la suprafata, intalnim mamelonul situat in centru inconjurat de o areola de 3-5 cm
diametru - roza la blonde sau mai inchisa la brunete. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii
Montgomery, glande sebacee care in sarcina isi maresc volumul luand denumirea de tuberculii
Montgomery. Tot in sarcina apare si areola secundara;
- secretia glandelor sebacee impreuna cu cea a glandelor sudoripare protejeaza pielea
impotriva eroziunilor in timpul suptului, tegumentele sanului fiind foarte fine;
- mamelonul este o proeminenta de forma aproximativ cilindrica sau conica,cu varful rotunjit
si baza latita, prevazut cu 20-25 de orificii numite pori galactofori;
- porii galactofori sunt orificiile canalelor galactofore;
- fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular; inainte de a ajunge la mamelon,
canalul prezinta o dilatatie - sinusul lactifer - in care se acumuleaza laptele in intervalul dintre
cele doua alaptari;
- glanda mamara este acoperita de piele care prezinta la nivelul mamelonului si al areolei
mamare structuri caracteristice;
- din punct de vedere structural, mamelonul este o excrescenta a pielii produsa prin
proliferarea celulelor din stratul Malpighi si prin ingrosarea dermului subiacent;
- in stratul bazal al epidermului, ca si in derm, se gasesc numeroase celule pigmentare;
- in dermul areolei mamare se gasesc numeroase celule pigmentare, glande sebacee si glande
sudoripare;
- glanda mamara este o glanda exocrina de tip tubuloacinos;
- structural, glanda este formata din 15-25 de lobi, fiecare fiind alcatuit la randul sau din
lobuli, iar acestia, din acini glandulari;
- lobii sunt despartiti unii de altii prin tesut conjunctiv dens si prin grasimi;
- fiecare lob este prevazut cu un canal galactofor;

8/63
- lobulii cuprind unitati glandulare alcatuite din acini glandulari, elemente secretoare;
- secretia glandulara este discontinua, glanda mamara secretand lapte numai in timpul
lactatiei;
- secretia laptelui apare la 2-5 zile de la nastere, ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie;
- fazele lactatiei sunt in numar de trei: faza de preparare pentru lactatie, faza de declansare a
lactatiei si faza de intretinere a lactatiei;
- hormonii estrogeni dezvolta canalele galactofore, iar progesteronul, epiteliul secretor si acini
glandulari;
- lactatia se declanseaza prin mecanismul neuroendocrin, printr-un process de defrenare a
hipofizei anterioare dupa nastere in lipsa hormonilor placentari, determinand secretia
prolactinei;
- secretia lactata este intretinuta prin reflexul de sugere, de la mamelon si reflex de golire prin
eliminarea laptelui in interiorul glandei;
- inaintea secretiei lactate, sanul elimina colostrul in primele 3-5 zile de la nastere;
- secretia lactata poate parea si in cazuri patologice - in sindromul Chiari-Fromel (dupa o
nastere recenta sau lactatie prelungita sunt prezente: amenoree ce persista luni sau ani,
galactoree si atrofie utero-ovariana);
- manifestari patologice: inflamatia glandelor mamare determina mastita, hipertrofia sanului
este frecventa, sanii sunt anormali ca structura, dar voluminosi cu greutatea cuprinsa intre 300
si 900 g; diformitatea se poate corecta chirurgical;
- hipotrofia se caracterizeaza prin prezenta unui san normal,
dar in hipogalactie sau agalactie tratamentul hormonal nu
poate corecta intotdeauna deficienta.

9/63
2. Definitia bolii
Simbol al feminitatii, sanul este o glanda anexa a aparatului genital.
Cancerul mamar constituie una dintre cele mai
frecvente forme de neoplasm la femeie, reprezentand
circa 25% din totalul tumorilor maligne aparute la
acest sex, de obicei intre 40 si 60 de ani, dar se poate
intalni si la tinere sau la batrane.
In majoritatea covarsitoare a cazurilor, cancerul de san
este unilateral, putand fi exceptional bilateral simultan si mai frecvent bilateral succesiv.
La barbat cazurile sunt rare, dar in acelasi timp si foarte severe, cu tendinta la metastaze
precoce.
Hormonodependenta cancerelor mamare este un fapt bine cunoscut astazi, caracteristic in 3040% din cazuri: inlaturarea hormonilor estrogeni prin castrare bilaterala influenteaza in mod
favorabil evolutia tumorilor si metastazelor.
Tumora poate sa apara in orice parte a sanului, dand insa o frecventa de aproximativ 70%
pentru cadranul supero-extern al glandei.
3. Tumorile sanului
Ca si in alte tesuturi si organe si la nivelul glandei mamare se pot dezvolta atat tumori
benigne, cat si tumori maligne.
3.1. Tumorile benigne ale sanului

- adenofibromul;
- papilomul intracanicular;
- tumorile phylode;
10/63
- distrofia glandei mamare.

3.2. Tumorile maligne ale sanului, dupa tesutul din care deriva
- epiteliom malign (cancer de san) - peste 90% dintre cazuri;
- sarcom.
4. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic

4.1. Tumori ale tesutului epitelial
- papilom, carcinom;
- polip;
- adenom, adenocarcinom.
4.2. Tumori ale tesutului conjunctiv si tumori ale tesutului mezenchimatos

-fibrom, fibrosarcom;
-mixom, mixosarcom;
-lipom, liposarcom;
-condrom, condrosarcom;
-osteom, osteosarcom;
-miom, miosarcom;
-hemangiom, hemangiosarcom;
-limfagiom, limfagiosarcom;
4.3. Tumori ale tesutului hematopoetic si ale sistemului reticulohistiocilar

- limfosarcom;
- reticulosarcom;
- mielom multiplu.

11/63
4.4. Tumori ale tesutului nervos si ale structurilor asociate:

- gliom,glioblastom;
- meningiom;
- neurinom;
- neuroblastom;
- ganglioneuron.
4.5. Tumori ale tesutului melanogen:

- feocromocitom;
- nev;
- melanom multiplu.
4.6. Tumori continand mai multe tesuturi:

-retinoblastom;
-mola hidatiforma;
-fibroadenom;
-tumora phillodes;
-carcinosarcom.
4.7. Tumorile maligne ale tesutului epitelial au ca localizari frecvente

- epiteliomul pavimentos, localizat la pielea capului si a fetei, la nivelul limbii si a buzei
inferioare;
- adenocarcinomul, localizat mai des la nivelul mucoasei gastrice, a colonului si a rectului,
precum si la nivelul organelor glandulare, ca de exemplu, la nivelul glandei mamare;

12/63
neoplasmul sau cancerul mamar se situeaza pe unul din primele locuri ca frecventa a maladiei
canceroase; localizarea carcinomatoasa la nivelul testiculului se numeste seminom.
5. Fiziopatologia tumorilor
Notiunea de boala canceroasa include procesul de cancerizare celulara, dezvoltarea neoplaziei
si consecintele anatomice, fiziopatologice si clinice ale prezentei neoplaziei in organismul
cancerizat, pana la tanatogeneza.
Cancerizarea celulara comporta contactul direct, permanent sau intermitent al celulelor cu
cancerigenul, ceea ce, la nivel macromolecular, determina modificari biochimice in structurile
replicabile ale ADN si ARN celular si in biosinteza proteica.
La nivel subcelular genetic, aceste modificari biochimice produc mutatii somatice, precum si
alterarea expresiei fenotipice a unor functii celulare ca mitoza, diferentierea, biosinteza
proteica.
Membrana celulei canceroase capata noi calitati structurale, apar noi antigene celulare
specifice cancerizarii, antigenele specific tumorale.
Agentii cancerigeni cunoscuti

- radiatiile ionizante (cancerogeneza chimica);
- raze X;
- raze Alpha;
- raze Beta;
- raze Gamma;
- raze Ultraviolete;
- substantele chimice (canceroza chimica);
- virusuri oncogene (cancerogeneza virala).

13/63
Caracterul biopatologic al celulei canceroase

- alterari citogenetice si cromozomiale, aneuploidie;
- proliferarea nelimitata si alterarea functiei de diferentiere;
- pierderea inhibitiei de contact a mitozelor si a adezivitatii intercelulare, ceea ce permite
autonomia si migratia celulelor canceroase;
- modificari ale secventelor antigenice a celulelor - apar antigenii specifici tumorali (AGST);
- modificari ale secventelor metabolice celulare - apar noi activitati izoenzimatice, biosinteza
de proteine aberante.
6. Stadializarea si stadiul tumorilor maligne

Tumorile maligne se dezvolta atat local, cat si la distanta, iar caracterele lor se modifica din
aceasta cauza in cursul evolutie.
Stadializarea este operatia de stabilire si consemnare a gradului dezvoltarii locale si, eventual,
al extinderii la distanta a unei neoplazii.
Stadiul unei tumori desemneaza o anumita perioada (un anumit moment) din dezvoltarea
tumorii, asa cum rezulta din examenul clinic.
Stadializarea, respectiv stabilirea stadiului, rezulta din necesitatea de a adapta tratamentul la
caracteristicile tumorii in momentul in care o examinam, adica la perioada sa de dezvoltare.
Totodata, in acest fel, sunt posibile compararea rezultatelor terapeutice, aprecierea modului de
evolutie a prognosticului.
In determinarea stadiului, se tine seama de trei factori principali: tumoare locala, starea
ganglionilor limfatici regionali, existenta sau inexistenta metastazelor la distanta.

14/63
In functie de aceste trei componente principale, se recunosc astazi urmatoarele stadii:

a) stadiul 0 este dificil si adesea imposibil de stabilit clinic, modalitatea de diagnostic
fiind prin excelenta examenul histopatologic. Neoplazia are intotdeauna dimensiuni
foarte reduse si un aspect clinic necaracteristic. Cancerul de gradul 0 a fost descris la
nivelul epiteliilor, mai ales la colul uterin, si este denumit carcinoma insituu sau
intraepitelial. Au fost descrise cancere in stadiul 0 si la nivelul altor tesuturi decat cel
epitelial, dar mult mai rar.
b) stadiul I este caracterizat prin tumoare primitiva de dimensiuni reduse, limitata strict
la organul de origine, fara infiltratii la tesuturile din jur, fara adenopatii si fara
metastaze.
c) stadiul II in acest stadiu, tumoarea depaseste dimensiunile stadiului precedent, dar

nu depaseste organul de origine (nu in tesuturile din jur), iar ganglionii regionali, desi
pot prezenta metastaze (adenopatii regionale), raman totusi mobili. Nu se gasesc
metastaze la distanta.
d) stadiul III se cartacterizeaza prin extensia locoregionala a tumorii care depaseste

organul de origine. Se gaseste totodata adenopatie metastatica regionala,eventual cu
fixare sau extraganglionara.
e) Stadiul IV reprezinta stadiul cel mai avansat de evolutie, caracterizat prin extensia
locoregionala si adenopatie metastazic, cat mai ales prin formarea de metastaze la
distanta.

