Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 8 Decizii colective

E = {e
1
, , e
n
} o multime de entitati pt care o multime de decidenti D = {D
1
, , D
n
} urmeaza
sa le clasifice.
Metoda Borda se det. un rang r
j
(e
i
) (dat de decidentul j pt entitatea i)
1. e
1
, e
2

(e
i
) = k
1
+ [m r
j
(e
i
)]k
2

k
1,
k
2
constante, k
2
> 0.
2. e
i
e
l

(e
i
) >

(e
l
)
e.g.
E = {e
1
, e
2
, e
3
, e
4
}
D = {D
1
, D
2
, D
3
}
D
1
: e
1
e
2
e
3
e
4
D
2
: e
1
e
2
e
4
e
3

D
3
: e
2
e
3
e
4
e
1
k
1
= k
2
= 1

(e
i
) = 1 + m r
j
(e
i
) = m + 1 r
j
(e
i
)
Relatia de preferinta colectiva astfel definita este o relatie de ordine independenta de alegerea
constantelor k
1
si k
2
.
Metoda Condorcet
e

, e


1. P(e

, e

) = { j{1, , n} | e

e

}
2. e

e

NP (e

, e

) NP (e

, e

)
NP reprezinta nr de elemente ale lui P.
P(e
i
, e
j
) e
1
e
2
e
3
e
4

e
1
X {1,2} {1,2} {1,2}
e
2
{3} X {1,2,3} {1,2,3}
e
3
{3} X {1,3}
e
4
{3} {2} X

e
1
e
2
e
1
e
3
e
1
e
4
e
2
e
3
e
2
e
4

e
3
e
4

e
1
e
2
e
3
e
4
e.g.
E = {e
1
, e
2
, e
3
}
D = {D
1
, D
2
, D
3
, D
4
}
D
1
: e
1
e
2
e
3
D
2
: e
1
e
2
e
3
D
3
: e
3
e
1
e
2
D
4
: e
2
e
3
e
1
D
5
: e
2
e
3
e
1
P(e
i
, e
j
) e
1
e
2
e
3

e
1
X {1,2,3} {1,2}
e
2
{4,5} X {1,2,4,5}
e
3
{3,4,5} {3} X

e
1
e
2
e
2
e
3
e
3
e
1
Acest rezultat, numit efect/paradoxul lui Condorcet arata ca din relatii de preferinta individuale
tranzitive se poate ajunge la relatii de preferinta intranzitive la nivelul grupului.
Formularea generala a deciziilor de grup/colective
Teorema lui Arrow
E = {e
1
, e
2
, ..., e
n
}
D = {D
1
, D
2
, , D
n
}
Multimea entitatilor asupra carora multimea decidentilor urmeaza sa gaseasca decizia colectiva.
Fiecare decident propune un clasament al entitatilor, folosind relatiile de preferinta si de
indiferenta cunoscute. Pt cele m entitati apartinand lui E se pot construi ordonari
necontradictorii, precum si ordonari contradictorii.
O ordonare avand m elemente este necontradictorie nu cuprinde un grup de r entitati {

} pt care sa se poata scrie relatia:


(

) & (

) & & (

) & (

)
S e
i
e
j
.
e.g.
E = {e
1
, e
2
, e
3
}
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XII
e
1
e
1
e
2
e
2
e
3
e
3
e
1
e
2
e
3
e
1
e
2
e
1
e
3
e
2
e
3
e
1
e
2
e
3

e
2
e
3
e
1
e
3
e
1
e
2
e
2
e
3
e
1
e
3
e
1
e
2
e
3
e
2
e
1

e
3
e
2
e
3
e
1
e
2
e
1


Nr p al ordonarilor necontradictorii creste cu nr entitatilor care se iau in considerare
m = 4 => p = 69
n = 5 => p = 431
R = {R
1
, R
2
, , R
p
} multimea ordonarilor necontradictorii ce pot exista pt m entitati. Fiecare din cei n ??? decidenti D poate
adopta una din ordonarile R.
Daca notam R
ij
ordonarea i R adoptata de decidentul j D, profilul preferintelor grupului D este multimea:
= {


}
Pt cele m entitati si cei n decidenti, multimea profilelor preferintelor posibile este data de
produsul cartezian.
R
n
= R x R x x R, nr elementelor acestui produs fiind p
n
??
Functia de decizie colectiva/de grup asociaza fiecarui element al multimii R
n
?? o ordonare R
*

R, care va reprezenta decizia colectiva.
Problema in gasirea unei reguli satisfacatoare care sa deduca decizia colectiva din multimea
deciziilor membrilor grupului.
Majoritatea procedeelor de deducere a deciziei colective pleaca de la teorema lui Arrow. Aceasta
considera ca orice regula de decizie de grup pt a fi satisfacatoare trebuie sa indeplineasca 4
conditii de rationalitate:
1. Domeniul universal fct de decizie colectiva trebuie sa fie definita pt toate elementele
multimii produsului cartezian R
n
. Aceasta inseamna ca trebuie sa existe o regula prin care sa se
obtina la nivelul grupului o ordonare pornind de la orice ordonari necontradictorii, reprezentand
opiniile individuale.
2. Unanimitatea daca toti decidentii prefera pe e
i
entitatii e
j
, atunci e
i
va trebui sa fie preferata
entitatii e
j
si la nivelul grupului.
3.Absenta decidentului dictatorial impune sa nu existe niciun decident care isi impune
sistematizarea propriului sau clasament.
4.Independenta pt orice pereche de entitati e
1
, e
2
, pozitia lui e
1
fata de e
2
in clasamentul global
al grupului nu depinde decat de pozitia lu e
1
in raport cu e
2
, in clasamentele individuale, fiind
independenta de situatia celor 2 entitati fata de altele.
Teorema lui Arrow dem ca nu exista nicio metoda rationala de decizie colectiva care sa satisfaca
cele 4 conditii de rationalitate, daca n 3 si m 2.
Metoda compunerii utilitatii individuale
D
1
D
2
D
j
D
n
e
1

e
2


e
i
U
ij


e
m

C
j


U(e
i
) =



Metoda lui Bernard

D
1
D
2
D
j
D
n
e
1

e
2


e
i
R
ij


e
m

C
j


Metoda Deutch-Martin
porneste de la aceeasi matrice.