15/63
7. Tabloul clinic (problemele bolnavului)

Cancerul de san are o viata subclinica indelungata, cuprinsa intre 10 si 15 ani; dovada
existentei acestei perioade o releva boala Paget care astazi este incadrata in formele cronice
ale cancerului mamar, dar datorita evolutiei indelungate este incadrata ca stare precanceroasa.
Diagnosticul etiologic trebuie precizat in orice nodul palpabil al sanului; palparea trebuie
facuta cu mare grija, deoarece poate declansa diseminarea celulelor tumorale.
Semnele cardinale din cancerul de san sunt:
NODULUL
a) nodul solitar dur, nedureros la apasare, deseori cu limite neregulate, suspectat ca
fiind cancer mamar; in 55% din cazuri este localizat in patratul supero-extern;
b) nodul extrem de dureros la palpare, cu semne de inflamatie (roseata, caldura locala),
febra - cu diferenta de temperatura axilara intre dreapta si stanga, putand fi suspectat
ca abces mamar;
c) nodulul cu suprafata neteda, bine delimitat, moderat, dureros la palpare, partial
depresibil sau fluctant, cu incidenta maxima intre 45-55 de ani; poate fi suspectat ca
fiind chist mamar;
d) densificarea difuza a parenchimului glandular, eventual dependenta de ciclul
menstrual, de cele mai multe ori cu dureri premenstruale,deseori la ambii sani,uneori
cu secretie mamelonara;
e) nodul putin dureros la apasare, deseori noduli multiplii, atasati strans unul de altul,care
se palpeaza in pozitie de clinostatism, cu suprafata neteda, dar cu structura lobulara,
uneori depresibil cu consistenta ca de cauciuc; cu incidenta intre 15 si 50 de ani si
suspectat ca fibroadenom;
f) nodul subcutanat, de consistenta moale pana la medie, nedureros la apasare, suspectat
ca lipom, condrom, mixom, fibrom;

16/63
g) nodul moderat pana la foarte dureros la apasare, plat cu tegumente livide daca este
cazul cu traumatism in anamneza.
SECRETIA BILATERALA CLARA LAPTOASA-GALACTOREE

Secretia unilaterala sau bilaterala cu aspect laptos;
Secretia sanguinolenta sau sero-sanguinolenta in papilom intraductal sau carcinom;
Secretia purulenta galbuie,uneori pe fond de ectazie ductala sau fibroadenom.
DUREREA SANILOR - MASTODINIE

Poate fi simtita ca o senzatie de tensiune la ambii sani,dependenta de ciclu menstrual,de cele
mai multe ori premenstrual. Durerea delimitata cu caldura locala si roseata o intalnim in
procesele inflamatorii. Nodulul este dureros la apasare, bine delimitat, indica fibroadenom.
Mameloane dureroase, inrosite indica infectii.
GINECOMASTIA
Cresterea uni sau bilaterala a volumului glandei mamare-ginecomastia, la adolescentii intre
10-14 ani dispare spontan.
Ginecomastia adevarata - hiperplazia dura a tesutului glandular este frecventa dupa 60 de ani,
insotita deseori si de disfunctie hormonala, cu etiologie hepatica (ciroza hepatica), terapia
estrogena, rareori cancer mamar.
Tabloul clinic in 70% dintre cazuri se caracterizeaza prin noduli duri, nedurerosi, mamar sau
axilar, secretie mamelonara unilaterala sero-sanguinolenta sau cu modificari eczematiforme
ale mamelonului.
Intr-un stadiu avansat mamelonul este protuziv sau retractat.

17/63
Cancerul de san produce metastaze precoce, de cele mai multe ori cand se pune diagnosticul
exista deja 20% metastaze evidentiabile.
Diseminarea hematogena da metastaze osoase in 80% din cazuri, metastaze pulmonare si
hepatice in 50% din cazuri, metastaze cerebrale, iar diseminarea limfogena prinde ganglionii
auxiliari, supraclaviculari, sternali.
8. Diagnostic clinic
Se apreciaza ca in peste 80% din cazuri tumora este descoperita accidental de catre femeie cu
ocazia toaletei corporale.
Principalele semne de alarma care determina pacienta sa apeleze la doctor sunt decelarea prin
palpare a unei tumori la nivelul sanului sau a unui ganglion axial, aparitia unei secretii
mamelonare, modificari de contur ale sanului, retractia tegumentara sau a mamelonului.
Prin examen local atent se pot pune in evidenta si alte semne revelatoare: asimetrii ale sanilor,
desen vascular mai accentuat, eczematizarea mamelonului, ulcerarea tegumentelor in formele
avansate.
Semnele clinice clasice de malignitate ale tumorii mamare sunt duritatea, onturul neregulat si
imprecis delimitat, fixarea la parenchimul glandei si aderenta sa la tegumente, retractia
mamelonara si constatarea unei adenopatii axilare palpabile.
9. Diagnostic paraclinic
Dintre investigatiile paraclinice utilizate in sustinerea diagnosticului de cancer mamar, cu
importanta practica mai mare sunt:
- mamografia simpla;
- termografia mamara;
- radiofosfocaptarea.

18/63
Alte probe paraclinice cum ar fi galactografia, limfografia, flebografia au o utilizare limitata in

anumite situatii particulare.
10. Diagnostic anatomo-patologic

Semnele clinice si investigatiile paraclinice, desi de mare utilizare in sustinerea diagnosticului,
nu constituie o certitudine asupra malignizarii leziunii.
Singurul examen capabil sa stabiliasca cu exactitate natura tumorii este cel histopatologic.
Dovada microscopica a malignitatii se impune in mod categoric, avand in vedere atitudinea
terapeutica diferita in fata celor doua tipuri de leziuni.
In acest sens, cea mai buna metoda de diagnostic este extirparea chirurgicala a tumorii in
totalitate urmata de un examen histopatologic extemporaneu.
Metodele utilizate in mod curent sunt punctia biopsica, biopsia prin foraj si examenul citologic
al frotiului din secretia mamelonara, dar care au o acuratete diagnosica mai redusa (90-95%).
11. Diagnostic stadial

In vederea precizarii conduitei terapeutice si a prognosticului trebuie stabilit diagnosticul
stadial.
Clasificarea stadiala se face dupa caracterele si dimensiunile tumorii, interesarea pielii
mamelonului, muschilor pectorali si peretelui toracic (T3-T4), a ganglionilor regionali axilari
si supraclaviculari si a existentei metastazelor.
Pe baza acestor criterii, s-au stabilit patru stadii ale cancerului mamar:
a) stadiul I - tumora pana la 2 cm fara adenopatie, fara fixare la piele, mamelonul poate
fi retractat, fara fixare la planurile profunde, fara metastaze;

19/63
b) stadiul II - tumoara peste 5 cm, fixare completa la piele, cu piele in coaja de

portocala pe toata intinderea tumorii, fixare incompleta la marele pectoral si perete
toracic, adenopatie axilara omolaterala fixata sau adenopatie supra si subclaviculara
fara metastaze la distanta;
c) stadiul III - metastaze la distanta, oricare ar fi intinderea si fixarea tumorii sau a
ganglionilor axilari supra si subclaviculari. Diagnosticul precoce este foarte important,
cu toate ca in multe cazuri este dificil, datorita evolutiei latente a tumorii.
Aparitia tumorii, concomitent cu un examen clinic atent al glandei mamare, a regiunii axilare,
a secretiei mamelonare etc., ne pot conduce la diagnostic prezumtiv chiar in fazele incipiente,
iar cu ajutorul examenelor paraclinice, ne pot conduce la un diagnostic de certitudine.
Pentru a ne feri de riscuri de eroare, se va proceda astfel:

- orice tumora mamara poate sa fie cancer pana la proba directa contrarie;
- nu trebuie intarziat diagnosticul definitiv prin tratament hormonal in cazurile de mastoza cu
tumora sau formele pseudotumorale de mastopatie;
- nu trebuie neglijata secretia mamelonara care poate fi insotita de un cancer nepalpabil;
- nu trebuie impiedicat diagnosticul clinic si histopatologic printr-o radioterapie facuta inainte
de a fi pus diagnosticul precis;
- examenul clinic trebuie continuat cu investigatii complementare in caz de dubii sau pentru
confirmarea unui diagnostic clinic considerat incert.
12. Evolutia

20/63
Imposibilitatea de delimitare si infiltrarea pielii sunt semne fara importanta de inceput. Pentru
a pune in evidenta prinderea pielii se va cauta semnul capitonajului, incercand sa se plieze
pielea mamara - nu este posibil, pielea se rideaza.
Intr-o faza mai avansata, cand tumora adera si infiltreaza spre suprafata straturilor conjunctive,
care duc de la glande la piele, circulatia limfatica a pielii fiind blocata, porii se dilata devin
bine vizibili, dand aspectul de coaja de portocala.
Invadarea glandei se face din aproape in aproape, aderenta la piele devine tot mai neta,
aspectul cojii de portocala se extinde proportional cu tumora cu timpul ocupand toata
suprafata pielii sanului.
In perioada de invazie apare retractia mamelonului produsa prin infiltrarea tracturilor
conjunctive ale canalelor galactofore.
Presiunea pe tumora poate sa ne arate o scurgere prin mamelon de aspect seros, sanguinolent
sau lactoseros(mamela secretanda).
Extensia tumorii spre planurile profunde duce la invadarea aponevrozei muschiului pectoral
mare si apoi a muschiului insusi si mai in profunzime pana la grilajul costal tumora devine
aderenta la planurile profunde.
Extensia regionala se face pe caile limfatice prinzand ganglionii axilari care la inceput se pot
palpa ca niste formatiuni dure, mobile neaderente la tesuturile din jur devin confluente,
aderente la tesutul celulo-grasos al axilei, avand aspectul unor formatiuni dure, neregulate,
imobile fata de tesuturile din jur.
Ganglionii supraclaviculari sunt invadati mai tarziu, clavicula reprezentand din punct de
vedere al extensiei regionale, limita rezonabila a operabilitatii cancerului mamar.
Caile limfatice ale pielii care transversal pot invada ganglionii axilari axilei opuse.
Extensia la distanta se face prin metastazare pe cale sanguina, putand da metastaze
pleuropulmonare, osoase(femur, humerus, coloana vertebrala, craniu, bazin), hepatice etc.

21/63
In faza avansata apar dureri care se datoreaza prinderii plexurilor nervoase, revarsate pleurale,
fracturi patologice ale oaselor lungi.
Apare casexia progresiva datorita anorexiei complete si insomniei.
Moartea survine printr-o complicatie intercurenta in afara tratamentului chirurgical, dupa o
perioada de 2-3 ani.
Evolutia cancerului mamar este foarte rapida si cu prognostic mai grav la femeile tinere, mai
ales daca apare in perioada de sarcina sau lactatie.
La femeile in varsta evolutia este inceata, nedand de obicei metastaze, tumora capata un aspect
scleros, schiros.
13. Prognostic
In conditiile tratamentului complex al cancerului mamar prognosticul este in functie de stadiul
in care a fost descoperit cancerul mamar si de precocitatea tratamentului.
- supravietuirile peste 5 ani sunt de peste 80-90% in tumorile tratate in stadiul I;
- supravietuirile scad la 50% in stadiul II;
- supravietuirile scad sub 10-15% in stadiul III;
- in stadiul IV nu se inregistreaza nici o supravietuire peste 5 ani;
- prognosticul cancerului este favorabil in stadiul 0 si I cand vindecarea prin tratamente
moderne realizeaza rezultate bune pana la 90-95% din cazuri;
- prognosticul devine rezervat incepand cu stadiul II si sever in stadiile mai avansate;
- prognosticul intr-o tumoare benigna este fara indoiala bun.
- sunt tumori benigne (polipii,negii) care au un potential crescut de malignitate - prognosticul
fiind rezervat.
- tumorile maligne au intotdeauna un prognostic rezervat si chiar cand au fost extirpate astfel
incat afectiunea continua sa evolueze prin metastazele pe care le-a produs.

22/63
14. Forme anatomo-clinice particulare

Boala PAGET (cancerul areolar mamar si al mamelonului) prezinta ulceratii crustoase, cu
margini neregulata, policiclice, reliefate, pruriginoase, situate la nivelul mamelonului, pe care
il depasesc si care este mai mult sau mai putin distrus; releva prezenta unui cancer subiacent,
propagat in lungul canalelor galactofore si care atinge mamelonul.
Cancerul SCHIROS prezinta trei varietati anatomo-clinice:
- schirul atrofic, glanda mamara se atrofiaza, mamelonul dispare treptat, are evolutie lenta,
invazia ganglionara se face tardiv, este tipic pentru femeia in varsta;
- schirul in cuirasa prinde in masa tegumentul sub forma unor placarde rosii sau brune,
indurate sau confluente in jurul toracelui; se insotesc de durere violenta, cu senzatie de
constrictie toracica;
- schirul pustular diseminat poate fi o forma de recidiva: in jurul unei tumori netede apar
numerosi noduli cutanati, duri, nedurerosi care inconjoara tumora initiala.
Cancerul Encefaloid afecteaza femeia tanara: se prezinta ca o tumora moala cu zone
pseudochistice, afectand in intregime sanul; este rapid infiltrativ.
Mastita acuta carcinomatoasa are debut brusc, la o femeie tanara care alapteaza. Sanul este
tumefiat, rosu edematos; frecvent afectiunea este bilaterala; prezinta adenopatie de tip
inflamator; bolnava are febra, starea generala se altereaza rapid, evolutia este galopanta, cu
metastaze precoce la distanta.
Sarcomul mamar-tumora de consistenta crescuta, bine circumscrisa, cu adenopatie, deoarece
metastazarea se produce pe cale hematogena, dand diseminari precoce in ficat, plamani si
oase. Evolutia este grava.

23/63
Cancerul ocult este forma in care singura manisfetare este reprezentata de adenopatia axilara
sau de metastaze; diagnosticul se pune pe baza biopsiei ganglionare urmate de mamaografie
sau galactografie.
Cancerul mamar la barbat este foarte grav, confundat adesea

datorita frecventei mici, cu un adenom sau o mastoza chistica;
volumul redus al glandei face ca tumora sa evolueze rapid catre
straturile profunde si superficiale; prognosticul este rezervat.
15. Metode de investigatie

Anamneza
La inceput vom afla datele de identitate, varsta si ocupatia bolnavei.
Motivele internarii vor evidentia prezenta durerii, a febrei, a pierderilor de sange prin vagin,
modificari ale starii generale.
Antecedente heredocolaterale ne vor informa despre starea de sanatate a parintilor si rudelor
apropiate.
Antecedente personale vor evidentia data aparitiei primei menstruatii (menarha), modul in
care s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau fara dureri.
Se va nota momentul instalarii ciclului menstrual regulat, la ce interval de timp apare
menstruatia (28-30 de zile), cat dureaza (3-4 zile), cantitatea sangelui (fluxul normal, redus,
abundent).
Se vor retine datele despre numarul nasterilor si avorturilor, modul cum au decurs sarcinile si
nasterile, starea si greutatea fetilor la nastere.

24/63
Antecedente personale patologice vor nota bolile infectocontagioase, cu influenta lor asupra
organismului, boli generale, interventii chirurgicale, boli ginecologice.
Anamneza se finalizeaza cu istoricul bolii actuale, precizandu-se debutul (brusc, insidios) si
analiza temeinica a principalelor simptome.
Deasemenea ne intereseaza tratamentul efectuat la indicatia medicului sau din proprie
initiativa.
Examenul clinic general

Se face sistematic, cunoscandu-se faptul ca multe simptome sau sindroame in ginecologie
constituie rasunetul unor afectiuni generale.
Se verifica functionalitatea aparatelor organismului, se masoara:
- tensiunea arteriala;
- pulsul;
- respiratia;
- temperatura;
- diureza;
- se verifica scaunul.
Examen clinic ginecologic
Inspectia
Cu o privire generala asupra bolnavei, vom observa starea ei fizica (inaltime, configuratie)
coloratia tegumentelor si a mucoaselor (palida, icterica, galben pai).
Se observa abdomenul pacientei, aceasta fiind in decubit dorsal, cu membrele inferioare usor
flectate.

25/63
Se poate observa uneori abdomenul marit in volum, ocupat de o tumora si marime variabila
(fibroame mari, tumori de ovar), alteori abdomenul este destins pe ambele flancuri (in caz de
existenta a ascitei).
Palparea
Se face cu blandete, cu fata palmara a mainii usor incalzita; se poate palpa o tumora dura,
nedureroasa, greu de separat de tesutul mamar din jur, prezentand uneori chiar de la inceput
aderente la suprafata profunda a dermului.
Percutia
Prin percutie putem delimita forma si dimensiunile formatiunii tumorale.
Examenul sanilor
Poate evidentia prezenta unei tumori sensibile sau
nedureroase,mobile sau aderente.
Se observa retractia mamelonului, pielea de
portocala data de edemul papilar, scurgerile
mamelonare.
Examenul genital
Incepe
prin
inspectia
vulvei;
se
observa
configuratia labiilor, gradul impregnarii cu hormoni sexuali, anumite anomalii, prezenta unei
rupturi de perineu.
Se cere pacientei sa tuseasca sau sa se screama, observandu-se modul in care coboara peretii
vaginali, vezica si rectul.

26/63
Se vor mai observa leziunile provocate de anumite boli (ex: sifilis), condiloamele acuminate,
scurgerile.
Examenul cu valvele
Ne permite sa observam cavitatea vaginala si colul. Precede intotdeauna tuseul vaginal,
permitand prelevarea de secretii din vagin sau canalul cervical, pentru examen bacteriologic si
parazitologic, citologic si de ph.
Tehnica:
Se indeparteaza cu ajutorul indexului si policelui labiile mari si mici; se introduce valva
inferioara prin introitul vaginal in vagin, apasand pe musculatura perineala din dreptul
comisurii vulvare posterioare.
Se introduce valva superioara cu contul pe mijlocul celei inferioare, se indreapta si se
indeparteaza de cea inferioara.
Valvele fiind simetrice, apropierea marginilor va strivi tesuturile provocand durere.
In raport cu dirijarea varfului valvelor, vom evidentia colul uterin.
Se vor urmari:
- aspectul mucoasei vaginale;
- leziunile vaginale existente;
- caracterul leziunilor;
- situatia si axul colului uterin;
- aspectul orificiului cervical extern;
- culoarea si modificarile epiteliului cervical;
- eventuale manevre abordive;
Vom analiza:
- aspectul continutului vaginal;

27/63
-secretii care,atunci cand sunt in abundenta (sange, cheaguri), necesita o toaleta vaginala ce se
va efectua cu o pensa port-tampon si o compresa sterila;
- eventuale scurgeri din cavitatea uterina;
- pe colul uterin se pot observa mici formatiuni chistice;
- examenul cu valve nu se practica pe un himen intact, in vaginism sau operatii cu suturi
recente ale perineului, unde exista pericolul desfacerii lor cu dehiscenta plagii.
Tuseul vaginal
Combinat cu palparea abdominala se practica in pozitie ginecologica, oferindu-se relatii la
vagin, col uterin, uter, anexe. La tactul vaginal, colul apare tras si uterul deplasat de prezenta
tumorii.
Prin intermediul fundurilor de sac vaginale, palpam ovarul si trompa uterina care pot fi
normale sau scurtate (patologic), suple, sensibile, dureroase sau nedureroase.
Atunci cand in cavitatea peritoneala se acumuleaza sange sau puroi, fundul de sac posterior
(Douglas) bombeaza, devenind sensibil.
Tuseul rectal
Se realizeaza prin introducerea unui deget in rect, pentru a examina organele genitale la
virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua), pentru a putea evidentia o tumora genitala
sau extragenitala, infiltratia parametrelor (in neoplasmul uterin), colectii din fundul de sac
posterior al vaginului sau gradul de alterare a peretului rectovaginal.
La aceste examene, asistenta medicala pregateste bolnava, serveste medicul cu instrumentarul
necesar si executa tot ceea ce i se spune de catre medic.
La examenul cu valvele, dupa ce medicul introduce valvele vaginale, acestea vor fi sustinute
de catre asistenta pentru a-l ajuta in efectuarea examenului.

28/63
Se asigura lumina necesara pentru vizualizarea zonelor examinate.

Se recolteaza secretii vaginale pe lame, pentru frotiuri sau medii de cultura, se efectueaza
tratamente locale.
Recoltarea secretiilor vaginale

- secretia vaginala reprezinta un transsudat al mucoasei vaginale, care contine celule epiteliale
de descuamare si germeni a caror varietate e in functie de diferiti factori (varsta, stari
fiziologice sau patologice) si de continutul in glicogen;
- glicogenul favorizeaza ca flora microbiana sa fie reprezentata de germeni din grupul
lactobacillus;
- prezenta glicogenului, a acidului lactic si lactobacillus dau secretii vaginale un ph acid cu rol
de aparare impotriva infectiilor;
- perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor(vaginitelor);
- examenul bacteriologic este dificil si fidelitatea rezultatelor este conditionata de prelevare,
transport,examinare, interpretare.
- materiale sterile: manusi de cauciuc, specule vaginale, ansa de recoltare, pipete Pasteur,
eprubete, lame de sticla;
- materiale nesterile: lampa de spirt, creion dermatograf.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei

- cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual;
- se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica;
- se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta, fara solutie
dezinfectanta sau sapun.

29/63
Executie:
- asistenta se spala pe maini;
-imbraca manusi de cauciuc;
- indeparteaza labiile mari si mici;
- recolteaza cu ansa de recoltare sau cu un tampon fixat pe port-tampon din urmatoarele locuri
de electie: orificiul glandelor Bartholin, orificiul colului uterin, meatul urinar;
- recoltarea se face cu valve si cu specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor
vaginului;
-se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru examen citologic, iar
pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa de recoltare in eprubeta sterila.
La fetite se recolteaza cu ansa, iar in caz de suspiciune de difterie vulvara se preleveaza trei
tampoane: vaginal, nazal, faringian.
Interpretarea rezultatelor examenului

- la examenul microscopic, apar patru imagini:
Tipul I - epitelii si lactobacili (secretie normala);
Tipul II - epitelii,lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite;
Tipul III - epitelii, foarte rar lactobacili, foarte frecvent bacili gram-pozitivi si negativi,
frecvente leucocite;
Tipul IV - rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente leucocite, foarte abundenta flora
mixta, trichomonas prezent.
Examen de laborator
Examenele complementare sunt extrem de importante dar, din nefericire, nu ofera date absolut
specifice pentru cancer, mai ales in stadiile incipiente.

30/63
In cadrul examenului de laborator se efectueaza:

- examene curente adresate terenului, aceleasi in toate cazurile;
- examene tintite vizeaza o anumita etiologie, sugerata de investitia clinica si epidemiologica.
Recoltari de sange
Valori normale
Alte detalii
V.S.H.
Tip
barbati:1-10mm/h;715mm/2h;
femei:2-13mm/h;12-17/2h.
Hemoleucograma
eritrocite
4,5-5,5 milioane/mm3 la
barbati;
4,5-4,8 milioane/mm3 la femei;
reticulocite
10-15%o;
leucocite
4200-8000/mm3
formula leucocitara
polinucleare neutrofile
nesegmentate 0-5%
polinucleare neutrofile
segmentate 45-70%
enzinofile
1-3%
bazofile
0-1%
limfocite
20-40%
monicite
4-8%
trombocite
150-400mii/mm3
Recoltarea V.S.H.-ului:
- pentru viteza de sedimentare a
hematiilor se recolteaza sange fara
garou, in seringa (eprubeta) de 2 ml cu
0,4 ml de citrat de Na 3,8% peste care
se aspira 1,6 ml sange;
- amestecul se scurge intr-o eprubeta
sterila si se omogenizeaza usor;
- eprubeta se eticheteaza citet;
- se aspira cu pipeta Westergreen sange
din eprubeta pana la gradatia zero;
- se aseaza in stativ in pozitie verticala,
in repaus timp de o ora.
Recoltarea se poate face prin punctie
venoasa sau prin punctie capilara
(inteparea pulpei degetului).
Tehnica punctiei venoase:
- se pregatesc materialele necesare
punctiei venoase;
- se anunta pacientul si i se explica
tehnica si necesitatea ei;
- se aseaza pacientul intr-o pozitie
comoda, decubit dorsal;
- se leaga garoul la o distanta de 7-8 cm
deasupra locului punctiei, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia
venoasa fara a comprima artera;
- se recomanda pacientului sa stranga
pumnul, venele devenind turgescente;
- asistenta imbraca manusile de cauciuc
sterile;
- se dezinfecteaza tegumentul si se
fixeaza vena cu policele mainii stangi la
4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos
asupra tesuturilor vecine;
- se fixeaza seringa cu gradatiile in sus,
cu acul atasat si cu bizoul in sus, intre
police si restul degetelor si se patrunde
traversand tegumentul, apoi peretele
venos, invingandu-se rezistenta elastica
a venei, pana ce acul inainteaza in gol;
- se controleaza patrunderea acului in
vena prin aspiratie cu seringa si se
indeparteaza garoul;
- se aplica tamponul de vata imbibat in

31/63
Hemoglobina (Hb.)
barbati: 15+2g/100ml;
femei: 13+2g/100ml;
n.n: 16-25g% scade dupa
primele zile;
Creatinina
0,6-1,20mg%
Ureea sanguina
20-40mg%
Glicemia
60-120mg%
Hematocrit
barbati: 46+6%
femei: 41+5%
=7,8g%
Proteinemia
Ionograma
Timpul de sangerare (T.S.)
calcemia: 9-11mg%
fosfatemia: 3,5-4,5mg%
natremie: 134-147mEq/l
2-4 min.
Timpul de coagulare (T.C.)
4-8min.
Fibrinogen
200-400mg%
Grup sanguin si RH
solutie dezinfectanta la locul punctiei si

se retrage brusc acul;
- se comprima locul punctiei 1-3
minute, bratul fiind in extensie.
- se iau 1-2ml de sange pe substanta
anticoagulanta (o picatura de heparina),
in eprubeta etichetata cu datele
bolnavului, data salonului, sectia si
analiza ceruta.
- dozarea se face in aceeasi zi pentru
uree si creatinina;
- raportul uree/creatinina,in mod normal
trebuie sa fie 30/L.
- se recolteaza 3-5ml de sange prin
punctie venoasa cu sau fara
anticoagulant.
- se recolteaza 3ml de sange prin
punctie venoasa cu cristale de florura de
Na sau fara anticoagulant.
- se recolteaza prin punctie venoasa 2-3
ml pe heparina.
-se recolteaza prin punctie venoasa 45ml fara anticoagulant.
- se recolteaza 10ml sange simple prin
punctie venoasa din care se fac
determinari de ioni.
- este un test in vivo al primilor doi
timpi ai hemostazei reflectand functia
hemostatica a vaselor si trombocitelor.
Tehnica:
- se punctioneaza pulpa degetului cu un
ac steril;
- cu un tampon uscat se sterge prima
picatura de sange;
- la aparitia celei de a doua picaturi de
sange se apasa pe cronometru;
- din 15 in 15 secunde se sterge picatura
de sange;
- in momentul in care nu mai sangereaza
se intrerupe cronometrul.
- se punctioneaza pulpa degetului;
- cu un colt al lamei se ia o picatura de
sange care se pune pe o lama;
- in momentul in care picatura de sange
a atins lama se apasa pe cronometru;
- se intinde inclinand usor lama pana
cand sangele se coaguleaza,cand se
intrerupe cronometrul.
- 4,5ml sange venos+0,5ml citrat de
Na3,8%.
- interesul efectuarii grupelor sanguine
este de o importanta deosebita;
- cunoasterea grupelor sanguine trebuie
sa fie sistematica pe ansamblul
populatiei unei tari si se trec in orice act
de identitate (absolut necesar intr-un
accident auto sau o interventie
chirurgicala neplanificata).

32/63
TGO
adulti: 2-20UI;
copii sub varsta de 3 ani: pana la
40UI;
copii 3luni-1an: pana la 28UI.
Transaminaze
TGP
adulti: 2-16,5UI;
copii pana la 5 ani: 0,2-13UI;
raportul TGO/TGP=1,6.
Timol
1,4U.McL
- enzimele celulare din sange:

transaminazele, glutamotoxire-ductaza,
lactatoxidoreductia apar in sange in
cantitati crescute inca din fazele
subicterice ale bolilor hepatice;
- pentru dozarea enzimelor celulare se
recolteaza 5-6 ml de sange venos,
dimineata pe nemancate, fara substante
anticoagulante;
- intrucat enzimele se altereaza repede
in vitro, sangele se trimite imediat la
laborator.
- valori mai mici decat normal, in lipsa
cauzelor extra-hepatice, aport
insuficient (inanitie,malabsortie)sau
pierderi patologice(albuminurie)
pledeaza pentru afectiune
parenchimatoasa hepatica.
Teste de disproteinemie
Modificarile cantitative ale proteinelor plasmatice altereaza echilibrul coloidal care poate fi
pus in evidenta prin testele de labilitate serica.
Tehnica:
- o cantitate de ser sanguin se trateaza cu o substanta chimica oarecare care provoaca o
turbiditate, precipitare, floculare sau formare de gel in amestec, prin actiunea reactivului
asupra proteinelor din plasma.
Cele mai cunoscute probe de disproteinemie sunt:

Reactia Takata-Ara:
- se face cu clorura mercurica in dilutii succesive;
- reactia este pozitiva daca floculatia apare in 3 dilutii succesive pornind de la dilutia minimala
de 1/32.
Reactia Gros:
- se face cu solutie Hayem;
-valorile normale sunt peste 2cc.
33/63
Banda de coagulare Weltmann:

- se executa cu solutii descrescande de clorura de calciu;
- in conditii normale coagularea are loc in tuburile 6-7;
- banda poate fi scurtata sau alungita.
Reactia Wahrmann-Wunderly:
- utilizeaza sulfat de cadmiu;
- rezultatul se noteaza cu pozitiv sau negativ.
Reactia Kunket:
- se face cu sulfat de zinc;
- rezultatul poate fi pozitiv sau negativ.
Reactia cefalin-colesterol:
- se face cu o emulsie de cefalin colesterol;
- rezultatul se noteaza de la 0 la ++++.
Reactia Mallen:
- se face cu o solutie Lugol;
- rezultatele se noteaza de la 0 la +++.
- pentru teste de labilitate serica se recolteaza 10ml, sange venos fara substanta anticoagulanta.
Examenul citologic Papanicolau

- examenul secretiei cervico-uterine si vaginale permite uneori depistarea celulelor neoplazice
de origine ovariana drenata prin tub.
Examen sumar de urina

- analizele de urina se efectueaza din 2-3 ml emisa pe 24 ore;

34/63
- pentru sumar de urina se recolteaza din urina proaspata emisa pe 24 de ore;

- pentru sumar de urina se recolteaza 2-3 ml; urina emisa spontan sau prin sondaj vezical;
- inaintea recoltarii se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
-valoarea normala: albumina absent, glucoza absent, sediment cu rare leucocite, rare celule
epiteliale.
Urocultura
- se recolteaza urina proaspata, emisa dimineata la sculare sau dupa un repaus de 6 ore;
-recoltarea se face in eprubete sterile, din mijlocul jetului urinar;
-se transporta eprubetele la laborator;
-urocultura este examenul bacteriologic al urinii.
Explorari Functionale
Electrocardiograma
- este inregistrarea grafica a biocurentilor produsi de miocard;
- este traseul obtinut cu ajutorul unui electrocardiograf, reprezentand inregistrarea curentilor
de actiune produsi prin activitatea inimii.
Explorari radiologice
Mamografia
- mamografia simpla poate ajuta la descoerirea cancerelor de marime subclinica;
- ea ne da date certe de diagnostic pana la 90%;
- mamografia ne da semne sugestive de malignitate-opacitate tumorala cu densitate crescuta,
de forma neregulata, cu contur imprecis delimitat.
Radiofosfocaptarea
- foloseste p32 radioactiv care are capacitatea de a se fixa pe tesuturile pe cale de crestere;

35/63
- razele beta emise de fosforul radioactiv sunt decelate prin scintigrafie mamara.
Galactografia
- consta in injectarea cu substanta de contrast prin cateterizarea canalelor galactofore;
- poate fi utilizata alaturi de alte metode pentru vizualizarea canalelor galactofore, a
modificarilor de forma si dimensiune.
Pneumografia
-consta in introducerea de aer rectromamar, combinand mamografia simpla cu transparenta
aerului inoculat.
Alte metode de utilizare limitata in explorarea paraclinica sunt limografia, flebografia,
xerografia.
Alte examene de specialitate

Termografia
- se efectueaza cu aparatura speciala care inregistreaza emiterea de raze infrarosii de catre
tesuturile bolnave fata de cele normale, redate de termograme;
-se bazeaza pe diferenta de temperatura intre tegumentele vecine tumorii fata de cele de
distanta.
Examinari citologice
- examenul citologic al secretiei mamelonare;
- examenul citologic al punctului aspirativ din formatiunea tumorala si ganglioni.
Punctia biopsica
- poate scoate din tumora celule canceroase, dar este o metoda nesigura, astfel incat cel mai
indicat este examenul histopatologic extemporaneu;

36/63
- biopsia si examenul histopatologic se realizeaza intraoperator, este singura metoda capabila

sa stabileasca cu exacitate natura tumorii, dovada histipatologica a malignitatii este deosebit
de necesara in adoptarea atitudinii terapeutice.

37/63
Capitolul II
TRATAMENTUL
Orice tumora benigna este bine sa fie extirpata si sa fie examinata la microscop.
Tratamentul cancerului mamar este complex si trebuie individualizat in functie de:

- incadrarea stadiala a neoplaziei;
- forma clinica evolutiva;
- terenul biologic al bolnavei.
Astazi se cunosc urmatoarele mijloace de tratament:

- tratament chirurgical;
- tratament iradiant prin roentgenterapie si cobaltoterapie;
- tratament cu citostatice;
- tratament hormonal si imunoterapie.
1. Tratamentul chirurgical
Singurul tratament care ramane eficace este tratamentul chirurgical.
El consta in extirparea tumorii impreuna cu o zona larga de securitate a tesuturilor dimprejur.
a) interventia chirurgicala cea mai complexa si

eficienta este operatia Halstedt care are intentia de
radicalitate, in care se extirpa in bloc glanda mamara,
muschii pectorali, tot tesutul limfatic si grasos al axilei;
b) mamectomia simpla fara evidarea ganglionara si
fara extirparea pectoralilor urmata la 10-12 zile de tratament iradiant pe zonele ganglionare se

38/63
practica la bolnavele varstnice, la cele la care datorita starii generale nu este posibila operatia
Halstedt; mamectomia simpla se mai practica ca metoda paleativa, de curatire in cancerele
mamare ulcerate sau pe cale de ulcerare; mamectomia trebuie completata cu terapie iradianta
si citostatice.
In stadiile mai putin avansate (I si II), interventia chirurgicala cu intentie de radicalitate are ca
scop extirparea glandei prin operatia Halstedt, impreuna cu ambii muschi pectorali sau
operatia Patey doar cu micul pectoral.
Mamectomia este interventia paleativa pentru stadiile avansate (III si IV) cu tumori mari,
eventual ulcerate la tegumente.
2. Tratamentul prin cobaltoterapie

Iradierea prin cobaltoterapie este utilizata mai ales in asociere cu tratamentul chirurgical atat
preoperator, cat si postoperator.
Dupa 2-3 saptamani de la vindecarea plagii operatorii se va face iradierea postoperatorie de
consolidare.
Asocierea radio-chirurgicala scade semnificativ procentul recidivelor. Combinarea celor doua
metode ofera cele mai bune rezultate terapeutice.
Tratamentul iradiant ca singura metoda de tratament este utilizata in stadiile III si IV ca si in
recidivele postoperatorii.
Tratamentul iradiant prin roentgenterapie tinde sa fie inlocuit cu cobaltoterapia care are
penetratie mai mare si permite scaderea dozelor utilizate. Se mai poate asocia cu
chimioterapia.
3. Tratamentul cu citostatice

39/63
In ultimele doua decenii au patruns din ce in ce mai mult in terapeutica citostaticele ca

adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al cazurilor care nu pot beneficia
de terapeutica chirurgicala: Citosulfan,Girostan, I.O.N., Levofalan, Methotrexat s.a.
In cazuri avansate, incurabile sau cele care recidiveaza ori dezvolta metastaze si in care
terapeutica este practic inutila, asistenta poate judeca starea in care este; in aceste cazuri apar
adeseori dureri extrem de violente.
Se impune utilizarea sedativelor si a morfinei; administrarea lor trebuie facuta in dozele
necesare si ori de cate ori este nevoie.
4. Tratamentul hormonal si imunoterapia

Hormonoterapia in stadiile I si II nu este indicat tratamentul androgenic deoarece
metabolizarea estrogenilor si androgenilor poate sa apara in orice moment.
In cancerele cu evolutie acuta, in cele cu hormonodependenta sau metastaze osoase este
indicata ovarectomia bilaterala, prin iradiere ovariana sau pe cale medicamentoasa (cu
Tamoxifen).
La femeile tinere, castrarea chirurgicala precede operatia radicala.
Hormonoterapia ca metoda adjuvanta se va utiliza la tumorile dovedite a fi
hormonodependente.
5. Tratamentul cu chimioterapice
Chimioterapia utilizata independent de alte metode nu poate duce la vindecare. Ea poate mari
procentul vindecarii atunci cand urmeaza actul chirurgical.
In cura repetata constituie un tratament paleativ in formele avansate de cancer, asociate cu
hormonoterapia.

40/63
In tratamentul cancerului mamar s-au folosit aproape toate citostaticele cunoscute cu rezultate
variabile.
Dintre achilante par a fi mai eficiente Xiclofosfamida, Tio Tepa, Levofalan, IOB82. Dintre
metaboliti amintim Vincristina
De obicei se face polichimioterapie care da rezultate cu mult mai bune decat
monochimioterapia.
6. Tratamentul profilactic
Cunoscand faptul ca tumorile maligne depistate la timp au grad crescut de vindecare,
profilaxia trebuie inteleasa in sensul de a depista cancerul in primul stadiu in care procentul de
vindecare este de 90% sau cel mai tarziu in stadiul II in care vindecarile se apreciaza ca pot
atinge procente intre 15-30%. In stadiile mai avansate posibilitatile de vindecare sunt mult mai
mici.

41/63
Capitolul III
INGRIJIRI SPECIALE GINECOLOGICE
Pentru descoperirea din timp a tumorilor sanilor se recomanda pe langa examenul periodic
efectuat la medicul specialist si autoexaminarea mamelelor. Acest lucru este necesar mai ales
in localitatile situate la distanta de unitatile medicale.
Numarul de imbolnaviri prin cancer de san a crescut mult in ultimii ani.

Printre alte cauze (fumatul, folosirea anticonceptionalelor, cauzele ereditare, expunerea la
radiati), cancerul de san este favorizat si de cresterea secretiei de hormoni ai ovarului.
Frecventa cea mai mare a tumorilor sanului se intalneste intre 35-60 de ani, de aceea orice
femeie dupa 30 de ani trebuie sa-si faca un control medical al sanilor la 6-12 luni.
Cu aceasta ocazie va fi instruita de personalul medical sa-si efectueze singura examinarea
sanilor, cat mai des posibil.
Autoexaminarea mamelelor are in vedere modificarea de forma si volum, de duritate sau
prezenta unor scurgeri seroase sau sanguinolente din mameloane.
Pentru a obtine rezultate mai bune, examinarea sanilor se va face la 5 si la 15 zile dupa
inceperea ciclului menstrual, iar pentru femeile in menopauza observarea se va face la o data
fixa din luna.
Examenul se face stand in picioare in fata oglinzii, cu mainile ridicate in sus sau asezate pe
umeri.
Se urmareste daca apar deformari (gropite), denivelari pe suprafata unui san in comparatie cu
celalalt san. Apoi se va examina stand culcata.
Cu varful degetelor mainii va palpa printr-o usoara apasare, din aproape in aproape, tot sanul.
Se va constata daca exista in masa moale si elastica si parti mai dure, sub forma de noduli sau
daca exista zone dureroase, mai ales in timpul menstruatiei.
42/63
In acelasi timp se va palpa si regiunea axilei pentru a descoperi un eventual ganglion marit
care se simte ca o aluna, dur.
Cand se observa modificari suspecte, femeia se va adresa medicului ginecolog care va deosebi
tumora canceroasa de una necanceroasa.
Rolul asistentei in ingrijirea bolnavelor cu probleme ginecologice:

- asigura linistea,confortul fizic si psihic;
- incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la modificarile ce pot surveni.
Cazul I
La data de 01.02.2008, la camera de garda ginecologie a Spitalului Prof. Dr. Panait Sarbu se
prezinta Ionescu Maria datorita aparitiei unei formatiuni tumorale la nivelul sanului stang ce a
crescut in timp. Pacienta este internata pentru tratament de specialitate cu diagnosticul nodul
mamar stang.
Examenul clinic efectuat in aceeasi zi arata:

- sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat;
- sistem muscular normal conformat si reprezentat;
- sistem osteo-articular integru;
- sistem limfo-ganglionar nepalpabil;
- aparat circulator clinic normal;
- aparat digestiv clinic normal;
- aparat respirator clinic normal;
- aparat urinar clinic normal.

43/63
La data de 02.02 2008, se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:

- Hb=14,1g%;
- Ht=40,5g%;
- limfocite=7200/mm;
- glicemie=100mg%;
- uree=32mg%;
- colesterol=3,3mg%;
- TGP=18.29UI;
- TGO=21,66UI
- TS=133;
- TC=5;
-grup sanguin=A2,Rh-pozitiv.
Examenul de urina arata:

- albumina si glucoza absent;
- in sediment, rare leucocite si rare epitelii.
Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate.
La data de 03.02.2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie:

- se asigura pregatirea psihica a bolnavei;
- se masoara functiile vitale: TA=110/70mmHg/AV=81 batai/min.;
- temperatura corpului 37,7C;
- diureaza normala;

44/63
- seara se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si una de

Romergan.
In data de 04.02.2008 se practica interventia chirurgicala.

Dupa interventie, operata este dusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere
postoperatorie.
Culegerea de date
Ionescu Maria in varsta de 57 de ani, pensionara, se prezinta la camera de garda a Spitalului
Pr. Dr. Panait Sarbu, prezentand usturime si durere la nivelul sanului stang si o formatiune
tumorala ce a crescut in timp. Este casatorita si mama a trei copii.
I.M. nu prezinta dificultati respiratorii, frecventa respiratorie este regulata de 18 respiratii/min.
I.M. nu mai fumeaza de aproximativ 20 de ani, nu tuseste si nu expectoreaza. Nu obisnuieste

sa faca exercitii respiratorii, insa ii place ca locul in care se afla sa fie permanent aerisit.
I.M. mananca singura avand o dentitie foarte buna. Desi petrece foarte mult timp in bucatarie
elaborand noi si noi retete, I.M. are o alimentatie moderata, fara excese si greutate in limite
normale raportate la inaltimea sa: 58 de kg si 1,64 cm.
Consuma aproximativ 2l lichide in special apa plata si sucuri naturale.
Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1,5l urina de aspect normal.
De obicei are 2 scaune maxim pe saptamana, fiind diagnosticata de 5 ani cu constipatie
cronica.

45/63
I.M. relateaza menarha la 14 ani, cicluri neregulate, iar instalarea menopauzei s-a produs la
varsta de 50 de ani.
I.M. nu prezinta dificultati in satisfacerea nevoii de a se misca si de a avea o buna postura, din
contra ii place foarte mult sa faca miscare in aer liber, alergatul dimineata si plimbarile la
munte ocupand un loc fruntas in preocuparile sale.
I.M. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor,
dimineata simtind ca nu a dormit deloc.
Principalele cauze spune I.M. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de
durere si teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii.
I.M. se imbraca singura acordand o mare atentie felului in care arata.

I.M. are o temperatura medie de 36,5g Celsius insa in ultimele zile temperatura a fost ceva
mai ridicata ajungand la 37,7g C.
I.M. se spala partial singura,necesitand ajutor pentru realizarea toaletei corporale.
I.M. prezinta neliniste si se teme ca miscarea sa nu-i accentueze durerea, de aceea sta foarte
mult timp in pat.
I.M. a fost aproximativ 30 de ani profesoara de aceea comunicarea este puncul ei forte, aude si
vede foarte bine, limbajul folosit este clar, iar atunci cand vrea sa se faca inteleasa repeta de
mai multe ori ceea ce are de spus.

46/63
I.M. este de origine ortodoxa, dar nu merge la biserica pentru ca tot timpul ii este ocupat cu
gospodaria si cu cei doi nepotei.
I.M. spune ca nu are cunostinte despre boala, diagnostic si nici despre implicatiile presupuse
de neprezentarea cat mai devreme la medic.

47/63
CAZUL I Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia
Manifestari
Problema
Sursa
Obiectiv
A dormi si a se
odihni
Trezire
frecventa,som
n neodihnitor
Durere
Teama
Fizica
Psihica
Asigurarea in
12 orea unui
somn odihnitor
A elimina
1 scaun pe zi
Constipatie
cronica
Fizica
Normalizarea
tranzitului in
24/h
A fi curat,
ingrijit
Durere
Fizica
Asigurarea
toaletei
A mentine
temperatura
constanta
Dificultate in
satisfacerea
toaletei
Temp.corpulu
i este de 37.7
C
Anxietate
Teama
Psihica
Diminuarea
febrei in 12 ore
Repaos la pat
A evita
pericolele
Neliniste,tea
ma
Durere
Fizica
Calmarea
durerii in 2 h
Interventii
Evaluare
Proprii
Delegate
Repaus la
pat,psihoterapie
Administrarea
medicamentelor
Administrarea
de 1tb.de
Fenobarbital si
1/2tb.de
diazepam
Administrarea
de Dulcolax 24tb./zi
Fortrans1-2
plic/zi in 2 l
apa
Clisma
evacuatoare
Somn linistit si
odihnitor
------------------
Igiena corporala
asigurata
2
tb.Algocalmin
1 tb. Nurofen
Febra moderata
Adm. 1 tb.
Algocalmin
1 tb. Nurofen
Diminuarea durerii
Regim bogat in
fibre de
celuloza,consum
crescut de
lichide,miscare,a
dministrareamed
icamentelor
laxative,efectuar
ea clismei
evacuatoare
Realizarea
toaletei pe
regiuni
Aerisirea
camerei,aplicare
a de comprese
locale
reci,adm.med.an
tipiretice
Repaus la
pat,asig.unei
pozitii
confortabile,psih
oterapie
adm.med.ntialgi
ce

48/63
Bolnava are 1 scaun

pe zi
Cazul II
Dna. Liana Constantinescu in varsta de 70 ani este adusa de fiul ei la camera de garda a
Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand: dispnee de efort, cefalee, ameteli, dureri in ambii
sani.
Se interneaza pentru tratament de specialitate la data de 21-01-2008 cu diagnosticul: formatiuni
tumorale pe marginile ambilor sani
Examenul clinic general efectuat la data de 22.01.2008 arata:

- sistem muscular normalconformat si reprezentat;
- tesut adipos slab reprezentat, lipom scapular stang de 4/5 cm;
- sistem osteo-articular integru;
-sistem limfoganglionar nepalpabil;
- aparat respirator - astm bronsic;
- aparat urinar clinic normal;
Se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:

- Hb -11.8g %;
- Ht 3.8 %;
- Limfocite 7000 / mm 3 sange;
- Glicemie - 7.8 mg %;
- Uree 30.27 mg %;
- Creatina 0.9 mg %;

49/63
- Colesterol 3.3 mg %;
-TS = 115;
-TC = 3;
- Grup sanguin OI, Rh-pozitiv.
Examenul sumar de urina arata: aspect normal, reactie acida, albumine absente, epitelii platerare, hematii absente, leucocite absente,
Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate
Mamografia la ambii sani arata ca in profunzimea tesutului se gasesc numeroase formatiuni

fibromatoase cu diametru cuprins intre 0,20 0,9 cm, cu limite precise, cu structura marginala si
intensitate mare.
La data de 23.01.2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie:

- pregatirea psihica a bolnavei;
- masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 140/70 mm Hg/AV = 76 batai/min.;
-temperatura = subfebrila: 37.5 C;
-diureza normala;
-seara, la ora 18.00 se face clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si o
tableta de Romergan.
La data de 24.01.2008, se efectueaza interventia chirurgicala - dubla mamectomie, fara evidare

ganglionara, fara extirparea pectoralilor.

50/63
Dupa interventia chirurgicala, pacienta este adusa in sectia de terapie intensiva pentru
supraveghere postoperatorie.
Culegerea de date
L.C se prezinta la camera de garda a Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentatnd dispnee de
efort, cefalee, ameteli, dureri la ambii sani.
L.C. in varsta de 70 ani este casatorita de 50 de ani, are un copil. Doamna L.C. a respectat
dorinta sotului de a sta acasa si a avea grija de gospodarie, de copil, de aceea este casnica.
In urma cu circa 30 de ani, cu toate ca si-a luat medicatia, a prezentat unele dificultati de a
respira, in special de a expira. Frecventa respiratorie este peste limita normala, 23
respiratii/minut, iar amplitudinea superficiala. Tusea mai frecventa in timpul noptii, dar nu este
productiva.
L.C. mananca singura, avand dentitia foarte buna, este vegetariana convinsa si de aceea are o
greutate sub limita normala- 1.65m = 49 Kg. Consuma circa 2 litri lichide in special apa plata.
Urineaza de 3-4 ori/zi circa 1-1,5 l urina, de aspect normal. Are 1 scaun la 2 zile.
L.C. ne relateaza menarha la 12 ani, cicluri neregulate, iar menopauza s-a instalat la varsta de 48
ani.
L.C. nu prezinta dificultati in a se misca si a avea o buna postura, ii place foarte mult sa faca
miscari in aer liber.

51/63
L.C. ne spune ca nu mai poate dormi ca in tinerete si ca 6 ore de somn ii sunt suficiente, dar
acum din cauza stresului datorat operatiei ce urmeaza,orele de somn au scazut.
L.C. se imbraca singura,acordand o mare atentie a felului cum arata.

Are o temperatura medie de 36,5 C, insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata
37,5 C.
L.C. se spala partial singura,necesitand ajutor pentru efectuarea toaletei corporale.
L.C. aude si vede bine, iar limbajul folosit este clar si smplu.
L.C. nu are cunostinte despre boala sa si nici nu vrea sa afle mai multe. Spune ca a ajuns la
varsta la care trebuie sa moara de ceva.

52/63
CAZUL II Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia
Manifestari
Problema
Sursa
A respira
Dispnee
expiratorie
frecventa
23r/min.
Amplitudine
superficiala
tuse
nocturna
Anxietate
Neliniste
Teama
Psihica
Fizica
A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
A fi curat
,ingrijit
37.6 C
Febra
moderata
Fizica
Dificultate
in
satisfacerea
toaletei
Durere
Fizica
Obiectiv
Interventii
Proprii
Combater Linistirea pacientei
ea
prin calm si actiuni
Anxietatii profesionalemexpli
Diminuare carea necesitatii
a tusei
unor investigatii si
interventii.
Pozitionarea
semisezand sau
sezand
adm.med.bronhodi
latatoare
si anxiolitice
Scaderea
Repaus la pat
febrei
Aplicatii locale cu
comprese reci
Adm. Med.
Antitermice
Asigurare Realizarea toaletei
a toaletei
pe regiuni
Evaluare
Delegate
Ventolin
Berotec
Miofilin
Haloperidol
Frecventa respiratorie
Si amplitudinea sunt in
limite normale
Algocalmin
Paracetamol
Nurofen
Pacienta afebrila
-----------------------
Igiena corporala asigurata

53/63
Cazul III
Miruna Tanase in varsta de 46 de ani este adusa pe 19.01.2008 de catre sotul ei la camera de garda
a Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang aparitia unei formatiuni
tumorale la nivelulu sanulu stang.
M.T. este convinsa de catre sot sa se interneze pentru tratament de specialitate la data de
24.01.2008.
Diagnosticul stabilit la data internarii este de nodul mamar stang.
Examenul clinic general efectuat in ziua internarii arata:

- sistem muscular normal conformat si reprezentat;
- sistem osteo-articular intgru;
- sistem limfo-ganglionar axilar stang palpabil;
- aparat respirator clinic normal;
- aparat urinar clinic normal.
In seara zilei de 24.01.2008 se face pregatirea psihica a pacientei pentru recoltarea de sange si
urina din ziua urmatoare.

54/63
La data de 25.01.2008 se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:

- HB = 11.7 g %;
- Ht = 40.4 %;
- leucocite = 7200 mm 3 sange;
- glicemie = 95 mg %;
- uree = 32 mg %;
- TGO = 12.66 UI;
- TGP = 9.29 UI;
- TS = 1130;
- TC = 6;
- grup sanguin = A II, Rh-pozitiv.
Examenul sumar de urina:

- albumina = absent;
- glucoza = absent;
-in sediment: rare leucocite, rare epitelii plate;
- hematii = absent;
- leucocite = absent;
- aspect normal.
Mamografia arata prezenta unui nodul mamar stang aflat in profunzimea tesutului, ce are un
diametru de 2.5 cm,bine delimitat,consistenta dura,structura marginala de intensitate mare.

55/63
La data de 26-01-2008 se efectueaza pregatirea preoperatorie:

- pregatirea psihica a pacientei;
- pregatirea fizica:masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 150/75 mm Hg/AV = 78
batai/min.;
- temperatura = 36.5 C;
- diureza = normala
Seara la ora 18:00 se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si
una de Diazepam.
La data de 27-01-2008 se efectueaza interventia chirurgicala: mamectomie stanga cu enidarea
ganglionului axilar stang.
Dupa interventia chirurgicala bolnava este adusa in sectia de terapie intensiva,pentru supraveghere
postoperatorie.
Culegerea de date
M.T. se prezinta la camera de garda a Spitalului Prof.Dr.Panait Sarbu prezentand durere in
hipocondrul stang, nodul mamar stang si adenopatie axilara stanga.
M.T. in varsta de 46 de ani este casatorita, are 3 copii, a lucrat la o patiserie timp de 8 ani, dar a
intrerupt serviciul din cauza copiiilor.
M.T. nu a fumat niciodata si nu a consumat bauturi alcoolice, nu suporta mirosul de fum de tigara.
Ii place ca locul in care se afla sa fie bine aerisit.

56/63
M.T. are o dentitie buna si pregateste mancarurile dupa bunul gust, cu mici excese ale consumului
de dulciuri. M.T. are 1.60m si o greutate de 67 kg. Consuma aproximativ 2 l lichide, in special
apa plata si sucuri neacidulate. Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1.6l urina,cu aspect normal, are 1
scaun/zi.
M.T. ne relateaza menarha la 13 ani, ciclul fiind neregulat pana la inceperea activitatii sexuale,
dupa care menstruatia s-a reglat, instalarea menopauzei s-a produs la 45 de ani.
M.T. ii place miscarea in aer liber, dar acum de teama durerii se deplaseaza mai greu.
M.T. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor,
dimineata simtindu-se obosita. Principalele cauze, spune MT, ale faptului ca nu poate dormi
noaptea sunt reprezentate de durere la nivelul sanului stang si de teama referitoare la ceea ce se va
intampla in sala de operatii.
M.T. se imbraca singura, acordand o mare importanta felului in care arata.

Toaleta zilnica poate sa o efectueze partial, iar pentru toaleta generala cere ajutorul fiicelor, nu
personalului, din cauza pudismului exagerat.
Temperatura medie este de 36.5 C
M.T. are studii medii, iar limbajul folosit este clar si cu un ton relativ jos (scazut) din cauza
timiditatii.
Este de religie ortodoxa, dar nu merge la biserica, pentru ca spune intodeauna gasesc
altceva de facut.
M.T. are cunostinte despre boala sa si este interesata sa afle cat mai multe.

57/63
CAZUL III Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia
Manifestari
Problema
Sursa
Obiectiv
A se
misca si a
avea o
buna
postura
A dormi si
a se
odihni
Durere la nivelul
sanului
Nu se
deplaseza
Fizica
Diminuarea
durerii in 2-4
ore
Treziri frecvente
somn
neodihnitor
Durere
Teama
Fizica
Psihica
Asigurarea
unui somn
odihnitor si
recomfortant
in 12 ore
A fi
curat,ingri
jit
Se spala partial
Durere
singura,necesita
Pudoare
ajutor in
realizarea
toaletei corporale
Fizica
Psihica
Asigurarea
toaletei
corporale in
6 ore
psihoterapie
A invata
Nu are
Educatie
cunostinte despre sanitara
boala,diagnostic defectuoasa
si tratament
Psihica
Combaterea
anxietatii in
12 ore
Interventii
Proprii
Pozitionarea
corecta
adm.med.antialgi
ce
Plimbari scurte
seara
,psihoterapie,adm.
med.
Antialgice si
induvtoare de
somn
Realizara toaletei
pe
regiuni,schimbare
a lenjeriei de corp
si pat,asigurarea
conditiilor de
mediu
Asistenta
medicala invata
pacienta despre
boala si
tratament,linistire
a pacientei prin
actiuni
competente si
profesionale

58/63
Evaluare
Delegate
1tb.Calmant
Forte
1tb.Fortral
Pacienta se
plimba si are o
buna postura
Algocalmin
Piafen
Diazepam
Fenobarbital
Bolnava a dormit
8 ore pe noapte
-------------
Igiena corporala
asigurata
--------------
Bolnava detine
informaii despre
boala si tratament
Capitolul VII
Educatia pentru sanatate
Sunt foarte multe metode prin care se poate depista un cancer initial. In primul rand este vorba de
autocontrol. Populatia trebuie invatata prin lectii sistematice de educatie sanitara sa interpreteze
semnele cancerului incipient. De exemplu, sa observe daca pe suprafata pielii apare o formatiune cu
caracter dubios si sa se prezinte in acest caz imediat la o consultatie medicala. O femeie trebuie sa
invete sa-si palpeze sistematic sanii la anumite intervale (o data la 3 luni) pentru a descoperi o
eventuala tumoare. Trebuie de asemenea sa stie ca o sangerare uterina in afara perioadelor menstruale
poate fi suspecta de o afectiune neoplastica de col sau de corp uterin etc. cu atat mai suspecte sunt
sangerarile uterine care apar dupa instalarea menopauzei. De asemenea, daca o fomatiune tumorala
considerat pana atunci benigna incepe dintr-o data sa se mareasca (se reactiveaza), acest fapt trebuie
semnalat imediat medicului.
Intrucat se stie ca la femeie cancerul apare cel mai frecvent la san sau la colul uterin, se pot organiza
cu usurinta consultatii sistematice (periodice) vizand depistarea unei eventuale localizari ale leziunilor
canceroase la aceste organe. Examenul vaginal cu valve si un examen citostatic prin metoda
Papanicolau trebui sa se faca sistematic o data pe an oricarei femei care depaseste 35 de ani. Acelasi
examen citostatic este obligatoriu sa se faca din sputa oricarui tusitor adult care depaseste 35-40 de ani
sau din secretia gastrica atunci cand apar tulburari dispeptice.
Tuseul anal trebuie facut sistematic poate depista un cancer anorectal sau de prostata. Orice modificare
a volumului sau a culorii unui nerv trebuie semnalata, deoarece poate fi un inceput de malignizare.
Tulburarile de deglutitie in general tulburari de digestie, in mod deosebit inapetenta pot semnala
59/63
prezenta unei tumori esofagiene sau gastrice. O ingrosare a vocii sau o tuse care se prelungeste pot fi
un semn de cancer larigian ori bronsic. Tulburarile de evacuare a scaunului, insotite sau nu de
sangerare pot suspiciona o tumora anala. Toate acestea sunt semne importante, multe aparand in
stadiile in care cancerul este vindecabil.
Fara indoiala ca ori de cate ori se desfasoara astfel de actiuni in masa trebuie gasite formele cele mai
adecvate pentru a nu alarma inutil si pe cei care nu au o astfel de afectiune si care pot descoperi la ei
semne false care ii fac sa suspicioneze un cancer.
Asistenta medicala poate invata populatia in mijlocul careia lucreaza sa cunoasca aceste semne si
atunci cand le observa, sa se prezinte la consultatie.
Cadrele medii trebuie sa instruiasca pe cei pe care ii au in grija ca orice tumoare cu aspect sigur benign
trebuie extirpata si examinata microscopic.
Cu atat mai mult vor fi extirpate acele tumori care prin natura lor au un potential mai mare de
malignizare.
Un alt camp de actiune profesionala este acela de a actiona supra factorilor, putini este drept, care sunt
recunoscuti astazi drept cancerigeni.
Vom vorbi despre cativa din acesti factori.
- se vor lua masuri pentru evitarea oricarei surse de iritatie care poate sa determine aparitia cancerului;
- pentru muncitorii care lucreaza in contact cu produsele continand substante cancerigene - gudron,de
exemplu, trebuie luate masuri speciale. Muncitorii din anumite locuri de munca trebuie sa poarte masti
si manusi, iar dupa terminarea lucrului sa-si spele cu atentie mainile si bratele. Ei vor face dus in
fiecare zi pentru a se curata de substantele iritante care se depun pe piele;

60/63
- expunerea indelugata la vant, la soare puternic sau la praf poate sa determine si ea aparitia unui
cancer;
- nervii existenti pe piele nu trebuie iritati, prin frecare sau grataj, trebuie evitatats iritarea nervilor prin
gulerul camasii, hainei sau cureaua pantalonilor. Sutienele, mai ales cele armate cu sarma, pot provoca
o iritatie cronica declansatoare de tumori. De asemenea protezele dentare rau confectionate sau dantura
cariata, pipa, prin contact mecanic cu buzele sau prin caldura ce o degaja tutunul care arde sunt tot
atatea cauze in aparitia tumorilor canceroase;
- se recomanda ca alimentele sa fie foarte bine mestecate pentru a se diminua riscul iritatiei a mucoasei
gatului, esofagului si stomacului;
- lichidele prea fierbinti sau dimpotriva prea reci ingerate sub una dintre aceste forme timp indelungat
sunt incriminate ca factori cancerigeni ai tractului digestiv;
- unele statistici arata ca femeile care au alaptat fac cancer mult mai rar decat cele care nu au alaptat,
motiv pentru care sa recomanda ca mama sa alapteze nou-nascutii;
- statisticile foarte concludente arata ca tutunul este un important factor cancerigen pentru plamani, in
tarile in care, ca urmare a acestei constatari si a alarmei date, a scazut numarul fumatorilor a scazut
numarul bolnavilor de cancer pulmonar;
- poluarea aerului prin fumul emanat de fabrici sau de gazele de esapament ale autovehiculelor este
considerata, de asemenea, ca un factor cancerigen.
Singurul tratament in cancer inca eficient este tratamentul chirurgical. Chirurgia cancerului este in
esenta o chirurgie de organ, in cancerul esofagian extirparea esofagului, in cancerul de stomac
extirparea stomacului totala sau larga, in cancerul colic rezectia de colon etc. Problemele extrem de
delicate se pun atunci cand trebuie sa se faca amputatia unui membru in caz de sarcom al femurului

61/63
sau a gambei de exemplu, cand trebuie extirpat un ochi in caz de cancer de retina si chiar cand se
propune unei femei extirparea unui san, in caz de adenocarcinom de mamela.
Foarte multi bolnavi dintre cei care afla ca dupa un neoplasm anorectal vor avea un anus contra naturii,
capatul colonului sanatos urmand a fi scos la nivelul regiunii iliace stangi, accepta cu mare greutate
ideea de a elimina scaunul de aceasta maniera.
Cadrele medicale au un rol determinat in a-l convinge pe bolnav asupra necesitatii de a i se face o
interventie chirurgicala si totodata a-l invata cum sa suplineasca infirmitatea pe care o va avea. Ele
trebuie sa aiba multa intelegere pentru starea psihica a bolnavului si sa incerce sa-i creeze o stare de
spirit corespunzatoare pentru a accepta diagnosticul si mai ales interventia chirurgicala ce urmeaza a i
se face, care adeseori poate fi, este adevarat, mutilanta,invalidanta. Cu tact si adecvarea discutiilor la
fiecare caz in parte, cadrele medii pot sa faca pe bolnav sa primeasca mai usor acest soc psihic, sa il
faca sa accepte interventia chirurgicala si apoi sa se adapteze la noua situatie fizica si functionala.
Tratamentul chirurgical este completat adeseori de radioterapie si cobaltoterapie. In unele localizari

sau in cazul afectiunilor descoperite in cazuri avansate, ca si in caz de metastaze, radioterapia este
singura metoda de tratament care poate oferi o imbunatatire a starii generale si a afectiunii. Atunci
cand tratamentul radioterapic este bine condus, se pot obtine rezultate multumitoare sau chiar bune.
Bibliografie
1. I.Teodorescu Exarcu si colaboratori-Biologie,manual pentru clasa a-XI-a,E.D.P. Bucuresti 1991.

62/63
2. Gh.Mogos, Al.Ianculescu-Compendiu de anatomie si fiziologie,Ed.Stiintifica Bucuresi

3. C.Mozes-Tehnica ingrijirii bolnavului,Ed.Medicala,Bucuresti 1997
4. C.Brundel-Manual de medicina interna petru cadre medii,Ed.Bucuresti 1994
5. T.Negru,M.G.Serban-Fizioterapie,manual pentru scoli sanitare postliceale E.D.P. Bucuresti 1994
6. M.Mihailescu Boli chirurgicale,E.D.P. Bucuresti 1979
7. A.Schefler,J.Braun,U.Renz-Ghid clinic de explorari,diagnostic,terapie,urgente
Ed.Medicala,Bucuresti 1995
8. V.N.Nitescu-Obstretica si ginecologie,manual pentru scoli sanitare post-liceale,E.D.P. Bucuresti
1996.
9. D.Vasile,M.Grigoriu,Chirurgie si specialitati inrudite,manual pentru scoli sanitare,E.D.P.Bucuresti
1997
10. S.Daschievici,M.Mihailescu-Chirurgie,Ed.Medicala,Bucuresti 1999
11. C.Petrovanu-Importanta controlului periodic in depistarea cancerului de san,Iasi
12. I.Nastoiu-Analize medicale la domiciliuEd.100+1 Gramar,Bucuresti 1997
13. Al. Duminica-Modul de administrare al medicamentelor, Ed.Medicala, Bucuresti 1995
14.G. Ivanovici - Interpretarea analizelor de laborator, Ed.Medicala,Bucuresti 1995
15. L.Titirca - Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor, Ed. Viata medicala romanesca,
Bucuresti 1998
16. F. Marin, C. Popescu - Explorari functionale pentru cadre medii,Ed.Medicala,Bucuresti 1978
17.L.Titirca-Tehnici de avaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,Ed.Viata medicala
romanesca,Bucuresti 1994
18.L.Titirca-Ghid de nursing,Ed.Viata medicala romaneasca,Bucuresti 1994
19.G.Balta-Tehnici generale de ingrijire a bolnavului,E.D.P. Bucuresti 1988
20.M.Mihailescu-Boli chirurgicale E.D.P. Bucuresti 1979

63/63

Lucrare de Diplom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Diplom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

Prof. TEODORESCU SILVIA

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

CHIRURGIA ESTE CA O MANOPERA, UN LUCRU CU MAINILE,

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Capitolul I Cancerul mamar

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Motivatia alegerii temei

CANCERUL este considerat o boala primordiala, dupa SIDA si grupul hepatitelor.

In decursul celor 3 ani de stagiu practic am fost impresionata de

pacientelor cu afectiuni ginecologice, dar si de munca si pasiunea cu care asistentele medicale

Depistarea si tratarea la vreme a afectiunilor genitale contribuie la ridicarea potentialului vital

constiinciozitatea cu care lucreaza si de atasamentul pe care il are fata de persoana bolnava

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

pectorale, in dreptul coastelor 5-7;

- greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale;

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

3.1. Tumorile benigne ale sanului

- distrofia glandei mamare.

4. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic

4.2. Tumori ale tesutului conjunctiv si tumori ale tesutului mezenchimatos

4.3. Tumori ale tesutului hematopoetic si ale sistemului reticulohistiocilar

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

4.4. Tumori ale tesutului nervos si ale structurilor asociate:

4.5. Tumori ale tesutului melanogen:

4.6. Tumori continand mai multe tesuturi:

4.7. Tumorile maligne ale tesutului epitelial au ca localizari frecvente

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Agentii cancerigeni cunoscuti

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Caracterul biopatologic al celulei canceroase

6. Stadializarea si stadiul tumorilor maligne

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

In functie de aceste trei componente principale, se recunosc astazi urmatoarele stadii:

c) stadiul II in acest stadiu, tumoarea depaseste dimensiunile stadiului precedent, dar

d) stadiul III se cartacterizeaza prin extensia locoregionala a tumorii care depaseste

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

7. Tabloul clinic (problemele bolnavului)

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

SECRETIA BILATERALA CLARA LAPTOASA-GALACTOREE

DUREREA SANILOR - MASTODINIE

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Alte probe paraclinice cum ar fi galactografia, limfografia, flebografia au o utilizare limitata in

10. Diagnostic anatomo-patologic

11. Diagnostic stadial

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

b) stadiul II - tumoara peste 5 cm, fixare completa la piele, cu piele in coaja de

Pentru a ne feri de riscuri de eroare, se va proceda astfel:

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

14. Forme anatomo-clinice particulare

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Cancerul mamar la barbat este foarte grav, confundat adesea

15. Metode de investigatie

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR

Examenul clinic general

Examen clinic ginecologic

INGRIJIREA BOLNAVEI CU CANCER MAMAR